B. Dictionar selectiv al conceptelor (al notiunilor teoretice) ne- cesare unei bune receptari a textului literar B. 1. MODURI DE EXPUNERE Deserierea (artistict) - este in primul rand un mod principal de expunere (de organizare) ntr-un text literar, 0 fehnicd artisticd ce consta in zugravirea trisdturilor generale/ particulare/ specifice ale unui personaj sau ale unei situati/ ale unui lucru, fenomen ete., dar $i opera lie terard, in prozi sau in versuri, care se bazeazi pe acest mod de expunere/ pe aceasta tehnicd artistic, in raport cu subiectul pe care il abordeazA, descrierea poate fi de tip tablou (tabloul tunei Iupte, tabloul desfsur&rii unei furtuni, tabloul iemii ete.) sau de tip portret (axat pe 0 prezentare sumara sau amanunfita a tisiturilorfizice si/ sau morale ale unui persomaj, reunite {ntr-un portret literar, ce poate fi complex realizat sau doar o schiti de portret). De asemenea, descrierea poate fi staticd (picturala, o prezentare in imagini a unui tablou tip ,carte postald ilustraté”, in care apar si verbe ce exprima stiri, existenfe, deveniti lente) sau dinamicd (surprinzénd un fenomen/ un eveniment in plin proces, verbele folosite find de migcare, uneori accelerata), céteodati apardnd in diferite variante combinatorii bazate pe alternanfa static-dinamic (mai intai descrierea este static, apoi dinamica sau in- vers, implicind o gradaie ascendenta, descendentit sau completa). Intr-o opera literari bazatA pe descricre, emifdtorul, respectiv cel care priveste si _vorbeste” (reprezentat de narator sau de personaje — in opera epic, de eul liric ~ in opera Tirica — sau de autor si de personaje — in opera dramatica) se situeaza in diferite ipostaze: contemplativul care ptiveste si mediteaza la ceea ce vede, simte si fl impresionea7’, cheervatorul, neutru sau implicat, aflat in interiorul sau in exteriorul cadrului/ peisajului/ fenomenului deseris, martorul ocular al unui eveniment/ fenomen ete. Cand este integrata intr-o operd epicd (pentru ch nu existé naratiune fara descriere, cum mu exista descriere féird narafiune), descrierea are $i alte roluri decat pe cel de a ardta cam este cineva sau ceva, respectiV un rol informativ si/ sau unul explicariv: de a incetint ritmul actiunii, de a aména desftigurarea unor evenimente, de a crea suspansul etc. intr-o operat Tiried, descrierea artistic, pe Iang& rolurile amintite, are mai ales rolul de @ sugera, prin intermediul figurilor de stil si al imaginilor artistice (care devin dominante), trasturi! ca- acteristic), detalii, viziuni si perceptii subiective ete., agadar, avand un mareant ro! per- suasiv (de convingere) si estetic (de a impresiona sia trezi in cititor emotia esteticd). ‘Cand se citesle/ se analizeazi o descriere artisticd, este indicat si se urmareascd: cine efectueazi descrierea, din ce perspectiva i ce percepe acesta, care sunt aspectele descrise si contextul lor spatio-temporal, cum se oglindesc in text cele percepute, ce sugereazd imaginile artistice, ce este particular! specific in descrierea respectiva etc. EXEMPLU DE CERINT) Redacteazi o compunere, in care sa prezinfi, sub forma‘unei descrieri artistice, impresile pe care le provoaca o zi de primavara. DA un titlu compuneril tale, Sugestii pentru redactare: 1 stabileste stetutul emitatorului/ perspectiva acestuia: pot! fi, de exemplu, tu Insul insafi, in ipostaza contemplativa; 15