Sunteți pe pagina 1din 23

Scale de cotare gerontopsihiatrice

Folosirea scalelor de cotare la varstnici ridica probleme speciale, datorita probabilitatii mari a
patologiei mixte, somatice si psihiatrice.
Scalele care masoara functia cognitiva variaza in functie de numarul de abilitati pe care le
testeaza. Ele pot fi folosite ca instrumente de screening, pentru depistarea deteriorarii cognitive
in mediul clinic sau pentru identificarea cazurilor in studiile epidemiologice. Procesul de
screening selecteaza persoanele cu probabilitate ridicata de a suferi de dementa. Scalele pot fi
folosite, singure sau in asociere cu alti indicatori, ca indici de severitate a bolii si pot fi aplicate
in mod repetat, pe parcursul timpului pentru a masura schimbarea.
1.TESTE COGNITIVE
1.1.Mini Mental State Examination ( MMSE, Folstein et al,1975) este unul din instrumentele
cele mai folosite. Cuprinde 11 sarcini cognitive referitoare la memorie, orientare, atentie, limbaj
si praxie. Scorul maxim care se poate obtine este 30, iar scorul prag recomandat este 23-24.
Confidenta (fiabilitatea) si validitatea acestui instrument sunt bine stabilite, dar scorul poate fi
influentat de varsta, statutul socio-economic si nivelul de instructie. Necesita 5-10 minute pentru
a fi aplicata, se bucura de o buna acceptabilitate din partea subiectilor si de largi posibilitati de
aplicare seriala. Se poate utiliza si in studiile comunitare, prin adaugarea de itemi suplimentari.
1.2.Abreviated Mental Test (AMT, Hodkinson, 1972) nu are decat 10 intrebari, referitoare la
memorie si orientare. Are o buna acceptabilitate din partea bolnavului, dar domeniul restrans pa
care il investigheaza il face nepotrivit pentru evidentierea modificarilor seriale.
1.3.Alzheimer Disease Assesment Scale (ADAS, Rosen et al, 1984) reprezinta un compromis
intre un instrument scurt si unul comprehensiv, destinat utilizarii la pacientii cu maladie
Alzheimer confirmata, pentru masurarea modificarilor in timp. Include itemi cognitivi si
necognitivi si dispune de confidenta si validitate bune. Este o baterie de teste scurte, inclusiv
memorarea cuvintelor, numirea obiectelor, intelegerea si indeplinirea comenzilor, construirea si
formarea ideilor, orientarea in timp si spatiu, recunoasterea cuvintelor, vorbirea si intelegerea
limbii, si rememorarea instructiunilor anterioare. Se realizeaza intr-o ora, iar punctajul se
stabileste dupa numarul de greseli acumulate de la zero la saptezeci. Este considerat etalonul de
aur, dar are nevoie de un examinator foarte rabdator si de un pacient extrem de cooperant, cu o
buna gama a atentiei. In examenele de rutina se foloseste Testul de Memorie Concentrare
Informatie (TMCI). Consta din douazeci si sapte de intrebari care evalueaza orientarea, memoria
pe termen lung, memoria pe termene mai scurte, concentrarea si performanta. Dureaza douazecitreizeci de minute. Reisberg et al. (1993) au conceput Brief Cognitive Rating Scale (BCRS), un
interviu standardizat a carui administrare este preferabil sa fie facuta in prezenta celui care
acorda bolnavului principalele ingrijiri de care acesta are nevoie. Instrumentul evalueaza
deteriorarea cognitiva in termenii concentrarii, memoriei recente, memoriei indepartate si in cei
ai functionarii /autoingrijirii.

1.4.Cambridge Mental Disorder of the Elderly Examination (CAMDEX, Roth et al, 1986) si
Clifton Assesment Procedures for the Elderly CAPE, Pattie si Gilleard,1975) dispun de scurte
sectiuni de evaluare cognitiva, care pot fi administrate in mod de sine statator-CAMCOG si cele
12 intrebari ale subscalei de Informare/Orientare ale CAPE. CAMCOG este sensibila atat in
dementa usoara cat si fata de cazurile moderate. Scala este influentata de varsta, factori socioculturali si deficiente auditive si vizuale, chiar daca ramane independenta fata de dispozitia
depresiva. Instrumentele care evalueaza severitatea deteriorarii cognitive curente pot fi
influentate de nivelul intelectual si instructional premorbid.
1.5.Informant Questionnaire on Cognitive Decline in the Elderly (IQCODE, Jorm si Jacomb,
1989) confrunta acest fenomen cu ajutorul solicitarii ca informantul (persoana care acorda
bolnavului principalele ingrijiri necesare) sa evalueze modificarea functionarii cognitive a
subiectului pe o perioada de 10 ani. Chestionarul are 26 itemi si se coreleaza bine cu alte teste ale
functiei cognitive. Consistenta sa interna este foarte ridicata, dar cea mai mare limitare pe care o
are este cea legata de persoanele varstnice care locuiesc singure.
CAMDEX-ul complet reprezinta o evaluare multilaterala, al carei scop este sa puna la dispozitie
un diagnostic psihiatric. Include un interviu standardizat si examenul starii somatice si psihice si
interviul cu persoana principala care are grija de bolnav. Se mai include si Hachinski Ischaemia
Score, pentru a ajuta la diferentierea dementei multiinfarct de maladia Alzheimer, iar Blessed
Dementia Scale evalueaza activitatile din viata de zi cu zi.
2.SCALE FUNCTIONALE
2.1.Geriatric Mental State (GSM, Copeland et al., 1976) este un interviu semistructurat care are
si o sectiune ce se adreseaza unui informant. Afectiunile somatice si cele mintale exercita un
efect disproportionat de mare asupra activitatilor cotidiene ale varstnicilor iar gradul in care este
afectata activitatea se constituie inntr-un important comentariu asupra severitatii tulburarii
cauzatoare si reprezinta o posibila masura a rezultatului oricarei interventii terapeutice.
2.2.Activities of Dayly Living Index (ADLI, Mahoney,1965) este o scala bine validata, fiabila si
larg utilizata care evalueaza zece activitati de autoingrijire si mobilitate, cotata cu un scor maxim
de 20.
2.3.Instrumental Activities of Dayly Living Scale ( IADL, Lawton , 1969) include opt activitati
care ar putea necesita ajutorul altora, cum ar fi utilizarea telefonului, gatitul, cumparaturile si
capacitatea de a manui mijloace financiare.
2.4.Cornell Scale for Depression in Dementia (CSDD, Alexopoulos GS,et al.,1988) este un
instrument cu 19 itemi pentru aprecierea simptomelor depresiei la pacientii diagnosticati cu
dementa. Scala este administrata de clinician si foloseste informatii din interviul pacientului si al
persoanelor care ingrijesc bolnavul. Scorurile scalei sunt bine corelate cu scorurile Hamilton
Depression Rating Scale.
2.5.Geriatric Depression Scale (GDS,J.Yesavage, 1986) este o scala cu 30 itemi de
autoadministrat, pentru persoanele peste 65 de ani. Administrarea dureaza 20 minute. Utilizeaza

raspunsuri simple (da si nu), poate fi administrata oral si in scris si omite intentionat acuzele
somatice. Se utilizeaza pentru screeningul depresiei la populatia varstnica si pentru evaluarea
rezultatelor tratamentului.
1.Sunteti multumit de viata dumneavoastra?
2.Ati renuntat la multe activitati si interese?
3.Simtiti ca viata dumneavoastra este goala?
4.Va simtiti deseori plictisit?
5.Aveti speranta in viitor?
6.Sunteti deranjat de ganduri pe care nu vi le puteti scoate din cap?
7.Aveti dispozitie buna cea mai mare parte a timpului?
8.Va temeti ca ceva rau vi s-ar putea intimpla?
Va simtiti fericit cea mai mare parte a timpului?
10.Va simtiti de obicei neajutorat?
11.Va simtiti de obicei agitat ?
12.Preferati sa stati acasa decat sa iesiti si sa faceti lucruri noi?
13.Sunteti deseori ingrijorat in legatura cu viitorul?
14.Credeti ca aveti mai multe probleme cu memoria decat majoritatea?
15.Credeti ca este minunat sa traiti acum?
16.Va simtiti uneori prost dispus si trist?
17.Va simtiti oarecum lipsit de valoare pentru modul in care va gasiti acum?
18.Sunteti ingrijorat in legatura cu trecutul?
1Gasiti ca viata este interesanta?
20.Va este greu sa incepeti proiecte noi?
21.Va simtiti plini de energie?

22.Credeti ca situatia dumnevoastra este fara speranta?


23.Credeti ca multi oameni duc o viata mai buna decat dumneavoastra?
24.Va suparati des pentru lucruri marunte?
25.Va vine sa plangeti des?
26.Aveti probleme de concentrare?
27.Va bucurati cand va treziti dimineata?
28.Preferati sa evitati evenimentele sociale?
2Va este usor sa luati decizii?
30.Este mintea dumnevoastra la fel de limpede ca in trecut?
Raspunsuri: 1.Nu; 2.Da; 3.Da; 4.Da; 5.Nu; 6.Da; 7.Nu; 8.Da; Nu; 10.Da; 11.Da; 12.Da;13.Da;
14.Da, 15.Nu; 16.Da; 17.Da; 18.Da; 1Nu; 20.Da; 21.Nu; 22.Da; 23.Da; 24.Da; 25.Da; 26.Da;
27.Nu; 28.Da; 2Nu; 30.Nu.
Rezultatele scorurilor:
0-10 normal; 10-19 depresie moderata; 20-30 depresie moderata spre severa.
2.6.Worry Scale for Older Adults (WS,Stanley M,Beck J,1996) este o scala cu 35 de itemi pentru
autoadministrare care evalueaza ingrijorarea varstnicilor in legatura cu problemele sociale,
financiare si de sanatate. Are patru variante de raspuns pentru fiecare intrebare (niciodata, rar-1-2
ori pe luna, deseori-1-2 ori pe zi, mai mult 2 ori pe zi).
2.7.Indexul competentei sociale (ISC, R.McCorkey and Wals, 1982) este o scala care contine 17
intrebari impartite pe cinci nivele. Nivelele sunt ordonate de la complex la simplu. Se alege doar
un nivel la fiecare intrebare, nivelul care se potriveste persoanei descrise. Este o scala folosita
pentru acordarea de suport si ingrijire persoanei varstnice.
Indexul competentei sociale
Numele persoanei..
Sex.
Data nasterii..
Persoana intervievata

Data interviului
I.

Handicapuri suplimentare

1.Vederea: vedere normala

vedere partiala

fara vedere

2. Auz: auz normal

auz partial, ortezare

surditate profunda- rest auditiv

3.Epilepsie: fara crize, fara medicatie

are sau a avut crize, ia medicamente pentru a controla criza,


nu are probleme reale in prezent

are sau a vut crize, ia medicamente pentru a controla criza,


are probleme reale in prezent
II.

Abilitati de comunicare

Instructiuni
1.Isi poate aduce aminte si indeplini o secventa de instructiuni
(o lista de cumparaturi.)

2.Isi poate aduce aminte instructiunile si le poate indeplini mai


tarziu ( un mesaj de la locul de munca)

3.Poate urma o instructiune simpla care poate fi indeplinita atunci


si in acel loc
4.Nu raspunde cand i se vorbeste, cu exceptia propriului nume
Comunicarea

3
4

1.Vorbeste bine si inteligibil, foloseste un limbaj care poate fi inteles,


capabil sa ofere informatii exacte

2.Unele dificultati in vorbire, lipsa claritatii si a fluentei (are tendinta


de a se balbai) dar foloseste un limbaj care poate fi inteles

3.Dificultati in vorbire, este inteles doar de cei care il cunosc bine


4.Nu vorbeste, se foloseste de gesturi atunci cand vrea sa comunice
III.

3
4

Abilitati legate de propria ingrijire

Hranirea
1.Se hraneste singur si isi poate organiza activitatile legate de hranire
fara probleme

2. Se hraneste singur si isi poate organiza majoritatea actiunilor legate


de hranire, dar are nevoie de ajutor si indrumare

3.Se hraneste singur, dar are nevoie de ajutor in pregatirea mesei ,


taierea carnii
4. Are nevoie de cineva sa il hraneasca ori, daca este lasat singur, se
murdareste

3
4

Nevoi personale
1.Isi poate purta singur de grija in mod complet si independentigiena corporala, mersul la toaleta, se imbraca singur si isi alege
in mod potrivit hainele

2. Isi poate purta singur de grija, dar are nevoie de verificare si aducere
aminte
3.Trebuie ajutat sa se spele, sa se imbrace etc.
4. Depinde de alte persoane pentru realizarea tuturor nevoilor sale

2
3

personale

Mobilitate
1. Poate merge, alerga si urca scari fara dificultate

2. Poate merge distante lungi ( aproximativ) dar alearga si urca


scarile cu dificultate
3. Poate merge doar pe distante scurte, oboseste usor

2
3

4. Nu poate merge singur

Folosirea mainilor
1.Isi poate folosi mainile si degetele- poate bate un cui cu ciocanul,
poate pune ata in ac, poate folosi desfacatorul de conserve

2.Isi poate indeplini majoritatea activitatilor zilnice, activitati ce


presupun utilizarea mainilor-descheiatul nasturilor, folosirea
cutitului si furculitei, legarea sireturilor

3.Incet si mai degraba stangaci in folosirea mainilor, dar se descurca


in activitatile zilnice

4.Isi poate folosi mainile in activitati grosiere sau de loc

Activitati in jurul casei


1.Capabil sa faca majoritatea muncilor din jurul casei fara supraveghere,
isi poate face patul, spala si usca vasele, curatarea podelei

2.Incearca sa faca majoritatea muncilor, dar are are nevoie de


supraveghere si ajutor in terminarea acestora asa cum trebuie

3.Poate sa faca munci simple si repetitive asezarea mesei, stregerea


vaselor din bucatarie

4.Incearca sa faca munci simple si repetitive, dar nu le poate termina asa


cum trebuie
5.Este incapabil sa indeplinesca orice fel de activitate in gospodarie

4
5

Prepararea hranei
1.Isi poate prepara singur si in mod adecvat o larga varietate de feluri
de mancare fara supraveghere

2.Poate prepara feluri de mancare (calde ) simple, fara supraveghereisi poate face oua prajite, supe la pachet

3.Isi poate prepara feluri de mancare care nu necesita folosirea aragazului


ori cu care persoana cu handicap este obisnuita-cereale, ceaiuri,

4.Are nevoie de supraveghere la prepararea felurilor de mancare simple

5.Are nevoie ca altcineva sa-i pregateasca hrana

IV.

Abilitati de trai in comunitate

Cititul
1.Poate citi si urmari o serie de instructiuni scrise (modul de folosire
scris pe un pachet de alimente, reteta farmaceutica,etc.)

2.Poate citi si reactiona in mod corespunzator la semnele, panourile


indicatoare din magazine sau de pe strada
3.Isi poate recunoaste propriul nume scris pe o hartie

2
3

4.Recunoaste si alege din sase etichete diferite de pe cutii de cereale,


detergent sau conserve alimentare
5.Nu poate recunoaste nimic scris
Scrisul

4
5

1.Poate scrie scurte notite

2.Isi poate scrie propriul nume si adresa fara ajutor

3.Poate scrie nume intregi

4.Poate scrie un nume si o adresa prin copiere

5.Incapabil sa scrie

Masurarea timpului
1.Foloseste cu regularitate ceasul pentru a verifica timpul unei actiuni

2.Poate exprima timpul in ore si minute cu ajutorul ceasului

3.Cunoaste sa spuna care este ora folosind un ceas

4.Arata prin comportament ca poate anticipa anumite evenimente


din timpul zilei (de ex.:inceputul unei emisiuni TV)
5.Pare sa nu aiba idee despre timp

4
5

Folosirea banilor
1.Este capabil sa foloseasca banii in mod responsabil-nu are dificultati
in efectuarea de tranzactii cu bani in activitatile sale zilnice, poate oferi
suma exacta si poate verifica restul

2.Poate oferi suma de bani potrivita la pretul afisat al produsului

3.Poate estima cu dificultate ce poate cumpara cu o suma data de bani

4.Poate sorta banii dupa valoarea acestora

5.Nu intelege ce sunt banii


V. Nivelul de dependenta
Stapanirea nevoilor

1.Nu prezinta incontinenta urinara

2.Prezinta incontinenta urinara numai noaptea

3.Prezinta incontinenta urinara

Probleme de comportament
1.Nu exista probleme de comportament

2.Exista una sau mai multe probleme care apar rar sau nu sunt severe
(se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie)

3.Una sau mai multe probleme apar adesea si sunt severe


(se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie)

Alte probleme

Handicapuri
suplimentare
Total

Scor

Intrebari
7-9

5-6

Abilitati de
comunicare
Total

Scor

Intrebari
7-8

5-6

2-3

Abilitati legate de
propria persoana
Total

Scor

Intrebari
20-25

13-19

9-12

6-8

Abilitati de trai in
Comunitate
Total

Scor

Intrebari
16-20

11-15

7-10

4-6

Scorul obtinut imparte pacientii in doua grupe:


-

cand toate scorurile unui client se situeaza sub linia zonei umbrite acesta va fi inclus in grupul
cu abilitati scazute

cand toate scorurile unui client sunt situate peste linia zonei umbrite acesta va fi inclus in
grupul cu abilitati pastrate

I.Scorul intre 4 si 7 = capabil de viata independenta


II.Scorul intre 8 si 11 = are nevoie de sprijin
III.Scorul intre 12 si 16 = persoane dependente
3.SCALE DE RATING GLOBALE
Daca pacientul nu doreste sau nu poate sa coopereze, se folosesc impresiile globale ale medicilor.
Pentru aceasta se pun intrebari medicilor si persoanelor care ingrijesc zilnic pacientii.
3.1.Global Dementia Scale (GDS, Reisberg et al, 1982) gradeaza dementa in sapte nivele, de la
absenta declinului cognitiv (Stadiul 1) la dementa foarte severa (Stadiul 7) pe plan cognitiv, fizic si
comportamental. GDS este evaluata de un medic care are acces la toate sursele de informare despre
pacient. Fiecare etapa este usor de recunoscut si masurat, si poate dura intre doi si sapte ani, astfel
incat evolutia lenta spre stadiul final, al imobilismului si al pierderii complete a ratiunii si a intelegerii,
poate dura mai mult de douazeci de ani.
Stadiul 1 reprezinta normalitatea functionarii creierului si a vietii. In stadiul 2, pacientii se plang de
dificultati cognitive moderate analiza si intelegerea problemelor complexe.(de ex. Intelectual de 80
ani care lucreaza inca cu indemanare si succes in domeniul sau, dar este exasperat ca nu reuseste sa
inteleaga problemele si tehnologiile noi). Acest stadiu defineste batranetea normala. Majoritatea
persoanelor ajunse in stadiul 2 nu trec la stadiul 3.Dintre cei care ajung acolo, prima dificultate
survenita este aceea de a rezolva sarcini complexe la serviciu de obicei sarcini cu care erau
familiarizati, astfel incat colegii observa ca eficienta lor lasa de dorit-pot lucra mai incet sau cu mai
multe greseli decat inainte. Stadiul 3 este etapa incipienta a bolii Alzheimer. Doar jumatate din
pacientii aflati in stadiul 3 ajung in stadiul 4. De obicei, stadiul 3 dureaza cam sapte ani, dar poate lipsi
complet. In stadiul 3 oamenii se plang ca isi pierd mintile. Ingrijorarea dispare in stadiile ulterioare
negarea bolii fiind o problema serioasa. In stadiul 4, bolnavii sufera de Alzheimer incipient sau usor
le e greu sa faca fata unora dintre domeniile mai complexe ale vietii de zi cu zi, cum ar fi
administrarea finantelor uita sa-si plateasca facturile, au nevoie de ajutor ca sa se organizeze, dar
inca mai pot locui acasa, sub supravegherea si ingrijirea familiei si a altora. Dureza de obicei cam doi
ani dupa care majoritatea bolnavilor ajung in stadiul 5. Acesta este sindromul Alzheimer moderat. Deacum pacientii nu mai pot lua nici cele mai simple decizii in viata de zi cu zi. Nu reusesc sa faca
cumparaturi, sa se orienteze fara ajutor. Desi pot parea normali cunostintelor trecatoare, nu-si mai
amintesc scolile unde au invatat, numele sefului statului, sau propria adresa. Stadiul 5 dureaza cam
optsprezece luni. In stadiul 6, bolnavii nu se mai pot imbraca fara ajutor, nu se mai pot spala, au

nevoie de o persoana care sa-i ajute la toaleta. Stadiul 6 este perioada cind povara incepe sa fie
insuportabila pentru familie. Spre sfarsitul stadiului 6, bolnavii devin incontinenti. Schimbarile
emotionale variaza de la un pacient la altul. Scenariile tipice bolii sunt Oamenii fura lucruri, Asta
nu e casa mea. Etapa 6 dureaza intre doi si trei ani apoi se continua cu etapa 7. In aceasta faza finala,
incepe sa se piarda capacitatea de a vorbi. Pierderea capacitatii de a vorbi este urmata de disparitia
celei de a merge. Isi pierd expresiile faciale, ultima fiind capacitatea de a zambi. Aptitudinile pe care
pacientul le-a dobandit la inceputul vietii se pierd exact in ordinea inversa invatarii lor, cam in acelasi
timp. Majoritatea pacientilor sucomba in al doilea sau al treilea an al stadiului 7, dar uneori poate dura
opt ani sau mai mult. Stadiile GDS se pot corela aproximativ cu scorurile MMSE.
3.2.Brief Cognitive Rating Scale (BCRS, Reisberg et al, 1982) este un instrument de utilizat cu GDS (
Global Deterioration Scale) pentru a stadializa persoana care sufera de demente degenerative. Acest
instrument investigheaza cinci arii diferite Axe patru cognitive si una functionala. Pentru primele patru
axe cel care aplica testul pune o varietate de intrebari pentru a determina nivelul afectarii. Rezultatul celei
de-a cincea axe se determina prin observatie. Dupa ce se determina scorul pentru pentru fiecare axa, totalul
se divide la 5; raspunsul corespunde unui stadiu al GDS.
Scalele schimbarilor globale identifica o modificare destul de importanta ca sa fie semnificativa spre a
putea arata ce sanse are tratamentul de a ameliora calitatea vietii celor ce sufera de dementa. Totusi, ele
raman aproximative si de aceea sunt necesare scale care sa masoare comportamentul si activitatile
vietii cotidiene.
Principalul motiv al existentei tuturor scalelor este ca dementa sa poata fi masurata.
Cu toate ca specialistii beneficiaza de aceste instrumente, medicii nu-si suspenda judecata clinica, ci
pornesc de la problemele particulare ale pacientului probleme ce difera de la un caz
la altul. Stadiul si gravitatea dementei devin tot mai evidente pe masura ce trece timpul, iar valoarea de
necesitate a scalelor este inlocuita de cea academica.

3.3.GRILA NATIONALA DE EVALUARE A NEVOILOR PERSOANELOR


VARSTNICE
Criteriile de incadrare

Nu necesita supraveghere sau


ajutor

in grade

Necesita supraveghere
temporara si / sau ajutor
partial

Necesita supr
permanenta si/
integr

de dependenta

EVALUAREA AUTONOMIEI

A.Evaluarea statusului functional

A.I.Activitati de baza ale vietii de zi cu


zi

1.Igiena corporala,toaleta
generala/intima/speciala

autonom

ajutor partial

se realizeaza
ajuto

2.Imbracat/dezbracat

autonom

autonom pentru
imbracat;trebuie incaltat

se realizeaza
ajuto

3.Alimentatie

mananca singur

ajutor pentru taiat


carne,fructe,paine

se realizeaza
ajuto

4.Igiena eliminarilor

autonom

incontinenta ocazionala

incontin

5.Mobilizare

autonom

necesita ajutor

imobili

6.Deplasare in interior

autonom

necesita ajutor

nu se deplas
ajuto

(continenta)

partial

7.Deplasare in exterior

autonom

necesita ajutor partial

nu se deplas
ajuto

8.Comunicare (utilizarea telefonului,


sonerie, etc.)

utilizare normala a mijloacelor


de comunicare

nu uitlizeaza spontan
mijloacele de comunicare

incapabil de
mijloace de co

A.II.Activitati instrumentale

1.Prepararea hranei (capacitatea de a-si


prepara singur hrana)

prevede,prepara

necesita ajutor partial

si seveste mesele in mod


normal

2.Activitati de menaj

masa este pre

servita de alta

efectueaza

efectueaza

incapabil sa e

singur activitatile menajere

partial activitati

activitati m

usoare

3.Gestiunea si administrarea

gestioneaza in mod autonom


finantele proprii

necesita ajutor pentru


operatiuni financiare mai
complexe

4.Efectuarea cumparaturilor

efectueaza singur
cumparaturile

efectueaza un numar limitat


si/sau necesita insotitor

incapabil de
cumpara

5.Respectarea tratamentului medical

ia medicamentele in mod
corect

ia medicamentele

incapabil sa i
medicame

bugetului si bunurilor

(dozaj si ritm)

6.Utilizarea mijloacelor de transport

7.Activitati de timp liber

incapabil d
gestiona bunur
utiliza b

daca sunt pregatite de


altcineva

utilizeaza mijloacele de
transport public sau conduce
propria masina

utilizeaza transportul in
comun numai insotit

realizeaza in mod curent

realizeaza fara participare

se deplas

putin, numai i
taxi sau in m

nu realizeaz
participa la a

(culturale,intelectuale, fizice, etc.


solitare-sau in grup)

spontana

B.Evaluarea statusului senzorial si


psihoafectiv

activita

1.Acuitate vizuala

suficient de buna pentru a


scrie, citi, lucra manual,etc.

distinge fetele suficient


pentru a se orienta si evita
obstacolele

vede numai u
lumini:ce

2.Acuitate auditiva

aude bine

aude numai vocea puternica

aude sunet
intelege cuv

sau aude numai cu proteza

surdita

3.Deficiente de vorbire

fara

disfazie

4.Orientare

orientat in timp si spatiu

dezorientat in timp

afazie

dezorientat in
/sau

fata de alte p

5.Memorie

fara tulburari de memorie

prezinta tulburari

prezinta tulbur

medii,benigne

6.Judecata

intacta

diminuata

grav alte

7.Coerenta

pastrata in totalitate

pastrata partial

incoere

8.Comportament

normal

tulburari medii

tulburari g

(hipoactiv,
hiperactiv)

Tulburari afective

fara

depresie medie

(prezenta depresiei)

Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati:


0 activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect; nu necesita ajutor.
1 activitate facuta cu ajutor partial si / sau mai putin corect;
necesita supraveghere temporara si / sau ajutor partial.
2 activitate facuta numai cu ajutor; necesita supraveghere permanenta si /
sau ajutor integral.
Gradele de dependenta se stabilesc pa baza criteriilor mentionate in grila, fiecare activitate se
cuantifica cu cifrele 0,1,2 si rezulta :
Gradul IA persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie, sociala
si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ingrijire ;
Gradul IB - persoanele imobilizate, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt in totalitate
alterate si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate
a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure
activitatile de baza de zi cu zi.
Gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au conservat in totalitate
sau in mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene
pe care le efectueaza numai stimulate. Necesita o supraveghere permanenta, ingrijiri
destinate tulburarilor de comportament, precum si ingrijiri regulate pentru unele
dintre activitatile de igiena corporala.

depresie m

Gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia
locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza
ale vietii de zi cu zi.
Gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care,
o data ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor
partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi.
Gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru
activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale.
Gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se
imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile
instrumentale ale vietii de zi cu zi. In situatia in care aceste persoane sunt gazduite
intr-un camin pentru persoane varstnice ele sunt considerate independente.
Gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii
cotidiene.

Ingrijirea persoanelor varstnice in camin se poate realiza dupa cum urmeaza:


-

persoanele incadrate in gradele de dependenta IA, IB si IC sunt ingrijite in sectii pentru


persoane dependente;

persoanele incadrate in gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt ingrijite in sectii pentru
persoane semidependente.

persoanele incadrate in gradele de dependeta IIIA si IIIB sunt ingrijite in sectii pentru persoane
independente.

Grila mai contine date de stare civila ale persoanei evaluate, despre sistemul
relatiilor sociale, evaluare sociala si economica, evaluarea starii de sanatate
somatice.

SURSA: http://www.dementia-assessment.com.au/cognitive/
Cognition Assessment Measures

Modified Mini Mental Exam (3MS)


Purpose: The Modified Mini Mental (3MS) was designed and validated to replace the
Mini Mental (MMSE). The Australian government's assessment of the Mini Mental (MMSE) in
DOMS 2007 found the Mini Mental to have serious validity issues. The Modified Mini Mental
(3MS) addresses those issues and is a longer form. It takes five more minutes to administer.
Admin Time: 15 min
User Friendly: High
Administered by: Qualified health-care professional (at least trained in the Mini Mental)
interviews the patient using a standard set of questions. Scoring takes 5 min.
Most Appropriate: Acute, Primary, Community, and Residential Care to assess global
cognitive status in older people. The 3Ms can be used to track cognition trend over time. The
3MS can be used any time the Mini Mental is considered and a valid measure of cognition is
desired.
Downloads:
o

3MS Manual

3MS Quiz A

3MS Quiz B

3MS Answers Sheet

3MS Answer Keys

3MS Record Form Side 1

3MS Record Form Side 2

3MS New Improved Format

The Alzheimers Disease Assessment Scale


- Cognition (ADAS-Cog)

Purpose: To evaluate cognitive impairment in the assessment of Alzheimers disease.

Recommended for second stage or more detailed assessments and/or for particular research
evaluations rather than for applications in routine care settings.
Admin time: 30-45 min
User Friendly: Medium
Administered by: Staff with specialist qualifications - Interviewer administered. Requires
additional training.
Most Appropriate: Usually administered by a neuropsychologist or psychologist with
appropriate training.
Downloads:
o

ADAS Scale, Scoring and Manual (pdf)

Guidelines:

The statement: Used with permission from the NIA Alzheimers Disease Cooperative
Study (NIA Grant AG10483). Please note that the ADAScog itself is not an ADCSgenerated instrument, but the additional tasks of the maze and number cancellation
are, and should be recognized with the above statement

The following reference for the maze and number cancellation tasks:
Mohs, R.; Knopman, D.; Petersen, R.; Ferris, S.; Ernesto, C.; Grundman, M.; Sano, M.;
Bieliauskas, L.; Geldmacher, D.; Clark, C.; Thal, L.; and the ADCS. Development of
Cognitive Instruments for Use in Clinical Trials of Antidementia Drugs: Additions to the
Alzheimers Disease Assessment Scale That Broadens its Scope. Alzheimers Disease
and Associated Disorders, 1997, Volume 11 (S2): S13-S21.

General Practitioner Assessment of Cognition (GPCOG)


Is recommended because of its usefulness in the primary care setting.
Purpose: A reliable, valid and efficient instrument to screen for dementia in primary care
settings.
Admin time: Less than 4 minutes to administer to a patient and 2 minutes to interview a
care-giver.
User Friendly: High
Administered by: GP, Practice Nurse, or Nurse Practitioner.
Most Appropriate: Primary and Residential Care
Downloads:

GPCOG Website

GPCOG Scale

Psychogeriatric Assessment Scale (PAS)


Added post DOMS 2007
Purpose: Cognitive screening tool to assess level of cognitive impairment/decline. The Scale
also assesses stroke and behaviour change.
Admin time: 10-20 min
User Friendly: High
Administered by: Interviewer administereddata is routinely collected by nursing home staff
trained in assessment as part of entry into care facilitie as per FICA. There are two scales, i.e.
interview with resident and interview with care giver.
Most Appropriate: Nursing Homes
Downloads:

PAS Scale (pdf)

PAS Manual/Guidelines (pdf)

PAS Demo (Youtube)


This video demonstrates how to conduct the assessment.
Because the scoring and interpretation is so important please refer to the PAS
Manual/Guidelines above.

Rowland Universal Dementia Assessment Scale (RUDAS)


Designed to enable the easy translation of the items into other languages and to be culture
fair--it is recommended for use with those from culturally and linguistically diverse
backgrounds.
Purpose: Short cognitive screening tool, for assessment of dementia.
Admin time: 10 min
User Friendly: High
Administered by: Interviewer administered, patient response questionnaire.
Most Appropriate: Primary, Community and Residential Care. A short cognitive screening
instrument designed to minimise the effects of cultural learning and language diversity on the
assessment of baseline cognitive performance. The respondent is encouraged to communicate
in their first language. Therefore, the use of an interpreter is important. (The RUDAS,
however, contains an item on judgement that may be inappropriate for remote Indigenous
situations.)
Downloads:
o

RUDAS Scale (pdf)

RUDAS Scoring (pdf)

Kimberley Indigenous Cognitive Assessment (KICA-Cog)


Purpose: The only validated dementia assessment tool for older indigenous Australians.
Admin time: 10 min with 18 questions
User Friendly: High
Administered by: Interviewer administered, patient response questionnaire.
Most Appropriate: Primary, Community and Residential Care. In remote communities for
those age 45 and older, when other instruments are not appropriate.
Downloads:
o

KICA Scales/Guidelines (pdf)

Montreal Cognitive Assessment (MoCA)


(Added since DOMS 2007)
Is recommended because of its usefulness as a quick Mild Cognitive Impairment (MCI)
assessment.
Purpose: A reliable, valid and efficient instrument to use for screening, diagnosis and tracking
of mild cognitive impairment. Not as useful for assessing more advanced stages of Alzheimers
Disease.
Admin time: 10 - 20 minutes to administer .
User Friendly: High
Administered by: Clinicians in all settings.
Most Appropriate: Primary, Acute and residential settings.

The MOCA was designed as a rapid screening instrument for mild cognitive dysfunction. It
assesses different cognitive domains: attention and concentration, executive functions,
memory, language, visuo-constructional skills, conceptual thinking, calculations and
orientation. It has excellent psychometric properties and has become a widely used screening
instrument for mild cognitive impairment (Smith, Gildeh & Holmes, 2007). Available in 31
languages.
Downloads:
o

MoCA Instructions - English

MoCA Test - English

S-ar putea să vă placă și