Sunteți pe pagina 1din 4

N 7/ 2007

Newsletter Noiembrie 2007


Reabilitarea strazilor si retelelor din cadrul Zonei Pilot A
a Centrului Istoric al Municipiului Bucuresti

Strada Lipscani, zona dintre Calea Victoriei si Strada Eugeniu Caranda

INVESTITOR I BENEFICIAR :
PRIMRIA MUNICIPIULUI
BUCURETI
FINANTATORI :
GUVERNUL OLANDEI
I BERD
CONSULTANT :
PELL FRICHMANN
ANTREPRENOR GENERAL:
SEDESA OBRAS Y
SERVICIOS S.A ., SPANIA

n cadrul proiectului de Reabilitare al strzilor i


reelor din cadrul Zonei Pilot A a Centrului Istoric al
Municipiului Bucureti, Compania SEDESA mpreuna cu
Primria Municipiului Bucuresti, va pun la dispozitie informatii despre stadiul lucrarilor, dedicand acest buletin inforStrada Lipscani
mativ descoperirilor arheologice din strada Lipscani.
Deasemenea, lucrri de reabilitare al colectorului de canalizare de pe
strada Lipscani cuprins ntre strada Smrdan i bulevardul I.C. Brtianu,
Calea Victoriei si strada
au fost finalizate la data de 15 Decembrie 2007.
Lipscani,
moment
in care
Strada Lipscani, zona cuprins ntre Calea Victoriei
si strada
Eugeniu
au
putut
fi
inregistrate
Carada, nu a mai facut obiectul cercetarilor arheologice - sistematice sau de salinformatii
pretioase
devare si nici nu exista informatii de natura arheologica care
sa fi fost
obtinute
cu
biserica si hanul
ocazia numeroaselor lucrari edilitare executate in aceastaspre
zona.
Zlatari.
Singurele consideratii au putut fi facute in anul 1978,
in perioada maiaugust, cand s-au sapat fundatiile de la actuala cladire amplasata la intersectia din

Continut Newsletter

Lcaul ZLTARILOR
Biserica Zlatari

Hanul Zlatari

Hanul Filipescu

Recomandri
i condiionri

Biroul de Relatii
cu Publicul

Date de contact

Lacasul Zlatarilor din Bucuresti.


situat in Calea Victoriei nr 14, este unul
din multele monumente ale orasului, ale
carui inceputuri se impletesc cu legenda.
Nu se cunoaste nici momentul initial al
constructiei si nici primul ctitor. Pana la
noi monumental s-a transmis, cu uriase
modificari, doar numele sau transmitandu-se peste timp.
Fara indoiala ca in faza initiala, aceasta
zona situata la marginea orasului, era
locuita de populatia nevoiasa a targului,

din care nu lipseau tiganii. De retinut


totusi si grupul compact al tabacilor,
ce ocupau malul stang al unui parau
ce cobora de la Sarindar spre Zlatari,
urmarind apoi malul stang al Dambovitei, dincolo de vadul Cailor.
Aceasta vecinatate a sugerat
si ideea ca biserica ar fi apartinut
tabacilor, in ciuda numelui care ar
trebui cautat in alta parte. Zlatarii
erau si ei destul de numerosi si organizati intr-o breasla.

Newsletter Noiembrie 2007

Biserica ZLTARI

Ruinele Hanului Zlatari


Strada Lipscani

Cea mai timpurie referire se face la o


Evanghelie greceasca,
astazi disparuta, de la
biserica Zlatari, dar in
manuscrisul romanesc
in care s-a pastrat informatia despre aceasta
evanghelie apare si anul
1760 .
S-a presupus ca a fost
construita, la inceput,
probabil din lemn, pe la

jumatatea secolului al
XVlI-lea, in timpul
domnitorului Matei
Basarab, de catre
niste ,,zlatari" -aurari
sau argintari - din mahalaua popii Manta, pe
locul Zlatarilor de la
Sarindar, donat Elenei,
fiica lui Radu Voda
Serban si mama a Cantacuzinilor din Muntenia.

Cea mai timpurie aparitie a popii Manta,


dateaza din 1631 septembrie 1 - 1632 august
31, cand apare ca martor in cumpararea unor
pravalii si cand se poate
presupune ca biserica
exista deja.

Hanul ZLTARI

.Acesta i-a mpletit


existena cu cea a
bisericii, fiind un han
mnstiresc. El a fost
ridicat Ia nceputul
secolului al XVIII-lea
de ctre sptarul
Mihai Cantacuzino.

Hanul a fost amplasat pe un teren mrginit de ulia Zltarilor


(ulicioara pe traseul creia se afl actuala strad Stavropoleos) spre sud, podul Mogooaia (actuala Calea Victoriei), spre vest i ulia Mare (actuala
strad Lipscani), spre nord. Acesta i-a mpletit existena cu cea a bisericii,
fiind un han mnstiresc. El a fost ridicat Ia nceputul secolului al XVIII-lea
de ctre sptarul Mihai Cantacuzino. El a fost construit n centrul comercial
al oraului, n Trgul de Sus, aa cum apare aceast zon din nord vestul Curii Domneti, ncepnd cu anul 1631" .

Hanul FILIPESCU

Sapaturi arheologice

Page 2

Acest han avea o


faada pe strada
Lipscani i una pe Calea
Victoriei. Locul pe care
a fost zidit hanul, se
pare c a fost proprietatea familiei Craiovetilor, ramura lui
Radu erban Voievod,
de la care s-a transmis
fiicei sale Ilinca
Doamna, mritat cu
postelnicul Constantin
Cantacuzino. Fiica lor

mritat cu sptarul
Pan Filipescu, l
primete ca zestre, iar
pe o parte din acest
teren construiete un
han - n jurul anului
1700. In comparaie cu
hanurile domneti nvecinate - erban Vod
sau Constantin Brncoveanu - acesta era un
han mic.La 1713, martie 10, hanul cu pivni
de piatr, a fost vndut

de urmaii lui Constantin cpitanul-soia


Rada, mpreun cu
feciorii si Radu sptar
Filipescu i Grigore
Filipescu, lui Iordache,
mare clucer de arie, cu
1600 de taleri.

Cumprat de Iordache, domnitorul Constantin Brncoveanu i ntrete proprietatea i n plus, deoarece ia fost slujitor credincios, i-a dat posibilitatea de a "inea la han i un hangiu, om strin, care s fie de paz hanului, iar de ctre domnia mea s fie
n pace i ertat de toate djdiile cte
vor ei peste an aici n ora, de cai de
olac i de alte cheltuieli, iar de alte
djdi s aib pace.
Intr-un document din 1784,
decembrie 19, Mihai Constantin uu
voievod, dup anaforaua primit de la
marii boieri, d ordin ctre marele ag
s strng de la mahalagii banii necesari facerii podului pe ulia ce are pe
stnga Hanul erban Vod i Hanul
Filipescu. Din cei 50 de stnjeni n

lungime (podul avea o lime de 2


stnjeni i jumtate) trebuia s plteasc pentru refacerea a 10 stnjeni, din zona unde era hanul.
Din anul 1789 avem prima mprire
administrativ a oraului care avea 5
pli, 80 de mahalale i 6006 case.
Hanul Filipescu se afla n plasa Trgului, zona comercial a oraului.
Dintr-o Cartografie a Poliiei
Bucuretilor, rezult c n cele 5
plase ale oraului erau 93 de mahalale: mahalaua hanul Filipescului
avea 12 case.

RECOMANDRI I CONDIIONRI REFERITOARE


REABILITARE UTILITI STRADA LIPSCANI CUPRINS
NTRE STRZILE LIPSCANI I
EUGENIU CARADA
1. Nicio structur aheologic
nu va fi demolat pentru pozarea conductelor i cablajelor de utiliti.
2. Se impune conservarea i
valorificarea vestigiilor descoperite n
dreptul nr. 12 -hanul Zltari pe o
lungime de 25 de metri i locuina din
secolul XVII pe o lungime de 13 m prin punerea lor n valuare n aa fel
nct s se permit vizionarea acestor
ziduri cu detalii constructive specifice
pentru perioada evului mediu.

3. In momentul demontrii
pasarelei de lemn de pe partea
sudic a strzii este necesar
cercetarea arheologic a zidurilor de
la hanul Zltari pentru completarea
documentaiei referitoare la acest
important monument de arhitectur
medieval bucuretean.

Strada Lipscani

Dintr-o Cartografie
a Poliiei
Bucuretilor, rezult
c n cele 5 plase ale
oraului erau 93 de
mahalale: mahalaua
hanul Filipescului
avea 12 case .

Responsabil tiinific al antierului "Centrul istoric" Arheolog


expert :Dr. Gheorghe MnucuAdameteanu

Strada Lipscani Descoperiri arheologice

Page 3

SEDESA CONSTRUCTIONS AND SERVICES ROM S.R.L


Bucuresti, Sector 1
Matei Milo nr.9, Et. 1
Tel. +(40) 725 178 211
Fax: +(40) 725 178 210
e-mail : office@sedesa.ro

Biroul de Relatii cu Publicul

n sperana unei ct mai bune colaborri, v invitm s ne


vizitai la biroul de Relaii cu Publicul , pe strada epcari (n spatele Hanului Manuc) pentru informaii i sugestii legate de etapele
proiectul, din Zona Pilot A.
Biroul Relatii cu Publicul
Organizarea de santier
Centrul Istoric Bucuresti

ncrederea sa ferm n calitate i o experien de peste 60 de


ani n sector au permis ca Sedesa s se situeze ntre companiile lideri
din domeniul Construciilor, satisfcnd cerinele clienilor n ceea
ce privete crearea de proiecte din avangarda tehnologiei, a
ingineriei i a logisticii. Compania opereaz n toate segmentele de
activitate: construcii civile, edificri industriale i rezideniale,
executarea de zone comerciale, parcuri tematice i de recreere, urbanizarea de sectoare i mari parcuri industriale i ntreinerea drumurilor.
Prezena sa solid la nivel naional i-a permis s se consolideze ntre principalele companii din sector n Spania i s se diversifice la nivel interneional, unde dispune de prezen stabil n piee
noi, cum ar fi Estul Europei i Nordul Africii.
Romnia, Ungaria sau Maroc sunt doar unele dintre rile
care vd cum se nal noi poiecte executate de ctre Divizia de Construcii a Sedesa. Sedesa, prin Divizia sa de Construcii, are capacitatea de a executa orice tip de construcii.