Sunteți pe pagina 1din 13

ASPECTE

REGLEMENTATIVE I PRACTICE
PRIVIND PROTECIA COPILULUI N ROMNIA
Mihaela Tofan[1]
Gabriela Batculescu[2]
Rezumat
Protectia sociala a copiilor, conditie obligatorie a economiei sociale, este un subiect
de analiza teoretica si practica opportun pentru sistemul de drept roman. Abor
darea cadrului reglementativ in vigoare si urmarirea impactului practic al efectelor
pe care le genereaza normele de drept, pot conduce la concluzii privind imbu
natatirea si perfectionarea institutiilor si mecanismelor care sprijina functionarea
coerenta a economiei sociale.

Cuvinte cheie: protecie social,
cadru normativ, persoane n dificultate

1. Introducere
Protecia social a copiilor nu este doar o instituie a dreptului fa
miliei, ci o condiie obligatorie a economiei sociale. n situaia Romniei,
subiectul este nc actual i acut, tarele trecutului (relativ recent, de
altfel) i dificultile prezentului fiind inepuizabile subiecte de analiz,
att pentru teoreticieni ct i pentru practicieni.
Desigur ca abordarea juridic a proteciei sociale a copiilor aflai n
dificultate ar fi prea tehnic, ns ilustrarea modului n care se aplic
efectiv si a efectelor pe care le genereaza normele de drept in vigoare
constituie un demers analitic util pentru imbunatatirea si perfectio
narea institutiilor si mecanismelor care sprijina functionarea coerenta a
economiei sociale.

[1]

Confereniar universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai; email:


mtofan@uaic.ro.
[2] Asistent social, Centrul Ioan Holban Iai; email: gabitculescu@yahoo.com.

Vol. III Nr. 4/2013


85

REVISTA DE ECONOMIE SOCIAL

2. Repere istorice privind legislaia n domeniul pro


teciei copilului n Romnia
n regimul comunist, existena copiilor fr adpost era total negat.
Politicile pronataliste (sancionarea penal a avorturilor, inexistena
planingului familial sau a educaiei contraceptive, ca modaliti de
evitare a naterii copiilor nedorii) au condus la creterea numrului de
copii abandonai n instituie. Instituionalizarea ca form de protecie a
constituit singurul rspuns al statului la toate problemele familiei.
Sistemul de protecie a copilului era instituit n acea vreme prin
Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de
minori i Codul Familiei, sistem ce a rezistat pn n luna iunie a anului
1997, din cauza lipsei de preocupare a legiuitorului pentru a face
schimbri rapide i fundamentale n acest domeniu.
Cu toate c Legea nr. 3/1970 cuprindea anumite principii moderne
de protecie a familiei i copilului, msurile de intervenie se funda
mentau pe plasarea copiilor n dificultate n instituii de tip rezidenial
ce nu puteau satisface nevoile copilului. Copiii (sau minorii, acesta fiind
unicul termen utilizat n regimul legislativ trecut) erau impartiti in
patru categorii:
Cei ai cror prini sunt decedai, necunoscui sau n orice alt
situaie care duce la instituirea tutelei;
Cei care, fiind deficieni, au nevoie de o ngrijire special ce nu le
poate fi asigurat n familie;
Cei pentru care dezvoltarea fizic, moral sau intelectual ori
sntatea sunt primejduite n familie;
Cei care au svrit fapte prevzute de legea penal, dar nu
rspund penal sau sunt expui s svreasc asemenea fapte ori ale
cror purtri contribuie la rspndirea de vicii sau deprinderi imorale
n rndul altor minori.
n funcie de aceste patru categorii, se luau urmtoarele tipuri de
msuri de protecie:
plasament familial, ncredinare sau instituionalizare n leagne,
case de copii pentru precolari i colari;
integrare n nvmntul special (coli generale i licee, coli
professionale de specialitate pentru deficieni recuperabili);
86

Vol. III Nr. 4/2013

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

internare n instituii cu caracter medicaleducativ (cmine coal


i cmine atelier pentru deficieni parial recuperabili, cmine pentru
deficieni, irecuperabili);
ocrotire la domiciliu pentru un handicap grav;
adopie.
Copiii fugari din acea perioad, i mai trziu n anii 19901997, erau
incadrati conform legii fie in prima categorie, fie in cea dea patra, n
funcie de ipostaza n care minorul era gsit i preluat de ctre poliie
(miliie). Prima msur luat era internarea de urgen, indiferent de
ncadrarea legislativ fcut, ntrun Centru de Primire a Minorilor.
Astfel, se ajungea la crearea unei situaii critice n cadrul Centrelor de
Primire unde erau internai, fr vreo difereniere n programul de
recuperare sau de educaie, att copiii considerai abandonai i fr
nici o protecie, ct i cei privii ca avnd probleme comportamentale
aa numiii predelincveni.
Cu toate c exist un cadru legislativ nou, aceast situaie persist i
n prezent n majoritatea judeelor, cauza constituindo lipsa unei
instituii alternative pentru una din cele dou categorii de copii (Tofan,
Petrisor, 2013).
Caracteristica esenial a sistemului legislativ trecut a fost lipsa
total a preocuprilor de prevenire a abandonului de copii i de sprijin
al prinilor pentru ca acetia si poat exercita responsabilitile fa
de copil.

3. Cadrul legislativ romn privind protecia copilului


dup 1989
Dup 1990, sistemul de protecie social, i n special asistena
social, nu au beneficiat de schimbrile legislative necesare n condiiile
apariiei unor noi probleme sociale i ndeosebi a fenomenului copiii
strzii.
Pn n iunie 1997, data adoptrii de ctre Guvern a Ordonanei de
Urgen nr. 26 privind protecia copilului aflat n dificultate, fuseser
adoptate urmtoarele acte legislative n domeniul proteciei copilului i
a familiei:

Vol. III Nr. 4/2013


87

REVISTA DE ECONOMIE SOCIAL

1. DecretulLege 138 din 11 mai 1990 privind mbuntirea con


diiilor pentru ocrotirea, educarea, colarizarea i pregtirea profesio
nal a copiilor i tinerilor cu deficiene fizice sau intelectuale i a mino
rilor inadaptai.
Prin articolul 6, aceast lege abrog art. 19 din Legea 3/1970 care
prevedea obligativitatea prinilor care iau abandonat copiii s
contribuie, pe toat perioada ct dureaz msur de ocrotire, la ntre
inerea copiilor prin vrsarea unei sume de bani. Astfel, sa ajuns la o
indirect ncurajare a abandonului copiilor n instituie, eliminnduse
practic singura msur de responsabilizare a prinilor.
2. Legea 18 din 27 septembrie 1990 pentru ratificarea Conveniei ONU
cu privire la Drepturule Copilului.
Aceasta conventie este actul internaional fundamental instituit cu
putere de lege n legislaia Romniei i destinat s creeze premisele
unor modificri substaniale n favoarea copilului. Din pcate, adop
tarea acestui text nu a fost urmata de concretizri ale principiilor enun
ate. Ratificarea a reprezentat mai degrab un demers politic, dovad
fiind dezinteresul manifestat de autoritile statului pe o perioad de
apte ani pn la apariia ordonanelor de urgen din 1997.
3. Hotrrea 103 din 18 martie 1993 privind nfiinarea Comitetului
Naional pentru Protecia Copilului cu responsabiliti n elaborarea de
proiecte i strategii guvernamentale viznd mbuntirea condiiilor
de via ale copiilor din instituiile de ocrotire, precum i propuneri de
acte normative cu privire la protecia copilului.
4. Legea 15 din 25 martie 1993 pentru aderarea Romniei la Con
venia European n materia adopiei de copii, ncheiat la Strasbourg la
24 aprilie 1967.
5. Legea 47 din 7 iulie 1993 cu privire la declararea judectoreasc a
abandonului de copii este actul normativ prin care se introduce pentru
prima dat n legislaia Romniei conceptul de abandon, definit drept
situaia n care se gsete un copil ai crui prini sau dezinteresat de
el, n mod vdit, o perioad mai mare de ase luni.
Totodat, legea menioneaz c instana care declar abandonul
poate delega exerciiul drepturilor printeti instituiei de ocrotire

88

Vol. III Nr. 4/2013

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

social sau medical de stat (prevedere confuz prin neprecizarea insti


tuiilor respective) sau instituiei private, legal constituit (prima men
iune legal a organizaiilor nonguvernamentale).
6. Hotrrea 972 din 4 decembrie 1995 privind aprobarea Planului
Naional de Aciune n favoarea copilului. Aceast Hotrre de Guvern
reprezint primul act cu caracter normativ emis prin eforturile Comi
tetului Naional de Protecie a Copilului. Importana lui se justific prin
faptul c enun pentru prima dat principiul abordrii prioritii
alternativelor de tip familial celor de tip instituional.
Ceea ce reprezenta pn atunci doar convingerea specialitilor i a
celor implicai direct n protecia copilului, devenise n sfrit un prin
cipiu consacrat ntro hotrre guvernamental. Tot aici se amintete,
pentru prima dat n legislaia Romniei, problema copiilor strzii,
considerai copii inadaptai. Iniierea i dezvoltarea unor programe
comune, pe termen scurt i mediu, revin, n egal responsabilitate, Mi
nisterului nvmntului, Sntii, Comitetului Naional de Protecie a
Copilului, i autoritilor administraiei publice locale.
Implicarea organizaiilor neguvernamentale n rezolvarea proble
maticii copiilor strzii se face cu acordul administraiei publice locale i
al comisiilor judeene pentru ocrotirea minorilor. (Bercu, 2012)
7. Ordonana de Urgen 25 din 9 iunie 1997 cu privire la adopie.
8. Ordonana de Urgen 26 din 9 iunie 1997 privind protecia copi
lului aflat n dificultate.
Acest act normativ reprezint o schimbare major, prin afirmarea
unor principii i responsabiliti necesare n construirea unui sistem
modern de protecie a copilului. Ordonana introduce expresia copil
aflat n dificultate, renunnd la termenul de minor i se ncearc res
ponsabilizarea colectivitilor locale prin crearea reelelor teritoriale de
asisteni maternali profesioniti, prin realizarea n comunitate a unor
centre de zi pentru a asigura servicii care s conduc la bunstarea
copilului alturi de prinii si. Totodat, se reorganizeaz Comisia pen
tru Ocrotirea Minorilor devenind Comisia pentru Protecia Copilului, n
acelai timp fiind creat o nou instituie i anume Serviciul Public Spe
cializat pentru Protecia Copilului, ambele funcionnd n subordinea
Consiliului Judeean.
Vol. III Nr. 4/2013

89

REVISTA DE ECONOMIE SOCIAL

Ordonana de urgen prevede apte msuri de protecie a copilului


i anume:
ncredinarea copilului unei familii, unei personae sau unui organism
privat autorizat,
ncredinarea copilului n vederea adopiei,
ncredinarea provizorie a copilului ctre serviciul public specializat,
plasamentul copilului la o familie sau persoan,
plasamentul copilului la serviciul public specializat sau la un orga
nism privat autorizat,
plasamentul copilului n regim de urgen.
Cu aceasta ocazie, se introduce termenul de organism privat auto
rizat pentru orice fundaie, asociaie sau organizaie care are ca obiectiv
iniierea i dezvoltarea de programe sociale destinate copilului. Actul
normativ acord prioritate reintegrrii copilului n familia natural sau
ntro familie substitut n defavoarea instituionalizrii; de altfel i
transformarea caselor de copii n centre de plasament confirm aceeai
intenie de renunare la instituionalizare, vzut acum doar ca o ultim
soluie.
Ordonana propune o nou profesie social: asistentul maternal
profesionist care reprezint o alternativ familial pe termen scurt, cu
rolul de a evita instituionalizarea copilului.
9. Hotrrea 217 din 9 aprilie 1998 cu privire la condiiile de obinere
a atestatului, procedurile de atestare i statutului asistentului maternal
professional. Aceast nou profesie social se bazeaz pe principiul
acordrii prioritii alternativelor de tip familial celor de tip institu
ional.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005 a intrat n vigoare noul pachet
legislativ cu privire la protecia copilului, care delimiteaz foarte clar
serviciile i formele de protecie speciale a copilului precum i factorii
decizionali n acest sens.
10. Legea 272 din 21 iunie 2004 privind protecia i promovarea
drepturilor copilului reglementeaz cel mai bine sistemul de protecie a
copilului, trantand in detaliu drepturile i libertile civile ale copilului,
mediul familial i ngrijirea alternativ, sntatea i bunstarea copi
lului, educaia, activiti recreative i culturale.

90

Vol. III Nr. 4/2013

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

Actul normativ are in vedere si protecia special a copilului lipsit,


temporar sau definitiv, de ocrotirea prinilor si, institutind ca masuri
de protectie plasamentul familial, plasamentul n regim de urgen si
supravegherea specializat.
Fiecare capitol al legii abordeaza distinct aspecte ale proteciei copi
ilor refugiai i protecia copiilor n caz de conflict armat, protecia copi
lului care a svrit o fapt penal i nu rspunde penal, protecia copi
lului mpotriva exploatrii economice, protecia copilului mpotriva
consumului de droguri, protecia copilului mpotriva abuzului sau ne
glijenei, rpirii sau oricror forme de traficare. Cadrul reglementativ se
completeaza cu prevederi la nivel institutional, legea avand in vedere
infiintarea unor instituii i servicii cu atribuii n protecia copilului,
atat la nivel central cat i la nivel local. Nu este neglijata nici posi
bilitatea implicarii organismelor private in actiuni de protectie a copi
lului aflat in dificultate. Pentru prima dat copilul pn la doi ani nu mai
poate fi internat ntrun serviciu de tip rezidenial, acesta beneficiind de
plasament la familia extins sau substitutiv.
Sunt specificate toate formele de maltratare a copilului i compe
tenele fiecrei instituii n realizarea plasamentului fiind implicate i
instanele judectoreti, atunci cnd copilul este abuzat sau neglijat,
abandonat de ctre mam n uniti sanitare, cnd prinii sunt dece
dai, necunoscui, deczui din exerciiul drepturilor printeti.
Legea prevede c, pentru orice msur de protecie, serviciul public
de asisten social are obligaia s ntocmeasc un plan de servicii
avnd ca scop implementarea msurii de protecie. (Anton, 2012).

4. Drepturile copilului i reflectarea lor n legislaia in


tern
Copiii trebuie sa beneficieze de drepturile generale ale omului la care
suntem toti indreptatiti inca din momentul nasterii. Respectarea
drepturilor omului inseamna ca fiecare dintre noi sa ii trateze pe ceilalti
asa cum iar placea sa fie tratat: cu demnitate, respect, egalitate, drep
tate. Drepturile omului trebuiesc respectate fara deosebire de cetatenie,
nationalitate, rasa, etnie, limba, sex, orientare sexuala, abilitati sau orice
alt statut.
Vol. III Nr. 4/2013

91

REVISTA DE ECONOMIE SOCIAL

Insa obiectiv analizand problematica respectarii drepturilor omului,


trebuie sa pornim de la realitatea faptului c, in mod indiscutabil, copiii
difera de adulti. Ei sunt vulnerabili, trebuie sa se joace, sunt in proces de
dezvoltare si au nevoie de ingrijire, fara a le fi complet ingradita auto
nomia. De aceea, ei au nevoie de drepturi proprii, cu caracter special
sau specific.
Drepturile copiiilor pot fi grupate in trei categorii:
1. Drepturi de protectie, care se refera la protectia impotriva oricaror
forme de abuz fizic sau emotional, precum si impotriva oricaror forme
de exploatare.
2. Drepturi de dezvoltare, care se refera la disponibilitatea si accesul
la toate tipurile de servicii de baza, precum educatia si serviciile de
ingrijire medicala.
3. Drepturi de participare, care se refera la dreptul copilului de a fi
implicat in deciziile care il privesc.
La o lectura superficiala a actului normativ, se poate concluziona
faptul ca prevederile Legii nr. 272/2004 si drepturile copilului, in
general, submineaza autoritatea parintilor, a altor membri ai familiei
sau a altor persoane care ii au pe copii in ingrijire. Totusi, o astfel de
interpretare nu este corecta, dat fiind ca Legea nr. 272/2004 subliniaza
importanta familiei in viata copilului, precum si respectul pe care
copilul il datoreaza parintilor sai, celorlalti adulti dar si altor copii.
Articolul 33 din Legea nr. 272/2004 releva importanta familiei, a
nonsepararii copilului de parintii sai, iar in articolul 22 se interzice
amestecul arbitrar in viata de familie a copilului. La articolul 29,
Conventia ONU cu privire la drepturile copilului subliniaza necesitatea
dezvoltarii respectului fata de parinti, afirmand ca acesta este unul din
principalele scopuri ale educatiei copilului.
Prin urmare, acordarea de drepturi copiilor nu exclude automat
autoritatea parentala si responsabilitatile copiilor. Copiii au drepturi,
dar si responsabilitati. Ei trebuie sa respecte drepturile si obligatiile
celorlalti copii si ale adultilor cu care relationeaza.


92

Vol. III Nr. 4/2013

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

Tabelul nr. 1 . Drepturile i responsabilittile copilului


DREPTURILE COPILULUI
Dreptul de a nu fi tratati
necorespunzator;
Dreptul de a nu fi expusi unor
situatii de risc;
Dreptul de a fi ascultati;
Dreptul de a nu fi discriminati;
Dreptul la protectia proprietatii;
Dreptul la educatie;
Dreptul la intimitate;

Dreptul de a fi preotejati impotriva
oricarei forme de intimidare
verbala sau fizica, impotriva
oricarui abuz, sau forme de
exploatare;

RESPONSABILITATILE COPILULUI
Responsabilitatea de a nu trata
necorespunzator alte persoane;
Responsabilitatea de a nu expune alte
persoane la situatii de risc;
Responsabilitatea de ai asculta pe ceilalti;
Responsabilitatea de a nu discrimina pe altii;
Responsabilitatea de a respecta proprietatea
altora;
Responsabilitatea de a merge la scoala;
Responsabilitatea de a respecta intimitatea
celorlalti;
Responsabilitatea de a nu intimida, abuza sau
teroriza pe ceilali.

5. Faete ale vulnerabilitii n integrarea social a ti


nerilor din centrele de plasament. Studiu de caz
Centrul de plasament Ion Holban Iai a fost nfiinat n anul 2000
i ocrotete un numr aproximativ 250 de copii, cu vrste cuprinse ntre
7 si 25 ani. Iniial, ocrotea copii cu handicap locomotor care frecventau
nvmntul special, dar n prezent are n plasament i copii fr
deficiene fizice care frecventeaz invmntul de mas.
Centrul ofera trei forme de ocrotire, respectiv: a) protecie rezi
denial pentru copiii/tinerii interni in cadrul instituiei, b) protecie in
regim de asistat pentru copiii/tinerii care sunt scolarizai n nv
mntul profesional, liceal dar i universitar i c) protecie n regim de
centru de zi. Copiii/tinerii interni locuiesc efectiv in cadrul centrului pe
toat perioada anului, copiii/tinerii asistai locuiesc in caminele
internat n timpul anului colar/universitar si revin n cadrul centrului
doar n vacanele colare, iar copiii/tinerii din cadrul centrului de zi
beneficiaz de servicii doar n timpul zilei acetia mergnd n familie
dupa ncheierea programului.

Vol. III Nr. 4/2013


93

REVISTA DE ECONOMIE SOCIAL

Pe perioada ocrotirii toi copiii/tinerii beneficiaz de un program


instructiveducativ adaptat la nivelul de pregtire, vrsta si nevoile
fiecrui copil/tnr, i pe acest profil se lucreaz pe grupe de vrst si
probleme. Se stabilete o strategie de intervenie unic pentru fiecare
caz n parte.
Obiectivul general al instituiei l reprezint recuperarea i reinte
grarea social si profesional a copiilor ocrotii in cadrul centrului.
Obiectivele specifice vizeaza asistena i sprijinul copilului pentru exer
citarea libera a opiniei sale, orientarea profesionala a tinerilor, identifi
carea si solutionarea problemelor curente ridicate de ctre copii, cola
borarea cu instituii abilitate ale statului din teritoriu (consilii locale,
serviciul public de asisten social de la nivel local Direcia de asis
ten comunitar Iai , organizaii neguvernamentale acreditate s ofere
servicii sociale, politie etc.) pentru: optimizarea activitii de protecia
copilului, strngerea de fonduri i materiale, asisten i consiliere,
activiti culturalartistice i sportive.
Pentru analiza efectelor concrete ale prevederilor cadrului normativ
in vigoare asupra unui copil aflat in dificultate, am avut in vedere
situatia unei tinere de 24 de ani, absolventa de studii superioare, fara
licenta, care refuza sa colaboreze in vederea identificarii unui loc de
munca. Aceasta persoana doreste sa uzeze de prevederea legala care ii
recunoaste dreptul de a beneficia de protectie speciala inca doi ani dupa
absolvire, gandind ca in aceasta perioada are timp sasi gaseasca un loc
de munca.
Un aspect deosebit de important pentru prevenirea sau diminuarea
tulburrilor de comportament ale copilului institutionalizat il constituie
amenajarea unor relaii de grup armonioase intre copii, sub indrumarea
directa a educatorului si a psihologului, relaii ce au un pozitiv efect
educativ si terapeutic asupra copiilor cu devieri de conduita, favorizan
duse in acest fel invatarea socialmorala. De aceea, pentru o dezvoltare
psihica normala, copilul trebuie sa triasc intrun proces de interac
iune sociala normala, continua si autentica.
Copiii dintrun centru de plasament pot prezenta o imaturitate
afectiv, iar o persoan care nu are experien n astfel de instituii
poate, foarte uor, s fie victima sensibilizrii inadecvate fa de aceti
copii. Educatorul, psihologul, asistentul social, psihopedagogul, logo
94

Vol. III Nr. 4/2013

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

pedul, fiecare dintre acestia trebuie si cunoasc foarte bine rolul i


misiunea n cadrul unui astfel de grup.
Problemele sociale n general i a copiilor dintrun centru de
plasament, n special, sunt ntotdeauna cauzate i de structurile interne.
Din acest motiv, educatorul si psihologul nu trebuie s trateze numai
simptomele. Munca educatorului ntrun centru de plasament trebuie s
porneasc de la modul de interrelaionare cu copiii.
Pentru gestionarea acestui caz, au avut loc mai multe interventii,
conform cadrului legislativ, astfel:
interventie psihologica: consiliere in vederea stabilirii unui plan de
viitor si a constientizarii faptului ca masura de plasament este una
temporara si ca obiectivul final este acela de a se integra in comunitate.
interventie a asistentului social:
intrevederi privind clauzele Contractului de servicii pentru tinerii
din centrul de plasament (de mentionat ca tanara a refuzat sa semenze
contractul), in care este stipulat faptul ca daca tanarul refuza succesiv
doua locuri de munca, masura de plasament i este revocata;
prezentarea unor optiuni de angajare i/sau intocmirea dosarului
de somaj;
solicitarea catre Agenia judeean pentru ocupare i formare
profesionala s fie luata in evidenta ca persoana care este in cautarea
unui loc de munca;
participarea la bursa locurilor de munca, sustinerea in vederea
contactarii unor firme care angajeaza personal.
ntrevederi in vederea constientizarii importantei unui loc de
munca si a faptului ca in acesti ani, in care legea ii confera dreptul de
protectie, trebuie sa se pregateasca pentru viata independenta, res
pectiv sa dobandeasca experienta la locul de munca, pentru diminuarea
pericolului de a fi concediata; sasi faca un depozit bancar unde sa
depuna o parte din retribuie, cu scopul de asi permite o gazda la ince
tarea masurii de plasament, sa dobandeasca deprinderi de gestionare
eficienta a fondurilor proprii etc.
interventie pluridisciplinara: dezbaterea situatiei si stabilirea unui
plan de interventie n cadrul echipei pluridisciplinare;
alte interventii: contactarea unor ONGuri, intrevederi ale specia
listilor cu persoanele de referinta etc.

Vol. III Nr. 4/2013


95

REVISTA DE ECONOMIE SOCIAL

Cu toate ca acest caz concret a fost abordat in conformitate cu preve


derile legale incidente, din nefericire nu a fost deocamdata rezolvat.
Personalul care lucreaza in centrele de plasament se confrunta
uneori cu imposibilitatea legala de a aplica anumite sanctiuni, intrucat
toata legislatia privind protectia copilului stipuleaza doar drepturile,
neregasinduse in nici un articol o forma de responsabilizare privind
faptele negative ale unui minor/tanar. Educatorul trebuie s fie n
acelai timp pedagog, profesor, prieten, frate, uneori printe etc. Dar nu
ntotdeauna educatorul are resursele necesare pentru a acoperi toate
aceste roluri. Uneori, partajarea propriilor responsabiliti cu o alt
persoan, educatorul, nu este n interesul dezvoltrii copilului.
Faptul ca legislatia in vigoare nu ofera responsabilitati precise face ca
situatiile practice din centrele de plasament sa fie confuze. Neaplicarea
unor sanctiuni clare in anumite situatii creaza vulnerabilitate in munca
desfasurata in institutiile de ocrotire, lasand loc interpretarilor de orice
natura. Astfel aplicarea unei pedepse, sanctiuni prin munca a unui
minor/tanar poate fi interpretata ca exploatare prin munca, izolarea unui
minor in anumite situatii comportamentale grave poate atrage dupa sine
acuzatii precum privarea de liberatate, interzicerea accesului al anumite
facilitati poate fi interpretata ca nerespectarea unor drepturi etc.

6. Aprecieri finale i concluzii


Consfintirea prin cadrul normativ in vigoare a drepturilor de care
beneficiaz copiii i tinerii ocrotii de sistemul de protecie, le permite
acestora sa aiba un cuvant de spus in ceea ce priveste viata lor, le ofera
posibilitate de asi exprima parerile, de a discuta problemele pe care le
considera importante, precum si de a cauta si a primi informatii rele
vante pentru ei.
Odata cu adoptarea Legii 272/2004, a fost simplificata munca specia
listilor din domeniul protectiei copilului, deoarece legea stipuleaza o
arie mult mai vasta de interventie, dar in acelasi timp are si foarte multe
vicii de procedura, care ingreuneaza procesul de rezolvare a situatiilor.
Anterior anului 2004, actele normative in domeniul protectiei
copilului specificau doar drepturile copilului si nu prevedeau obligatii si

96

Vol. III Nr. 4/2013

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

responsabilitati pentru copii, in functie de gradul lor de dezvoltare.


Legea 272 a fost conceputa a fi focalizat pe drepturile copiilor, ceea ce
face ca de multe ori cei vizati de acest text legal (copiii si adultii care ii
au in grija) s nu inteleaga corect spiritul reglementarii si au tendinta
de a abuza de prevederile ei. Este meritoriu faptul ca Legea 272 /2004 a
fost elaborata cu ajutorul specialistilor UNICEF, dar din pcate fr
un numr suficient de consultari cu specialistii din randul institutiilor
nationale cu activitate in domeniu. A rezultat un act normativ copie
fidela a Conventiei ONU cu privire la protectia copilului, fr sa tin
seama de situatia socioeconomic a trii.

Bibliografie
1. Anton, S.G. (2012). Soluii de finanare durabil a sistemului de
sntate din Romania. Revista de Economie Social, nr. 3/2013.
2. Bercu, A.M. (2009). Pregtirea profesional i cariera perso
nalului din administraia public. Editura Universitar, Bucureti.
3. Cigu, E. (2011). Finane publice locale rolul lor n ntrirea
autonomiei unitiloradministrativteritoriale. Editura Tehnopress, Iai.
4. Craiovan, I. (2001). Tratat de teorie general a dreptului. Bucu
reti.
5. IgnatoiuSora, E. (2008) Egalitate i nondiscriminare n practica
CEJ, Bucureti.
6. Jura, C. (2004) Complementary system of protection of human
rights and combating discrimination. Bucharest.
7. Manolache, O (1996) Drept comunitar. Craiova.
8. Profiroiu, M., Profiroiu, A., Popescu, I. (2008) Instituii i politici
europene. Bucureti.
9. Stanescu, S.M. (2013) Cadrul instituional cu impact asupra
economiei sociale. Revista de Economie Social, nr. 3/2013.
10. Tofan, M., MihaiBogdan P. (2013) Dreptul muncii. Editura Ha
mangiu, Bucureti.

Vol. III Nr. 4/2013


97