Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING


Anul II

ECOMARKETING

Examinarea problemelor economice n lumina principiului


ecologic, care presupune pstrarea vitalitii i diversitii pe
pmnt demonstreaz, din toate unghiurile de vedere, necesitatea
unei noi orientri a economiei.

NUME: Puic Elena


Puic Vasilica
Grupa 204

Pagina 1 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Examinarea problemelor economice n lumina principiului ecologic, care presupune pstrarea


vitalitii i diversitii pe pmnt demonstreaz, din toate unghiurile de vedere, necesitatea unei noi
orientri a economiei.

SA VORBIM PE SCURT DESPRE ECONOMIE

Civilizatia industriala al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim, a
neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungndu-se la o contradictie puternica intre civilizatia
industriala si sistemul ecologic al planetei noastre.
Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate
fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce att la agravarea
dezechilibrelor ecologice existente, ct si la aparitia altora noi.
Mediul inconjurator si dezvoltarea economica sunt strns legate ntre ele, primul reprezentnd
locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim.
Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului
inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul
irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care
au efecte negative asupra mediului.
In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume ct mai multe resurse
naturale, materii prime si energie, fara a se gndi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a
cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari
consumatoare de materii prime, energie si resurse.
Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte:

biologic infestarea cu substante nocive s.a.;

estetic degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.;

functional afectarea factorilor de mediu.

n aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor
ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii.
Pagina 2 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si


regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gndirii, renuntarea la
vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care
intretin viata pe Pamnt.
Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator, cere
recunoasterea faptului ca, dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa
cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice.
Cresterea necontrolata a populatiei in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor
asupra mediului natural:

defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru asi putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana);

utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate;

activitati industriale puternic poluante s.a.

indiferena asupra consecinelor n ceea ce privete poluarea mediului;

distrugerea pdurilor;

RESURSELE TERREI
Resursele naturale sunt tot ceea ce provine si este folosit din natura: plante, animale, apa, lemn,
petrol sau metale. Folosim resurse naturale pentru a produce energie, pentru a ne hrani, pentru a ne
deplasa. De fapt, tot ceea ce mancam, folosim sau cumparam este facut din, sau chiar este, o resursa
naturala. Resursele naturale sunt peste tot in jurul nostru si pe multe dintre ele le folosim mai repede
decat pot fi inlocuite.
Resursele naturale ale pmntului sunt eseniale pentru supravieuirea i dezvoltarea populaiei
umane. Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile i habitatele, sunt finite - odat ce
acestea au fost epuizate sau distruse, dispar pentru totdeauna. Altele, cum ar fi aerul, apa i pdurile,
sunt regenerabile - dei ne bazm, n general, pe sistemele naturale ale pmntului s le creeze din
nou, s le rennoiasc i s le purifice pentru noi. Dei multe efecte ale exploatrii excesive sunt
resimite la nivel local, interdependena n cretere a naiunilor i a comerului internaional de resurse
naturale fac din gestionarea acestora o problem global.

Lumea a ajuns la ziua n care consumul depseste resursele naturale..Oamenii epuizeaz prea
repede resursele naturale pe care le poate furniza Pmntul n decurs de un an. Situaia este alarmant,
potrivit avertismentelor aprtorilor mediului.
Pagina 3 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Oamenii epuizeaz resursele agricole, copacii i pestii pe care Terra este capabil s le produc n
decurs de un an. De asemenea, este depasit capacitatea anual a pmntului de a absorbi deeurile,
inclusiv emisiile de dioxid de carbon.

CE SE INTAMPLA CU RESURSELE TERREI


n 1961, omenirea folosea aproximativ dou treimi din resursele disponibile ale Terrei, dar
pn n anii 70 creterea emisiilor de dioxid de carbon i nivelul consumului au nceput s
depeasc ceea ce planeta putea oferi.se arat ntr-un studiu realizat de Global Footprint network.
n fiecare zi, n lume, sunt defriate aproximativ 13 milioane de hectare de pdure. Acest lucru
are un impact devastator asupra mediului ncojurtor. Prin tierea arborilor calitatea aerului scde
considerabil.
Copacii, prin fotosintez, absorb bioxidul de cardon i produc oxigen. Specialitii susin c
ocrotirea pdurilor reprezint cel mai economic mod de a lupta mpotriva schimbrilor de clim i a
polurii. Totodat, smulgerea din rdcini a copacilor batrni sau buturugilor va grbi eroziunea
solului. Mai mult, frunziul copacilor are rolul de a disipa picturile de ploaie i de a le mprtia pe
suprafee ntinse. Dac se taie copacii, crete i riscul inundaiilor.
Tierea copacilor are i efecte mai puin evidente, dar la fel de nocive. Eroziunea solului duce
la o scdere considerabil a mineralelor i nutrimentelor din pmntul care se va destratifica i care
nu va mai putea suporta culturile agricole.
Aproximativ dou treimi din animalele de pe planet estimndu-se c exist un numr de 30
de milioane de vieuitoare triesc n pduri. Astfel, exist o serie ntreag de specii, precum
urangutanul, gorila sau cimpanzeul, tigrul, rinocerul sau elefantul, ameninate de dispariie. Dar nu
numai animalele sunt afectate, ci i oamenii. 60 de milioane de persoane se bazeaz n viaa de zi cu
zi pe aceste resurse, confrom Global Forest Watch.
Dac oamenii s-ar apuca s replanteze copacii tiai, nu ar putea s nlocuiasc ceea ce au
distrus. O pdure nou, creat forat nu va putea nlocui o pdure unde speciile s-au dezvoltat de-a
lungul zecilor de ani.
In prezent, 20% din populatia globala ii include pe oamenii din regiunile dezvoltate ale
lumii: Statele Unite, Canada, Japonia, Arabia Saudita si Europa de Vest. Estimativ, acesti oameni
detin mai mult de 80% din averea globala si folosesc peste 80% din resursele disponibile. Drept
urmare, tarile dezvoltate folosesc majoritatea proviziilor de energie din lume si produc cea mai mare
parte a deseurilor si a poluarii.

Pagina 4 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Tarile mai sarace sau aflate in curs de dezvoltare insumeaza aproximativ 80% din populatia
globala, dar folosesc numai 20% din resurse, inclusiv combustibil, metale, lemne si minerale.
In multe zone de pe glob exista oameni care nu au suficienta hrana sau resurse pentru nevoile
zilnice, iar acest lucru nu se datoreaza in mod special reducerii proviziilor de resurse. La momentul
actual, se produce suficienta mancare in lume pentru a hrani fiecare persoana de pe planeta. Problema
este, insa, ca nici mancarea si nici resursele nu sunt distribuite in mod echitabil.

Padurile sunt una dintre cele mai importante resurse ale planetei.
Ele gazduiesc aproximativ 300 de milioane de persoane in lume. Peste 1,6 bilioane de
oameni depind de mediul natural creat de paduri pentru a-si asigura traiul, pentru combustibil, plante
medicinale si hrana.
Padurile tropicale acopera doar 7% din suprafata uscata a Pamantului si adapostesc
peste jumatate din speciile de plante si animale. Multe dintre plantele si animalele tropicale pot fi
gasite doar pe suprafete restranse deoarece necesita habitate speciale. Acest lucru le face deosebit de
vulnerabile la defrisari. Cand habitatul le este distrus complet sau partial, ele pot fi amenintate cu
extinctia. Pe masura ce suprafetele sunt defrisate, in fiecare zi dispar specii din padurile tropicale.
La nivel global, padurile sunt distruse intr-un ritm drastic. Institutul Global de
Resurse estimeaza ca 39% dintre padurile ramase in lume se afla sub amenintare mare sau medie din
diverse cauze: defrisari in scop comercial, cresteri de cerere de energie, minerit, infrastructuri noi,
defrisari pentru agricultura. Intre 2000 si 2005,pierderile nete de paduri la nivel global au fost de
370.000 km2.

Nimic nu poate exista fara apa.


Apa acopera doua treimi din suprafata planetei, dar mare parte din aceasta cantitate nu este
potabila. De fapt, 97% din cantitatea de apa se afla in oceanele sarate, iar restul se gaseste in ghetari.
Mai putin de 1% o reprezinta apa dulce pe care o putem folosi la baut, spalat sau cultivat legume,
fructe etc.
Cu toate ca apa este considerata resursa regenerabila, Pamantul are un depozit limitat de
apa. Nu putem produce apa noua. Toata apa pe care o avem pe planeta circula in natura, fiind
divizata in procese naturale continue de: evaporare, transpiratie, condensare, precipitatii si colectare,
ce poarta numele de circuitul apei in natura.

Oamenii nu sunt singurii care au nevoie de apa pentru a trai.


Cum rezervele de apa devin din ce in ce mai mici, intregi ecosisteme ale raurilor si lacurilor
sunt afectate. Utilizarea excesiva a apei din rauri poate provoca secarea anumitor zone umede.
Intrucat zonele umede influenteaza calitatea apei, prin rolul de filtru al apelor ce le traverseaza, este
foarte probabil ca secarea lor sa aiba efecte negative iremediabile.
Folosirea unor cantitati excesive de apa din parauri si rauri poate cauza incetinirea debitelor
de apa sau chiar disparitia lor. Acest lucru implica reale concentrari de deseuri animale si de
fertilizatori in anumite zone, atragand algele ce se hranesc cu astfel de tipuri de nutrienti. Algele se
raspandesc foarte repede si se depun la suprafata apei, impiedicand lumina solara sa patrunda si
Pagina 5 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

diminuand, astfel, cantitatea de oxigen din apa. Lipsa oxigenului si a luminii reduc biodiversitatea
din zonele respective.

PRIMELE 3 RESURSE NATURALE PE CALE DE EPUIZARE SI


CONSECINTELE LOR:
1. APA
Doar 2,5 % din volumul total de ap din lume este apa proaspata buna de baut. Din acel 2,5 % ,
70% este ngheata.
Epuizarea resurselor noastre de ap este mai grav ca epuizarea petrolului. Exist nlocuitori
pentru ulei , dar nimic nu poate nlocui apa potabil. 70 % din apa dulce disponibila care rmne, este
folosita n agricultur, 20% n industrie i doar 10 % este utilizata pentru consumul uman.
Consecine: deficit de ap potabila, lipsa de alimente, foamete.
2. ULEI
Nimic nu poate fi mutat , fabricat , transportat, construit, plantat, minat sau recoltat fr
combustibilii lichizi pe care ii obinem din petrol. Rezervele de petrol reprezint o resurs
neregenerabil.
Eforturile sunt indreptate catre dezvoltarea unor surse mai ieftine si durabile de enrgie cum
ar fi energia solar, energia eolian i alte forme de energie din surse regenerabile, care pot nlocui
combustibilii fosili. 40% din energia pe care o folosim provine din sursele de combustibili fosili.
Cauze : boom-ul industrial, creterea populaiei, a risipei.
Consecine: Mai puin de transport, ramuri de economie mai putin dezvoltate, preuri mai
mari, eventual ajuta la trecerea spre energie verde, cu reducerea emisiilor de CO2 i a polurii!
3. PADURILE
Imaginai-v o lume fr copaci .
Se estimeaza ca 18 milioane de hectare de pdure sunt distruse n fiecare an. Jumtate din
pdurile din intraga lume au fost defrisate. Copacii absorb gazele cu efect de ser i dioxidul de
carbon din atmosfera. Ele produc oxigenul pe care l respirm. Pdurile sunt habitatele pentru
milioane de specii de plante, pasari si animale.
Consecinele: eroziunea solului, nclzirea global cauzat de creterea de gaze cu efect de
ser, disparitia speciilor i pierderea biodiversitii, inundaii i secet .
Pagina 6 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

4. ALTE MINERALE
Cifre de la US Geological Survey indic faptul c n SUA cele mai utilizate tipuri de
minerale i alte resurse neregenerabile, pe langa ulei, includ bauxit ( punctul maxim atins n 1943 ) ,
cupru ( 1998 ) , minereu de fier ( 1951 ) , magneziu ( 1966 ) , fosfatul ( 1980 ) , potasiu ( 1967 ) ,
metale pmnturi rare ( 1984 ) , staniu ( 1945 ) , titan ( 1964 ) , i zinc ( 1969 ) . Epuizarea acestor
resurse continu rapid , n ciuda reciclare.

METALE PE CALE DE DISPARITIE


1. AUR.
Unul din cele mai pretioase resurse, atat de pretios incat este etichetat ca metal pretios. De la
inceputurile timpurilor aurul a fost venerat ca semn al bogatiei si prestigiului si chiar in civilizatia
moderna este folosit pentru bijuterii, extinzandu-si utilizarea in electronice, stomatologie si
monetarie. Si pentru ca aurul a fost intotdeauna scump, a fost mereu la cerere astfel ca nu-i de mirare
ca Pamantul are resurse extrem de limitate. Partea cea mai proasta este ca indifirent de cerere pretul
nu poate decat sa creasca.
Data expirarii: undeva in jur de 2025
Romnia, pe locul 35 n topul mondial al rilor cu cele mai mari rezerve de aur. Romnia
are zcminte totale de aproape 310 tone aur i pe peste 1.300 tone argint.
Romnia se afl pe locul 35 n top 40 mondial al rilor cu cele mai mari rezerve de aur la bncile
centrale, cu o rezerv de aur de 103,7 tone.
Topul mondial al rilor cu cele mai mari rezerve de aur deinute oficial are pe prima poziie
Statele Unite ale Americii, care aveau, n septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur,
reprezentnd 72% din totalul rezervelor lor, Germania - 3.390 tone aur (69% din total), Italia 2.451
tone aur (67%), Frana 2.435 tone (66%), China 1.054 tone aur (1%), Elveia 1.040 tone aur
(9%
2. CUPRU

Cuprul este extras la o rata de 7 milioane de tone pe an. Se crede ca mai sunt doar cam 227 de
milioane de tone ramase, adica inca vreo 32 de ani de extractii miniere.

Pagina 7 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Cuprul este folosit in instalatiile electrice, constructii, echipament industrial si transport, legandu-l
de cele mai importante industrii ale lumii. Cuprul are un rol important in sistemul economic, si nu
exista semne ca un substitut comparabil ar putea aparea curand.

Data expirarii: undeva in jur de 2042

3. STANIU

Folosit in principal in sudura si la placarea unor metale, staniul are o mare importanta in
productie. In jur de 272 de milioane de tone de staniu sunt extrase anual, astfel ca in acest ritm staniul
mai poate fi minerit inca vreo 20 de ani. Cea mai mare rezerva o detine China; se crede ca au in jur de
30% din rezervele mondiale.

Data expirarii: undeva in jur de 2030

4. PLUMB

Cu circa 7 miliarde de lb. minerite anual, plumbul mai are circa 20 de ani pana il vom scoate
pe tot din adancurile pamantului. La fel ca si cele mai multe alte resurse naturale, plumbul este
neregenerabil iar pentru ca a fost exploatat intensiv vom fi contemporani cu disparitia sa mult mai
devreme. Plumbul este folosit la baterii, laminate, produse chimice, vopsea si alte diferite aplicatii.

Data expirarii: undeva in jur de 2030

5. NICHEL

Pagina 8 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Estimat a mai fi in zacaminte circa 61 de milioane de tone si minerit cu o rata de 1,4 milioane
de tone anual, nichelul mai are vreo 42 de ani de supravietuit ca o resursa viabila.
Este folosit in productia otelului inoxidabil, dar si celui clasic precum si in aliajele de fonta.
Folosirea nichelului a inceput acum vreo 5.500 de ani, facand astfel din utilizarea lui o importanta
parte a istoriei noastre. Se crede ca mai exista nichel pe fundul oceanelor, insa deocamdata ar fi
extrem de costisitor si dificil de extras.

Data expirarii: undeva in jur de 2052

Pagina 9 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Estimarea rezervelor naionale de iei i gaze naturale n Romnia pn n anul 2020 Agenia Naional de Resurse Minerale (ANRM):

Un studiu al BP realizat n acest an arat c rezervele de gaze naturale ale Romniei mai ajung
pentru o perioad de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de crbune, timp de 9 ani, n
actualele condiii de producie.
Spre comparaie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate s i ajung timp de 28,3 ani,
Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudit are rezerve pentru nc 80 de
ani, n ritmul actual de producie.
Rezervele de gaze naturale ale Romniei au sczut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500
miliarde de metri cubi) la sfritul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfritul anului 2002 i
la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relev studiul BP.
Ct timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:
Polonia - 28,3 ani
Norvegia - 18,2 ani
Olanda - 16,3 ani
Romania - 9,3 ani
Italia - 7 ani
Germania - 6,1 ani
Marea Britanie - 6 ani
Danemarca - 5,9 ani
Pagina 10 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Arabia Saudit - 80,1 ani


Kazakhstan - 65,6 ani
Azerbaidjan - 57,1 ani
Federatia Rus - 55,6 ani
Ucraina - 34,6 ani
Uzbekistan - 19,7 ani
Canada - 12,7 ani
SUA - 12,5 ani
Ct timp mai ajung rezervele de crbune
Romnia 9 ani
Bulgaria 72 de ani
Cehia 20 ani
Germania 207 ani
Grecia 50 ani
Ungaria 179 ani
Polonia 40 ani
Federaia Rus 443 ani
Ucraina 384 ani
SUA 257 de ani
Ct timp mai ajung rezervele cunoscute de petrol (mii de milioane de barili):
Romnia 19,1 ani
Danemarca - 9,7 ani
Italia 33,7 ani
Kazakhstan 47 ani
Norvegia 10,7 ani
Federaia Rus 22,4 ani
Marea Britanie 8,8 ani
Kuweit 88,7 ani
Sursa raport BP
Economia din ntreaga lume se bazeaz pe petrol i ali combustibili fosili. Acestia ofer
combustibil, asfalt , vopsea, materiale plastice, ngrminte, i multe alte produse . n 1850 , nainte
de nceperea produciei comerciale, au existat aproximativ 2 trilioane de barili de petrol n pmnt.
Combustibililor minerali pentru a fi disponibili pentru scurta lor ntrebuinare, combustibilii
fosili trebuie s fie extrai sau pompai din pmnt. Extragerea lor a deteriorat aproape ntotdeauna,
adesea iremediabil, zonele i comunitile umane din care au fost luai.
Pagina 11 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Pentru a asigura crbunele care alimenteaz focurile vitale pentru noi, se distrug peisaje
ntregi, se terg de pe suprafaa pmntului pduri, cu solurile i vie uitoarele lor cu tot, se astup
pruri, se degradeaz i polueaz bazine hidrografice, se las n urm reziduuri toxice, comunit i
ntregi sunt degradate sau inundate cu deeuri toxice sau scurgeri din pnze freatice expuse, oamenii
sunt exploatai i pui n pericol, le sunt distruse casele, le este otrvit apa potabil, plngerile i
nevoile lor sunt ignorate. atunci cnd aceti combustibili minerali, extrai la un cost att de mare
pentru oameni i natur, sunt ari, polueaz atmosfera ntregii lumi, cu nite consecine
nspimnttoare, scandaloase i persistente.
Deficitul ecologic apare atunci cand cererea din partea oamenilor depaseste capacitatea
biosferei de a se regenera, adica de a-si innoi resursele naturale si de a absorbi deseurile de tipul
dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili.
CONSCINTE GRAVE:
1. Distrugerea calitatii mediului inconjurator, cum ar fi: lipsa apei, desertificarea, eroziunea
si scaderea productivitatii solurilor, defrisarile, disparitia unor specii sau incalzirea
globala.
2. Erodarea i degradarea solului.
3. Poluarea cu chimicale toxice care are ca rezulta cursuri de ap n care nu se poate nota,
pete necomestibil;
4. Hran toxic sau cu patogeni.
5. Ecosisteme forestiere degradate sau distruse de tierea selectiv a celor mai buni arbori,
defriri, monoculturi, turism abuziv, suprapopulaie de cerbi.
6. Distrugerea solului n proporie gigantic prin forme de minerit de suprafa culminnd cu
distrugerea vrfurilor montane.
7. Distrugerea comunitilor rurale i a culturii gosodririi.
Activitile umane au cauzat dispariia, n 40 de ani, a peste 50% din animalele slbatice de pe
planet, se afirm n raportul Planeta Vie ntocmit de ONG-ul World Wide Fund for Nature
(WWF), care trage un semnal de alarm n legtur cu resursele supra exploatate ale Terrei.

Zonele cele mai afectate sunt America Latin (-83%) i regiunea Asia-Pacific, iar speciile de
ap dulce au pltit cel mai mare tribut (-76%), n timp ce numrul exemplarelor din speciile terestre i
marine a sczut cu 39%.Cauzele acestui declin sunt urmtoarele: dispariia i degradarea habitatelor
(din cauza agriculturii, urbanizrii, despduririlor, irigaiilor, barajelor hidroelectrice), vntoarea i
pescuitul excesive (inclusiv capturile accidentale, precum cele ale broatelor estoase) i nclzirea
global.

Stiai ca?
Pagina 12 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

In fiecare an , aproximativ 2,2 miliarde de tone de deeuri sunt aruncate in oceanele noastre ?
n doar o generaie, producia noastr de produse chimice produse de om a crescut de la 1 milion la
400 milioane de tone ?
In ultimii 200 de ani , am adaugat 2.3 trilioane de tone de dioxid de carbon in atmosfera. Jumtate din
aceast sum a fost adugat n ultimii 30-35 de ani .

FACTORUL ECOLOGIC
Bio, ecologic sau organic sunt termeni care au aceeasi semnificatie. Folosirea lor depinde de
termenul impus intr-o anumita zona geografica. Astfel, in spatiul anglo-saxon, SUA si Canada se
utilizeaza termenul organic, in spatiul german, atat ecologic, cat si bio, iar in Italia sau Romania
termenul folosit este de ecologic.
,,Agricultur ecologica, termen protejat si atribuit de U.E Romaniei pentru definirea acestui
sistem de agricultura este similar cu termenii ,,agricultura organica sau ,,agricultura biologica
utilizati in alte state member.
Asadar, ce reprezinta un produs ecologic?
Produsul ecologic este acel produs care este obtinut fara a altera natura, fara a epuiza solul,
fara pesticide si ingrasaminte chimice, fara chimicale si fara hormoni de crestere.
Produsele ecologice contin doar ingrediente naturale, ce provin din plante crescute in zone
nepoluate pe un sol fara hormoni de crestere, fertilizatori, pesticide fara modificare genetica. Acestea
nu contin in compozitia lor nici un fel de ingrediente sintetice, de compusi chimici, conservanti sau
coloranti, parfumuri sau arome artificiale, cu alte cuvinte sunt asa cum provin din natura. Semintele
folosite nu sunt modificate genetic, ci controlate biologic. Ca materie prima se pot utiliza, de
asemenea, si plante crescute in mod natural, in zone salbatice, fara interventie umana.
De ce ecologic?
Ecologic inseamna o planeta sanatoasa cu tot ce contine ea: animale, sol, apa, aer toate acestea
fiind sursa noastra vitala de existenta. Respectand mediul ne aducem noua beneficiul unei vieti
sanatoase.
Din ce in ce mai multe studii arata ca alimentele organice au elemente nutritive mai
numeroase, in cantitati mai mari decat celelalte, obtinute prin agricultura clasica.
Principalii factori care ii determina pe consumatori s cumpere produse ecologice, studiu
bazat pe consumatori organici:

CALITATE SI GUST
Pagina 13 din 21

31%

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

FARA INGRENDIENTE MODIFICATE GENETIC

26%

EVITAREA MANCARII CU PESTICIDE

25%

EVITAREA COLORANTILOR ARTIFICIALI

23%

SA CUNOSC DE UNDE PROVINE HRANA

22%

PREURI CORECTE I SALARIILE PENTRU AGRICULTORI I LUCRTORI


20%
MEDOTE AGRICOLE CARE INCURAJEAZA VIATA SALBATICA
20%

Factori care i-ar putea determina pe non-consumatorii de produse ecologice sa cumpere:

Pagina 14 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Tri din Europa care au inregistrate cele mai multe vanzari de produse ecologice:

Tari din Europa si imiplicarea lor in facturul ecologic in anul 2005, respectiv in anul 2012:

2005

Pagina 15 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

2012

AVANTAJE PE TERMEN LUNG ALE UNEI ECONOMII ECOLOGICE

cresterea biodiversitatii per ansamblul sistemului;


cresterea activitatii biologice a solului;
mentinerea pe termen lung a fertilitatii solului;
reciclarea deseurilor de origine vegetala si animala cu scopul de a restitui elementele nutritive
solului, reducand pe cat posibil utilizarea resurselor neregenerabile;
accentuarea folosirii resurselor regenerabile in sistemele agricole organizate la nivel local;
promovarea utilizarii cu masura a solului, a apei si a aerului si reducerea cat mai mult posibil a
tuturor formelor de poluare provocate de cultivarea plantelor si cresterea animalelor;
manipularea produselor agricole acordandu-se o atentie deosebita metodelor de prelucrare cu
scopul de a mentine integritatea ecologica si calitatile esentiale ale produsului in toate stadiile;
sa fie facuta intr-o exploatatie existenta dupa o perioada de conversie a carui durata este
determinata de factorii specifici locului, ca de exemplu precedentele culturale, tipurile de
culturi si animalele crescute.
Eliminand posibilitatea prezentei substantelor chimice din hrana, reduci considerabil cantitatea
de toxine ingerate odata cu ea, asta traducandu-se prin cresterea calitatii vietii si a perceptiei
asupra ei.
Protejarea pe termen lung a generaiilor viitoare. Conform specialistilor, expunerea la niveluri
fie doar si joase de poluare cu pesticide, poate afecta sistemul nervos, amplificand starile de

Pagina 16 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

stres si anxietate. Studiile si mai ales viata de zi cu zi din jurul nostru, ne arata cum aceste
substante cresc riscul de aparitie a cancerului si a bolilor degenarative.
Exista tot mai multe dovezi ale beneficiilor metodelor organice asupra mediului la nivel global.
Studii de cercetare au aratat ca metodele organice pot inlatura aproximativ 3200 de kilograme de
dioxid de carbon din aer pe an, sechestrand aceasta cantitate intr-o jumatate de hectar.
Sa luam exemplul Statelor Unite: daca toate cele 176 de hectare de terenuri destinate
recoltelor conventionale ar fi transformate in recolte organice, ar insemna eliminarea a 1,3 milioane
de kilograme de dioxid de carbon. Acesta este echivalentul a zeci de millioane de masini!

Rodale Institute, un ONG din Statele Unite specializat in dezvoltarea agriculturii ecologice, a
publicat recent un raport despre impactul pozitiv pe care l-ar putea avea acest tip de agricultura asupra
schimbarilor climatice si explica modul in care agricultura ecologica reduce poluarea si contribuie la
rezolvarea unor probleme majore la nivel mondial, cum ar fi criza apei, inegalitatile sociale si
protejarea ecosistemelor.
In 2012, totalul emisiilor de gaze cu efect de sera a fost de 52 giga tone de CO2, principalele
industrii poluatoare la nivel mondial fiind industria producatoare, agricultura si transportul. Conform
informatiilor din raport, emisiile totale ar trebui reduse pana la 41 giga tone de CO2, pentru a
mentine cresterea temperaturii cu maximum 1,5 grade Celsius.
Reprezentantii Institutului Rodale sustin ca, desi suntem constienti de faptul ca depindem de
inovatiile tehnologice in incercarea de a ne reduce emisiile, rezultatele intarzie sa apara. Una dintre
cauze este, se pare, costul ridicat al unor tehnologii precum cele folosite in argicultura conventionala.
Agricultura ecologica regenerabila este o practica care interzice folosirea pesticidelor,a substantelor
chimice de sinteza si a ingrasamantului azotat, lucru care permite solului sa absoarba mai mult
dioxid de carbon.
Metoda este benefica din doua puncte de vedere: maximizeaza cantitatea de dioxid de carbon
atrasa din atmosfera si minimizeaza pierderile de carbon stocat. Cercetatorii institutului estimeaza ca,
din momentul adoptarii practicilor conventionale in agricultura, am pierdut intre 30% si 75% din
carbonul organic din sol.

Pagina 17 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Principala critica adusa agriculturii ecologice este incapacitatea de a furniza necesarul de


hrana pentru 7 miliarde de oameni.
Raportul contrazice aceasta critica, afirmand ca, in acest moment, producem deja mai multe
calorii decat avem nevoie. Se pare ca productia actuala ar satisface nevoile a 9 miliarde de oameni,
cifra populatiei globale estimate pentru anul 2050.
Cercetarorii subliniaza faptul ca lipsa hranei nu este asadar o problema legata de capacitatea
de productie, ci una economica si sociala, cauzata de o serie de politici neadecvate de practicare a
agriculturii.
Din analizele prezentate in raport rezulta ca aproximativ 19% din energia consumata in 2012 a
provenit din surse regenerabile. Un procent de 78,4% din energia consumata a provenit din
combustibili fosili in timp ce energia nucleara a contribuit cu 2,6%.
Din analiza expertilor de la REN21 a rezultat ca in 2013 tara cu cea mai mare capacitate de
productie de energie regenerabila a fost China.
Astfel, in ceea ce priveste electricitatea, China a fost pe primul loc la capacitatea de productie
de energie hidraulica si energie eoliana. Germania a fost pe primul loc in ceea ce priveste
capacitatea de obtinere a energiei solare, iar SUA ocupa pozitia de lider la obtinerea de energie
geotermala.

RISCURILE LA CARE SUNT EXPUSI OAMENII DACA NU SE IAU MASURI


Poluarea se produce atunci cnd, n urma introducerii unor substane determinate solide,
lichide, gazoase, radioactive apele sufer modificri fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a
le face improprii sau periculoase pentru sntatea public.
Poluarea apei din cauza agenilor biologici (microorganisme i materii organice
fermentescibile) duce la o contaminare puternic, care are drept urmare rspndirea multor afeciuni.
Poluanii pot fi materii organice, materii n suspensie, nutrieni, compui ai sulfului i sruri minerale,
microorganisme, substane toxice, grsimi.
Poluarea apei cu substane organice de sintez este cauzat, n principal, de deversarea
reziduurilor de detergeni i pesticide, rezultate din activitile casnice i/sau industriale.
Detergenii sunt substane tensioactive care ajung n ap numai prin poluare. Structura
molecular este format din dou grupri: o grupare hidrofil i alta hidrofob. Detergenii sunt foarte
persisteni, afecteaz proprietile organoleptice, produc spumare, ngreunnd oxigenarea i
prelucrarea apei.
Produsele petroliere au n general densitate mai mic dect a apei i plutesc la suprafaa ei,
formnd membrane plutitoare, mpiedicnd oxigenarea apei.

Pagina 18 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Perioada ultimelor decenii ne ingrijoreaza printr-o crestere alarmanta a ratei imbolnavirilor de


cancer, in mod deosebit in tarile cu civilizatie tehnica foarte avansata. Numeroase studii au indicat ca
o posibila explicatie a acestui fapt o reprezinta schimbarea conditiilor de mediu in care traim, unul
dintre factorii suspectati fiind nivelul tot mai ridicat al emisiei electromagnetice din jurul instalatiilor
electroenergetice si de comunicatii care fac parte tot mai mult din mediul de viata uman.
Un alt aspect al problemei il constituie faptul ca efectele negative ale expunerii la radiatiile
emise de telefoanele mobile nu se manifesta de obicei imediat, ci in decursul a mai multi ani.
Poluarea fonica produce stress, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive,
instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor.
Poluarea atmosferic este responsabil pentru 10-15% din totalul deceselor i pentru 18-20%
din anii de suferin n cazul pacienilor respectivi, arat datele Organizaiei Mondiale a Sntii. Pe
lng efectele negative asupra sntii, poluarea are efecte negative i asupra economiei: o familie
cheltuie ntre 5 i 15% din venit pentru un pacient cu astm.
Organizaia Mondial a Sntii (WHO) estimeaz c aproximativ 500.000 de oameni mor
prematur, anual, din cauza polurii aerului cu particule fine n suspensie, doar n Europa. Chiar dac
legtura direct ntre sntate i poluare este greu de stabilit cu exactitate, afeciunile medicale avnd
mai multe cauze dect noxele din aer, medicii vd n fiecare zi efectele devastatoare ale aerului
poluat.
Florin Mihlan, medic primar pneumologie, profesor universitar, doctor n tiine medicale,
spune c n Romnia nu se poate vorbi de o legtur clar ntre poluare i sntate pentru c
monitorizarea calitii aerului este defectuoas, n timp ce n alte ri, aceast corelare a fost stabilit
de tiin deja.
Dintre afeciunile preponderente unde poluarea este un factor important, se numr:
bronhopneumopatia obstructiv cronic (BPOC), adic boala care are emfizem i bronit cronic,
astmul bronic, cancerul pulmonar poate s aib o determinare i pe seama polurii i a expunerii
familiale sau profesionale, i, sigur, mai apar i broniectaziile, care pot s aib o component
obstructiv (adic oprete circulaia normal n organism). Poluarea scade dup aceea pragul de
aprare al organismului i predispune la infecii respiratorii.
Sunt studii, de exemplu n Mexic, n Londra, n orae mari ca Atena, unde s-a constatat c n
momentele n care poluarea atinge un anumit nivel, numrul de internri n spitale, prin exacerbri de
BPOC i astm, cresc. Ele sunt nc o dovad suplimentar a prezenei acestui factor poluant i a
legturii cu bolile respiratorii.
Aproape 90% din oraele din China au euat n a atinge standardele de calitate a aerului
stabilite de guvern, potrivit ministerului chinez al mediului, informaz Time.
China, cel mai mare poluator la nivel mondial, produce un sfert din emisiile de dioxid de
carbon din toat lumea.

Pagina 19 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Culoarea maro nchis ndic zonele n care rata morilor premature, cauzate de poluarea
aerului, este mai mare n comparaie cu ariile marcate cu maro deschis.
Potrivit specialitilor NASA, poluarea cea mai intens se regsete n estul Chinei, nordul
Indiei i n Europa, zone puternic industrializate, scrie discovery.com.
Harta, realizat de statisticianul Robert Simmon, indic i numrul de decese cauzate de
poluare n perioada 1850-2000, pe o suprafa aproximativ de 500 kilometri ptrai pe an.

Un studiu al poluarii apei subterane la nivel global arata ca un cocktail toxic de pesticide, azot,
fertilizatori, chimicale industriale si metale grele polueaza apele de peste tot. Contaminarea aceasta
este deja foarte raspandita, este ireversibila si va afecta accesul generatiilor urmatoare la apa curata.
Unii agricultori incearca sa adreseze aceasta problema prin eliminarea folosirii fungicidelor si prin
plantarea unor specii mai diverse de cereale.

Pagina 20 din 21

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


Facultatea de Administraie i Afaceri, MARKETING
Anul II

Bibliografie
http://ec.europa.eu/
http://monthlyreview.org/2013/01/01/global-resource-depletion/
http://www.theworldcounts.com/counters/environmental_effect_of_mining/
http://www.responsabilitatesociala.ro/
http://www.eea.europa.eu/
http://www.lumeaeducatiei.ro/
http://www.ecomagazin.ro/
http://greenly.ro/
http://www.green-report.ro/

Pagina 21 din 21