Sunteți pe pagina 1din 34

USAMV BUCURESTI

Facultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare


Rurala
Specializarea: Inginerie Economica in Agricultura

PROIECT
ECONOMIE AGROALIMENTAR

-Piata Laptelui si a Produselor Lactate-

Studenti:

CUPRINS
CAPITOLUL I. ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR DE
PRELUCRARE I CONSERVARE A LAPTELUI LA NIVEL MONDIAL
A. INTRODUCERE
B. EVOLUIA I FACTORII DE INFLUEN AI PREURILOR PRODUSELOR
ALIMENTARE DE TIP PREPARATE DIN LAPTE
C. PRINCIPALELE COMPANII DIN INDUSTRIA PRODUSELOR LACTATE
D. SCHIMBURI COMERCIALE LA NIVEL MONDIAL
D.1 EXPORTURI(CANTITATIV)
D.2 EXPORTURI(VALORIC)
D.3 IMPORTURI(CANTITATIV)
D.4 IMPORTURI(VALORIC)
CAPITOLUL 2. ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA
NIVEL EUROPEAN
A. PRIVIRE DE ANSAMBLU
B. ANALIZAVOLUMULUI PRODUCIEI DE LAPTE
C. COMER
1. EXPORTUL PE CATEGORII DE PRODUSE
2. IMPORTUL PE CATEGORII DE PRODUSE
D. CIFRA DE AFACERI A NTREPRINDERILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR AL
PRODUSELOR LACTATE DIN CADRUL UNIUNII EUROPENE N PERIOADA
2007-2013
E. INDICELE PREURILOR I CRETEREA PREURILOR
F. MARI COMPANII LA NIVEL EUROPEAN
1. EXEMPLE
CAPITOLUL III. ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE
LA NIVEL NAIONAL
A. VOLUMUL PRODUCIEI I CIFRA DE AFACERI(2007-2013)
SCHIMBUL COMERCIAL:IMPORT +EXPORT
B. FIRME MARI DE PRELUCRARE A LAPTELUI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.
ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR DE
PRELUCRARE I CONSERVARE A LAPTELUI LA NIVEL MONDIAL
1.Introducere
Laptele este unul din produsele animaliere cu cu importanta majora in alimentatia
omului Laptele este unul din din cele mai importante produse de origine animala, fiind
considerat un produs strategic, intrucat este un aliment complet, usor asimilabil, cu mare valoare
nutritiva si cu rol antitoxic.
Laptele este un aliment indispensabil in nutritiaomului, cu precadere a copiilor, batranilor,
bolnavilor si a celor care lucreaza in medii toxice; in plus, laptele constituie material prima
pentru industria laptelui. In cadrul produselor animaliere, productia de lapte ocupa locul al
doilea, dupa carne, ca importanta economica si alimentara, fiind una dintre cele mai ieftine surse
de proteina animala cu valoare biologica ridicata. Prin continutul variat si bogat in substante
nutritive, laptele este alimentul ideal pentru copii, fiind indispensabil mai ales in primele luni de
viata. Insa, o alimentatie numai pe baza de lapte, timp indelungat, favorizeaza aparitia anemiei,
in special la noi nascuti, datorita faptului ca laptele este deficitar in fier, cupru, mangan, si
vitamina C. Proteinele din lapte se caracterizeaza printr-un continut ridicat de aminoacizi
esentiali, fiind apropiate cu valoare biologica, de proteinele din ou. S-a aratat ca cel putin
jumatate din proteinele de origine animala, trebuie sa fie asigurate din lapte si produse lactate,
deoarece in componenta acestora se gasesc peste 22 de aminoacizi esentiali.
Fiecare component al laptelui, prezinta din punct de vedere nutritional si fiziologic un rol
incontestabil in apararea organismului si mentinerea starii de sanatate. Lactoza din lapte
impiedica prin formarea acidului lactic, dezvoltarea in intestine a microflorei saprofite de
putrefactie. Sarurile minerale din lapte se caracterizeaza printr-un continut bogat in fosfor si
calciu, apropiat de cel existent in oase. Vitaminele din lapte participa la mentinerea activitatilor
vitale a celulelor, se gasesc in cantitati apreciabile, incat un litru de lapte poate acoperii zilnic
25% din necesarul de vitamina B2, peste 15% din necesarul de vitamina PP, fiind o sursa
completa de vitamine B12 si D2. Laptele din punct de vedere energetic are o valoare mai redusa,
valoarea calorica fiind de 7; prin lapte se poate asigura 7 - 11% din necesarul de calorii. Valoare
calorica scazuta a laptelui si produselor acidolactatice reprezinta de asemenea o caracteristica
importanta in contextul intensificarii activitatii nervoase si reducerii efortului fizic.
Laptele reprezinta un "univers alimentar", este un aliment complet, un izvor de sanatate, cu
efecte multilaterale, care se impune prin actiunea lui mineralizanta la tineret, antidecoleifianta
pentru adulti si de protectie antitoxica la persoanele care lucreaza in medii toxice.

Consumul de lapte si produse lactate accelereaza crestrea organismului cu 30-40%, mareste


vigoarea si rezistenta in perioadele critice de crestere ale tineretului . Mai mult decat orice alt
produs obtinut de la animale in scopul utilizarii ca hrana, laptele este un aliment ieftin, si o
importanta sursa de vitamine, proteine si saruri minerale. Din punct de vedere fiziologic, laptele
este lichidul secretat de glanda mamara a femelelor, in perioada de lactatie, care constituie hrana
de baza a nou-nascutului. Codul FAO/OMS da ca definitie exclusiva a laptelui urmatoarea:
"produsul de secretie mamara normala, obtinut prin una sau mai multe mulsori fara nici o aditie
sau sustragere". Laptele crud este acela care abia a fost muls, racit in ferma, dar care nu a fost
supus la nici un tratament, si totdeauna cu compozitia chimica integra.
Laptele este un aliment strategic deoarece contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si
contribuie la asigurarea securitatii alimentare, fiind un aliment de prima necessitate si complet.
Laptele poate sa asigure 44% din necesarul de proteine al omului de cea mai buna calitate,
datorita continutului ridicat de aminoacizi, si a valorii biologice a produselor; asigura aproape
100 substante hranitoare (16 acizi grasi, 45 elemente minerale si 25 vitamine) deosebit de utile
pentru alimentatia omului.
Laptele constituie materia prima de neilocuit destinata prelucrarii sau transformarii a peste
1000 de produse lactate indispensabile hranii omului, datorita valorii tehnologice pe care o are.
Valoarea tehnologica a laptelui reprezinta totalitatea insusirilor laptelui, care asigura acestuia
aptitudinea saupretabilitatea la prelucrare, prin proprietatile intrinseci unice pe care le are. In
functie de valoarea tehnologica intrinseca a laptelui se stabileste destinatia acestuia si
randamentul in procesul de fabricatie.
Componentii chimici ai laptelui imprima nemijlocit produselor derivate valoarea nutritionala
si biologica. Lactoza din lapte este componentul chimic cel mai bine reprezentat, conferind
laptelui aptitudinea de prelucrare. Aceasta are insusirea de a fi fermentata sub actiunea bacteriilor
lactice, dirijata de om. Pe aceasta baza se obtin produsele lactice acide dietetice (iaurtul de lapte
de vaca, laptele batut, laptele acidofil, kefirul), cu ajutorul culturilor starter de bacterii lactice,
precum si branzeturile fermentate. Cazeina este componentul laptelui cu cea mai mare
importanta in industria producerii branzeturilor. Cazeina se gaseste din abundenta in laptele de
vaca (80% din total proteine), avand proprietatea de a coagula. Aceasta proprietate confera
laptelui aptitudinea de a trece din starea lichida, in stare de gel, respective de inchegare, sub
actiunea enzimelor coagulante (cheagul) introduse in lapte sau a unor acizi. Coagularea este
ajutata si de prezenta calciului din lapte si sta la baza fabricarii produselor lactate acide si a
brazeturilor. Procesul de fabricare a laptelui este influentat de compozitia si varietatea materiei
prime, astfel, prelucrarea laptelui in produse lactate se bazeaza pe procesule naturale fizicochimice.

2. SITUATIA PRODUCTIEI DE LAPTE


Productia si consumul de lapte, in medie, pe plan mondial si national nu satisfac decat o treime
din cerinte, insa exista si zone pe glob unde productia de lapte asigura consumuri optime si
disponibilitatii pentru export (comunitatea Europeana; zona nord-americana si australiana) dar si
zone geografice, unde se inregistreaza limite, insuficiente si chiar crize privind productia si
consumul de lapte (zone africane, asiatice, sud-americane).

TARI FURNIZOARE DE LAPTE

Europa, furnizeaza peste 32-39% din productia mondiala de lapte, 180 milioane tone;
America de Nord, furnizeaza 22% din productia mondiala de lapte;
Asia furnizeaza sub 17% din productia mondiala de lapte;
America de Sud, furnizeaza sub 9% din productia mondiala de lapte;
Oceania, furnizeaza 4,5% din productia mondiala de lapte.

PRODUCTIA MEDIE PE VACA

Europa ......4700 l/vaca;


America de Nord ..... 4500 l/vaca
Oceania ..... 4000 l/vaca
Asia ......1200 l/vaca
America de Sud .... .1275 l/vaca
Africa ..... 500 l/vaca

* Consumul mondial este de 90 kg. lapte pe locuitor

Producia de lapte
Aproximativ 150 de milioane de gospodrii din ntreaga lume sunt angajate n producia de
lapte. n majoritatea rilor n curs de dezvoltare, laptele este produs de micii producatori, iar
producia de lapte contribuie la securitatea alimentar i nutriie. Laptele ofer randamente
relativ mari pentru micii productori i este o surs important de venituri.
n ultimele decenii, rile n curs de dezvoltare au majorat ponderea n producia de lapte la
nivel mondial. Aceast cretere este, n mare parte rezultatul unei creteri a numrului de animale
productoare dect o cretere a productivitii pe cap de locuitor. n multe ri n curs de

dezvoltare, productivitatea la lactate este constrns de furajele de calitate slab, boli, accesul
limitat la piee i servicii (de exemplu, de sntate, de credit i de formare profesional) i nivelul
potenial genetic al animalelor destinate productiei de lapte. Spre deosebire de rile dezvoltate,
multe ri n curs de dezvoltare au climat cald i / sau umed, care este nefavorabil pentru
producerea de lapte.
Unele ri n curs de dezvoltare au o lung tradiie in producia de lapte, iar laptele sau
produsele sale au un rol important n dieta. Alte ri au stabilit producii de lapte semnificative
doar recent, cele mai multe dintre fostele ri sunt situate n Marea Mediteran i Orientul
Apropiat, subcontinentul indian, regiunile Savannah din Africa de Vest, zonele muntoase din
Africa de Est i pri ale Sud i America Central. rile care nu au o lung tradiie in producia
de lapte sunt n Asia de Sud-Est (inclusiv China) i n regiunile tropicale, cu temperaturi
ambientale ridicate i / sau umiditate.
n ultimele trei decenii, producia mondial de lapte a crescut cu aproape 50 de procente, de
la 482 milioane de tone n 1982 - 754 milioane de tone n 2012.
India este cel mai mare productor de lapte din lume, cu 16 porcente din producia mondial,
urmat de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan i Brazilia.
ncepnd cu anii 1970, cea mai extinsa producie de lapte a fost n Asia de Sud, care este
principalul motor al creterii produciei de lapte n curs de dezvoltare.
Producia de lapte n Africa este crete mai lent dect n alte regiuni n curs de dezvoltare,
din cauza srciei i a - n unele ri - condiiilor climatice nefavorabile.
rile cu cele mai mari surplusuri de lapte sunt Noua Zeeland, Statele Unite ale Americii,
Germania, Frana, Australia i Irlanda.
rile cu cele mai mari deficite de lapte sunt China, Italia, Federaia Rus, Mexic, Algeria i
Indonezia.

3.Evolutia pretului si factorii de influenta


Factori ce influeneaz formarea preului:
Preul de achiziie a laptelui crud sau preul la poarta fermei este diferit pentru laptele conform
fa de cel neconform. Avnd ca baz aceast difereniere calitativ, preul laptelui poate diferi de
la o regiune la alta a rii i poate fi influenat de mai muli factori:
A) Factori ce influeneaz n mod direct formarea preului:
- anotimpul cnd se efectueaz tranzacia;
- preul laptelui achiziionat din spaiul intracomunitar i utilizat n fabricaie de ctre
procesatorul care este n acelai timp i importator i cumprtor de lapte de pe piaa intern;
- sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat, n scopul mbuntirii calitii produselor

de origine animal i pentru mbuntirea calitii i igienei laptelui de vac destinat


procesrii, pentru atingerea standardelor de calitate din UE.
B) Factori ce influeneaz n mod indirect formarea preului:
- relaia dintre productor i procesator, funcie de care poate fi posibil negociera preului sau a
clauzelor tranzaciei
-negocierea;
- contractul;
- piaa neagr;
- prezena mai multor procesatori pe piaa local (concurena);

Graficele de mai jos descriu evoluia preurilor pe piaa mondial a laptelui i a furajelor.
Preul pe piata mondiala a laptelui se bazeaz pe media ponderat a 3 IFCN indicatorii de pre:
laptele praf degresat i unt (35%); brnza & zer (45%) i lapte praf integral (20%). Indicatorul
pre de alimentare mondial IFCN reprezint nivelul preului pe piaa mondial pentru hrana
animalelor. Indicatorul pre de alimentare se bazeaz pe o dieta care conine 70% porumb (furaje
energetice) i fin de soia 30% (furaje proteice).Raportul dintre pretul mondial al furajelor si
pretul mondial al laptelui ii ajuta pe fermieri sa vada cate furaje pot cumpara dupa vanzarea unui
kilogram de lapte. Raportul este definit ca favorabil, atunci cnd este> = 1,5 i, n general se
poate concluziona c cu cat raportul este mai mare, cu atat hrnirea este mai intensiva.

n afar de acest raport utilizat n mod obinuit, IFCN a dezvoltat un nou indicator
economic. Aceasta este marja asupra costurilor furajelor combinate. Acest indicator presupune o
intensitate medie de alimentare de 300 g furaje combinate la 1 kg lapte. Aceast intensitate de
alimentare ar putea reprezenta o ferm cu un randament de lapte de 8000 kg lapte / vac i an,
folosind 2,4 t furajelor combinate pe an.

La nceputul anului 2006, indicatorul de pre pentru lapte nceput s arate comportamentul
de cretere a preurilor i a atins un vrf de 53.7 USD / 100 kg ECM (lapte energie corectat cu
4% grsime, 3,3% proteine din lapte), n noiembrie 2007. Cu toate acestea, creterea preului
laptelui nu a fost semnificativ asociata cu pretul furajelor, ca diferena dintre cele dou preuri au
crescut n 2007 ajungnd la 32.3 USD.
n 2008, preul laptelui a fluctuat puternic i a czut de la un nivel nalt de 50.2 USD / 100 kg
lapte ECM n ianuarie 2008 la un nivel sczut de 19,3 USD / 100 kg de lapte ECM n februarie
2009. Cu toate acestea, preul a crescut la un nivel de 41,7 USD la sfritul anului 2009, un an de
fluctuaii mari i un pre mediu relativ sczut de luare. n 2010, preul de vrf a fost 41,3 USD i
amplitudinea de fluctuaii a preurilor a fost mai mica dect pentru cei doi ani anteriori. Spre
deosebire de preul laptelui, preul furajelor a crescut la sfritul anului 2010 i nceputul anului
2011, ajungnd la un nivel de 31 USD / 100 kg hran. Spre deosebire de preul de furajelor,
preul laptelui a urmat un trend descendent ajungnd la 37.3 USD n luna aprilie 2012. Ridicarea
preurilor la lapte a nceput n luna ianuarie 2013, cu nivelul de 40.2 USD / 100 iar mare
accelerarea a creterii preului laptelui a dus la o depire de vrf istoric de pre din noiembrie
2007 i s-a ncheiat Q1-2013 cu nivelul de 55 USD / 100 kg n luna aprilie.
Ca urmare a preurilor la lapte i furaje, este uor de observat cele trei evenimente
principale. Perioada rollercoaster-ianuarie 2007 i ianuarie 2010, care a fost determinat de o
fluctuaie mare a preurilor (interval maxim de 34 USD / 100 kg ECM) i indicatorul pre furaje
ntre 2.9 i mai jos de 1. Acest lucru a condus la o situaie foarte profitabila n producia de lapte
dar la o marj negativ asupra furajelor combinate, care au sczut cu mult sub media de 29,2

USD. Acest fenomen a afectat in special productorii care se bazeaz pe sisteme mai intensive de
crestere, cum ar fi SUA i rile din UE.
A doua perioad a fost o perioad de relativ stabilitate, care a durat timp de doi ani ntre
ianuarie 2010 i ianuarie 2012. n aceast perioad, preul laptelui si preul furajelor au urmat
aproape aceeai tendin, permind productorii de produse lactate pentru a produce lapte cu un
raport lapte: furaje mai mic decat media pe termen lung, aproximativ 1,5, iar pe de alt parte de
a pstra o marj pozitiv asupra costului furajelor combinate care a fost mai mare dect media.
Acest exemplu arat c doi indicatori diferiti pot da diferite mesaje.
Al treilea scenariu a nceput s se dezvolte la nceputul anului 2012, cnd preurile la lapte
au sczut i preurile furajelor au atins noi maxime pn la mijlocul anului. Acest impact a avut
un efect negativ asupra economiei. ncepnd din luna august, am vzut o cretere brusc a
preurilor la lapte i o scdere a preurilor la furaje pn la jumtatea anului 2013. Ambii
indicatori economici arat o evoluie pozitiv.
Aici indicatorul marja este mai bun indicator pentru a urmri productia de lapte. Se vede n
mod clar c prooductia de lapte tinde la atingerea unui nivel similar cu cel observat n 2007, de
ndat ce productorii de lactate vor primi un pre care este n conformitate cu preul de pe piaa
mondial. Aceast analiz a fost fcut pentru un sistem intensiv moderat, de exemplu, 8000 kg /
vac i an. Pentru sistemele agricole care funcioneaz la un randament mai mic i utilizareaza
mai putine furaje combinate pe kg lapte, fluctuaia marjei este mult mai mica i nu este
influenat decat de evoluia preurilor la lapte.
Preturile produselor lactate au sczut brusc n luna aprilie, ca urmare a indicaiilor de
slbiciune pe piaa mondiala n luna martie. n consecin, au revenit la un nivel similar cu
nceputul anului 2013. Cererea pentru toate produsele lactate a fost afectat de achiziiile reduse
ale Chinei (principalul importator de lapte praf integral i al doilea cel mai mare importator de
lapte praf degresat) i o scdere a cererii din partea Federaiei Ruse (principalul importator de
unt). n plus, o deschidere puternica la sezonul de producie de lapte n emisfera nordic i un
sezon extins neobinuit n Noua Zeeland au contribuit la aceasta situaie, deoarece
disponibilitatea produselor pentru export a crescut. Indicele pretului la lactate al FAO a fost de
251 de puncte n luna aprilie, de 2,8 la sut sub aceeai lun din 2013. Trebuie amintit faptul c
preurile au crescut n mod substanial la lactate, cu 22 la sut n martie / aprilie 2013 i a rmas
ridicate pana in toamna. Comparativ cu un an mai devreme, in aprilie 2014 preurile principalelor
produse lactate au fost: lapte praf integral (WMP), n scdere cu 679 de dolari pe ton, sau 13 la
sut; SMP, in scadere cu 647 de dolari pe ton, sau 13 la sut; unt, in scadere cu 391 de dolari pe
ton, sau 8 la sut; i brnz Cheddar, in crestere cu pana la 375 USD pe ton, sau 8 la sut.

4. Costul laptelui:

IFCN utilizeaz indicatorul costul produciei de lapte numai costurile care pot fi direct legate
de pretului laptelui. Acest cost include toate costurile din contul de profit i pierdere a fermei.
Din acest nivel de cost, revine non-lapte din vnzarea de vaci reformate, juninci, viei, gunoi de
grajd, etc. i, de asemenea, venituri din plile directe cuplate au fost deduse.
Mai mult dect att, de asemenea, sunt incluse costurile de oportunitate pentru propria munc,
pmnt i capital. Pentru crearea harta lumii, am fost folosit ca dimensiune o ferma medie din
fiecare ar:

5. Principalele companii din industria produselor lactate la nivel mondial:

Cele mai mari companii din industria laptelui Top 20, 2013

Poziie
2013

Poziie
Compania
2012

ara

1
2
3
4
5

1
2
3
4
5

Elveia
Frana
Frana
Noua Zeeland
Olanda

SUA

12,1

7
8
9
10

8
7
12
10

Nestle
Danone
Lactalis
Fonterra
FrieslandCampina
Dairy Farmers of
America
Arla Foods
Dean Foods
Saputo
Meiji

Cifra
de
afaceri n
industria
laptelui
2012
(miliarde
USD)
30,1
19,4
18,0
16,0
13,5

10,8
8,8
8,4
7,7

11

11

Unilever*

12
13
14
15
16
17
18
19
20

15

14
16
9
13
17
19
18

Yili
Morinaga
Sodiaal*
Mengniu
Kraft Foods
DMK
Bongrain
Schreiber Foods*
Muller

Danemarca / Suedia
SUA
Canada
Japonia
Olanda / Marea
Britanie
China
Japonia
Frana
China
SUA
Germania
Frana
SUA
Germania

7,5
6,5
5,8
5,8
5,7
5,7
5,7
5,3
4,5
4,2

6.Comertul: Export si Import


Prezentare general:
Comerul cu produse lactate este proiectat sa creasca cu 1,8 la sut n 2014, un ritm mai lent
dect n ultimii ani, ajungnd la 69 de milioane de tone de echivalent de lapte. Cei doi
exportatori principali, Noua Zeeland i Uniunea European, care acumuleaza mpreun 50 la
sut din comerul mondial, sunt asteptati sa nregistreze o cretere a vnzrilor, n timp ce o mica
schimbare este prognozata pentru Statele Unite, cu 15 la sut din exporturile mondiale, n urma
majorari excepionale a vnzrilor din anul precedent. Exporturile din Australia se anticipeaz s
scad, ca rezultat al produciei de lapte redus.

Principalul centru de cretere a cererii internaionale n 2014 este tot n Asia, unde sunt au
crescut pieele de desfacere pentru China, Republica Islamic Iran, Indonezia i Filipine. Arabia
Saudit, Emiratele Arabe Unite, Japonia, Singapore, Malaezia i Thailanda rmn piee
importante, dar nivelul importurilor lor nu se poate schimba semnificativ i, n unele cazuri, ar
putea s scad.
Preurile internaionale reduse pot stimula cererea de import n Africa ca un ntreg.
Principalii importatori, care ar putea simti o cretere sunt Algeria, Africa de Sud i Ghana. n cele
din urm, importurile catre Federaia Rus sunt de asteptat sa creasca, stimulate de cererea
puternic pentru unt i lapte praf degresat.

Principalele producatoare de lapte la nivel mondial.

SITUATIA importurilor si exporturilor cu principalele produse lactate:


Lapte praf integral
Exporturile mondiale de WMP(lapte praf integral) sunt proiectate s creasc cu 2,5 la sut
n 2014 la 2500000 de tone. Acest lucru se compara cu o cretere limitat a 1,1 la sut n 2013,
cnd un deficit de producie de lapte a fost simtit pe piata. China este de ateptat s-i pstreze
poziia de importator principal de lapte praf integral i asista la o extindere n piee, cu
importurile sale de lapte praf integral pentru 2014 estimat provizoriu de ctre 7,8 la sut, pn la
796 000 de tone - sau o treime din totalul schimburilor comerciale.

n alt parte n Asia, preurile mai mici pot stimula cererea n mai multe piee majore,
inclusiv Emiratele Arabe Unite, Singapore, Oman, Sri Lanka, Indonezia i Filipine. Importatorii
din Africa de Nord, America Latin i Caraibe, inclusiv Algeria i Nigeria, pot reveni mai bine pe
pia. n Brazilia, producia intern care este in crestere poate s nlocuiasc importurile.

Numai Noua Zeeland, printre principalii exportatorii cu 45 la sut din comerul mondial,
este de ateptat s creasc nivelul vnzrilor - cu 6 la suta la 1,4 milioane de tone. Ali membri ai
acestui grup, care cuprinde UE, Argentina i Australia, sunt de ateptat s reduc vnzrile fie
pentru c productoriilor li se pare mai profitabil s se concentreze pe alte produse, n cazul UE,
sau ca urmare a produciei de lapte redus, pentru Argentina i Australia. Unele dintre rile
exportatoare la scar mai mic, cum ar fi Uruguay, Belarus i Costa Rica, poat crete vnzrile.

Sursa: www.globaldairytrade.info

Lapte praf degresat


Comertul cu SMP(lapte praf degresat) se preconizeaz s creasc cu 5,0 la sut, pn la 2
milioane de tone, o rat de cretere similar cu ultimii doi ani. Principalele piee pentru SMP sunt
(n ordinea volumului) China, Mexic, Indonezia, Federaia Rus, Algeria, Filipine i Malaezia,
urmat de Vietnam, Arabia Saudit, Egipt, Thailanda i Singapore. n timp ce China este de
asteptat sa ramana pe piata principala, o cretere a achiziiilor este, de asemenea anticipata pentru
alti importatori majori, inclusiv (n ordine volumului) Mexic, Indonezia, Federaia Rus i
Algeria. Peste 70 la sut din exporturile mondiale SMP sunt furnizate de Statele Unite, Uniunea
European i Noua Zeeland. n 2014, fiecare va crete vnzrile, UE nregistrand cea mai mare
cretere, deoarece preurile ridicate la unt pe pieele interne face mai profitabila producerea de
SMP / unt dect WMP. Aceast tendin se reflect n datele de export ale UE, care pn n
februarie au artat o cretere de 50 la sut fa de aceeai perioad a anului trecut.

n 2013, India a intrat pe piaa mondial de lapte praf degresat n mod semnificativ, iar
vnzrile sale au depasitt 250 la sut, pn la 130 000 de tone, plasndu-se pe al cincilea loc n
rndul exportatorilor. Date comerciale pentru primele dou luni arat c o cretere puternic a
continuat n 2014. Previziunile exporturile Indiei cu SMP pentru 2014 tin s se extind cu 6 la
suta, la 137,000 tone. Anul trecut, pieele principale ale Indiei au fost Bangladesh, Egipt, Algeria
i Arabia Saudit, si multe alte ri care fac achiziii, indicnd faptul c exportatorii din India sunt
in explorarea pieelor ample de-a lungul Africa de Nord, Orientul Mijlociu i Asia de Sud-Est.
n alt parte, exporturile Australiei sunt prognozate s rmn nemodificate n faa livrrilor de
lapte limitate.

Sursa: www.globaldairytrade.info

Unt
Comertul cu unt se estimeaz s creasc cu 0,9 la suta la 919 000 de tone, un procent similar
cu anul trecut. Cererea de unt provine n principal din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu i
Federaia Rus, dei, ca i n cazul multor alte produse lactate, China a crescut substanial
achiziiile n ultimii ani. n plus, ca urmare a acordurilor comerciale i accesul fr taxe vamale
pentru perfecionare activ (n cazul n care produsele sunt importate fr taxe vamale pentru
prelucrare suplimentar i export), UE este att un important importator de unt (locul 4 in
clasament) i exportator (locul al doilea).
n general, multe dintre principalele piee, n special Federaia Rus, China, Arabia Saudit,
UE i Republica Islamic Iran, se ateapt s creasc importurile n 2014. Patru din cei cinci
exportatori principali - Noua Zeeland, UE, Belarus i Australia - sunt de asteptat sa aiba o
cretere moderat a vnzrilor n 2014, n timp ce cele ale Statelor Unite ar putea scdea. n
cazul Noii Zeelande, evoluia preurilor WMP vor influena disponibilitatea n a doua parte a
anului, ca procesatorii s maximizeze producia de lapte din urmatoarele sezoane. Evoluia
preurilor va determina, de asemenea, gradul de participare al Statele Unite pe piaa
internaional, deoarece are posibilitatea fie exportator sau furnizor pe piaa sa intern, care
absoarbe peste 90 la sut din producie. Aceiai factori s-ar aplica i n cazul UE, n cazul n care
preurile interne au rmas mai sus decat cele internaionale, limitnd potenialul comercial.

Sursa: www.globaldairytrade.info

Brnz
Comertul cu brnz este prognozat s nregistreze o cretere limitat, cu 0,6 la sut la 2,5
milioane de tone. Patru ri, Federaia Rus, Japonia, Statele Unite i Arabia Saudit, reprezint
peste 40 la sut din achiziii.
UE rmne exportatorul cel mai mare brnz, furnizarea 33 la suta din comerul mondial,
neincluzand cantitatea substanial de brnz care este comercializata ntre rile UE n sine. Alti
exportatori importanti sunt Statele Unite, Noua Zeeland, Australia, Arabia Saudit, Belarus,
Egipt, Elveia, Argentina, Turcia i Uruguay. Toate aceste tari se menin la un nivel al comerului
uor peste cel din 2013. O excepie ar putea fi Statele Unite ale Americii, n cazul n care este o
concuren limitat din alte tari, pentru a stimula creterea n continuare a exporturilor.

Sursa: www.globaldairytrade.info

CAPITOLUL II.
ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA
NIVEL EUROPEAN
Privire de ansamblu:
n spaiul UE, au aprut semnale n pres n legtur cu problemele de pe piaa laptelui,
ncepnd cu luna mai 2009. Productori din mai multe state europene au protestat fa de preul
mic al laptelui, exercitnd presiuni asupra guvernelor pentru ajutoare. Frana, susinut de
Austria i Germania a cerut comisarului european pentru agricultur msuri de susinere pentru a
face fa preurilor sczute i volumului redus al exporturilor. Comisia European a decis s
acorde ajutoare productorilor de lapte pentru a calma nemulumirile acestora i a continuat s
analizeze eventuale practici anticoncureniale din lanul aprovizionrii cu alimente, n special n
sectorul produselor lactate. n cazul n care va constata disfuncii ale concurenei, CE va face uz
de prerogativele sale conform Tratatului, urmnd ca autoritile naionale de concuren s
acioneze conform competenelor lor.
Germania i Frana doreau s generalizeze n Europa autorizarea unei contractri la scar
naional pentru a fixa un pre minim al laptelui i mbuntirea procedurilor de etichetare,
propunnd aplicarea unei etichete de genul lapte produs n Frana. Cu aceast ocazie, 16 ri

dintre cele 27 ale UE, printre care i Romnia, s-au raliat ideii francogermane privind un nou
regulament al pieelor, care s pun capt scderii preului laptelui; iniiativa prevede completri
fa de reglementarea ce are n vedere renunarea la cotele de lapte dup 2015.

Evolutia pietei : Pe termen scurt, perspectivele pentru piaa brnzeturilor i cea a produselor
lactate proaspete sunt condiionate de cererea limitat la nivelul UE i la scar mondial i indic
o cretere uoar a cererii. Se preconizeaz c va continua o acumulare n 2009 i 2010 a
stocurilor de intervenie pentru unt i lapte praf degresat. Restituirile la export pot contribui la
echilibrarea pieei UE, dei cererea sczut la nivel mondial i concurena puternic din partea
exportatorilor care practic preuri mici, limiteaz potenialul de export al UE.
Perspectiva pe termen mediu i lung a pieei produselor lactate din UE va rmne pozitiv,
avnd n vedere eventuala redresare economic ce ar trebui s contribuie la sprijinirea creterii
consumului pentru produsele lactate cu o valoare adugat mai ridicat.

A. Analiza volumului productiei


DINAMICA EFECTIVELOR MATC I A PRODUCIEI DE LAPTE
PERIOADA 2001-2013

SPECIFICAR UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
E
Efectiv total din
2.800 2.878 2.897 2.801 2.862 2.934 2.819 2.684 2.512 1.985 2.130 2.164 2197
care:
mii
cap
Efectiv matc

1.746 1.759 1.757 1.755 1.812 1.810 1.732 1.639 1.569 1.282 1.312 1.352 1.369

Producia medie l/ca 3.014 3.133 3.263 3.493 3.510 3.688 3.564 3.653 3.807 2.595 3.529 3.417 3.385
de lapte
p
Producia totala mii 51.00 52.76 55.28 55.44 55.33 58.30 54.87 53.08 50.57 42.82 43.80 42.03 42.600
de lapte din care hl
0
1
8
4
4
7
5
9
0
4
7
6

Producie marfa

24.01 5.006 25.93 27.62 28.00 28.83 26.86 28.19 25.31 17.43 22.32 21.46 21.894
7
7
9
0
4
8
7
0
3
1
2

OBIECTIVE URMRITE:

Asigurarea necesarului de lapte i produse lactate la nivelul standardelor europene.

Realizarea unei ncrcturi optime de animale pe unitatea de suprafaa n vederea


utilizrii potenialului de producie al bazei furajere.

Stimularea organizrii de exploataii eficiente i competitive prin trecerea de la producia


destinat autoconsumului la producia comercial.

Organizarea cresctorilor n asociaii n vederea reprezentrii intereselor n relaiile cu


furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor realizate.

Creterea produciei de lapte materie prima la nivelul potenialului naional n vederea


acoperirii cotelor de producie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul
integrrii.

B. Comert

1. Exportul pe categorii de produse


Exporturile de produse lactate din UE ctre Federaia Rus au fost, anul trecut, n valoare de 2,3
miliarde , fiind n special axate pe:
- brnzeturi - 1,0 miliarde
-preparate alimentare, 47 miliarde
-unt sau unt brut (butteroil) - 0,14 miliarde
- produse lactate proaspete 0,10 miliarde
- produse finite 0,09 miliarde de

- lapte praf degresat - 0,07 miliarde


- zer praf - 0,03 miliarde .

25 de state membre au exportat brnzeturi n Federaia Rus n 2013, cei mai mari exportatori
europeni fiind Olanda, Lituania, Finlanda, Polonia, Danemarca, Germania, Italia, Frana i
Letonia.
Totui, n pofida cotelor, exporturile de produse lactate din UE au crescut n ultimii 5 ani cu
45 % ca volum i cu 95 % ca valoare. Prognozele privind piaa arat c perspectivele de cretere
rmn n continuare solide - n special n cazul produselor cu valoare adugat, precum
brnzeturile, dar i al ingredientelor utilizate n produsele nutriionale, sportive i dietetice.

2. Importul pe categorii de produse


De la 1 ianuarie 2015 vor fi eliminate cotele de lapte la nivelul Uniunii Europene, astfel c se
va nregistra o cretere a importurilor de lapte. Importurile sunt o realitate i trebuie
contracarat cu toate politicile pentru c riscm s avem importuri mai mari din 2015. Se va
liberaliza piaa laptelui i ri ca Polonia sau Danemarca pot produce mai mult, iar laptele
respectiv, mai ieftin, poate ajunge n Romnia.
n privina importurilor, cele mai agresive zone vor fi Rusia i Japonia, n special la brnzeturi, n
timp ce importurile Mexicului se vor atenua. Se consider c restul teritoriilor vor deveni
importatoare consistente de lapte i produse lactate. Previziunile din rapoartele citate nu fac
referire i la alte state, situaia Uniunii Europene fiind tratat unitar. Cu toate acestea, dup cum
am vzut, atta vreme ct se consider c la nivel de UE lucrurile nu vor fi prea fericite, cu att
mai ru va fi i pentru Romnia care, dup cum afirm att juctori din piaa local, dar i unele
estimri internaionale, va deveni un solid importator de lapte-materie prim dar i de produse
lactate.

C. Cifra de afaceri a intreprinderilor din sectorul alimentar a produselor


lactate din cadrul Uniunii Europene in perioada 2007-2014

Din 2000, in statele europene consumul global de produse lactate a crescut in mediecu 2,5% in
fiecare an. Aceast cretere s-a redus in 2008-2009 la 1% pe an.

Produse alimentare

Intreprinderi

Angajati ( nr.)

Produse lactate

13098

400000

Cifra de afaceri
( mil. Euro)
120000

Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al
laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie 2013,
reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici incepand cu anul
1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste pretul produselor
lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul anului 2014. Pana in
prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea unor preturi ferme. Cu toate
acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in vedere cresterea productiei de
lapte remarcata la principalii exportatori.
Tara

Irlanda
Danemarca
Olanda
Austria
Franta
Germania
Romania
Marea Britanie
Italia
Spania

Valoarea totala a
pietei de lactate ( mil
de euro)
0.98
1.87
3.64
1.06
14.97
18.38
1.1
11.65
14.82
9.6

Vanzari per capital


( euro / an )
980
340
227,5
132.5
231.4
224.1
50
187.9
247
208.7

Consumul annual de
lapte procesat ( l/ cap
locuitor)
94.7
76
55.1
37.3
44.6
41.5
6.1
68.3
55.5
80.2

Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea
ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in
special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele
lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai ridicata
de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei rezultate in
urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in prezent de acest
sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si Polonia, precum si in
Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in UE, cat si la nivel
mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu.
In 2008, in produtia de branzeturi se utiliza un procent de 46 % din continutul proteic si de
34 % din materia grasa preluate din laptele colectat in UE-27; laptelui pentru consum ii
corespundea un procent de 23 % din continutul proteic si de 13 % din materia grasa, iar pentru

unt se utiliza un procent de 32 % din materia grasa si practic nicio materie proteica. Trebuie
mentionat ca, desi productia de unt necesita o cantitate mai mare de lapte decat productia de
lapte pentru consum, aceasta din urma reprezinta pentru acest sector o piata de desfacere mai
interesanta, deoarece permite valorificarea atat a proteinelor, cat si a materiei grase din lapte.

D. Indicele preturilor si cresterea preturilor


Indicele preturilor si cresterea preturilor in sectorul laptelui, ca i n ansamblul lanului de
aprovizionare cu produse alimentare, formarea preuri lor de consum este un proces complex . n
timp ce preuri le plti te productorilor de ctre fabricile de prelucrare a laptelui urmeaz
ndeaproape evoluiile de pe piaa internaional, preurile pltite de consumatori sunt influenate
nu numai de costul materiei prime, dar i de ali parametri , precum costul energiei sau cel
determinat de salarii . Laptele, ca materie prim, are de fapt o influen relativ redus asupra
preului de consum al produselor lactate, ntre 30 i 50 %, n funcie de produse
O alt caracteristic a sectorului european al laptelui este concentrarea semnificativ a
ntreprinderi lor de prelucrare i de distribuie, ceea ce le poate conferi o poziie predominant n
fixarea preurilor. ntr- o comunicare referi toare la preurile alimentelor, Comisia subliniaz
fenomenul de consolidare a lanului de aprovizionare cu produse alimentare, care are consecine
mai ales asupra produselor lactate, i amintete c autoritile de concuren trebuie s se
asigure c procesul de consolidare n curs de desfurare nu nrutete condiiile de concuren
n amonte i n aval la nivel local, n detrimentul consumatorilor i al ntreprinderilor .
Evoluia preului la produsele lactate depinde din partea ofertei de fluctuaia tarifelor la
resursele energeticeprecum i a preurilor la materia prim i materialele de ambalaj. Este de
menionat c n preul final decomercializare a lactatelor cel mai mare aport l are prelucrarea
laptelui, dup care urmeaz distribuia i costulmateriei prime, care dein 18 % i, respectiv, 9 %.

Pretul mediu al unui litru de lapte proaspat in tarile europene la nivelul anului 2008:

Tara
Romania
Ungaria
Bulgaria

Pret litru lapte proaspat


( euro)
1.32
0.90
0.78

Polonia
Cehia
Grecia
Austria
Elvetia
Marea Britanie
Spania

0.84
0,82
1.31
1.01
1.00
0.91
0.94

Usoara crestere a consumului de cascaval in volum este explicata prin cresterea numarului de
gospodarii in care acest produs a fost achizitionat. Din punct de vedere valoric insa piata
cascavalului a crescut in 2011 comparativ cu 2010 cu 17%, datorita unor preturi semnificativ mai
mari ale acestui produs, preturi a caror crestere a fost data in special de marirea preturilor
materiei prime (laptele).

Un raport al Rabobank realizat la sfarsitul anului trecut prognozeaza ca piata europeana


branzeturilor va continua sa creasca si in urmatorii ani pana la sfarsitul anului 2015, dar cu rate
de dezvoltare mici, care la nivel tuturor statelor membre, nu vor trece de o medie anuala de 2%,
ceea ce inseamna ca este putin probabil ca piata romaneasca a branzeturilor sa aiba un ritm care
sa nu se incadreze in acest palier.
La nivelul UE-27, Rabobank avanseaza o rata anuala a cresterii pietei branzeturilor de 0,6%
pentru intervalul 2012-2015, mai mica decat cea de 1,1% inregistrata in intervalul 2005-2010.
Pretul pe care il primesc producatorii europeni pe litrul de lapte, desi in crestere, inca nu
acopera costurile de productie, se arata intr-un comunicat de presa al Comitetului European al
Laptelui (European Milk Board - EMB) de la inceputul lunii iunie.

Conform celui mai recent studiu realizat in Germania, costul de productie a laptelui crud de
vaca ajungea, in ianuarie 2014, la 45,1 eurocenti / litru, iar pretul unui litru de lapte la poarta
fermei era de doar 41,1 eurocenti / litru, adica 92% din costul de productie.

Astfel, chiar daca pretul mediu al laptelui in Uniunea Europeana (UE) se afla pe un trend
crescator, iar, la inceputul anului, a atins cel mai mare nivel istoric, de 40,21 eurocenti / litru,
fermierii europeni se plng de faptul ca si costurile de productie au crescut, iar standardele
europene impun investitii care nu sunt amortizate de actualul pret primit pe litrul de lapte.

n Uniunea European, sectorul produciei i procesrii laptelui ruleaz anual 800 de miliarde
de euro, avnd aproximativ 12 milioane de angajai.

Politica pusa in aplicare de UE in domeniul laptelui urmareste in primul rand echilibrul


pietei, stabilitatea preturilor, asigurarea unui nivel de trai echitabil producatorilor si ameliorarea
competitivitatii acestora.
Organizarea comuna a pietei laptelui, care exista din 1968, a fost influentata in profunzime
de introducerea in 1984 a cotelor de lapte. Continuand programul Agendei 2000, reforma din
2003 a marcat inceputul liberalizarii sectorului prin slabirea mecanismului de sustinere a
preturilor si prin crearea ajutoarelor directe la venituri. ,,Bilantul de santate" din 2008 a
confirmat ca sectorul laptelui isi va continua liberalizarea, preconizandu-se eliminarea cotelor
catre 2015.
Cheltuielile pentru sectorul laptelui au crescut, trecand de la 2 750 de milioane de euro in
2005 la aproximativ 4 500 de milioane de euro in 2007, daca se tine seama de valoarea estimata
a ajutoarelor directe care au fost integrate in sistemul de plati unice pe exploatatie

E. Mari companii la nivel European- Exemple

Nestle
Gigantul suedez Nestle si-a pastrat pozitia de top in lista producatorilor de lactate, cu venituri de
23,4 miliarde EUR in anul 2012, in crestere cu 23%, adica peste 4 miliarde EUR fata de anul
2012. Nestle a achizitionat compania Pfizer Nutrition, cresterea datorandu-se cel mai probabil
acesteia.
Danone
Pe locul 2 se afla o alta companie europeana, gigantul francez Danone. Compania cu sediul la
Paris a raportat venituri din vanzari de 15,1 miliarde EUR, in usoara scadere fata de rezultatele
inregistrate in 2011. Stagnarea pietei europene a lactatelor si-a facut efectul asupra vanzarile
companiei din Europa.
Lactalis
Pe locul 3 gasim o alta firma franceza, Lactalis. Compania a raportat o scadere a veniturilor, dar
performantele sale au fost suficiente pentru locul 3 in topul alcatuit de Rabobank. Compania,
care detine o cota majoritara in firma italiana Parmalat, a raportat vanzari de 14 miliarde EUR in
2012, in scadere fata de anul precedent.
Fonterra
Fonterra, cel mai mare exportator de derivate din lapte a lumii a avut vanzari suficiente pentru
locul 4 in topul Rabobank. Compania a raportat vanzari de 12,5 miliarde EUR in 2012, in
scadere usoara fata de anul 2011.
FrieslandCampina
FrieslandCampina ocupa locul 5 in topul Rabobank, cu vanzari de peste 10 miliarde EUR in
2012. Cooperativa olandeza, detinuta de un grup de 19.500 de fermieri, a avut parte de o crestere
usoara in ultimul an.
Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail, volume foarte mari in ceea ce priveste
vanzarile, in miliarde de euro, putem mentiona cele ale Nestle, Danone cu o cifra impreuna de
miliarde de euro.
Majoritatea acestor companii sunt deja prezente pe piata din Romania.

CAPITOLUL III .
ANALIZA SECTORULUI ALIMENTAR AL PRODUSELOR LACTATE LA
NIVEL NATIONAL

Conform celor mai recente date statistice publicate de Centrul de Comer Interna ional
(International Trade Centre/UNCTAD/WTO, Geneva), exporturile i importurile mondiale de
lapte i produse lactate au avut o tendin general de cretere ntre anii 2007 i 2011,
nregistrnd ritmuri medii anuale de cretere de aproape 4%. n anul 2011, comparativ cu anul
anterior, comerul internaional cu lactate sa dezvoltat cu rate medii anuale peste media
intervalului 20072011, exporturile crescnd cu 12%, iar importurile cu 16%.

A. Volumul productiei si cifra de afaceri ( 2007 2013 )


Schimbul commercial : Import + Export
Volumul productiei de lapte a scazut semnificativ de-a lungul anilor , astefel ca, in anul 2007 se
produceau 1.158 miliarde litri , iar in anul 2013 cu aproximativ 252 milioane de litri mai putin.

An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013

Volumul productiei de lapte ( litri )


1.158 mld
1.05 mld
1.04 mld
925.405 mil
916.021 mil
912.166 mil
906.693 mil

Cifra de afaceri a firmelor mari de produse lactate


Firma

Cifra de afaceri ( mil lei )


2008
2009
2010
2011

2007

2012

2013

Friesland Foods

415.8

462

284.4

255

382.7

407.1

361.3

Danone

386.7

437.5

434.6

476.2

502.9

506.4

481

204.7

192.7

197.9

197.4

216

Hochland

191

LaDorna

140

147.2

155.3

163.1

185.2

182

175.7

Albalact

154.6

190.5

225.9

261.2

338.2

343.8

423.1

78

90.4

118.5

131.8

Covalact

216.3

n perioada 20022011, comerul romnesc cu lactate, a cunoscut o evoluie ascendent,


dup anul 2007, creterile au fost masive pe seama importurilor. Astfel, n primii 4 ani ai
perioadei analizate, att exporturile, ct i importurile de lactate au nregistrat valori cresctoare,
sczute ns comparativ cu cele derulate de principalii juctori de pe piaa internaional.
n cazul exportului de lactate al Romniei acesta a avut o evoluie cresctoare pn n
anul 2005, dup care a sczut n anul 2006, pentru ca ncepnd cu anul 2007, anul aderrii la UE,
exporturile noastre s nregistreze creteri anuale, valoarea maxim de 60141 mii USD fiind
atins n anul 2011. Creterea exportului din punct de vedere valoric, n anul 2011 fa de anul
2010, a fost de 31,8%.
n ce privete importurile de lactate ale Romniei acestea au crescut pn n anul 2006,
pentru ca n anul 2007 creterea s fie masiv de 240%. Importurile au continuat s creasc i
dup anul 2007 ntr-un ritm susinut, astfel c anul 2011 a marcat o cretere de 19,7% a valorii
importurilor fa de anul 2010.
Ca o concluzie se desprinde faptul c ncepnd din anul 2007, Romnia este un
importator net de produse lactate, aceast categorie de produse prezentnd o balan comercial
puternic deficitar (n anul 2011, soldul balanei comerciale pentru lapte i produse lactate a fost
de 238.181 mii USD, n cretere cu 16,1% fa de anul 2010).

B. Firme mari de produse lactate


Grupul Friesland Foods Romania - Compania a intrat pe piaa din Romnia n anul
2001 prin achiziia Nutricia Dairy and Drinks, iar n 2002 a fuzionat cu productorii Some ana
Satu Mare, Belcar Bela Deta din Timioara i Belcar Distribution. Friesland Romnia este
acionar majoritar la firmele Industrializarea Laptelui din Trgu-Mure i Napolact Cluj-Napoca.
Compania deine brandurile Milli, Oke!, Dots, Completa, Napolact i Napoca
Danone Romania a luat natere n anul 1996 prin achiziionarea fostei fabrici de
lactate Mioria din Bucureti. n 1997 ncep operaiunile companiei prin importarea de iaurturi cu
fructe din Polonia i Ungaria. Pentru piaa romneasc acesta a reprezentat primul contact cu
acest tip de iaurturi. n 1999 se lanseaz pe pia primele iaurturi fabricate local: Danone Natural
i Delicios. n anul 2000 Danone devine lider pe piaa lactatelor proaspete din Romnia, pozi ie
pe care o menine i astazi. Danone Romnia are astzi n portofoliu peste 60 de referin e de
produse. Brand-urile companiei sunt NutriDay, Activia, Actimel, Danonino, Casa Bun, Danette,
Cremosso, Savia i Disney. n fabrica din Romnia se produc zilnic aproximativ 1 milion de
pahare de iaurt.
Hochland - Produsele Hochland au fost importate n Romnia, ncepnd din 1993.
Hochland i-a deschis, n anul 1998, o filial proprie n Romnia, dup care a achizi ionat fabrica
de la Sighioara, care a fost retehnologizat i specializat n producia de branz topit:
triunghiuri, felii i bloc. n 1999, a fost cumprat ce-a de-a doua fabric Hochland, n Sovata,
unde se produce cacaval felii i cascaval bloc, n variantele clasic i afumat. Pe lnga producia
intern, Hochland Romnia import i: cremele de brnz proaspt Almette i Hochland Creme,
brnza Telemea Hochland Romnia, este unul dintre principalii juctori pe piaa intern a
brnzeturilor.
LaDorna - este o companie productoare de lactate din Romnia. Compania a fost
cumprat de grupul Lactalis n anul 2008, de la omul de afaceri Jean Valvis, pentru o sum

estimat la 80-90 milioane euro. Grupul LaDorna include societile cu activiti n sectorul
agroalimentar - Dorna Lactate, Dorna Brnzeturi, LaDorna Cheese, LaDorna Agri, Dorna SA,
Lactate Dobrogene, ICPPAM Baloteti, precum i dou companii din sectorul serviciilor,
Carpathian Systems i Narcisa Production.
Albalact - este o companie romneasc nfiinat n 1971 sub denumirea de
Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba. Compania a fost privatizat n anul 1999 prin
licitaie public deschis devenind privat apoi 100%. Principalii acionari ai Albalact sunt Petru
Ciurtin, cu 31,7% din capital, Raul Ciurtin, cu 16,21%, i fondul de investiii RC2 Limited, care
deine 24,98% din aciuni. n anul 2012, compania Albalact se afla ntre primii cinci juctori de
pe piaa naional a lactatelor. Albalact produce peste 60 de sortimente de lactate, sub mrcile
Fulga, Zuzu i Albalact. n octombrie 2008, compania era al patrulea juctor de pe pia a
lactatelor din Romnia, avnd o cot de 19% din piaa de lactate proaspete. Tot n 2008,
compania a cumprat circa 77% din aciunile Rarul Cmpulung Moldovenesc, intrnd astfel pe
segmentul brnzeturilor. Albalact a relocat n toamna anului 2008 ntreaga produc ie de lactate n
noua fabric de la Oiejdea, care a presupus o investiie de peste 17 milioane de euro.
Covalact - este o companie productoare de produse lactate din Romnia. Fondul de
investiii SigmaBleyzer Southeast European Fund IV a cumprat, n 2007, un pachet de 70% din
aciunile Covalact, contra unei sume de circa apte milioane de euro. Acesta mai deine i
companiile Primulact i Lactate Harghita.

Concluzie:
Laptele are importanta majora in alimentatia omului.Acesta este unul din din cele mai
importante produse de origine animala, fiind considerat un produs strategic, intrucat este un
aliment complet, usor asimilabil, cu mare valoare nutritiva si cu rol antitoxic.
Productia si consumul de lapte, in medie, pe plan mondial si national nu satisfac decat o
treime din cerinte n ultimele trei decenii, producia mondial de lapte a crescut cu aproape 50 de
procente, de la 482 milioane de tone n 1982 - 754 milioane de tone n 2012.
India este cel mai mare productor de lapte din lume, cu 16 porcente din producia mondial,
urmat de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan i Brazilia.
ncepnd cu anii 1970, cea mai extinsa producie de lapte a fost n Asia de Sud, care este
principalul motor al creterii produciei de lapte n curs de dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE:
http://madb.europa.eu/madb/statistical
http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
http://www.eficientconsult.ro/index.php/87-legislatie-utila/legislatie-diversa/163-legislatie-lapte
si-produse-lactate-actualizata-la-zi
http://www.scritub.com/economie/comert/Analiza-indicatorilor-ce-carac422231420.php