Sunteți pe pagina 1din 60

Investeste n oameni!

SUPORT DE CURS
,,COMPETENTE-CHEIE TIC N
CURRICULUM SCOLAR
Discipline socio-umane

SINOPSIS
MODULUL I TIC I FORMAREA COMPETEN ELOR SPECIFICE DISCIPLINELOR
SOCIO-UMANE
TEMA I.1. Contextul educational al integrarii TIC n studiul disciplinelor socio-umane
I.1.1.Competentele cheie europene fundament al profilului de formare european
I.1. 2.Relevanta competentelor cheie pentru disciplinele socio-umane si integrarea TIC n
studiul disciplinelor socio-umane
TEMA I.2. Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice disciplinelor socio-umane

I.2.1. Oportunitati, avantaje si limite ale utilizarii TIC pentru


disciplinele socio-umane
I.2.2. Competente necesare cadrului didactic pentr u integrarea TIC n
Extinderi
procesul didacticTeme
la de
disciplinele
reflectie
Aplica
ii
socio-umane
Teme pentru portofoliul individual

MODULUL II - UTILIZAREA TIC N PROCESUL DE PREDARE-NVATAREEVALUARE LA DISCIPLINELE SOCIO-UMANE


TEMA II.1. Instrumente TIC (resurse hardware si software) care f avorizeaza dezvoltarea
competentelor din programele scolare ale disciplinelor socio-umane
TEMA II.2. Metode si mijloace puse n valoare prin utilizarea TIC n procesul de predarenvatare-evaluare la disciplinele socio-umane
Extinderi
Teme de reflectie
Aplica ii
Teme pentru portofoliul individual
MODULUL III - SUGESTII METODOLOGICE SI EXEMPLE DE ACTIVITATI
DIDACTICE
TEMA III.1. Utilizarea strategiilor didactice propuse - formularea sarcinilor de nvatare
TEMA III.2. Strategii de utilizare a resurselor TIC existente pentru evaluare la disciplinele
socio-umane
TEMA III. 3. Studiul nvatarii prin cooperare n Web
Extinderi
Teme de reflectie
Aplica ii
Teme pentru portofoliul individual
Bibliografie generala
2

MODULUL I TIC I FORMAREA COMPETEN ELOR SPECIFICE DISCIPLINELOR


SOCIO-UMANE
TEMA I.1. Contextul educational al integrarii TIC n studiul disciplinelor socio-umane
I.1. 1. Competentele cheie europene fundament al profilului de f ormare european
Conform Recomandarii Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene privind competentele
cheie din perspectiva nvatarii pe parcursul ntregii vieti (2006/962/EC) n contextul n care
globalizarea ridica noi probleme Uniunii Europene, fiecare cetat ean trebuie sa aiba un set de
competente cheie care sa-l ajute sa se adapteze la o lume care evolueaza rapid, caracterizata printrun nivel ridicat de interconexiune.
Definite, n cadrul aceluias i document, drept un ansamblu de cunostinte, aptitudini si
atitudini
corespunzatoare contextului, competent ele cheie sunt considerate ca reprezentnd elementele
necesareSeoricarui
individ
pentru
formare
si dezvoltare
cetatenie care
activa,
munca
sociala.
precizeaza,
n acest
sens,
un veritabil
profil depersonala,
formare european
vizeaza
opt s i
incluziune
competente cheie, considerate n mod egal ca importante si aflate n interconexiune, dupa cum
urmeaza:
comunicare n limba materna;
comunicare n limbi straine;
competente matematice si competente de baza n stiinte si tehnologii;
competenta digitala;
a nvata sa nveti;
spirit de initiativa si antreprenoriat;
competente sociale si civice;
sensibilizare si exprimare culturala.
Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfr situl educatiei obligatorii si trebuie sa actioneze ca fundament
pentru nvatare ca parte a educatiei pe tot parcursul vietii.
O caracterizare sintetica a celor opt competente cheie este realizata n tabelul de mai jos:
Competente cheie Nivelul de
formulare Caracterizare sintetica a competent elor cheie
Comunicare nEste caracterizata
competentaca abilitate de a exprima si interpreta
limba materna
concepte,traditionala
gnduri, sentimente, fapte si opinii att oral, ct si
n scris (prin ascultare, vorbire, citire si scriere), precum si de
a interactiona lingvistic ntr -un mod adecvat si creativ ntr-o
varietate de contexte societale si culturale, n educatie si
formare, la munca, acasa, n timpul liber.
competenta
general, principalele dimensiuni ale competentei
Comunicare nAre, n sens
limbi straine cheie de traditionala
comunicare n limba materna; implica, de asemenea,
abilitatea de mediere si ntelegere interculturala.
Competente Competentele
competente
matematice reprezinta abilitatea de a dezvolta
matematice sisi aplica traditionale
gndirea matematica pentru a rezolva o varietate de
3

Competente cheie Nivelul de


formulare Caracterizare sintetica a competent elor cheie
competente deprobleme din viata de fiecare zi.
baza n stiinteCompetentele
si
n stiinte si tehnologii implica ntelegerea
tehnologii schimbarilor determinate de activitatea omului si
responsabilitatea acestuia n calitate de cetatean.
Competenta Implica competenta
utilizarea cu ncredere si critica a tehnologiei
transversala
digitala
societatii informationale, la munca, n timpul liber si n
comunicare.
A nvata sa nveti
Reprezinta
competenta
abilitatea de a continua si de a persevera n
nvatare,transversala
de a organiza propria nvatare, inclusiv prin
managementul eficient al timpului si informatiei, att la nivel
individual, ct si la nivel de grup. Aceasta competenta include
constientizarea propriilor nevoi si procese de nvatare,
identificarea oportunitatilor, precum si abilitatea de a depasi
obstacole pentru a nvata cu succes. i angajeaza pe cei care
nvata sa se bazeze pe nvatarea anterioara si pe experientele
de viata pentru a utiliza si aplica cunostintele si abilitatile
ntr-o varietate de contexte: acasa, la lucru, n educatie si n
formare.
Se referacompetenta
la abilitatea persoanei de a transforma ideile n
Spirit de
initiativa si actiune. transversala
Include creativitate, inovatie, asumarea riscului,
antreprenoriat
precum si abilitatea de a planifica si de a realiza
managementul unor proiecte n scopul atingerii unor
obiective. Aceasta sustine persoanele nu doar n viata de
fiecare zi, acasa si n societate, ci si la locul de munca n
constientizarea contextului muncii lor si n sesizarea
oportunitatilor; trebuie sa includa constientizarea valorilor
etice si sa promoveze o buna conducere.
Competente
competenta
transversala
Includ
competente
si interculturale
sociale si civice
si acopera
toatepersonale,
formele deinterpersonale
comportament,
nzestrnd
persoanele pentru a participa ntr-un mod eficient si
constructiv la viata sociala si profesionala si, daca e cazul, la
rezolvarea conflictelor; competentele civice nzestreaza
persoanele n vederea participarii la viata civica, pe baza
cunoasterii conceptelor si structurilor sociale si politice si a
angajarii n participarea activa si democratica.
Sensibilizare siInclude competenta
aprecierea importantei exprimarii creative a ideilor,
experientelor
transversala
si emotiilor n medii, n domeniul muzicii,
exprimare
culturala
artelor, literaturii.
Din cele opt competente cheie recomandate de catre Parlamentul European, cinci sunt considerate
competente transversale, ntre acestea nscriindu-se si competenta digitala. Specificul competentelor
transversale este reprezentat de realizarea acestora prin contributia diferitelor discipline de
nvatamnt si nu doar a unei singur e discipline de studiu.
4

I.1.2. Relevanta competentelor cheie pentru disciplinele socio-umane si integrarea TIC n


studiul disciplinelor socio-umane
Formarea competentelor cheie n cadrul educatiei formale a elevilor reprezinta o necesitate, sustinuta
n documente de referinta la nivel european si national.
Competentele generale formate prin studierea disciplinelor socio-umane se raporteaza la
competentele cheie pentru educatia pe parcursul ntregii vieti, recomandate de Parlamentul si
Consiliul Uniunii Europene.
Contributia disciplinelor socio-umane la formarea si dezvoltarea competentelor cheie europene este
nuantata si diversificata, incluznd att contributia directa la formarea si dezvoltarea anumitor
competente cheie, ct si sensibilizarea cu privire la alte competente cheie. n continuare sunt
mentionate competentele cheie europene vizate prin studiul disciplinelor socio-umane, prezentate
ntr-o ordine de prioritate, din perspectiva contributiei disciplinelor socio-umane la formarea si la
dezvoltarea acestora.
- competente sociale si civice;
- spirit de initiativa si antreprenoriat;
- comunicare n limba materna;
- sensibilizare si exprimare culturala;
- competenta digitala;
- a nvata sa nveti;
- competente matematice si competente de baza n stiinte si tehnologii;
- comunicare n limbi straine.
Pornind de la ideea ca un demers de proiectare curriculara trebuie sa acorde conceptului de
competenta semnificatia unui organizator n relatie cu care sunt stabilite finalitatile nvatarii, sunt
selectate continuturile specifice si sunt organizate strategiile de predare-nvatare-evaluare.
Progr amele scolare pentru disciplinele socio-umane au urmarit valorizarea cadrului european al
competentelor cheie la urmatoarele niveluri:
- formularea competentelor generale si selectarea seturilor de valori si atitudini;
- organizarea elementelor de continut si corelar ea acestora cu competentele specifice;
- elaborarea sugestiilor metodologice.
n vederea corelarii prevederilor progr amelor scolare si proiectarii didactice pentru disciplinele socioumane, cu recomandarile privind competentele cheie, n continuare este realizata o prezentare
descriptiva a acestora; prezentarea are n vedere aspecte ale celor trei categorii de componente
cunostinte, abilitati, atitudini la care se raporteaza cu prioritate disciplinele socio-umane studiate n
gimnaziu si n liceu. Prezentarea constituie o selectie, pe cele trei categorii de componente, r ealizata
din Cadrul de referinta european si are n vedere relevanta competentelor cheie pentru studiul
disciplinelor socio-umane.
Competente sociale si civice
A. Competente sociale
Cunostinte - ntelegerea codurilor de comportament si de bune maniere general acceptate n diferite
societati si medii (de exemplu, la munca); constientizarea conceptelor de baza cu privire la
persoane,
grupuri, organizatii de munca, egalitate de gen, non-discriminare, societate si cultura;
ntelegerea
dimensiunilor multiculturale si socio-economice ale societatilor europene;
interactiunea dintre
5
identitatea culturala nationala si cea europeana.

Abilitati - abilitatea de a comunica n mod constructiv n diferite medii pentru a manifesta


toleranta,
pentru a exprima si ntelege diferite puncte de vedere, pentru a negocia; abilitatea de a crea
ncredere
Atitudini
- colaborare,
si aintegritate;
interes sipentru
dezvoltarea
si
de a manifesta
empatie;asertivitate
abilitatea de
face fata stresului
frustrarii,
precum sisocio-economica
abilitate a de a lesi
comunicarea
interculturala;
valorizarea
diversitatii
si
respectul
fata
de
ceilalti,
deschiderea
a
pentru n mod constructiv; realizarea unei distinctii ntre viata personala sipentru
exprima
activitatea
depasi
prejudecatile si pentru compromis.
profesionala.
B. Competente civice
Cunostinte - cunoasterea conceptelor de democratie, dreptate, egalitate, cetatenie, drepturi
inclusiv a modului n care acestea sunt exprimate n Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
civile,
Europene si n declaratii internationale, precum si a felului n care sunt aplicate de catre diverse
institutii la nivel local, regional, national, eur opean si international; cunoasterea evenimentelor
contemporane; cunostinte despre integrarea europeana, despre structurile Uniunii Europene, despre
valorile si obiectivele acesteia; constientizarea diversitatii si a identitatilor culturale n Europa.
Abilitati - implicarea, mpreuna cu ceilalti, la viata publica; solidaritate si interes n
rezolvarea
problemelor care afecteaza comunitatea, considerata n sens restrns sau mai larg; reflectie critica
si
prin intermediul
votului.
creativa si participareaspecial
constructiva
la activitatile
comunitatii sau din apropierea acesteia, precum
Atitudini
respect
f
ata
de
drepturile
omului,
inclusiv pentru egalitate ca baza a
si
democratiei,la luarea de decizii la toate nivelurile, de la nivel local la nivel national si european, n
participare
etnice;
cultivarea
sensului apartenentei
la propria
U.E. sialeEuropa,
n general
la
aprecierea
si ntelegerea
diferentelor
dintre localitate,
sistemeletara,
de la valori
diferitelor
grupuri
lume,
manifestarea
dorintei
de
a
participa
la
procesul
democratic
de
luare
a
deciziilor
la
toate
religioase si
nivelurile; sentimentul responsabilitatii, manifestarea ntelegerii si a respectului pentru valorile
comune necesare pentru a asigura coeziunea sociala, de exemplu, respectul pentru principii
democratice; implicare n activitati civice, sprijin pentru diversitatea si coeziunea sociala si pentru
dezvoltarea durabila, deschiderea pentru respectarea valorilor si pentru viata personala a celorlalti.
Spirit de initiativa si antreprenoriat
Cunostinte - abilitatea de a identifica oportunitati pentru activitati personale, prof esionale si/sau de
afaceri, inclusiv aspecte care tin de viziunea ansamblului asupra contextului n care traiesc si
lucreaza
oamenii, de exemplu ntelegerea activitatilor economice, a oportunitatilor si a provocarilor
Abilitati
- management
de proiect
(incluznd,
de exemplu,
abilitatea
a planifica,
ntmpinate
de un angajator
sau de oproactiv
organizatie;
constientizarea
atitudinii
etice n de
afaceri.
organiza, gestiona, conduce, delega, analiza, comunica, revizui, evalua si de a nregistra rezultatele);
reprezentare si negociere eficiente; abilitatea de a lucra individual si n echipe. Abilitatea de a aprecia
si identifica punctele tari si punctele slabe, evaluarea si asumarea riscurilor.
Atitudini - initiativa, proactivitate, independenta si inovare n viata personala, sociala si la locul de
munca; motivatia si hotarrea de a realiza obiectivele propuse, fie ca acestea sunt personale sau fixate
mpreuna cu altii, inclusiv la locul de munca.

Comunicare n limba materna


Cunostinte - dobndirea limbii materne, care este intrinsec legata de dezvoltarea abilitatii cognitive
a
principalelorde
tipuri
interactiunelumea
verbala; siun registru
literare sicunon-literare;
persoanei
a deinterpreta
de a de
se texte
relationa
ceilalti. variabilitatea
Sunt incluse si:
limbii
si a comunicarii n diferite contexte.
constientizarea
Abilitati - comunicare orala si n scris ntr-o varietate de situatii, adaptarea propriei comunicari la
cerintele situatiei; sunt incluse si: a distinge si a folosi diferite tipuri de texte; a cauta, a colecta si a
procesa informatia, a folosi resurse, a formula si a exprima argumente orale si scrise n mod
convingator, adecvat contextului.
Atitudini - deschiderea pentru dialog critic si constructiv, interesul pentru interactiunea cu
Implica
ceilalti. si constientizarea impactului limbajului asupra celorlalti si nevoia de a ntelege si a folosi

limbajul ntr-o maniera pozitiva, responsabila din punct de vedere


social.
Sensibilizare si exprimare culturala
Cunostinte - cunostinte de baza referitoare la produse culturale major e; ntelegerea
diversitatii
culturale si lingvistice n Europa si n alte regiuni ale lumii, ntelegerea nevoii de a conserva aceasta
Abilitati
- dezvoltarea
creativencare
fi transferate
ntr-o varietate de contexte
diversitate,
a importanteiabilitatilor
factorilor estetici
viatapot
de fiecare
zi.
profesionale.
Atitudini - atitudine deschisa fata de diversitatea exprimarii culturale; creativitate si dorinta pentru
cultivarea capacitatii estetice prin expresie artistica si prin participar e la viata culturala.

Competenta digitala
Cunostinte - ntelegerea rolului si a oportunitatilor tehnologiei informatiei si a comunicatiilor
n
contexte cotidiene: n viata personala, profesionala si sociala. Include aplicatiile principale de tipul:
stocarea si gestionarea informatiilor.
Abilitati - abilitatea de a cauta, colecta si procesa informatia si de a o folosi ntr -o maniera critica si
sistematica, apreciind relevanta acesteia; abilitati de a folosi instrumente digitale pentru a
produce,
prezenta si ntelege informatii complexe; abilitatea de a accesa, cauta si folosi servicii bazate
Atitudini
- atitudine critica si reflexiva fata de informatia
pe
Internet; folosirea
informatiei
si a comunicatiilor
pentru sprijinirea gndirii
disponibila
si tehnologiei
utilizarea
responsabila
a
critice, a
A nvata sa nveti
mediilor
interactive.
creativitatii si a inovatiei.
Cunostinte - cunoasterea si ntelegerea strategiilor de nvatare preferate, a punctelor tari si slabe.
Abilitati - accesarea, procesar ea si asimilarea de noi cunostinte si deprinderi; managementul
propriei
nvatari; abilitatea de a persevera n nvatare; reflectia critica asupra scopurilor nvatarii; abilitati
de
cnd este cazul.
nvatare
autonoma pe baza autodisciplinei, colaborare n procesul nvatarii, mpartasirea
Atitudini
achizitiilormotivatia si ncrederea pentru a continua nvatarea pe parcursul ntregii vieti; o atitudine
centrata
rezolvarea de
probleme
pentru aevaluarea
sprijini procesul
nvatarii
de a si
nvatarii,pe organizarea
propriei
nvatari,
propriei
munci,si abilitatile
solicitareapersoanei
de informatii
gestiona
schimbarea
si
obstacolele;
dorinta
de
a
aplica
achizitiile
de
nvatare
si
experientele
de
viata;
sprijin
curiozitatea de a cauta oportunitati pentru a nvata si a aplica ceea ce a fost nvatat, ntr -o varietate de
contexte de viata.
7

Competentele matematice si compet ente de baza n stiinte si tehnologii


A. Competente matematice
Cunostinte - operatii de baza.
Abilitati - abilitatea de a aplica procese matematice de baza, a urmari si a evalua argumente.
Atitudini - respectarea adevarului.
B. Competente de baza n stiinte si tehnologii
Cunostinte - concepte stiintifice fundamentale, principii si metode, ntelegerea impactului stiintei si
tehnologiei asupra lumii naturale.
Abilitati - recunoasterea caracteristicilor investigatiei stiintifice, abilitatea de a comunica
rationamente si concluzii.
Atitudini - apreciere critica si curiozitate, interesul pentru problemele etice si respectul
siguranta
pentru si dezvoltare durabila, n particular n privinta progresului stiintific si tehnologic n legatura
cu propria persoana, familia, comunitatea si problemele globale.
Comunicare n limbi straine
Cunostinte - cunoasterea conventiilor societale, a aspectului cultural si varietatea limbilor.
Abilitati - folosirea adecvata a resurselor.
Atitudini - aprecierea diversitatii culturale, interesul si curiozitatea pentru limbi
interculturala.
comunicare

si

Selectia realizata este mai ampla pentru unele competente cheie, n timp ce pentru alte competente
cheie este mai restrnsa. Criteriul realizarii selectiei este reprezentat de relevanta diferitelor elemente
din componenta competentelor cheie pentru studiul disciplinelor socio-umane.
n sinteza, cu referire speciala la competenta digitala, n calitatea sa de competenta transversala,
aceasta implica utilizarea critica si cu ncredere a mijloacelor media electronice la munca, n timpul
liber si pentru comunicare. Aceste competente se refera la gndirea logica si critica, la abilitatile de
management a informatiei la standarde nalte si la abilitati de comunicare dezvoltate. La nivelul de
baza, abilitatile TIC cuprind utilizarea tehnologiei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce,

prezenta si schimba informatii si pentru a comunica s i a


participa n retele prin intermediul
n planul activitatii didactice concrete, din perspectiva studiului disciplinelor socio-umane, formarea
Internetului.
competentelor cheie, n general, si n particular a competentei digitale, pune problema
modului/modalitatilor n care acestea pot fi integrate n demersul didactic.

Cu referire la competenta digitala, vor fi avute n vedere urmatoarele elemente capabile sa conduca la
o specificare a modului concret n care este posibila integrarea TIC n studiul disciplinelor socioumane:
Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice disciplinelor socio-umane.
Utilizarea TIC n procesul de predare-nvatare-evaluare la disciplinele socio-umane:
- instrumente TIC (resurse hardware si software) care favorizeaza dezvoltarea
competentelor din programele scolare ale disciplinelor socio-umane;
8

- metode si mijloace puse n valoare prin utilizarea TIC n procesul de predare-nvatareevaluare la disciplinele socio-umane;
- sugestii metodologice si exemple de activitati didactice.
TEMA I. 2. Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice disciplinelor socio-umane
I.2.1. Oportunitati, avantaje si limite ale utilizarii TIC pentru disciplinele socio-umane
Preocuparea pentru calitatea procesului de instruire aduce n atentia cadrelor didactice, utilizarea TIC
n activitatile de predare-nvatare-evaluare a disciplinelor socio-umane, pentru realizarea unui proces
educational relevant din perspectiva mplinirii si dezvoltarii personale, dar si a societatii n care se
integreaza elevii, a reusitei pe piata muncii, precum si a exercitarii cetateniei active. n conditiile n
care schimbarea, nnoirea constituie vectori fundamentali ai societatii contemporane, este necesar ca
procesul educational sa fie optimizat n sensul formarii si dezvoltarii la elevi a competentelor
necesare societatii cunoasterii.
n egala masura, utilizarea calculatorului a devenit o conditie esentiala pentru munca si pentru viata
oricarui adult; n aceste conditii, utilizarea TIC n activitatea didactica la discipline socio-umane
constituie o necesitate, dar si o oportunitate pentru realizarea unui proces didactic centrat pe elev,
individualizat, atractiv si modern, racordat la actualitate n sensul formulat la nivel european. Pe
lnga Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene privind competentele
cheie din perspectiva nvatarii pe parcursul ntregii vieti (2006/962/EC), oportunitati ale utilizarii TIC
n studierea disciplinelor socio-umane sunt fundamentate si de Declaratia Mileniului (adoptata n
septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 tari, printre care si Romnia) ; cel de-al doilea
document stabileste, ntr e obiectivele de dezvoltare ale mileniului, crearea unui parteneriat global
pentru dezvoltare, care implica, printre alte aspecte, deschiderea accesului la beneficiile aduse de
noile tehnologii, n special n ceea ce priveste informatia si comunicarea.
Principalele avantaje ale utilizarii TIC n studierea de catre elevi a disciplinelor socio-umane sunt
legate, n esenta, de urmatoarele aspecte:
promovarea n mai mare masura a nvatarii centrate pe elev;
sustinerea nvatarii prin suporturi si materiale didactice diverse;
sustinerea unor modalitati complexe de nvatare, prin schimbarea de paradigma n ceea ce

priveste metodologia folosita (de exemplu, prin nvatarea bazata pe proiect);

personalizarea nvatarii;
stimularea creativitatii;
realizarea evaluarii si a autoevaluarii prin utilizarea unor banci de itemi.

Avantajele utilizarii TIC pot fi considerate att din perspectiva profesorului care preda discipline
socio-umane, ct si din perspectiva elevului.

Principalele avantaje ale utilizarii TIC, din perspectiva cadrului didactic sunt sintetizate n

Tabelul 1, prezentat mai jos:

Domeniul vizat Principalele avantaje ale utilizarii TIC din perspectiva cadrului didactic
Proiectarea
- proiectareaactivitatii
unor activitati relevante din perspectiva competentelor care trebuie
didacticela elevi, inclusiv a competentelor functionale esentiale pentru reusita
formate
sociala (gndire critica, utilizare de informatii, comunicare)
- alegerea unor resurse didactice de buna calitate care faciliteaza atingerea
scopurilor educationale urmarite si care sporesc atractivitatea lectiilor, prin:
centrarea nvatarii pe continuturi relevante pentru competentele care trebuie formate
la elevi prin intermediul lor; utilizarea textului, imaginilor, sunetelor si animatiei;
implicarea elevilor n activitati de nvata re bazate pe explorare si descoperire,
cooperare, existenta feedback-ului
Desfasurarea
- adaptarea TIC la nevoile de predare ale profesorilor, n conditiile asumarii rolului
procesului
deaipredarede
facilitatori
nvatarii
nvatare-evaluare
- dinamizarea procesului de predare-nvatare, asigurarea unui cadru interactiv de
nvatare
- accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinelor socio-umane studiate
- implicarea elevilor n demersuri de cautare si prelucrare a informatiei
- stimularea nvatarii prin actiune, bazata pe sarcini concrete
- personalizarea nvatarii si a evaluarii: asigurarea pentru elevi a unui ritm propriu
de parcurgere a activitatilor de nvatare si de rezolvare a sarcinilor de evaluare , n
functie de nivelul lor de pregatire ; exersarea autoevaluarii; cresterea obiectivitatii si
a transparentei evaluarii elevilor
- apropierea procesului de predare-nvatare de viata reala, prin: exercitii de simulare
a actiunii n mediul economico-social, de confruntare a unor decizii cu efectele
acestora; implicarea elevilor n jocuri educationale prin intermediul carora elevii
opereaza cu decizii alternative care conduc la efecte diferite (fiind ncurajata ideea
potrivit careia deciziile sunt rezultatul unei alegeri diferite care conduc la rezultate
diferite); implicarea elevilor n rezolvarea de probleme, prin care elevii sunt pusi n
situatia de a reactiona creativ, de a utiliza nu informatii gata structurate, ci
informatii pe care le prelucreaza singuri
- sporirea atractivitatii lectiilor desfasurate
-dezvoltarea
concentrarea
activitatiielevilor
profesorului pe elev, ajutndu-l sa nvete cum sa nvete,
-Managementul
creativitatii
nvatarii
adica cum sa-si construiasca singur cunoasterea
- organizarea activitatii de nvatare n concordanta cu nevoile elevilor, prin
organizarea unor parcursuri diferentiate de nvatare
- alternarea lucrului individual, pe echipe si n grupuri mici
- implicarea elevilor n activitati complexe de nvatare care necesita conexiuni
interdisciplinare si transdisciplinare
- cresterea eficientei nvatarii

Tabelul 1 - Principalele avantaje ale utilizarii TIC, din perspectiva cadrului didactic

10

Principalele avantaje ale utilizarii TIC, pentru elevi sunt sintetizate n Tabelul 2, prezentat mai
jos:
Domeniul vizat Principalele avantaje ale utilizarii TIC pentru elevi
Procesul
de TIC
nvatare
- adaptarea
la nevoile
de nvatare ale elevilor
desfasurat
-evaluare
facilitarea
procesuluinde nvatare, datorita stimulilor complecsi
lectiile
destinate
- cresterea
atentiei, a receptivitatii si a implicarii elevilor n lectiile realizate
studierii
disciplinelor
- realizarea nvatarii prin actiune , prin descoperire, prin colaborare, prin simularea
socio-umane
rezolvarii
de probleme, prin implicarea n jocuri educationale pe calculator
- exersarea comunicarii, a participarii, a atitudinilor proactive
- rezolvarea creativa a unor sarcini de lucru
- revenirea, n nvatare, la pasii parcursi anterior n masura n care elevii considera
necesar acest lucru
- repetarea, potrivit optiunii individuale, a unor secvente de evaluare
- exersarea modului n care trebuie sa nvete (ceea ce reprezinta, de fapt, o
competenta cheie cu caracter transversal, recomandata la nivel european)
- exersarea deprinderii de a lucra cu informatia (de a cauta, prelucra si utiliza
informatia si nu de a o retine mecanic)
- exersarea deprinderii de accesare a resurselor necesare: a dictionarelor online, a
bibliotecilor virtuale (de exemplu: Biblioteca digitala a Academiei de Studii
Economice din Bucuresti, accesibila la: http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp, Biblioteca Online a Universitatii din
Bucuresti, accesibila la http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala), a
enciclopediilor (de exemplu: Enciclopedia de filosofie Stanford Encyclopedia of
Philosophy accesibila la http://plato.stanford.edu/; Encyclopedia of Psychology
accesibila la http://www.psychology.org/)
- implicarea elevilor n rezolvarea unor situatii complexe prin formularea unor
optiuni, prin luarea unor decizii, prin confruntarea imediata cu consecintele
deciziilor luate
- dezvoltarea deprinderilor de autoevaluare, prin care elevul si cunoaste nivelul la
care se afla
Comunitatea scolii - implicarea elevilor n activitati complexe de nvatare (de exemplu, realizarea unor
- valorizarea pozitiva a evaluarii, prin integrarea fireasca a acesteia n nvatare
proiecte la nivel local, n care comunicarea este realizata si cu ajutorul
instrumentelor TIC)
- implicarea elevilor n prezentarea pe site-ul scolii a unor produse ale nvatarii, a
unor evenimente din viata scolii, a comunitatii din care face parte scoala
nvatarea
- implicarea
dincolo
elevilor
de n realizarea unor parteneriate, n care comunicarea cu elevi
scoala
din alte scoli din tara/comunitate este realizata prioritar cu ajutorul instrumentelor
TIC
- exersarea deprinderii de accesare a resurselor necesare referitoare la examene (de
exemplu, accesibile la: http://subiecte.edu.ro/)

Tabelul 2 - Principalele avantaje ale utilizarii TIC, pentru elevi

11

Necesara si dezirabila, inclusiv n realizarea procesului de predare-nvatare-evaluare la


disciplinele socio-umane, utilizarea TIC trebuie sa fie o utilizare responsabila, ntruct implica si
limite si riscuri. Aceste limite si riscuri sunt legate chiar de modul n care pot fi utilizate aceste tehnologii.

Principalele limite si riscuri legate de utilizarea TIC n activitatea didactica la discipline socio-umane
sunt sintetizate n Tabelul 3, prezentat mai jos; sunt urmarite precautii, limite si riscuri, att din
perspectiva cadrelor didactice, ct si din perspectiva utilizarii TIC de catre elevi.
Precautii, limite si riscuri majore ale utilizarii TIC la disciplinele socio-umane
Precautii referitoare la Limite
utilizarea
TIC, din
si riscuri,
pentru elevi, ale utilizarii TIC
perspectiva cadrelor didactice la disciplinele socio-umane
- modul de proiectare a -activitatii
tendinta didactice
de a aloca
n un buget de timp foarte mare
conditiile utilizarii TIC (este, de exemplu, necesar
activitatii pe calculator, dincolo de activitatea de
sa se acorde atentie subordonarii utilizarii TIC nvatare propriu-zisa, nsotita de efecte negative
majore (de exemplu, sedentarismul, detasarea de
scopurilor educationale urmarite n vederea
viata si de comunicarea reala, n favoarea
desfasurarii unor lectii interactive, atractive)
comunicarii n medii virtuale , consecinta negativa
cu att mai grava cu ct unele medii virtuale pot fi

ndoielnice)

- tipul de activitati de nvatare realizate cu elevii- limitarea utilizarii TIC la cautarea de informatii
(este, de exemplu, necesar sa se acorde atentie pe Internet
realizarii unor activitati de nvatare complexe, care
nu se limiteaza la accesarea informatiilor)
- utilizarea exagerata a TIC
- n
intervalul
procesulmare
de predarede timp petrecut de elevi n fata
nvatare-evaluare (este, astfel necesar un echilibru
calculatorului (n conditiile n care calculatorul ar fi
utilizat la cele mai multe dintre disciplinele scolare)
ntre traditional si modern n nvatare si n
evaluare)
- cunoasterea si explicarea n activitatile cu elevii, a - utilizarea improprie a informatiei luata ca atare de
aspectelor principale referitoare la etica utilizariipe Internet (de exemplu, a referatelor existente pe
TIC n scop educational Internet)

Tabelul 3 - Precautii, limite si riscuri majore ale utilizarii TIC la disciplinele socio-umane
I.2.2. Competente necesare cadrului didactic pentru integrarea TIC n procesul didactic la
disciplinele socio-umane
Dincolo de orice document curricular care prevede integrarea TIC n procesul didactic si care
argumenteaza necesitatea si utilitatea integrarii TIC n activitatea didactica, valorificarea TIC n
procesul de predare-nvatare-evaluare a disciplinelor socio-umane este legata de disponibilitatea si de
competentele fiecarui cadru didactic. Pe de alta parte, este incontestabil faptul ca profesorii sunt
agenti ai schimbarii. Tocmai de aceea, o ntrebare fundamentala referitoare la caracterul realizabil al
dezideratului de introducere a TIC n activitatea didactica, este urmatoarea: ce competente sunt
necesare cadrului didactic care:
asigura formarea la elevi a competentei digitale, competenta cheie pentru nvatarea pe

parcursul ntregii vieti?;

asigura formarea la elevi a competentelor pentru secolul XXI, asa cum sunt definite de

UNESCO (rezolvare de probleme, comunicare, colaborar e, experimentare, gndire critica,


exprimare creativa)?;
12

integr eaza TIC n activitatea de nvatare realizata cu elevii? .

La nivel european, problema competentelor cadrelor didactice este abordata de Comisia Europeana,
n documentul Principiile Europene Comune pentru Formarea Competentelor si Calificarea
Cadrelor Didactice (Bruxelles, 2005); n documentul european mentionat, ntre competentele cheie
ale cadrelor didactice sunt integrate explicit cele de lucru cu informatia, tehnologia si cunostintele; de
asemenea, sunt considerate competente cheie pentru cadr ele didactice:
sa lucreze cu persoanele din mediul educational imediat: elevi, colegi, parteneri

educationali scolari si non-scolari;

sa lucreze cu si n societate, la nivele diferite de complexitate si de exprimare: local,

regional, national, european, global/mondial.

La prima vedere, este necesar ca profesorii sa dispuna de aceleasi competente pentru integrarea TIC
n activitatea didactica. n realitate, cadrele didactice de diferite specialitati au competente diferite si
valorifica diferit, competentele, inclusiv n ceea ce priveste TIC. Astfel, cadrele didactice care predau
discipline socio-umane se raporteaza la instrumentele TIC si si pot propune sa integreze TIC n
activitatea didactica, din perspectiva disciplinelor pe care le predau.
Competentele necesare cadrelor didactice care predau discipline socio-umane pentru utilizarea TIC n
activitatea didactica vizeaza niveluri diferite de complexitate, asa cum rezulta din Figura 1 prezentata

mai jos.

III. Nivelul competentelor de management al


nvatarii

Niveluri de complexitat e a
competentelor necesare
profesorului care preda
II. n
Nivelul competentelor de specialitate,
discipline socio-umane
curriculare
si metodice
vederea integrarii TIC
n
activitatea didactica

I. Nivelul competentelor
digitale

Figura 1 - Niveluri de complexitate a competentelor necesare profesorului care preda discipline


socio-umane
Nivelul competentelor digitale are n vedere abilitarea de utilizare a instrumentelor TIC. Este necesar
ca acest nivel de abilitare de baza a cadrelor didactice sa corespunda exigentelor la care cadrele
didactice trebuie sa raspunda n activitatea didactica, de exemplu, n ceea ce priveste formarea la
elevi a competentei digitale, competenta cheie recomandata la nivel european. Considerata
competenta transversala, competenta digitala implica utilizarea cu ncredere si critica a tehnologiei
societatii informationale, la munca, n timpul liber si n comunicare.

13

La nivelul de abilitare tehnologica necesara competentei digitale, profesorul care preda discipline
socio-umane se confrunta cu numeroase provocari. Aceste provocari pot fi analizate att n raport cu
specificul disciplinelor, ct si n raport cu elevii.
n raport cu specificul disciplinelor socio-umane, este evident ca TIC nu reprezinta un domeniu de
pregatire academica a profesorilor care predau discipline socio-umane si ca nivelul de abilitare
tehnologica cel putin n cazul profesorilor care functioneaza de mai multa vreme n sistemul de
nvatamnt este unul de baza. Nu se poate compara, din acest punct de vedere, cu nivelul
profesorilor de specialitate care predau informatica sau alte discipline n domeniul informaticii.
Aceasta diferenta care exista n realitate ntre cadrele didactice care predau discipline socio-umane si
cadrele didactice de alte specialitati nu reprezinta/nu trebuie sa reprezinte un dezavantaj si nici o
piedica n desfasurarea activitatii cu elevii; este o diferenta de misiune si de rol. Aceasta difer enta
este vizata prin analizarea nivelului competentelor de specialitate, curriculare si metodice ale cadrelor
didactice care predau discipline socio-umane.
n raport cu elevii, ndeosebi n raport cu cei care se pregatesc n specializarea matematicainformatica, cadrele didactice din domeniul disciplinelor socio-umane trebuie sa stie sa valorifice
achizitiile elevilor n scopul realizarii unor activitati atractive si performante.
Nivelul competentelor de specialitate, curriculare si metodice vizeaza att o buna pregatire n
specialitate, ct si transpunerea exigentelor cur riculare referitoare la TIC n situatii si n activitati de
nvatare adecvate specificului TIC, dar si achizitiilor care urmeaza sa fie dobndite de elevi din
perspectiva disciplinei studiate. La acest nivel de competenta, n activitatea de proiectare didactica,
profesorul trebuie sa raspunda la ntrebarile:
ce?
unde?
cum?
cnd?

Raspunsul la aceste ntrebari poate fi formulat si n sens pozitiv si n sens negativ, de exemplu:
ce?, unde?, cum?, cnd? sa utilizeze TIC n activitatea cu elevii;
ce?, unde?, cum?, cnd? sa nu utilizeze TIC n activitatea cu elevii.

Misiunea cadrelor didactice care predau discipline socio-umane este de a utiliza noile tehnologii ca
instrument si ca mediu de nvatare, n scopul de a asigura:
- rezolvarea de catre elevi a unor probleme ale vietii reale din mediul public si privat, economic
si social;
- aplicarea de catre elevi a achizitiilor dobndite n exersarea luarii deciziilor, a participarii
civice, a cetateniei active, a spiritului de initiativa si antreprenoriat, a celorlalte competente
specifice secolului XXI, care stau la baza nvatarii de-a lungul ntregii vieti.
Nivelul competentelor de management al nvatarii se refera la organizarea activitatii elevilor/clasei
de elevi, n scopul realizarii unei nvatari ct mai eficiente, indiferent daca nvatarea se realizeaza la
nivel individual, de grup sau la nivel de clasa.

14

E X T I N D E RI- M O D U L I
TEME DE REFLECTIE
Reflectati asupra urmatoarelor aspecte:
1. Conceptul de competenta cheie transversala caracterizare succinta, descriptori.
2. Rolul profesorului de stiinte socio-umane n procesul educa ional, prin perspectiva utilizarii TIC
n activitatea didactica.
3. Competente-cheie europene vizate prin studiul disciplinelor socio-umane. Selectarea
specifice,
organizarea strategiilor didactice din pr ogr amele scolare ale disciplinelor socio-umane.
continuturilor
4. Niveluri care urmaresc valorizarea cadrului european al competentelor cheie.
5. Precautii, limite si riscuri ale utilizarii TIC la disciplinele socio-umane.
6. Avantaje ale utilizarii TIC, att din perspectiva profesorului care preda discipline socio-umane,
si din perspectiva elevului.
ct

APLICA II
1. Analiza i comparativ competentele necesare profesorului de stiinte socio-umane n procesul
didactic traditional si respectiv, n cel modern, n contextul utilizarii TIC n studiul disciplinelor
socio-umane.
2. Analiza i competentele-cheie europene, sub aspectul relevantei acestora pentru studiul
disciplinelor socio-umane.
3. Realizati un jurnal reflexiv care sa redea avantajele utilizarii TIC, att din perspectiva
care preda discipline socio-umane, ct si din perspectiva elevului.
profesorului
4. Ilustra i, printr-un exemplu concret, integrarea TIC n studiul disciplinelor socio-umane.

15

TEME PENTRU PORTOFOLIUL INDIVIDUAL


1. Analizati programele scolare la disciplinele socio-umane si evidentiati modul n care acestea au
realizat valorizarea cadrului european al competentelor cheie.
2. Caracterizati raportul dintre traditional si modern n procesul de predare-nvatareevaluare la
disciplinele socio-umane, din perspectiva integrarii TIC n studiul acestora.
3. Analizati resursele TIC disponibile si produsele care se pot realiza cu elevii n studiul disciplinelor
socio-umane.
4. Argumenta i ideea potrivit careia toti profesorii, indiferent de specialitate, trebuie sa fie pregati i
n utilizarea TIC n actul educational.
5. Nivelul competentelor de specialitate, curriculare si metodice vizeaza att o buna pregatire n
specialitate, ct si transpunerea exigentelor cur riculare referitoare la TIC n situatii si n activitati de
nvatare adecvate specificului TIC, dar si achizitiilor care urmeaza sa fie dobndite de elevi din
perspectiva disciplinei studiate. La acest nivel de competenta, n activitatea de proiectare didactica,
profesorul trebuie sa raspunda la ntrebarile:
ce?, unde?, cum?, cnd?

Raspunsul la aceste ntrebari poate fi formulat si n sens pozitiv si n sens negativ.


Exemplificati, att n sens pozitiv ct si n sens negativ:
ce?, unde?, cum?, cnd? sa utilizeze TIC n activitatea cu elevii;
ce?, unde?, cum?, cnd? sa nu utilizeze TIC n activitatea cu elevii.

16

MODULUL II - UTILIZAREA TIC N PROCESUL DE PREDARE-NVATAREEVALUARE LA DISCIPLINELE SOCIO-UMANE


TEMA II.1. Instrumente TIC (resurse hardware si software) care f avorizeaza dezvoltarea
competentelor din programele scolare ale disciplinelor socio-umane
Resurse hardware
Utilizarea calculatorului n activitatea didactica la disciplinele socio-umane permite elevilor:
- sa dobndeasca deprinderea de a ntretine un dialog interactiv cu calculatorul, care devine
acum un partener de lucru;
- sa-s i dezvolte capacitatea de nvatare interactiva si de ntelegere a avantajelor pe care aceasta
le ofera;
- sa nvete cum sa beneficieze de accesul la informatii prezentate n moduri diferite de
vizualizare;
- sa resimta sprijinul of erit de multiplele repr ezentari statice si dinamice n exersarea
competentelor si n aprofundarea ntelegerii si retinerii cunostintelor noi;
- sa recunoasca avantajele lectiilor interactive si sa fie ncurajati sa lucreze n ritmul si stilul
propriu, sa mbine n mod echilibrat activitatile de nvatare individuala cu cele de nvatare
colaborativa;
- sa recunoasca sansele oferite de feedback-ul secvential si operativ n validarea imediata a
raspunsurilor si autoreglarii, n stimularea autoinstruirii si ncurajarea autonomiei n nvatare,
conditie esentiala, n perspectiva, pentru a putea face fata cerintelor nvatarii continue.
Cerintele hardware minimale necesare pentru rularea unor programe educationale, difera de la
o
aplicatie
respective. la
n general,
alta si configuratia
de obicei,hardware
ele sunt
minimala
mentionate
se evalueaza
n lista
n func
informatiilor
ie de:
descriptive ale
Procesor
produselor
Memorie RAM
Placa video
Placa de sunet
Caracteristicile sistemului de calcul pot fi adaptate n func ie de cerin e adaugnd dispozitive
periferice corespunzatoare: placi de achizi ii imagine, tuner TV, tableta PC etc.
Integrarea TIC n activitatile de predare-nvatare-evaluare nu se rezuma, nsa, la utilizarea
calculatorului ca mijloc modern pentru activitatile de instruire ci implica mai multe niveluri de
integrare, respectiv:
1. utilizarea unor echipamente, computere, telefoane (inclusiv, cele mobile), removable media,
radio-ul sau alte echipamente comunicationale de nalta frecventa, televiziunea, dispozitivele
digitale sau analogice de nregistr are (inclusiv DVD si video), camerele de filmat,
fotocopiatoarele, imprimantele (sau alte aparate de acest gen);
2. integrarea unor componente TIC n strategiile traditionale de nvatare cum ar fi, spre exemplu,
utilizarea prezentarilor PowerPoint;
3. modificarea metodei de predare n functie de noile tehnologii si resurse multimedia;
4. un nou rol al cadrului didactic, cum ar fi, spre exemplu, cel de facilitator al nvatarii;
17

5. proiectarea ntregului demers didactic n maniera integratoare n baza unui anumit model teoretic,
a unei noi paradigme a nvatarii - cea constructivista, spre exemplu.
Toate aceste schimbari, de continut, genereaza schimbari calitative la nivelul ntregii activitati, o mai
mare eficienta a activitatii didactice, n conformitate cu actualele schimbari calitative n educatie, o
noua maniera de a aborda problemele - cu accent pe inter si transdisciplinaritate.
Resurse software
Cele mai utilizate resurse sunt produsele software (softuri educationale sau didactice) care se
adreseaza direct celor care nvata si permit elevului:
- sa acceseze diverse surse informationale;
- sa proceseze informatii;
- sa construiasca pe aceste baze cunostinte noi;
- sa dobndeasca competente/capacitati prin demonstratii, exemple, explicatii, exersari, simulari
etc.
n esenta, softurile educationale sunt programe sau lectii n format electronic, proiectate n raport cu o
serie de coordonate pedagogice (obiective, continut specific, caracteristici ale elevilor, metode,
feedback secvential si evaluari formative). n raport de functiile (sarcinile) asumate, respectiv, functia
pedagogica ndeplinita, softurile pot fi clasificate astfel:
- softurile tematice destinate predarii/nvatarii de cunostinte noi. nvatarea devine posibila n
cadrul interactivitatii elev program calculator, urmnd un traseu impus sau sugerat, integral sau
partial sub controlul calculatorului;
- softurile de exersare (Drill - and - Practice), utilizate n vederea nsusirii unor date, proceduri,
tehnici, n formarea unor deprinderi specifice, cu avantajul lucrului n ritm propriu i validarea
imediata a raspunsului dat;
- softurile de investigatie, care n locul prezentarii unor informatii deja structurate, lasa
posibilitatea celui care nvata ca, potrivit unei interactiuni adaptative sa-si aleaga propria cale pe
care o va urma n vederea nsusirii noilor cunostinte, potrivit stilului si ritmului personal de
nvatare;
- softurile de sinteza (recapitulative) ;
- softurile de simulare ce permit reprezentarea controlata a unui fenomen, proces sau sistem real,
prin intermediul unui model cu comportament analog, oferind astfel posibilitatea modificarii unor
parametri si observarii comportamentului sistemului;
- softurile pentru testarea cunostintelor, foarte variate ntruct specificitatea lor depinde de mai
multi factori: momentul testarii, scopul testarii, tipologia interactiunii, feedback imediat sau nu.
Astfel de teste sunt aplicate fie independent, fie integrate ntr- un mediu de instruire complex;
- softurile concepute sub forma de jocuri didactice, utilizate n cadrul unui proces de rezolvare de
probleme ce presupune aplicarea inteligenta a unui set de reguli sau n vederea amplificarii
posibilitatilor de explorare euristica a realitatii, cr esterii motivatiei, nivelului de efort, ncurajarii
interactivitatii ntre colegi etc.
Internetul, definit ca retea universala de calculatoare sau interconectare de retele (interconexion of
networks), este resursa - sursa de informatii si de nvatare dirijata si, n acelasi timp un exceptional
suport n activitatile de predare si nvatare prin:
- acces la informatii din toate domeniile de cunoastere si activitate;
- posibilitati uriase de documentare;
- actualitatea informatiilor n timp real;
18

- manifestarea imaginatiei, a creativitatii, a anticiparii rezolutive,


a exersarii competentelor
Prezentam, spre ilustrare,
de aplicatii aonline
care pot contribui la formarea/
comunicative
ori acteva
celorexemple
de procesare
informatiei.
dezvoltarea/ consolidarea competentelor specifice la disciplinele socio-umane:

Platf orma eTwinning


http://www.etwinning.net
- ofera cadrelor didactice si elevilor
instrumente pedagogice care integreaza
noile tehnologii n procesul de nvatare;
- promoveaza colaborarea si relationarea
ntre scolile europene prin intermediul
tehnologiei informatiilor si a
comunicatiilor (TIC);
- contribuie la optimizarea procesului de
predar e-nvatare- evaluare prin
valorificarea valentelor formative ale
proiectelor.
Calitatea activitatilor depuse de cadrele didactice n cadrul proiectelor eTwinning este recunoscuta
prin Certif icatul National de Calitate, care joaca rolul unei aprecieri publice a eforturilor depuse,
pentru a promova calitatea si deschiderea n activitatile de colaborare europeana. ncepnd cu
septembrie 2011 se recompenseaza si efortul depus de elevi n desfasurarea proiectelor printr-un
Certificat National de Calitate pent ru elevi. n cazul n care cel putin doi parteneri primesc
Certificate Nationale de Calitate pentru acelasi proiect, acestia vor primi automat si
European
de Calitate, care reprezinta o conditie prealabila
Certificatul

pentru a participa la Premiile europene.


Google Docs
Varianta europeana
a certificatului se acorda doar o data pe an
http://www.google.com/google-ds/hpp/hpp_ro_ro.html
(n luna septembrie).
- reprezinta un instrument on-line
pentru creare n colaborare de
documente, foi de calcul,
prezentari, chestionare;
- permite formatare, ncarcare de
imagini, comentarii, tabele,
formule;
- colaboratorii pot fi invitati sa
participe la activitate prin e-mail;
- documentele realizate sunt stocate
online si pot fi accesate de oriunde
exista acces la Internet. Ele pot fi
postate pe blog sau publicate ca
pagina web.

19

Wikispaces
http://www.wikispaces.com/
- reprezinta o aplicatie care permite crearea unui site
web al carui continut este creat n colaborare de
catre utilizatori, pastrnd versiunile succesive;
- are o interfata simpla, contine forum, inserare de
fisiere, linkuri, imagini, statistici si un numar
nelimitat de pagini.

Alternative:
Wetpaint

pbwiki,

Wallwisher
http://www.wallwisher.com/
- permite crearea unui avizier virtual pe
care pot fi postate scurte mesaje continnd
text, imagini si legaturi;
- poate fi folosit pentru brainstorming,
pentru a posta adrese de Internet utile,
cuvinte noi, termeni sau comentarii pe o
tema data;
- colaboratorii pot fi invitati prin e-mail sau
cu ajutorul URL-ului.

Glogster
http://www.glogster.com/
- reprezinta o aplicatie simpla pentru crearea de
postere interactive;
- combina imagini, video, muzica, fotogr afii,
linkuri pentru a crea pagini mulitmedia;
- poate fi ncorporat n orice pagina web.

20

Skype
http://www.skype.com/intl/en/home
- este un instrument gratuit de colaborare si comunicare, care
permite utilizatorilor sa efectueze convorbiri telefonice prin
Internet;
- ofera o serie de facilitati: mesaje text, convorbiri,
videoconferinte,
transmitere de fisiere si
vizualizarea desktopului
partenerului.

Google Groups http://groups.google.com/googlegroups/overview.html


- este un serviciu gratuit oferit de Google
pentru a crea grupuri de discutii publice
sau private bazate pe interese comune;
- permite crearea de profile ale
utilizatorilor, de mesaje si fise de
discutie, postarea de fis iere;
- mesajele pot fi primite automat si prin email.

Alternative:
Groups

Yahoo

21

Picasa
http://picasa.google.com/
- aplicatie gratuita oferita de
Google pentru organizarea,
stocarea si editarea de
fotografii;
- ofera numeroase instrumente
de editare, precum si
posibilitatea de a crea
prezentari, colaje, publicare
de albume pe Internet,
pregatirea fotografiilor
pentru utilizare externa
(tiparire, e-mail);
- necesita download si
instalare.

Alternative: Flickr
Fotobabble
http://www.fotobabble.com/
- permite adaugarea unui comentariu sau a unei
naratiuni la o imagine sau fotografie;
- se ncarca imaginea si apoi se nregistreaza
naratiunea folosind un microfon;
- rezultatul poate fi nglobat n bloguri sau pagini
web.

Potatoes
http://hotpot.uvic.ca/
- cuprinde sase aplicatii gratuite
pentru crearea de teste interactive:
cu raspuns multiplu, cu raspuns
scurt, cuvinte ncrucisate, formare
de perechi, ordonare si completare
de fraze;
- necesita download si instalare.

22

Bubble.us
https://bubbl.us/beta/
- aplicatie simpla pentru crearea de
harti conceptuale colaborative online;
- hartile pot fi stocate sau exportate ca
imagini sau html, pentru a fi
publicate pe blog sau n pagina web,
pot fi printate sau trimise prin e-mail.
Alternative: Mindmeister
Categoria: Prezentari

Prezi
http://prezi.com/
- aplicatie pentru crearea de prezentari nonlineare, cu posibilitati ca: zoom, itinerar al
prezentarii, inserare de legaturi, imagini,
videoclipuri, texte, fisiere pdf, desene (un
pas nainte fata de era PowerPoint).

Teachertube
http://www.teachertube.com
- gazduire de videoclipuri create de
profesori n scopuri educationale. Poate
fi si o sursa de materiale utile.

23

Platf orma iTeach


http://www.iteach.ro
- integrarea cadrelor didactice ntr-o r etea nationala dedicata dezvoltarii socioprofesionale oferind
oportunitati pentru dezvoltare profesionala, prin publicarea de materiale si participarea la grupuri
de discutii, precum si prin participarea la cursuri online de formare continua.

Platf orma AeL - Advanced eLearning este o platforma integr ata completa de instruire asistata de
calculator, dezvoltata de SIVECO Romnia. Aceasta ofera suport pentru:
- predare si nvatare;
- testare si evaluare;
- administrarea continutului;
- monitorizarea procesului de nvatamnt.
AeL Educational este structurat pe patru categorii de elemente componente: biblioteca virtuala, clasa
virtuala, administrare si testare. n plus, contine un dictionar integrat cu toate celelalte module.
Utilizarea lectiilor AeL n activitatea didactica la disciplinele socio-umane permite:
- accentuarea laturii pragmatice a aplicarii curriculum-ului: profesorul face legatura directa si
evidenta ntre ce se nvata si de ce se nvata;
- integrarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor n procesul didactic, fapt ce poate
contribui la cresterea calitatii nvatarii si la reducerea timpului de nvatare;
- mbinarea eficienta a metodelor de nvatare programata - algoritmizarea, modelarea si
simularea - cu cele euristice, asigurndu-se astfel formarea unui stil de munca participativ,
prospectiv si creativ;
- auto-instruirea si nvatarea angajata; profesorii devenind ghizi, consilieri, chiar componenti ai
unor echipe create cu scopul investigarii unei situatii.
24

n acelasi timp, lectiile AeL si propun promovarea


unei noi abordari n predarea-nvatarea- evaluarea la
disciplinele socio-umane - Cultura civica, Logica,
argumentare si comunicare, Sociologie, Economie,
Psihologie, Filosofie - asigurnd elevilor conditii
pentru descoperirea si valorificarea propriilor
disponibilitati intelectuale, afective si motrice.

Platforma INSAM- este un sistem informatic performant de


evaluare/ autoevaluare accesibil cadrelor
didactice si elevilor din nvatamntul
preuniversitar;
- cuprinde 150.000 de itemi de evaluare si
5000 de teste de evaluare predefinite pentru
12 discipline; pentru disciplinele socioumane: Logica, argumentare si comunicare,
Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie
au fost realizati aproximativ 15.000 itemi de
evaluare.
- obiectivul
general
l constituie
dezvoltarea
si implementarea de instrumente si mecanisme digitale
de mbunatatire
a proceselor
evaluative
si de
autopozitionare/ autoevaluare a elevilor din nvatamntul preuniversitar liceal
http://www.moodle.ro/
Moodle este cea mai populara platforma de
administrare a nvatarii la nivel mondial folosita n
zeci de mii de scoli din lume. Moodle este un LMS
(Learning Management System EN, Sistem de
Administrare a nvatarii) Open Source.

http://rationale.austhink.com
Rationale este un instrument software care i ajuta pe
elevi sa structureze n mod logic un eseu complex.
Centrul de gr eutate al software-ului Rationale este
operarea cu hartile argumentative bazate pe organizatori
grafici. Acest tip de operatii determina o crestere
considerabila a capacitatii de gndire critica a elevilor.
Totodata, Rationale ajuta foarte mult la activarea abilitatilor de gndire de ordin superior, care sunt
25

esentiale pentru mbunatatirea procesului de nvatare. El este eficient pentru crearea de eseuri
argumentative, materiale de opinie si analiza de text, ntruct ghideaza elevii sa analizeze si sa
gndeasca critic, i ajuta sa se pregateasca pentru o dezbatere.
Rationale ajuta cadrele didactice sa capteze atentia la clasa prin furnizarea unei harti orientative n
discutii, exercitii de gndire critica si de sabloane eseu pentru a stimula realizarea de catre elevi a
unui proces de nvatare mai eficient, placut si atractiv. Astfel, Rationale poate fi integrat cu succes n
nvatamntul secundar la disciplinele Logica, argumentare si comunicare, Sociologie, Psihologie,

Filosofie.

http://www.lumosity.com/courses
Aplicatii interactive online, disponibile la aceasta
pagina, ofera posibilitatea de a configura un plan de
instruire personalizat pentru mbunatatirea abilitatilor
de gndire critica s i de rezolvare a problemelor.
Aplicatiile interactive sunt specializate pe diferite
tematici s i conduc la efecte precum: cresterea
capacitatii de concentrare, a flexibilitatii, consolidarea
memoriei, atentiei si creativitatii, cresterea IQ-ului
(coeficientului de inteligenta), cres terea vitezei de
reactie etc. Ele ofera oportunitati de antrenament
complet al creierului pentru mbunatatirea sanatatii si
performantelor acestuia.
http://curiosityintheclassroom.com
n cadrul acestui web site, Discovery Educational si Intel si-au
unit fortele pentru a stimula creativitatea elevilor s i cadrelor
didactice n procesul de predare-nvatare-evaluare. Acest
website aduce profesorii, elevii si familiile acestora ntr-o
calatorie prin cele mai mari ntrebari ale vietii. Tematica
abordata poate fi integrata ca subiect de dezbatere la oricare

dintre disciplinele socio-umane.


www.e-aptitudini.ro
Portal gratuit unde furnizorii de educatie n domeniul IT&C
si toti cei interesati de formarea si dezvoltarea e-aptitudinilor
pot posta cursuri gratuite si invitatii de participare la activitati
specifice. Se pot descarca gratuit fisiere pdf continnd cursuri
care dezvolta competentele digitale ce pot fi utilizate n
cadrul or elor destinate disciplinelor socio-umane.

26

http://www.discoveryeducation.com
Sprijina cadrele didactice n optimizarea rezultatelor
elevilor, aducnd lumea reportajelor Discovery n
salile de clasa, pentru a trezi si amplifica curiozitatea
naturala a elevilor. Cuprinde sectiuni adresate
cadrelor didactice s i elevilor pe categorii de vrsta si
discipline de studiu. Pentru sectiunea disciplinelor
socio-umane sunt propuse planuri de lectie, modele
de buna practica, liste de ntrebari, link-uri catre alte

web site-uri educationale


etc.

http://www.discoverystudentadventures.com

Prin calatorii n scop didactic intermediate


de Discovery
Student Adventure, mintea elevilor se
va orienta si
deschide catre noi culturi s i civilizatii,
locuri si oameni.
Elevii, ndrumati la fiecare pas de catre
un profesor, si
Este evident ca punerea n valoare a potentialului formativ al acestor resurse, suporturi si moduri noi
vor face noi prieteni, vor descoperi s i
de nvatare/instruire devine realitate numai atunci cnd educabilii si personalul didactic au acces
deplin la constientiza
utilizarea TIC
noi n scoala si n afara
acesteia. pasiuni
vor nvata
Putem sintetiza modul de utilizare a acestor
resursesin activitatea
didactica,respectul
folosind dreptpentru
repere
recomandarile UNESCO. Tabelul 4 de maidiversitate.
jos reda sinteticn
cteva
valente formative ale resurselor
urma
TIC pentru activitatea didactica
la discipline socioparticiparii la astfel de excursii
umane:
la care
tematice se pot realiza Discipline
pot fi integrate
Repere
Competente
resursele TIC
dezbateri
si
scrie
eseuri
pe n teme
(UNESCO) Resurse software Competente
generale
specifice
activitatea
didactica
specifice disciplinelor
Utilizarea
- PowerPoint
1. Utilizarea 1.1, 1.2 Cultura civica
pachetelor
-socio-umane.
aplicatii de editare de
conceptelor specifice
software
generice

stiintelor sociale 1.1, 1.4 Logica,


texte
- editor de
pentru organizarea
argumentare si
comunicare
diagrame/grafice demersurilor de
cunoastere si
- aplicatii pentru
procesarea textului
explicare a unor
1.1, 1.2 Psihologie
27

Discipline la care
potCompetente
fi integrate
Repere
resursele TIC n
(UNESCO) Resurse software Competente
generale
specifice
activitatea
didactica
- cartile electronice
fapte, evenimente, 1.1 Educatie
(eBooks)
procese din viata antreprenoriala
reala
1.1, 1.2 Economie
1.1, 1.2 Sociologie
1.1, 1.2 Filosofie
1.1, 1.2 Studii sociale
Utilizarea
- softurile de simulare
2. Aplicarea
2.2, 2.3 Cultura civica
cunostintelor
softului
- softurile pentru testarea
educational
cunostintelor
specifice stiintelor 2.2, 2.4 Logica,
softurile
de
sinteza
sociale n rezolvarea
argumentare si
pentru nvatare
(recapitulative)
unor
situatii
comunicare
interactiva,
- softurile
pentru
de investigatie
simulari
problema, precum2.1,
si 2.2 Psihologie
si pentru
n analizarea
- softurile
de exersare
posibilitatilor 2.3, 2.5 Educatie
diverse
operatii
- softurile
tematice
personale de
cu continut
antreprenoriala
- softurile
concepute sub
forma
de
jocuri
didactice
dezvoltare
stiintific
2.2, 2.4 Economie
2.4, 2.6 Sociologie

Utilizarea
instrumentelor
de comunicare
sincronaDocs
si
- Google
asincrona
- Wikispaces
pentru
- Wallwisher
colaborare
- Skype
online
pentru
- GooglesiGroups
schimb de
informatii

2.1, 2.2, 2.3 Filosofie


2.2, 2.3 Studii sociale
- retele e -mail
3. Cooperarea
3.1, 5.1, 5.3cuCultura civica
ceilalti n rezolvarea
- platforma electronica
eTwinning
unor probleme
3.3, 5.1, 5.3 Logica,
teoretice si practice,
argumentare si
n cadrul diferitelor
comunicare
grupuri
3.1, 5.1 Psihologie
5. Participarea la
luarea deciziilor
si 5.2
la Educatie
3.2, 3.3,
rezolvarea
antreprenoriala
problemelor 3.1, 5.1 Economie
comunitatii
3.1, 5.1, 5.2 Sociologie

- manuale
Utilizarea
digitale, atlase
- dictionare
Internetului
digitale
ca
resursa
de
- enciclopedii de diferite
tipuri
informare si
pentru
cercetare

3.1, 3.2,5.1 Filosofie


3.1, 3.2, 5.2 Studii sociale
1.Utilizarea
1.3, 4.1, 4.2 Cultura civica
conceptelor specifice
stiintelor sociale
1.6, 4.3, 4.4 Logica,
pentru organizarea
argumentare si
comunicare
demersurilor de
cunoastere
1.4, si4.1, 4.3 Psihologie
28

Discipline la care
potCompetente
fi integrate
Repere
resursele TIC n
(UNESCO) Resurse software Competente
generale
specifice
activitatea
didactica
explicare a unor
Educatie
1.4, 1.5, 4.4,
fapte, evenimente,
procese din viata
4.5
antreprenoriala
reala
1.3, 4.4 Economie
4. Manifestarea unui
comportament social 1.2, 4.2, 4.3 Sociologie
activ si responsabil,
adecvat4.2
uneiFilosofie
lumi n
schimbare
1.3, 4.4, 4.5, Studii sociale
4.6

Tabelul 4 - Valente formative ale resurselor TIC pentru activitatea didactica la discipline socioumane
TEMA II.2. Metode si mijloace puse n valoare prin utilizarea TIC n procesul de predarenvatare-evaluare la disciplinele socio-umane
Integrarea TIC n procesul de predare-nvatare-evaluare la disciplinele socio-umane este att necesara
ct si posibila, facilitatile oferite de noile tehnologii permitnd optimizarea metodologiei didactice
prin integrarea acestora n strategii euristice, participative, bazate pe actiune/ interactiune, implicare,
participare, cadrul didactic asumndu-si rolul de moderator/ facilitator/ comunicator al unor activitati
de nvatare. Prin integrarea noilor tehnologii, elevii nu mai sunt receptori pasivi de informatie ci
devin cautatori activi de cunostinte si participanti activi pe tot parcursul lectiei. Strategiile interactive
se bazeaza pe cooperarea ntre elevi n timpul lectiei, astfel nct nvatarea va fi rezultatul
interactiunii dintre acestia, pe de o parte, dintre acestia si cadrul didactic, pe de alta parte. n acelasi
timp, asemenea strategii permit valorificarea experientei personale n nsasi procesul nvatarii, n
sensul nvatarii experientiale promovata pr in studiul disciplinelor socio-umane.
Valorificarea resurselor software n activitatea didactica la disciplinele socio-umane contribuie la
optimizarea unor metode si tehnici de instruire precum:
- brainstorming-ul;
- rezolvarea de probleme;
- mozaicul;
- controversa creativa;
- activitatile bazate pe proiecte;
- nvatarea prin descoperire;
- investigatia;
- simularea;
- proiectul;
- portofoliul.
29

Prezentam, spre ilustrare, n Tabelul 5, de mai jos, cteva modalitati de optimizare a unor metode de

instruire prin folosirea TIC:

Metoda Avantaje Limitele metodei

Optimizare prin
traditionale
folosirea TIC
Brainstorming - se provoaca si se solicita
- -ctiva
n cadrul
elevigrupului
pot
participarea activa a elevilor domina
electronic, membrii
- permite comunicarea n- unii elevi
se pot
grupului
nusimti
se afla n
grup siexclusi,
discutarea
vor ideilor
fi
contact direct
- se dezvolta capacitatea
de se vor
intimidati,
- participantii pot
analiza, de adoptare
a cu altceva
ocupa
ramne anonimi
deciziei n ceea ce priveste
- contextul n care se
alegerea solutiilor optime
afla este dezinhibant si
- stimuleaza creativitatea
motivant
- numarul de
participanti poate fi
mai mare
- dispar barierele de
statut, geogr afice
- se pot utiliza aplicatii
de comunicare online
agreate
de participanti
Mozaicul - stimuleaza nvatarea prin
- necesita
- este mai
foarte
atr mult
activ
colaborare
timp
- elevii sunt mai putin
- inhibati
unii elevi pot fi
- determina cresterea
responsabilitatii
inhibati defata de
- parcurgerea textului
propria activitate (nvatare) responsabilitatea
si pregatirea expertilor
- stimuleaza creativitatea
predarii
necesita mai putin timp
- dificil
de controlat
- permite evaluarea
- pot folosi
si alte
formativa
modalitati de schimb a
informatiilor mail-ul,
forum, grup de discutii,
retea de socializare
Controversa
- este o metoda -interactiva
necesita mult timp
- activitatea de
creativa - presupune utilizarea
- unii elevi vor domina dezbatere poate avea
dezbaterii
si a participantii
starilor
- nu toti
se loc ntr-un grup de
vordiscutii,
simti confortabil
conflictuale pentru
agreat de elevi
ntelegerea situatiilor
- posibilitatea de a
problematice pe care elevii identifica elemente noi
le studiaza
chiar n timpul
- stimuleaza analiza,
dezbaterii
identificarea de argumente
- posibilitatea
pro si contra, negocierea,
compararii unor puncte
acceptarea compromisului
de vedere diferite prin
folosirea bazelor de
date personale
30

Metoda Avantaje Limitele metodei

Optimizare prin
traditionale
folosirea TIC
- o mai mare
responsabilitate n
identificarea solutiilor
si acceptarea
compromisului
Prelegerea - permite prezentarea
- poate plictisi
unor
- pot fi folosite
informatii
catre
- pot detaliate
aparea probleme
prezentari PPT,
de atentie, elevii se pot diagrame, harti
ntregul grup de elevi
cu altceva
- profesorul poateocupa
gestiona
electronice care
timpul pentru explicatii
- sporesc
nu se realizeaza
gradul de
individualizarea
atractivitate
nvatarii - permit mentinerea
concentrarii atentiei
Turul galeriei - nvatare -pe
necesita
baza de
mult
sarcini
timp
- pot folosi resurse
concrete, prin colaborare
- pot aparea dificultati software, realiza
de realizare
a prezentari
- permite realizarea unor
animatii,
produse care valorifica
posterelor
PPT
- necesita
inteligentele multiple
la materiale
- usor de stocat
nivelul
grupului
(hrtie
pentru postere, - pot lucra simultan pe
markere, foarfeca,
mai multe calculatoare
lipici etc.) si trimit produsul prin
- greu deintermediul
stocat
unui grup
- agitatiede discutii
Tabelul 5 - Modalitati de optimizare a unor metode de instruire prin folosirea TIC

Metoda proiectului n procesul de predare-nvatare-evaluare a


Des
i nu toatesocio-umane
unitatile de nvatare la disciplinele socio-umane pot
disciplinelor
include realizarea unui proiect prin
intermediul calculatorului, n momentul n care nvatarea pe baza de
Exista nivele diferite ale modelarii proiectelor. Astfel, n timp ce unele unitati de nvatare sunt bazate
proiect
este
adecvata,
integrarea
pe proiect de
la nceput
pna la sfrsit,
altele includ un proiect ca experienta culminanta sau doar ca
experienta
ntr -un anumit
segment
al unitatii.
unui proiect poate stimula semnificativ
nvatarea
elevilor.
Avantajele integrarii metodei proiectului n procesul de predare-nvatare-evaluare a
disciplinelor socio-umane
1) dezvolta cunostinte, competente si atitudini ntr-o arie tematica specifica disciplinelor socioumane prin sarcini de lucru extinse care promoveaza investigatia si demonstratii autentice ale
produselor nvatarii si performantelor elevilor.

31

2) ncurajeaza interogarea activa si


gndirea de nivel superior, predarea prin
metoda proiectului fiind condusa de
ntrebari cheie care fac legatura ntre
formarea competentelor si gndirea de
nivel superior a elevilor si contexte de
viata reala.
3) ofera oportunitati de dezvoltare a
unor competente r eale, corespunzatoare
secolului XXI, multe din acestea fiind
solicitate de angajatorii din zilele noastre,
cum ar fi capacitatea de:
a colabora
a lucra bine cu ceilalti
a lua decizii bine gndite
instrumentele colaborative on-line
a avea initiativa
auto-directionare
Figura 2
a comunica eficient
Aplicarea
operationala
a
taxonomiei
lui
Bloom
a rezolva probleme complexe
4) determina la elevi o mai profunda
ntelegere a continuturilor, pentru
aceasta, elevii colabornd cu experti din exterior sau cu membri ai comunitatii.
5) i implica pe elevi, indiferent de stilul lor de nvatare, prin intermediul unor strategii instructionale
variate, asigurnd o mai buna participare a acestora, sporirea ncrederii n sine si mbunatatirea atitudinii
cu privire la nvatare.
6) asigura calitatea n procesul de nvatare utiliznd diferite metode de evaluare pe ntreg parcursul
realizarii proiectului.
7) conduce catre cstiguri academice mai bune dect cele generate de alte metode, ntruct
implicati
n proiecte si asuma o responsabilitate mai mare n ceea ce priveste propriile studii, dect pe
elevii
parcursul activitatilor de predare-nvatare traditionale.
8) ofera o strategie de implicare a elevilor care provin din diverse medii socio-culturale, precum si
la o gama mai larga de oportunitati de nvatare la ore.
accesul
Avnd n vedere avantajele ment ionate mai sus, putem sistematiza urmatoarea Lista de
verificare a caracteristicilor unui proiect eficient realizat la disciplinele socio-umane:
Elevii se afla n centrul procesului de instruire.
Proiectul se axeaza pe obiectivele operationale aliniate competentelor specifice, respectiv obiectivelor
de referinta.
Proiectul este generat de ntrebari esentiale, de unitatea de nvatare si de continut.
Proiectul implica metode de evaluare multiple si continue.
Proiectul implica sarcini de lucru si activitati conectate, care se desfasoara ntr-o anumita perioada de
timp.
Proiectul are conexiuni cu lumea reala.
Elevii si demonstreaza cunostintele si competentele prin intermediul perfor marii propriu-zise si a
produselor care sunt publicate, prezentate sau afisate.
Tehnologia sprijina si mbunatateste procesul de nvatare al elevilor care creeaza, lucrnd
32

mpreuna si utiliznd calculatorul si Internetul, un portofoliu al proiectului.


Competentele de gndire de nivel superior sunt incluse n activitatea de proiect.

Strategiile de instruire variate sprijina diferite stiluri de nvatare ale


elevilor.
Exemplificam, n continuare, metode si mijloace care utilizeaza TIC n procesul de predare-nvatareevaluare la discipline socio-umane.

La disciplina Cultura civica poate fi utilizata o metoda alternativa de evaluare, astfel:


1. Realizarea unui portofoliu online prin intermediul caruia elevii vor fi capabili sa:
- ilustreze 3-5 drepturi identificate n urma vizionarii unui film postat pe Youtube;
- coreleze fiecare drept identificat cu responsabilitatea corespunzatoare;
- realizeze un poster interactiv n car e sa ilustreze un drept al omului.
2. Profesorul va realiza, folosind Wikispaces un site web al clasei pe care sa fie postate portofoliile si
va posta pe site criteriile de evaluare a por tofoliilor.
3. Elevii vor posta portofoliile pe site.
4. Profesorul va posta pe site aprecieri si recomandari legate de portofoliile realizate de elevi.
La disciplina Psihologie,
un exercitiu, n cadrul
unei lectii AeL poate fi
urmatorul:

A1. Fiind date mai multeoperatiile


informatii
sub formapsihice
de enunturi,
elevul
trebuie sa identifice cteva
si activitatile
mediate de
gndire.
dintre
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A1
M1, M11, M12

33

A2. Fiind date mai multe animatii care ilustreaza caracterele gndirii (general-abstract,
superior-central, multifazic), elevul trebuie sa asocieze ntr -o schema dinamica fiecarui caracter
mijlocit,
definitia corecta.
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A2
M2, M11, M12
A3. Fiind date mai multe situatii concrete, elevul trebuie sa utilizeze, prin rezolvarea unei sarcini
determinate, toate operatiile gndirii ( analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea,
concretizar ea).
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A3
M3, M11, M12
A4. Fiind date mai multe imagini care exemplifica formele gndirii (notiuni, judecati,
elevul trebuie sa le utilizeze prin obtinerea de concluzii corecte n cazul unor rationamente date.
rationamente),
Activitate de nvatare Moment de interactiune
M4, M12
A4
A5. Fiind date tipurile de notiuni dupa criteriul necesitatii si al esentialitatii (empirice si stiintifice)
si dupa criteriul naturii nsusirilor exprimate (concrete si abstracte), elevul trebuie sa le asocieze
caracteristicile corecte.
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A5
M5, M12
A6. Fiind date tipurile de rationament (deductiv, inductiv, analogic), elevul trebuie sa le utilizeze
obtinerea de concluzii corecte n cazul unor rationamente date.
prin
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A6
M6, M12
A7. Fiind date definitiile gndirii convergente si gndirii divergente, elevul trebuie sa rezolve sarcini
concrete de gndire convergenta si gndire divergenta.
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A7
M7, M12
A8. Fiind date mai multe situatii concrete reprezentate prin animatii si scheme dinamice,
trebuie sa determine dif erenta dintre problemele slab definite si problemele bine definite si
elevul
totodata a rolului ntelegerii ca activitate centrala a gndirii.
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A8
M8, M9, M11, M12
34

A9. Fiind date


reconstruiasca

componentele definitiei gndirii


definitia completa a gndirii.

mod

disparat,

elevul

trebuie sa

Activitate de nvatare Moment de interactiune


M 10
A9
A10. Fiind dat un test tip grila, elevul trebuie sa identifice raspunsurile corecte.
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A10
M 11
A11. Fiind dat un test tip adevarat-fals, elevul trebuie sa identifice enunturile adevarate si
false.
enunturile
Activitate de nvatare Moment de interactiune
A10
M 12
La disciplina Educatie antreprenoriala, o recomandare de utilizare a TIC n lectii poate viza
realizarea, n grupuri mici, a unei activitati de nvatare prin colaborare asistata de calculator pentru
fundamentarea si realizarea unui plan de afaceri. Activitatea de nvatare poate viza formarea la elevi
a competentei specifice Cooperarea n grupuri mici de lucru pentru rezolvarea unor probleme
teoretice si practice specifice mediului de afaceri, utiliznd noile tehnologii ca instrument si ca
mediu de nvatare. Continutul tematic vizat este reprezentat de Initierea si derularea unei afaceri
(Planul de afaceri). Activitatea poate fi proiectata ca nvatare prin colaborare, care presupune
urmatoarele repere:
a) modul de lucru: n grupuri de cte 4 elevi;
b) scopul activitatii: implicarea elevilor n realizarea unui plan de afaceri (sau a unei alte sarcini de
lucru de tip colabor ativ);
c) rezultatul activitatii: un plan de afaceri dezvoltat de fiecare grup de elevi;
d) modul de desfasurare a activitatii: activitati formale, nonformale si informale;
d) utilizarea TIC n realizarea activitatii de catre elevi, care poate include:
realizarea activitatii de investigare si de dezvoltare propriu-zisa a planului de afaceri, prin:
- explorarea domeniilor potentiale n care poate fi avantajoasa initierea unei mici afaceri,

cercetarea principalelor probleme legate de dezvoltarea planului de af aceri (studiul pietei,


reglementari n vigoare pentru initierea unei afaceri, identificarea de resurse, afacerea propriuzisa, marketing, elemente de management al afacerii etc.);

- colectarea datelor necesare, prelucrarea acestora n forma necesara pentru dezvoltarea

planului de afaceri;

- raportarea critica la documentele Web (pe baza unor criterii de analiza a credibilitatii

acestora), dar si utilizarea responsabila a acestora;

comunicarea directa si prin e-mail ntre elevi pentru realizarea schimbului de informatii;
pregatirea pentru finalizarea activitatii, sub forma unei prezentari PPT a planului de afaceri,

realizata la nivelul ntregii clase de catre cei patru elevi din grupul de lucru.

35

Este relevanta sublinierea modului n care se realizeaza utilizarea TIC ntr-o activitate de nvatare,
asa cum este cea prezentata mai sus. n esenta, noile tehnologii sunt utilizate ca:
instrument pentru cautarea si accesarea de informatii necesare realizarii unei sarcini de lucru,

precum s i pentru comunicare, consultare si schimb de informatii;

mediu de construire a nvatarii si de rezolvare, prin cooperare , a sarcinii de lucru; n sensul

teoriei constructiviste a nvatarii, profesorul si elevii si mpartasesc cunostinte si informatii,


autoritate si r esponsabilitati; ntr -o astfel de situatie rolul profesorului este de a
orienta/ghida/facilita demersul elevilor, care au si ei un rol de asumat n ceea ce priveste
dezvoltarea propriei nvatari; de asemenea, schimbarea fundamentala de paradigma n nvatare
este de la a nvata despre planul de afaceri (n situatia analizata), la a nvata realiznd un plan de
afaceri; schimbarea este fundamentala pentru ca nvatarea nu presupune detinerea de cunostinte,
ci construirea si utilizarea de cunostinte, compararea diferitelor perspective asupra problemei
analizate.

n termeni de eficienta a realizarii nvatarii si a rezolvarii sarcinii de lucru, noile tehnologii si pot
demonstra utilitatea, comparnd: timpul, calitatea si relevanta documentarii prin intermediul
calculatorului, cu timpul, calitatea si relevanta documentarii n absenta calculatorului.
La disciplina Economie, o recomandare de utilizare a TIC n lectii poate viza realizarea unei activitati
de nvatare pe baza unui soft educational, de exemplu a unei secvente dintr-o lectie AEL. Activitatea de
nvatare si poate propune formarea la elevi a competentei specifice Simularea, utiliznd un soft
educational, a unui comportament rational si eficient al agentului economic, adecvat raportului cerereoferta, consum-productie. Continutul tematic vizat, n acest exemplu este Producatorul/ntreprinzatorul
si comportamentul sau rational. Profesorul poate alege din lectiile AEL existente pe aceasta tema,
momentul 1 din tema Producatorul (Producatorul si factorii de productie). Activitatea poate fi
desfasurata ca nvatare prin descoperire dirijata. Pentru a ntelege rolul producatorului, elevului i se cere
sa-si imagineze ca initiaza o mica afacere; succesiv i se cere sa ia anumite decizii, confruntndu-se apoi
cu consecintele deciziilor luate. n acest fel, elevul raspunde succesiv la principalele ntrebari pe care si
le pune producatorul:
ce produce?
ct produce?
cum produce?
pentru cine produce?

Imagini sugestive din secventele de lectie AEL, care presupun interactiunea dintre elev si program
sunt prezentate n Figurile 3 si 4, de mai jos.
Figura 3 Secvente din lectia AEL
Producatorul si factorii de productie

36

Potrivit secventelor prezentate n Figura 3, elevul se raporteaza la rolul producatorului plecnd de la


o situatie ipotetica - deschiderea unei afaceri ntr -un mic oras - de la o situatie care l implica activ n
nvatare.

Figura 4 - Secvente din lectia AEL Producatorul si factorii de productie


Potrivit secventelor prezentate n Figura 4, elevul este pus n situatia de a se confrunta cu deciziile pe
care le ia, n conditiile asumarii rolului de producator/ntreprinzator.
Din perspectiva elevului, principalele avantaje ale utilizarii softului educational - n cazul particular
al lectiei mentionate - sunt legate de urmatoarele aspecte:
- implicarea activa n procesul de nvatare si de constructie a cunoasterii;
- accesarea de informatii a unor informatii suplimentare (prezentate la rubrica Info) ca
suport pentru optiuni si decizii, premisa pentru ntelegerea necesitatii fundamentarii
deciziilor, fie economice, fie din alte domenii;
- confruntarea imediata cu efectele deciziilor luate ca potential producator, prin feedback-ul
oferit de program.
Din perspectiva cadrului didactic, avantajele utilizarii AEL n lectia de Economie cu tema mentionata
mai sus, sunt legate de urmatoarele aspecte:
- poate selecta momentele din lectiile AEL si poate organiza activitatile de nvatare n scopul
realizarii competentelor;
- poate decide modul concret de lucru al elevilor n clasa si poate interveni oricnd cu pr ecizari
si explicatii suplimentare;
37

- poate ncheia activitatea de nvatare prin realizarea unei discutii cu elevii referitoare la
ntrebarile fundamentale la care trebuie sa raspunda producatorul prin activitatea economica
pe care o desfasoara.
La disciplina Economie aplicata, utilizarea noilor tehnologii n lectii poate viza realizarea si
prezentarea pe site-ul scolii (pe o pagina creata special, n acest scop) a unui Newsletter de Economie
aplicata.
Activitatea de nvatare poate viza formarea la elevi a competentei specifice Identificarea
instrumentelor economice necesare rezolvarii unor probleme ale spatiului privat sau ale nfiintarii si
gestionarii activitatii unei firme prin informatii obtinute si prelucrate n format digital.
Newsletter-ul de Economie aplicata poate sa includa urmatoarele sectiuni: Menajele si/sau
ntreprinzatorul si firma. Newsletter -ul este realizat pe parcursul studierii disciplinei de catr e elevi,
avnd rolul de a prezenta informatii de interes pentru menaje, n scopul rezolvarii unor probleme
specifice spatiului privat si/sau informatii necesare unui ntreprinzator.

Aceasta activitate este realizata pe parcursul anului scolar. Utilizarea noilor tehnologii este implicata
sistematic n diferite tipuri de activitati desfasurate de elevi si interactioneaza cu formarea altor
competente cheie:
- colectarea si procesarea de informatii, redactarea n format electronic a informatiilor n
vederea prezentarii pe site-ul scolii, mbinate cu dezvoltarea abilitatii de comunicare n limba
materna;
- dezvoltarea abilitatilor de prezentare a unui continut de interes pentru diferite grupuri tinta;
- utilizarea Internetului;
- dezvoltarea initiativei si a creativitatii elevilor, specifice spiritului de initiativa si
antreprenoriat.
O activitate de tipul celei prezentate contribuie la valorizarea de catre elevi a importantei achizitiilor
dobndite, la esentializarea acestora si la mpartasirea lor, ntr -o forma simpla si accesibila
utilizatorilor.
La disciplina Sociologie, o exemplificare a metodei brainstorming-ului este prezentata mai jos:
Etape:
1. Profesorul lanseaza pe blogul personal problema de analizat si precizeaza modul cum se va
desfasura activitatea folosind brainstorming-ul, principalele reguli presupuse de aceasta metoda
si etapele desfasurarii activitatii.
2. Profesorul precizeaza modul cum se va constitui grupul electronic (daca doreste ca membrii
grupului sa ramna anonimi, profesorul va solicita fiecarui elev sa-si aleaga un nume si sa trimita
optiunea pe adresa de mail a profesorului) .
3. Dupa constituirea grupului, profesorul va
solicita idei pentru solutionarea problemei,
stabilind un interval de timp pentru
comunicare, spre exemplu 45 de minute.
4. Profesorul va solicita grupului sa analizeze
ideile generate si sa ncerce grupar ea acestora,
eventual pe subprobleme; daca este necesar,
profesorul lanseaza n discutia grupului
elemente ajutatoare.
38

5. Profesorul solicita elevilor sa evalueze lista de subprobleme si solutiile generate (se poate lucra
individual sau ntr-un alt format - n perechi sau grupuri mici).
6. Exprimarea optiunii pentru solutia problemei.
La disciplina Studii sociale, o exemplificare a metodei controversei creative, la tema Este coruptia o
amenintare pentru democratie? este urmatoarea:
Pasul 1. Profesorul lanseaza pe blogul personal (se poate folosi si o retea de socializare, cum ar fi,
spre exemplu Facebook, Google+ etc.) tema dezbaterii si precizeaza elevilor ca vor lucra n
perechi pentru a se documenta privind problema aflata n dezbatere, eventual, perechile vor fi
constituite din colegii de banca.
Pasul 2. Elevii se documenteaza cautnd ct mai multe informatii relevante (vor utiliza diferite
motoare de cautare la initiativa proprie sau la recomandarea profesorului), urmarind att
perspectiva pro ct si contra. n finalul documentarii, profesorul va stabili echipele care vor
prezenta argumentele pro si pe cele care vor prezenta argumente contra.
Pasul 3. Echipele se ntlnesc pe reteaua de socializare, de pe pozitii contradictorii, oferindu-si
reciproc argumente de dezbatere pro si contra.
Pasul 4. Profesorul va preciza faptul ca echipele si vor inversa rolurile, ncercnd sa sustina ct mai
convingator punctul de vedere opus.
Pasul 5. Echipele abandoneaza rolurile de avocat al unei pozitii si vor realiza n scris un Raport care
sa se bazeze pe compromis. Rapoartele vor fi publicate pe blogul profesorului (sau un site/
blog al clasei, daca exista).
Pasul 6. Profesorul posteaza pe blog un text bazat pe materialul discutat si precizeaza ca echipele
care au construit puncte de vedere apropiate de criteriile oferite vor primi un bonus de 10
puncte.
Pasul 7. Fiecare echipa va prezenta pe reteaua de socializare sau pe blogul profesorului compromisul
la care s-a ajuns.
Integrarea TIC n lectii la discipline socio-umane poate sa aiba n vedere si cursurile optionale care
fac parte din oferta centrala de curriculum la decizia scolii. Astfel, proiectele, recomandate explicit n
realizarea unor cursuri optionale din domeniul disciplinelor socio-umane (de exemplu,
Managementul proiectelor, Educatie interculturala) pot implica folosirea unor resurse online,
realizarea unor activitati la distanta care utilizeaza Internetul. Acestea pot implica, de exemplu,
crearea unui website ca platforma de comunicare ntre participantii din diferite scoli care participa la
proiect (elevi si profesori), principalele avantaje fiind legate de:
utilizarea platformei de comunicare online pentru rezolvarea problemei/problemelor pe care

se concentreaza proiectul desfasurat;

mbunatatirea abilitatilor de utilizare a TIC de catre elevii si profesorii implicati n proiect,

att n ceea ce priveste cautarea unor informatii necesare, procesarea si prezentarea acestora
pe platforma, ct si n ceea ce priveste mpartasirea rezultatelor obtinute cu partenerii din
proiect (prin e-mail-uri, f orum-uri, chat-uri, videoconferinte);
dezvoltarea unor atitudini de cooperare si solidaritate.

n programa scolara de Educatie interculturala (oferta centrala de curriculum la decizia scolii pentru
liceu) este prevazuta explicit posibilitatea dezvoltarii unui parteneriat cu scoli din alta tara , nu doar
din Romnia. n acest caz, utilizarea TIC n comunicarea dintre elevii si profesorii implicati n proiect
implica, suplimentar fata de aspectele mentionate mai sus:
facilitarea cunoasterii reciproce, dar si a altor tari si culturi;
39

promovarea unei atitudini deschise fata de elevii si profesorii din alte tari, experimentar ea

diversitatii n ceea ce priveste cultura, traditiile, obiceiurile, limba;

dezvoltarea competentei de comunicare n limbi straine, competenta cheie la nivel european;


exersarea cetateniei europene.

E X T I N D E RI- M O D U L I I
TEME DE REFLECTIE
Reflectati asupra urmatoarelor aspecte:
1. Avantajele utilizarii metodei proiectului n realizarea cursurilor optionale care fac parte din CDS
la
disciplinele socio-umane, n conditiile utilizarii TIC.
2. Utilizarea TIC n activitati extracurriculare din sfera disciplinelor socio-umane.
3. Cum pot elevii sa rezolve sarcini de lucru care presupun cooperarea n utilizarea TIC.
4. Niveluri de integrare a TIC n activitatile de predare-nvatare-evaluare:
a. utilizarea unor echipamente, computere, telefoane (inclusiv cele mobile), removable media,
radio-ul sau alte echipamente comunicationale de nalta frecventa, televiziunea, dispozitivele
digitale sau analogice de nregistrare (inclusiv DVD si video), camerele de filmat,
fotocopiatoarele, imprimantele;
b. integrarea unor componente TIC n strategiile traditionale de nvatare;
c. modificarea metodei de predare n functie de noile tehnologii si resurse multimedia;
d. un nou rol al cadrului didactic, cum ar fi, spre exemplu, cel de facilitator al nvatarii;
e. proiectarea ntregului demers didactic n maniera integratoare n baza unui anumit model
teoretic, a unei noi paradigme a nvatarii - cea constructivista, spre exemplu.

40

APLICA II
1. Descrie i o aplicatie online care poate contribui la formarea/dezvoltarea/consolidarea
competentelor specifice la disciplinele socio-umane. Exemplifica i posibilitatile de utilizare a
acesteia n procesul de predare-nvatare-evaluare.
2. Determina i posibilitatile de optimizare a unor metode de instruire (de exemplu: nvatarea
problematizata, nvatarea prin descoperire, nvatarea prin cooperare, studiul de caz, jocul de rol,
investigatia, simularea) prin folosirea TIC n procesul de predar e-nvatare-evaluare la disciplinele
socio-umane.
3. Argumentati valentele formative ale resurselor TIC pentru activitatea didactica la
disciplinele
socio-umane.
4. Prezenta i modul n care creativitatea si sursele de documentare la care au acces elevii
influenta
gradul lor de implicare n aprofundarea achizitiilor dobndite la orele de curs.
pot
5. Folositi web-situl: http://curiosityintheclassroom.com, pentru nregistrarea dv. si a elevilor unei
clase la care predati si dezvoltati un subiect de dezbatere la oricare dintre disciplinele socio-umane.
6. Realizati un test de evaluare sumativ, format din itemi obiectivi, subiectivi si semi-obiectivi la
una
dintre disciplinele socio-umane, utiliznd platforma INSAM.
TEME PENTRU PORTOFOLIUL INDIVIDUAL
1. Descrieti un exercitiu n cadrul lectiei AeL la una dintre disciplinele socio-umane, la alegere.
2. Ilustrati metoda proiectului prin utilizarea TIC n procesul de predare-nvatare-evaluare, la
una
dintre disciplinele socio-umane.
3. Alcatuiti o lista de asteptari a resurselor TIC disponibile si a produselor care se pot realiza
cu
acestea.
4. Alcatuiti o lista de activitati care ar putea sa creeze conditii pentru comunicarea eficienta
participantii
la un proiect interdisciplinar legat de disciplinele socio-umane, cu ajutorul resurselor
ntre
TIC disponibile.
5. Creati-va cont pe situl http://www.lumosity.com/courses, site de aplicatii interactive online,
disponibile la aceasta pagina, care ofera posibilitatea de a configura un plan de instruire personalizat
pentru mbunatatirea abilitatilor de gndire critica si de rezolvare a problemelor.
6. Folosind contul creat pe situl http://www.lumosity.com/courses, realizati o aplicatie interactiva
specializata pe o anumita tematica care sa conduca la efecte precum: cresterea capacitatii de
concentrare, a flexibilitatii, consolidarea memoriei, atentiei si creativitatii, cresterea IQ-ului
(coeficientului de inteligenta), cresterea vitezei de reactie etc.
41

MODULUL III - SUGESTII METODOLOGICE SI EXEMPLE DE ACTIVITATI


DIDACTICE
Sugestiile metodologice privitoare la strategiile didactice au n vedere unele propuneri de modalitati
de abordare a disciplinelor socio-umane astfel nct sa se constituie n strategii de actiune apte sa
conduca la formarea si dezvoltarea competentelor generale si specifice disciplinelor socio-umane.
Principala modalitate sugerata se va referi desigur la utilizarea, n activitatea didactica, a
calculatorului ca mijloc modern de instruire, care sa permita subordonarea utilizarii tehnologiei
informatiei si a comunicatiilor, n vederea desfasur arii unor lectii interactive, atractive.
Utilizarea tehnologiei informatiei si comunicarii n procesul de predare-nvatare-evaluare a
disciplinelor socio-umane, va fi introdusa n strategiile didactice ca instrument de optimizare si
eficientizare a procesului didactic si nu ca un scop n sine. Integrarea instrumentelor TIC n
curriculumul disciplinelor socio-umane va fi justificata n situatiile n care:
- contribuie la formarea si dezvoltarea resurselor de ordin cognitiv ale personalitatii;
- se ncadreaza n sistemul metodologic de ansamblu al predarii disciplinelor socio-umane;
- face referire speciala la deschiderile oferite de TIC activitatii didactice si se reflecta direct asupra

calitatii ntregului ciclu al activitatii didactice: proiectar e, aplicarea documentelor de proiectare si


evaluare;

- si propune transformarea modului n care elevii nvata si a modului n care sunt nvatati din

perspectiva aplicarii teoriilor constructiviste ale nvatarii si ale teoriei procesarii informatiei prin
care elevul nu primeste cunostinte date deja, ci elevul si construieste el nsusi cunostintele;

- presupune o astf el de conceptie despre nvatare - predare din perspectiva cadrelor didactice, car e

include pentru acestea, alaturi de competente didactice si competente tehnologice;

- ofera elevilor o relatie noua, pragmatica, cu informatia si cunoasterea;


- faciliteaza restructurar ea metodelor traditionale (nu nlocuirea lor) prin completarea acestora;

astfel n promovarea noii metodologii sunt adesea utilizate metode ca: prezentarea, explicatia,
lectura textului, dezbaterea, demonstratia, exersarea, simularea etc.

Nefiind un scop n sine, integrarea tehnologiei informatiei si comunicarii n procesul de predarenvatare- evaluare a disciplinelor socio-umane, va trebui sa fie subordonata unor scopuri ca:
- dezvoltarea competentelor cheie,
- considerarea elevului ca subiect al activitatii instructiv-educative si orientarea acesteia spre
formarea competentelor specifice,
- accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei.

42

TEMA III.1. Utilizarea strategiilor didactice propuse - formularea sarcinilor de nvatare


Contributia si rolul TIC n constructia progresiva a cunostintelor, n exersarea si consolidarea
abilitatilor elevilor, este dependenta de utilizarea unei diversitati de tipuri de sarcini de nvatare:
sarcini generale dar si sarcini specifice, sarcini supravegheate direct dar si sarcini nedirijate, sarcini
de activitati individuale dar si sarcini de implicare n activitati de grup, sarcini de cunoastere dar si
sarcini actionale, sarcini de atitudine dar si sarcini de evaluare, de expresie, de creativitate, sarcini de
nvatare n clasa si sarcini de nvatare acasa etc.
Pentru disciplinele socio-umane, enumeram cteva dintre cele mai frecvente sarcini de nvatare,
adecvate integrarii TIC, utilizate pentru domeniul cognitiv:
- accesar e, informare, colectare, interpretare de date, constructie a sensului, atribuire de
semnificatii;
- prelucrare si constructie a informatiei prin realizarea de analize critice, de sinteze, de analogii;
prin formulare de argumentari pro si contra, prin structurare logica a ideilor, transformare a
informatiei n reprezentari grafice;
- identificare de probleme si de solutii pentru acestea n cadrul temei studiate,
- exersare a abilitatii de rezolvare de probleme;
- formulare de ipoteze, realizare de studii de caz;
- exersare a unor abilitati transferabile, de nvatare interdisciplinara.
Pentru domeniul activitatii practiceaplicative, pot fi exemplificate ca sarcini de nvatare frecvente,
adecvate integrarii TIC, la disciplinele socio-umane, urmatoarele:
- exersar ea aplicabilitatii cunostintelor teoretice n contexte noi, practice, n rezolvarea unor probleme
aplicative;
- nvatarea pe baza de proiecte simple, exersare a unor abilitati de creatie, de imaginare a unor noi
trasee;
- exersarea abilitatilor tehnice de utilizare a TIC.
Din domeniul manifestarii atitudinale, pot fi exemplificate ca sarcini de nvatare frecvente, adecvate
integrarii TIC, la disciplinele socio-umane, sar cini de tipul:
- aprecierea argumentata a unei situatii, eveniment, fapt;
- monitorizarea propriilor nevoi de nvatare, a demersului propriu de nvatare, a propriilor rezultate
si reusite;
- autocunoasterea si reconstructia demersului propriu de nvatare;
- obtinerea f eedback - ului personal si autoreglarea activitatii proprii;
- adoptarea de decizii etc.
Astfel, n functie de abilitatile si necesitatile elevilor si de posibilitatile institutiei de nvatamnt, pot
fi utilizate pentru dezvoltarea de competente specifice disciplinelor socio-umane mai multe tipuri de
instruire care utilizeaza E-Learning-ul (litera E din E-Learning nu este asociata notiunii de
electronic, ci notiunilor de evolutie, extindere, dezvoltare, crestere).
1) nvatarea individuala, care este adecvata elevilor introvertiti sau timizi, ofera motivatii intrinseci,
precum: competitie cu sine nsusi, curiozitate, control, si e libera de presiunea cadrelor didactice sau
a colegilor. Ofera totodata posibilitatea nvatarii n propriul ritm, a utilizarii propriului stil de nvatare
si dezvolta auto-disciplina. Totusi, daca e permanentizata, nvatarea individuala solicita foarte multa
auto-disciplina, ofera o interactiune insuficienta cu educatorii si colegii, se concentreaza pe succesul
s i interesele personale, ignornd succesul sau esecul altor persoane, determina neglijarea unor norme
s i valori.
43

Materialele didactice utilizate n nvatarea individuala a continuturilor specifice disciplinelor socioumane sunt oferite online si ar trebui sa prezinte urmatoarele car acteristici:
sa fie interactive;
sa permita desfasurarea unor activitati de monitorizare si feedback;
sa ofere elevului sprijinul necesar pentru nvatare.
2) nvatarea individuala asistata a continuturilor specifice disciplinelor socio-umane implica
materiale de nvatare furnizate online si sprijinul unui ndrumator sau tutore, care poate ndruma
elevul fie numai n situatii speciale, fie n faza finala de evaluare, fie permanent, pe tot parcursul
procesului de nvatare.
Mediile de nvatare utilizate pentru instruirea asistata de calculator trebuie sa permita comunicar ea
prin mijloace electronice ntre elev si profesor (e.g., e-mail, conferinte Web).
3) nvatarea disciplinelor socio-umane ntr-o clasa virtuala se poate desfasura fie sincron, fie
asincron (lectia online asincrona, spre deosebire de lectia clasica, poate fi accesata oriunde si
oricnd) si presupune existenta unui spatiu online privat, accesibil 24/7 via Internet. Elevul din clasa
virtuala beneficiaza att de ndrumarea unui tutore, ct si de materiale de studiu online, pe care le
partajeaza cu ceilalti colegi, proces n care si dezvolta competente de colaborare si comunicare. O
clasa virtuala, la fel ca si clasa traditionala, permite participarea n timp real la lectii si discutii.
n clasa virtuala exista activitati de nvatare individuala sau n grup, discutii cu elevii, parintii,

oaspetii; teste; teme pentru acasa; cursuri complete organizate pe


module; forumuri (conferinte
Tutorele planifica
elevi, propune spre dezbatere n conferinte asincrone anumite
asincrone)
siactivitatea
sesiuniclasei
de de
chat.
subiecte, analizeaza si comenteaza rezolvarea temelor postate online si identifica pentru fiecare elev,
problemele care au aparut n activitatea sa.

Asadar, tehnologia utilizata ntr-o clasa virtuala n care se studiaza discipline socio-umane trebuie
sa permita constituirea claselor virtuale si crearea unui sistem de comunicare utiliznd e-mail-ul,
forumurile si chatul.
4) nvatarea colaborativa sprijinita de calculator ( Computer-supported collaborative learning,
n engleza CSCL) este o ramura aparuta n stiinta nvatarii, preocupata cu studierea
metodologiilor
s i mediilor n care elevii si/sau cadrele didactice se angajeaza n sarcini comune, lucrnd si nvatnd
Internetului.
mpreuna, cautnd semnificatii
s i solutii sau crend diverse produse cu ajutorul calculatoarelor si
a
nvatarea colaborativa mai este cunoscuta si ca nvatare prin cooperare, nvatare colectiva sau
Cele
mainvatare
potrivite
instrumente
software
pentru
nvatarii
comunitara,
n echipa
sau reciproca, studiu
circular sau
studiu desustinerea
grup etc.

colaborative n domeniul stiintelor


socio-umane sunt oferite de web 2.0 (blog, wiki, servicii pentru
marcar ea colaborativa a resurselor,
servicii pentru publicarea s i partajarea continutului).
44

5) nvatarea combinata (blended learning) denumita si nvatare hibrida sau mixta ( hybrid
learning sau mixed learning) se produce atunci cnd un cadru didactic specializat n disciplinele
socio-umane combina doua categorii de activitati si resurse pentru realizarea instruirii: unele
traditionale sau clasice s i altele virtuale sau online. De exemplu, un profesor poate realiza
introducerea ntr-o unitate de nvatare n mod traditional, face to face, dupa care, solicita elevilor sa
utilizeze materiale de nvatare disponibile online.
n general, combinarea elementelor se poate produce la nivel de activitate, curs, program si institutie.
n vreme ce cadrele didactice se implica n special la nivel de cursuri si activitati, persoanele instruite
au posibilitatea de a realiza combinari avantajoase ntre program s i institutie.
Pentru abordarea ntr-o maniera moderna a procesului de predare, nvatare si evaluare a disciplinelor
socio-umane recomandam utilizarea n procesul didactic a urmatoarelor instrumente Web:
1. E-mail-ul - prin intermediul acestui instrument profesorul de socio-umane poate trimite acelasi
mesaj (mail) catre toti elevii dintr-o clasa, n acelasi timp, fara a mai fi necesara duplicarea acestuia.
Mesajul poate contine, de exemplu, o tema, cerintele acesteia si baremul de corectare si notare.
Elevii, la r ndul lor, pot trimite cadrului didactic, tema rezolvata pe e-mail. Cadrul didactic poate sas i organizeze e-mail-urile pe foldere cu numele clasei (e.g., folderul cu numele XII A) iar n
folderul respectiv sa salveze toate temele primite de la elevii din acea clasa. De asemenea, profesorul
are posibilitatea sa salveze n agenda electronica toate adresele de e-mail ale elevilor grupate pe
clase. Cele mai populare servicii de posta electronica sunt Yahoo! Mail (https://mail.yahoo.com) si
Google Mail (https://gmail.com).
2. Grupurile de discutie sunt un alt motiv pentru care se recomanda utilizarea e-mail-ului. Acestea
ofera posibilitatea cadrului didactic de a sustine o discutie cu un grup de elevi prin e-mail, cu conditia
ca toti acestia sa aiba o adresa de e-mail, prin care sa poata fi contactati. Profesorul poate sa creeze
grupuri de discutie cu elevii din fiecare clasa sau cu toti elevii dintr-o scoala implicati n cadrul unui
proiect de socio-umane si interesati pentru dezbaterea unor tematici speciale.
http://groups.yahoo.com/ ofera posibilitatea cadrelor didactice sa-si configureze grupuri de discutie
adecvate n functie de context.
3. Forumurile de discutii - ofera posibilitatea de interactionare, discutii si schimb de experienta cu
elevii dintr-o clasa sau dintr-o scoala fara a fi necesar ca acestia sa fie conectati sau sa se afle
n
acelasi timp si n acelasi loc cu prof esorul.
4. Bloguri si micro bloguri. Un blog este un site Web, mentinut n mod obisnuit de catre o singura
persoana, companii sau alte institutii, cum ar fi cele educationale, continnd intrari s i comentarii.
Intrarile sunt descrieri ale unor evenimente, incluznd text si alte materiale, asa cum sunt imaginile si
secventele video.
Blogul elimina tensiunile emotionale, fiind mai putin stresant dect alte forme de comunicare
mediata de calculator precum forumurile sau camerele de discutii, n care sentimentul de apartenenta
la o comunitate este relativ slab dezvoltat. Reduce sentimentul de izolare, anxietatea si frustrarea.
Fiind un forum pentru reflectie si expresie cu subiecte care variaza de la discutii de profunzime
asupra sensului universului pna la secvente din viata de zi cu zi, blogul poate dinamiza si deschide
dialogul direct cu elevii, crend retele de nvatare. De aceea, blogul poate fi utilizat ca un instrument
excelent de promovare a ofertei educationale (publicitate gratuita, influenta, costuri zero sau
nesemnificative).
45

Blogul ofera elevilor sansa de a-si publica experientele personale, dar si posibilitatea studiului
individual si desfasurarea de activitati educationale n ritm propriu, permitnd astfel, abordarea
democratica a elevilor. Prin intermediul blogului se sporeste atractivitatea activitatilor de nvatare
pentru ca blogul este un mediu constructiv, recreativ (uneori, chiar amuzant) si creativ.
La rndul lui, un profesor de socio-umane poate sa posteze pe blog-ul personal materiale didactice
pentru diferite unitati de nvatare, comentarii sau anunturi pentru elevi si cadre didactice. De
asemenea, un profesor nemultumit de prestatia elevilor la clasa poate sa introduca un comentariu prin
care sa transmita situatia respectiva parintilor, indicndu-le, eventual, si modalitati de a lucra cu
elevii acasa. De asemenea, un profesor poate sa realizeze pe blog prezentari ale unor activitati,
evenimente, proiecte, dar si sa gestioneze documentele unei clase sau ale unui grup pe o tematica
data (Twitter, Cirip).

Figura 5 - Posibilitati de utilizare a blog-urilor n educatie


Pentru scopuri educationale mai complexe exista platforme e -learning excelente, care implica
instalarea software-ului pe serverul unitatii de nvatamnt. Astfel de platforme sunt WordPress
(http://www.wordpress.org) si RadioUser Land ( http://radio.userland.com). Fiind software-uri de tip
open-source, acestea permit tot felul de extensii pentru autorii de bloguri si o buna protectie. Un
exemplu celebru n acest sens este dat de experienta n blogosfera a Universitatii Harvard.
5. Wiki-urile - Sunt colectii de pagini Web proiectate pentru a permite oricui accesul liber pentru a
adauga sau schimba continutul, utiliznd un limbaj de marcare simplificat. ntr-un site wiki, paginile
sunt usor de creat si formatat, pentru a permite utilizatorilor sa lucreze cu usurinta n echipa la
nregistrarea informatiilor. Un cadru didactic de socio-umane poate sa creeze un wiki cu resurse
46

educationale pe discipline si n cadrul fiecarei discipline, pe teme, unde sa posteze materiale didactice
personalizate, prezentari multimedia, secvente video, secvente audio, imagini, manuale n diferite
formate, instrumente software utilizate pentru instruire, colectii de legaturi spre diverse resurse,
chestionare, teste, dictionare, enciclopedii etc. De asemenea, elevii, la rndul lor, pot contribui si ei
pentru mbogateasca informatiilor deja continute n wiki-ul configurat de cadrul didactic. De altfel,
realizarea unui wiki cu un bogat continut informational pe o tema propusa ar putea constitui chiar
produsul final al oricarui proiect cu caracter transdisciplinar, care sa integr eze, binenteles si abordari
specifice disciplinelor socio-umane.
Exista mai mult de 200 de programe wiki, dar mai cel mai des utilizate sunt:

Jot Spot - www.jot.com;


Nexdo - www.nexdo.com;
Schtuff
www.schtuff.com/features;
StikiPad
www.stikipad.com/features;
6. IRC- Internet Relay Chat-ul - Conversatiile n timp real ofera posibilitatea profesorului de
discipline socio-umane de a discuta cu oricine (elev, Wikidot
profesor, parinte, membru al comunitatii locale)
care se afla conectat la retea n acelasi timp, si care www.wikidot.com/features;
foloses te acelas i program de chat. Chat-ul este
similar cu o conversatie telefonica, folosind, nsa, tastatura, ntruct permite doar comunicare n mod
http://wik.is/;
etc.
text. Proiectat n principal pentru comunicare n grup,Wik.is
utiliznd -canale
de discutie, IRC-ul
permite si
schimbul de mesaje private, oferind totodata si posibilitatea schimbului de fisiere. Cele mai renumite
retele IRC sunt QuakeNet, Undernet, IRCnet.
Wikispaces - www.wikispaces.com;
Bluwiki - www.bluwiki.org/go/Main_Page;
Edublog - www.edublogs.org;
Peanut Butter Wiki - http://pbwiki.com;
Seedwiki - www.seedwiki.com;
Wikispaces - www.wikispaces.com;
Zoho Wiki - www.zoho.com;

7. Serviciile moderne de mesagerie instantanee (IM Instant Messaging), care sunt nrudite cu
IRC. Dintre acestea amintim: ICQ, Yahoo! Messenger, Windows Live Messenger, Skype, Google
Talk, AIM. Aceste servicii ofera posibilitatea utilizarii unor pictograme, ncorpornd si video
conferinte, audio conf erinte, Voice Over IP (VoIP) si conferinte web.
Protocol pentru Internet Voice Over (VoIP) - desemneaza o tehnologie de comunicare ce
persoanelor
din toata lumea sa vorbeasca ntre ei n timp real sau sa efectueze apeluri telefonice prin
permite
(servicii de comunicatie prin voce, fax, SMS, s i/sau aplicatii de mesagerie vocala). VoIP accesibil la
Internet
adresa http://popfax.ablog.ro poate fi util n proiecte dezvoltate la oricare dintre disciplinele socioumane, s i ndeosebi la educatie antreprenoriala, economie aplicata, sociologie, psihologie. De
asemenea, de la adresa http://www.skype.com poate fi descarcata celebra aplicatie utila pentru
apeluri telefonice prin Internet, Skype.
Video conferintele faciliteaza comunicarea la distanta prin intermediul camerei web. Cadrul
didactic, profesor de socio-umane are astfel posibilitatea sa coordoneze o video conferinta, un
workshop sau un colocviu la distanta n cadrul unui proiect local, national sau international sau poate
chiar sa predea o lectie online atunci cnd este plecat din localitate iar elevii lucreaza supravegheati
n laboratorul AEL cu acces la Internet.
47

Chat-ul si videoconferintele sunt instrumente de nvatare care dau posibilitatea organizarii unei clase
virtuale n cadrul careia comunicarea este sincrona, n timp real.
8. Retele sociale (social networks). Exista un software pentru crearea online a unor retele sociale
pentru comunitati care au activitati comune pe Web sau sunt interesati n exploatarea intereselor si
activitatile altora. Prin intermediul acestor retele sociale, un profesor de socio-umane poate sa creeze
un spatiu public de dezbateri si discutii pentru membrii unei clase sau ai unui grup sau poate sa
colecteze date pe o tematica data specifica unui anumit proiect. ntre cele mai active retele sociale

mentionam: Facebook; Google +; LinkedIn; MySpace; Twitter.

9. Fluxurile de stiri (n format RSS sau Atom) - un canal de stiri sau feed care furnizeaza
utilizatorilor continut Web actualizat. Distribuirea continutului Web nou prin intermediul unui canal
de stiri (RSS sau Atom) permite utilizatorilor sa se aboneze la acesta prin intermediul agregatoarelor
de feed-uri. RSS este o familie de formate utilizate pentru publicarea continutului Web actualizat.
Feedreader este cea mai complexa si apreciata aplicatie pentru citirea fluxurilor de stiri in format
RSS sau ATOM fara a mai fi necesara accesarea unui browser web. Acest program notifica atunci
cnd apar noi intrari n fluxuri, este usor de configurat, permite cautari rapide si definire de chei (de
exemplu, daca se urmaresc n mod special anumite cuvinte n fluxurile informationale). Profesorul de
socio-umane poate solicita elevilor n cadrul unui proiect la una din disciplinele sociologie,
psihologie, filosofie, economie sa-si configureze un numar de site-uri pentru un anumit domeniu de
interes, pe care sa le monitorizeze si sa fie la curent cu ce se ntmpla n lume n acel domeniu.
Soft-ul are incluse mai multe categorii (afaceri, divertisment, stiri, tehnologie, calatorie etc)
prestabilite care ndruma utilizatorul spre ceea ce doreste sa citeasca zilnic, oferindu-i totodata linkuri spre cele mai importante site-uri pentru fiecare categorie n parte.
10. Servicii pentru partajarea continutului grafic (photo sharing). Este un serviciu pentru
gazduirea imaginilor, numit serviciu de partajare de imagini. Acesta permite att cadrelor didactice,
ct si elevilor sa ncarce imagini pe un site Web. Un renumit serviciu de editare, organizare si
partajar e online de imagini poate fi utilizat la adresa http://picasa.google.ro/ de catre elevii si cadrele
didactice care au cont de e-mail pe www.gmail.com. De asemenea, Micro blogul Twitter a lansat
propriul serviciu de photo sharing, concurnd astfel cu serviciile existente deja pe piata, precum
Twipic, Yfrog, Instagram ori Flickr. Pentru oricare dintr e proiectele educationale specifice ariei
curriculare Om s i societate, incluznd disciplinele socio-umane pot fi create si partajate astfel
de
albume foto.
gazduire
audio/video
si permite continutului
cadrelor didactice
si elevilor
sa ncarce
videoclipuri
pe un siteWeb
Web.de
11. Servicii
pentru partajarea
audio/video
(video
sharing).
Este un serviciu
Serviciul poate stoca videoclipul pe serverul sau s i l va afis a ntr -un format care sa permita si altor
vizitatori sa l vizioneze. (e.g., http://www.trilulilu.ro - site romnesc de sharing/partajare de fisiere
video, imagini si audio, http://www.youtube.com, http://vimeo.com/). Orice proiect propus la
disciplinele socio-umane poate fi finalizat prin cteva secvente video care pot fi diseminate ca
modele de buna practica prin intermediul acestor servicii de partajare a continutului video/audio.

48

12. Sondajul de opinie online - poate fi realizat pentru a aduna, analiza si exporta datele de la
respondenti. Majoritatea site-urilor de sondaj online permit crearea unor tipuri de ntrebari diverse
(cu o singur a varianta de raspuns, cu mai multe variante de raspuns, scari de evaluare, meniuri
rulante, completati spatiul liber etc.), vizualizarea datelor de raspuns n grafice si diagrame si
exportarea datelor astfel nct sa poata fi utilizate n cadrul unui software de calcul tabelar . La adresa

http://www.kestionare.ro/ pot fi construite chestionare utile


la oricare dintre disciplinele socio-umane.
TEMA III.2. Strategii de utilizare a resurselor TIC existente pentru evaluare la disciplinele
socio-umane
Evaluarea moderna, n general dar si n cadrul disciplinelor socio-umane, are n vedere crearea unei
noi culturi a evaluarii, prin promovarea unei mentalitati care gndeste evaluarea scolara n slujba
procesului educativ si integrata acestuia, n contextul dirijarii nvatarii, asigurararii feedback-ului,
comunicarii si cresterii calitatii evaluatorilor.
Evaluarea moderna la disciplinele socio-umane are n vedere cu precadere iesirile din sistemul de
formare/nvatare si se ndreapta n urmatoarele directii:
a. diversificarea spectrului de achizitii scolare supuse evaluarii: cunostinte, deprinderi,
capacitati, produse creative, valori si atitudini;
b. tranzitia de la cunostinte la capacitati si de la capacitati primare la capacitati cognitive de
ordin superior;
c. centrarea evaluarii pe competentele educationale/profesionale.
n acest context sunt cautate strategii de perfectionare si inovare a metodologiei evaluarii. Alaturi de
consolidarea si dezvoltarea regulilor si conditiilor de utilizare a metodelor clasice de evaluare la
disciplinele socio-umane, se experimenteaza o noua cultura a aprecierii, car e exploateaza
potentialul metodelor alternative (proiectul, investigatia, portofoliul) dar si itemii deschisi prin care
sunt introduse alte criterii de evaluare, criterii calitative (calitatea nvatarii nu se reduce numai la un
ansamblu de rezultate exclusiv cunatificabile).
Acestora li se alatura valorificarea resurselor oferite de TIC n evaluare: computerizarea evaluarii,
softuri specifice.
ntre realizarile TIC pentru o evaluare moderna, trebuie amintit si analizat proiectul - care a generat
platforma INSAM - Instrumente digitale de ameliorare a calitatii evaluarii n nvatamntul
preuniversitar, tocmai prin elementele de noutate cu care vine n sprijinul spiritului cerintelor
evaluarii moderne.

49

Strategii noi cu privire la metode si tehnici de evaluare la disciplinele socio-umane propuse prin
platforma INSAM
Este vorba de tehnici care se pot contura din mai multe perspective. Un exemplu este perspectiva
evaluarii moderne ca evaluare centrata pe elev si pe personalitatea sa.
Din perspectiva instrumentelor evaluarii, si la disciplinele socio-umane sunt aplicate:
a. strategii obiective (evaluare obiectiva) bazate pe teste, probe standardizate si alte
instrumente care pot masura ct mai fidel prestatia/performanta elevului;

b. strategii calitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate pe criterii


calitative.

50

Platforma INSAM pune la dispozitia profesorilor de discipline socio-umane cte 2400 de itemi
pentru fiecare disciplina, itemi din toate categoriile: obiectivi, semiobiectivi si subiectivi. Cu itemii
existenti n platforma, profesorii utilizatori pot crea teste n cadrul platformei INSAM, pe care apoi sa
le administreze elevilor, pe grupe/clase de elevi si individual. Testele pot fi rezolvate la scoala n
timpul orelor de curs dar si acasa, att profesorii ct si elevii dispunnd de ID-uri proprii si parole
pentru a intra n platfor ma. De asemenea sunt create la fiecare disciplina cte 100 teste care sunt

disponibile spre a fi folosite de profesorii


utilizatori.

Testele disponibile pe platforma sunt de urmatoarele tipuri:


a. Test capitol/unitate de nvatare

51

b. Test de tip teza semestrial

c. Test de final de an scolar

52

d. Test de tip examen de bacalaureat

Strategiile didactice de implementare a continutului platformei INSAM de catre utilizatorii profesori


se contureaza prin mai multe componente:
creeaza teste n cadrul sistemului pe baza itemilor existenti n sistem (prin generarea automata
de teste sau prin generarea manuala de teste);
administreaza aceste teste catre utilizatorii selectati sau direct catre o clasa de elevi;
analizeaza rezultatele obtinute la teste;
vizualizeaza diferite rapoarte, ierarhii sau clasamente;
comunica cu ceilalti profesori prin intermediul instrumentelor de comunicare existente n
sistem si cu elevii sai;
studiaza ghidurile si metodologiile de evaluare disponibile n sistem, precum si alte
materiale.
n platforma exista posibilitatea de administrare a testelor att unei clase de elevi/ grup ct si unui
anumit elev.
Elevilor li se pot aplica:
teste de verificare;
teste de autoevaluare;
alte tipuri de teste.

53

TEMA III. 3. Studiul nvatarii prin cooperare n Web


Asadar, exista o multitudine de instrumente online care pot fi utilizate de catre profesorii de
discipline socio-umane pentru a sprijini comunicarea, pentru a ncuraja colaborarea dintre elevi
pentru
a organiza resursele Internet. Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra utilitatii si eficientei
si
acestora se pot analiza avantajele si dezavantajele fiecarei resurse cu ajutorul tabelului de mai jos
si apoi explora site-uri web de colaborare online.
Blog-uri
Descriere Acronimul de la weblo gs, blog-urile sunt utilizate pentru a schimba informatii si opinii cu cititorii si
pentru a solicita reactii si discutii. Blog-urile iau adesea forma unor jurnale si sunt actualizate
constant cu noi intrari
Jurnale personale,
liste de surse de cautare, reflectii cu privire la studiu, colectarea de raspun suri la
Exemple de
idei, dezbaterea
unor
probleme relevante pen tru domeniul respectiv etc.
utilizari
n scopul
instruirii
Dezavantaje Interactiunea este limitata de raspunsurile scrise
Blog-urile pot fi vizualizate de orice persoana care are acces la Internet, cu exceptia cazului n
care faceti intrarile blog private
Formatarea, optiunile de proiectare si elementele multimedia sunt deseori limitate
Continutul trebuie, de obicei, introdus online
Persoanele pot raspunde la intrarile blog cu continut acid sau necorespunzator
Site-uri de blog O lista de site-uri web unde poate fi postat un blog cu suport complet, instalare usoara
Cele mai folosite sunt:
Wordpress
Typo
pMachine
Nucleus
b2evolution
http://www.wix.com/
http://www.blogratuit.ro/
www.blogger.com
Blog cuMai
tutoriale
multesi trucuri utile in administrarea blogurilor WordPress
http://www.wp
informatii
-addespre
min.ro/startup-instalare-wo rdpress/
blog-uri
Realizarea unui blog: Chestiuni elementare - Prezinta articole despre modul de creare a blogurilor
http://vancavlad.blogspot.com/2010/04/crearea-unui-blog-personal-pe.html
http://laurentiu.elenaworld.net/2011/01/crearea-unui-blog-in-maxim-o-ora/
Elementele de baza pentru blog: Realizarea de jurnale ale elevilor pe web
www.educationworld.com/a_ tech/techtorial/techtorial037print.shtml
Ofera o scurta introducere pentru a -i d etermina pe elevii dumneavoastra sa scrie propriile lor bloguri
Despre Blog-uri
www.b ud theteacher.co m/wiki/index.php?title=Main_Page
Utilizeaza un format wiki pentru a oferi resurse pentru utilizarea blog -urilor la ore
Despre promovarea blog-ului

http://dan-blog.ro/cum-imi-promovez-blogul.html

O diagrama sugestiva referitoare la utilizarea weblog -urilor n educatie, se gaseste pe cunoscutul


54
weblog EdTechPost - www.edtechp ost.ca/mt al lui Scott Leslie

Wiki-uri
Descriere Wiki-urile reprezinta site-uri web de colab orare online care pot fi setate pentru a fi editate de oricine
sau doar d e anumiti utilizatori. Autorul unui wiki poate fi notificat cu privire la toate modificarile si
poate urmari si monitoriza dezvoltarea continutului site-ului
Materiale
Exemple
scrise n
de grup, dezvoltare web n colaborare, schimbul de informatii de documentare,
planificarea
utilizari
proiectului,
n
colectarea de informatii etc.
instruire
Dezavantaje Alti autori ar putea face modificari ned orite asupra muncii dumneavoastra
Continutul poate fi editat online
Diverse persoane ar putea contribui n mod nociv sau cu un continut necorespunzator
Site-uri wiki O lista de site-uri web unde puteti sa realizati propriul wiki este disponib ila la sec iunea III.3.1 din
acest ghid
Pentru profesori
ncepatori n ceea ce priveste wiki -urile - Tutorial pentru Crearea si administrarea
Mai multe
unui wiki
informatii
despre wiki-uri
http://www.scribd.com/doc/34637827/Tutorial-Wiki-Spaces
http://intelteach-isc.wikispaces.com/file/view/Tutorial_wiki_sanda.ppt

Compararea resurselor de comunicare


online
Prin intermediul urmatorului tabel se pot analiza punctele tari si provocarile ctorva dintre
instrument ele Web utilizate pentru disciplinele socio-umane.
E-mail IM Chat Sondaj VoIP
Scopul activitatii

Elevii trebuie sa comunice unii cu ceilalti n afara clasei


Elevii primesc reactii cu privire la produsele la care lucreaza
Grupurile sau perechile de elevi lucreaza la un proiect mpreuna n timp
real
Elevii se implica n discutii interactive
Elevii exerseaza utiliznd limbajul scris
Elevii exerseaza utiliznd limbajul oral

Elevii schimba informatii bazate pe text, documente si alte resurse

Elevii aduna informatii d e la diverse p ersoane

55

Abilitati necesare

Elevii pot participa cu abilitati de dactilografiere minime


Elevii pot participa fara abilitati de dactilografiere
Elevii beneficiaza de dezvoltarea unei aptitudini de dactilografiere si
citire avansate si corecte

Cerinte de coordonare

Participantii pot comunica ntr-un moment favorabil pentru ei

Participantii trebuie sa comunice la un anumit moment


Cerinte tehnice

Este necesara o conexiune Internet permanenta


Este necesara o conexiune Internet de viteza mare
Trebuie instalat un software specializat (altul dect browser-ul web si
plug-in-urile standard)
Este necesar un echipament special

Compararea resurselor de colaborare online, dupa cum reiese din tabelul de mai jos, se poate
realiza din perspectiva scopului activitatii, abilitatilor necesare si a cerintelor tehnice.
Site-uri de
Blog-uri Wiki-uri
colaborare
online
Scopul activitatii

Utilizatorii pot mpartasi gndurile, ideile si proiectele cu alte persoane


Utilizatorii pot schimba idei cu privire la link-uri catre site-uri web
Utilizatorii pot solicita si raspunde la opiniile altor persoane
Utilizatorii pot modifica, adauga sau sterge continutul adaugat de alte persoane
Utilizatorii pot crea site-uri web multistratificate
Utilizatorii pot crea documente liniare, tip jurnal

56

Abilitati necesare

Utilizatorii sunt familiarizati cu abilitatile de procesare a documentelor de baza


Utilizatorii pot raspunde n mod critic si constructiv la ideile colegilor
Utilizatorii trebuie sa aiba cunostinte de baza cu privire la modul de functi onare
a componentelor unei pagini web

Cerinte tehnice
Pentru a lucra offline, este necesar un software special

Accesul poate fi restrictionat exclusiv pentru utilizatori selectati


Este disponibila protectia prin parola

Integrarea instrumentelor specifice TIC este recomandat sa se realizeze n conditiile utilizarii unor
metode active, de exemplu: simularea, nvatarea problematizata, nvatarea prin cooperar e, studiul de
caz, nvatarea prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gndire
critica, metoda proiectului, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/Internet/n grupuri de lucru
virtuale.
Rolul acestora trebuie sa fie contributia la:
- crearea acelui cadru educational care ncurajeaza interactiunea sociala pozitiva;
- ntelegerea modului n care continuturile specifice disciplinelor socio-umane se pot aplica n viata
cotidiana;
- exersarea lucrului n echipa, prin practicarea unor roluri specifice n grupuri de lucru, prin
cooperarea cu persoane diferite n realizarea unor sarcini de lucru;
- alternarea formelor de activitate (individuala, pe perechi si n grupuri mici);
- nvatarea prin actiune, realizarea unor activitati bazate pe sarcini concrete;
- nlocuirea stereotipurilor, a automatismelor de gndire, prin abordari creative, originale, proprii;
- cultivarea spiritului tolerant;
- abordarea flexibila a unor parcursuri didactice diferentiate;
- deschiderea spre abordari inter si transdisciplinare.

57

E X T I N D E RI- M O D U L I I I
TEME DE REFLECTIE
Reflectati asupra urmatoarelor aspecte:
1. Modalitati de adaptare a unor metode traditionale (prezentare, explicatie, dezbatere,
s.a.),
ca urmare a utilizarii TIC n procesul de predare-nvatare-evaluare la disciplinele socio-umane.
demonstratie
2. Relevan a evaluarii cu ajutorul TIC la disciplinele socio-umane.

3. Avantajele/dezavantajele utilizarii evaluarii online n scop


educational n timpul orelor si n
4. Utilitatea
blogurilor si micro-blogurilor la disciplinele socio-umane, att din perspectiva utilizarii
afar
a acestora.
de catre profesor, elev, parinte, ct si ca un instrument de promovare a ofertei educationale.

5. Elemente de noutate cu care vine n sprijinul cerintelor evaluarii moderne platforma INSAM, ca
evaluare centrata pe elev.
APLICA II
1. Prezenta i avantajele, limitele si riscurile utilizarii retelelor de socializare n procesul didactic la
disciplinele socio-umane.
2. Prezenta i posibilitatile de optimizare a unei metode alternative de evaluare (de ex. investigatia,
autoevaluarea s.a.), prin utilizarea platformei INSAM.
3. Descrie i succint resursele on-line ce pot fi utilizate n activitatea de evaluare la
disciplinele
socio-umane.
4. Folosind itemii existenti n cadrul platformei INSAM, elabora i un test de evaluare
(prin
generarea automata de teste sau prin generarea manuala de teste), pe care apoi sa-l administrati
sumativa,
la clasa. Analizati rezultatele testului administrat, vizualizati rapoartele, ierarhiile sau clasamentele
astfel create, comunicati cu ceilalti profesori prin intermediul instrumentelor de comunicare existente

n sistem.

58

Bibliografie generala
TEME PENTRU
PORTOFOLIUL
INDIVIDUAL
ANGHEL, T. (2009). Instrumente
si resurse web
pentru profesori.
Bucuresti: Editura All.
BALANSKAT, A., BLAMIRE, R., KEFALA, S. (2006). The ICT Impact Report. European
Schoolnet. Disponibil online la: http://ec.europa.eu/education/pdf/doc254_en.pdf, accesat n
1. Elaborati un chestionar la una dintre disciplinele socio-umane, utiliznd sondajul de opinie
20.10.2011.
online.
BURK,
M. (2000).
Communities
of Practice.
online la:
2. Analizati
elementele
de noutate
aduseDisponibil
de platforma
INSAM cu privire la cerintele
http://www.tfhrc.gov/pubrds/mayjun00/commprac.htm,
accesat
n 20.10.2011.
evaluarii
COPLEY,
J. disciplinele
(1992). The socio-umane.
Integration of Teacher Education and Technology: a Constructivist Model.
moderne la
3.
Identificati
nevoile
deTechnology
modernizare
a activitatilor
didactice
care presupun
implicarea TIC
n: Car ey, D. et alii (Eds.),
and Teacher
Education.
Charlottesville,
VA: AACE.
n
European
Commission (2001). Council Resolution of 13 July 2001 on e-Learning. n: Official
procesulofdethe
evaluare
la disciplinele
socio-umane.
Journal
European
Communities.
Disponibil online la:
4.
Exemplifica i modul de organizare a unei activitati care
integreaza
instrumente specifice TIC n
http://ec.europa.eu/education/archive/elearning/reso_en.pdf,
accesat
n 20.10.2011.
vederea optimizarii activitatii didactice.
FOSNOT, C.T. (1996) Constructivism: Theory, perspectives and practice. New York: Teachers
5. Elaborati
unUniversity.
scenariu didactic la una dintre disciplinele socio-umane, utiliznd
College,
Columbia
instrumente
ISTRATE,
O. (2007) Educatia la distanta. n: Elearning Romania. Bucuresti. Disponibil online la:
specifice
de
integrare TIC.
http://www.elearning.ro/publicatii/page/3,
accesat n 20.10.2011.
6.
Realizati
o
comparatie
a resurselor
de colaborare
online,
care pot
fi utilizate lan:disciplinele
ISTRATE, O. (2008).
In Romania,
7 profesori
din 10 prefera
ajutorul
calculatorului.
Elearning socioumane,
cadrul procesului
predare-nvatare-evaluare.
Romania,nBucuresti.
TEHNE -de
Centrul
pentru Dezvoltare si Inovare n Educatie. Disponibil online la:
http://www.elearning.ro/page/41, accesat n 20.10.2011.
ISTRATE, O. (2010) Efecte si rezultate ale utilizarii TIC n educatie. n: Vlada, M. (coord.)
Conferinta Nationala de nvatamnt Virtual, Bucur esti: Editura Universitatii din Bucur es ti.
IUCU, R. (2005) Formarea initiala si continua a cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii.
Bucuresti: Editura Humanitas educational.
NOVEANU, E. (2005). The Internet and the Changing Education Paradigm. Disponibil online la:
http://www.elit-education.ro/a51-proceedings.htm, accesat n 20.10.2011.
NOVEANU, E. (coord.) (2004). Impactul formativ al utilizarii AeL n educatie. Bucuresti: TEHNE Centrul pentru Inovare n Educatie. Disponibil online la:
www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf, accesat n 20.10.2011.
VELEA, S. (2009). Noile tehnologii n educatie ntre slogan si impact autentic n activitatea de
predare-nvatare. n: Tehnologii moderne n educatie si cercetare. CNIV 2009. Bucuresti: Editura
Universitatii din Bucures ti.
WENGER, E. (1998). Communities of Practice: Learning as a Social System. Disponibil online la:
http://www.co-i-l.com/coil/knowledge-garden/cop/lss.shtml, accesat n 20.10.2011.
WENGER, E. (2001). Communities of practice: learning, meaning and identity. Disponibil online la:
http://www.ewenger.com/pub/pubCoPToC.html, accesat n 20.10.2011.
*** Ghid metodologic de implementare a TIC n curriculumul national (2011), Bucuresti
*** Curriculum national. Programe scolare pentru discipline socio-umane. Disponibile la:
http://www.ise.ro/Departamente/Curriculum/Programescolare.aspx, accesate n 20.10.2011.
***http://revistaie.ase.ro/content/38/Laculeanu%206p.pdf

59
60

S-ar putea să vă placă și