Sunteți pe pagina 1din 4

Analiza comparativa argumentata a modelelor clasice

de curriculum si a traditiilor cunoasterii


Pornind de la analiza comparativa dintre modelele clasice
de curriculum si a traditiilor cunoasterii, obiectivarea in practica
educationala curenta, inclusiv in statele cu populatie majoritara de
analafabeti si lipsite astfel de traditii curriculuare, presupunea
importul sau transferul de modele curriculare.
Un prim aspect este cel dintre modelul clasic esentialist si
traditia filosofica, ambele fiind initiate de Platon.In modelul esentialist
scopul educatiei este acela de a sustine o societate dreapta, a carei
trasatura fundamentala este stabilitatea.In traditia filosofica Platon
dezvolta in dialoguri "metoda ipotezei", o opinie comuna asupra unui
concept general ca dreptate,divinitate,cunoastere, placere,
etc.Astfel,modelul clasic in conceptia lui Platon barbatul si femeia
sunt nu sunt diferiti doar din punct de vedere al structurilor psihice ale
proceselor intelectuale ci si inegali.Traditia filosofica subliniaza ideea
ca scoala isi are locul in angora unde grupuri mici de barbati (unde
femeile erau excluse de la dezbaterile filosofice din cetatea
democratiei antice)se intalneau pentru a se angaja in jocul
spiritului.Prezente dezavantaje dinte esentialism si traditia filosofica
sunt urmatoarele: in esentialism rolul educatorului este unul
fundamental si bine definit, astfel indiferent de originea sociala, copii
cu disponibilitati aptitudinale intr-un anumit domeniu, trebuie orientati
fara partinire catre acele munci ale cetatii adecvate lor.Din punctul de
vedere a traditiei filosofice, toate sursele cunoasterii conduceau la
memoria participantilor, nefiind invocate carti sau echipamente
experimentale.
Un alt aspect este dat de modelul clasic enciclopedism si
traditia retorica.Premisa majora a enciclopedismului si a traditiei
retorice era includerea in continuturile invatamantului a intregii
cunoasteri umane.Enciclopedismul presupunea invatarea in
conformitate cu natura, iar traditia retorica presupunea veneratia fata
de virtutile educative ale textului grec si latin.In modelul
enciclopedism, scoala trebuia sa-l invete pe copil sa citeasca si sa
scrie in lumba materna ca deprinderi obligatorii pentru a invata
"despre lucruri".In traditia retorica scopurile educatiei erau acelea de
a forma conducatori ai societatii, instrumentalizandu-i cu forta de

persuadare ce deriva din demonstrarea combinata a elocventei.


Alta comparatie este cea dintre modelul clasic politehnism
si traditia stiintifica care este un hibrid extras din traditia filosofica si
cea a uceniciei.Teza principala a modelului politehnism este
interpretarea deliberata a continuturilor educationale prin prisma
activitatii productive si a eliminarii clasei capitaliste.Din traditia
stiintifica a rezultat o noua cale a descoperirii adevarului si anume
experimentul stiintific.Legarea teoriei de practica si a educatiei de
viata productiva presupun o abordare fundamental diferita de traditia
cunoasterii in care s-au format toate generatiile anterioare de
profesori din lumea europeana, traditie care pleca de la Platon.
Si o utlima comparatie cea dintre modelul clasic pragmatist
si traditia psihoterapeutica, ambele plecand de la premisa
"cunoastere".Pragmatismul pune intrebarea "ce cunoastere este cea
mai folositoare?" si raspundea : acea cunoastere care ii
instrumenteaza pe educati sa faca fata problemelor si sa rezolve
problemele pe care le vor intalni in viitor, ca adulti ce traiesc intr-o
societate democratica.Traditia psihoterapeutica pune accent pe rolul
profesorului care se apropie din ce in ce mai mult de rolul consilierului
in materia "cunoastere.
In concluzie, traditia uceniciei si traditia mistica ar putea fi
integrate si ele intre cele patru modele clasice de curriculum, pentru a
putea fi comparate, insa acestea par a fi un pic mai complexe si mai
bine definite.

Analiza comparativa a modelelor clasice curriculare


Esentialism / Pragmatism
Asemanari : Esentialism : "ce este esential sa invatam?"
Pragmatism : "ce cunoastere este cea mai folositioare?"

Deosebiri: Esentialism : Scopul educatiei este acela de a sustine o


societate dreapta, a carei trasatura fundamentala este dreptatea.
Pragmatism : Unul dintre principiile invatarii prin

experienta directa este principiul continuitatii.


Esentialism : Curriculum-ul esentialist consta intr-un set
de subiecte de studiu selectionate cu atentie si organizate logic si
coerent.
Pragmatism : In jurul caruia se puteau contura un core
curriculum erau sanatatea, asigurarea mijloacelor de existenta, viata
de familie, timpul liber responsabilitatea morala.

Enciclopedism / Politehnism
Asemanari : Enciclopedism : Scoala trebuia sa il invete sa scrie, sa
citeasca in limba materna, apoi viza elemnte de istorie, economie.
Politehnism : Scoala trebuia sa includa toata experienta
socioeconomica si istorica a omenirii.

Deosebiri : Enciclopedism : Curriculum-ul comprehensiv viza


valorile morale, economice si politie, istoria lumii, geografie,fizica,
arte si mestesuguri.
Politehnism : Curriculum-ul politehnism asupra "scolii
fabrica" avea un interes secund asupra sitemului nostru educational.

Analiza comparativa a traditiilor cunoasterii


Traditia uceniciei / Traditia stiintifica
Asemanari: Traditia stiintifica a preluat de la traditia uceniciei
activitatea nemediata cu obiecte concrete.

Deosebiri: Din aceasta inedita combinatie investigata a rexultat o


noua cale de descoperire a adevarului:experimentul stiintific.
Ucenicia este considerata a fi modalitatea principala de
transmitere a unui know how particularizat in domenii extrem de
diversificate.

Traditia filosofica / Traditia psihoterapeutica


Asemanari : Investigatia cognitiva se bazeaza pe conversatia dintre
novice si filosof , deveniti aici suferind si vindecator
Relativul dispret fara de cunoasterea care reclama
texte sau suporturi materiale , ori chiar respingerea acestei modalitati
de aflare a adevarului.
Initiatii detin cunoasterea pe care nonimatii nu numai ca
nu o au dar nici nu-i constientizeaza lipsa.