Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Folosirea scalelor de cotare la varstnici ridica probleme speciale, datorita probabilitatii mari a
patologiei mixte, somatice si psihiatrice.
Scalele care masoara functia cognitiva variaza in functie de numarul de abilitati pe care le
testeaza. Ele pot fi folosite ca instrumente de screening, pentru depistarea deteriorarii cognitive
in mediul clinic sau pentru identificarea cazurilor in studiile epidemiologice. Procesul de
screening selecteaza persoanele cu probabilitate ridicata de a suferi de dementa. Scalele pot fi
folosite, singure sau in asociere cu alti indicatori, ca indici de severitate a bolii si pot fi aplicate
in mod repetat, pe parcursul timpului pentru a masura schimbarea.
1.TESTE COGNITIVE
1.1.Mini Mental State Examination ( MMSE, Folstein et al,1975) este unul din instrumentele
cele mai folosite. Cuprinde 11 sarcini cognitive referitoare la memorie, orientare, atentie, limbaj
si praxie. Scorul maxim care se poate obtine este 30, iar scorul prag recomandat este 23-24.
Confidenta (fiabilitatea) si validitatea acestui instrument sunt bine stabilite, dar scorul poate fi
influentat de varsta, statutul socio-economic si nivelul de instructie. Necesita 5-10 minute pentru
a fi aplicata, se bucura de o buna acceptabilitate din partea subiectilor si de largi posibilitati de
aplicare seriala. Se poate utiliza si in studiile comunitare, prin adaugarea de itemi suplimentari.
1.2.Abreviated Mental Test (AMT, Hodkinson, 1972) nu are decat 10 intrebari, referitoare la
memorie si orientare. Are o buna acceptabilitate din partea bolnavului, dar domeniul restrans pa
care il investigheaza il face nepotrivit pentru evidentierea modificarilor seriale.
1.3.Alzheimer Disease Assesment Scale (ADAS, Rosen et al, 1984) reprezinta un compromis
intre un instrument scurt si unul comprehensiv, destinat utilizarii la pacientii cu maladie
Alzheimer confirmata, pentru masurarea modificarilor in timp. Include itemi cognitivi si
necognitivi si dispune de confidenta si validitate bune. Este o baterie de teste scurte, inclusiv
memorarea cuvintelor, numirea obiectelor, intelegerea si indeplinirea comenzilor, construirea si
formarea ideilor, orientarea in timp si spatiu, recunoasterea cuvintelor, vorbirea si intelegerea
limbii, si rememorarea instructiunilor anterioare. Se realizeaza intr-o ora, iar punctajul se
stabileste dupa numarul de greseli acumulate de la zero la saptezeci. Este considerat etalonul de
aur, dar are nevoie de un examinator foarte rabdator si de un pacient extrem de cooperant, cu o
buna gama a atentiei. In examenele de rutina se foloseste Testul de Memorie Concentrare
Informatie (TMCI). Consta din douazeci si sapte de intrebari care evalueaza orientarea, memoria
pe termen lung, memoria pe termene mai scurte, concentrarea si performanta. Dureaza douazecitreizeci de minute. Reisberg et al. (1993) au conceput Brief Cognitive Rating Scale (BCRS), un
interviu standardizat a carui administrare este preferabil sa fie facuta in prezenta celui care
acorda bolnavului principalele ingrijiri de care acesta are nevoie. Instrumentul evalueaza
deteriorarea cognitiva in termenii concentrarii, memoriei recente, memoriei indepartate si in cei
ai functionarii /autoingrijirii.
1.4.Cambridge Mental Disorder of the Elderly Examination (CAMDEX, Roth et al, 1986) si
Clifton Assesment Procedures for the Elderly CAPE, Pattie si Gilleard,1975) dispun de scurte
sectiuni de evaluare cognitiva, care pot fi administrate in mod de sine statator-CAMCOG si cele
12 intrebari ale subscalei de Informare/Orientare ale CAPE. CAMCOG este sensibila atat in
dementa usoara cat si fata de cazurile moderate. Scala este influentata de varsta, factori socioculturali si deficiente auditive si vizuale, chiar daca ramane independenta fata de dispozitia
depresiva. Instrumentele care evalueaza severitatea deteriorarii cognitive curente pot fi
influentate de nivelul intelectual si instructional premorbid.
1.5.Informant Questionnaire on Cognitive Decline in the Elderly (IQCODE, Jorm si Jacomb,
1989) confrunta acest fenomen cu ajutorul solicitarii ca informantul (persoana care acorda
bolnavului principalele ingrijiri necesare) sa evalueze modificarea functionarii cognitive a
subiectului pe o perioada de 10 ani. Chestionarul are 26 itemi si se coreleaza bine cu alte teste ale
functiei cognitive. Consistenta sa interna este foarte ridicata, dar cea mai mare limitare pe care o
are este cea legata de persoanele varstnice care locuiesc singure.
CAMDEX-ul complet reprezinta o evaluare multilaterala, al carei scop este sa puna la dispozitie
un diagnostic psihiatric. Include un interviu standardizat si examenul starii somatice si psihice si
interviul cu persoana principala care are grija de bolnav. Se mai include si Hachinski Ischaemia
Score, pentru a ajuta la diferentierea dementei multiinfarct de maladia Alzheimer, iar Blessed
Dementia Scale evalueaza activitatile din viata de zi cu zi.
2.SCALE FUNCTIONALE
2.1.Geriatric Mental State (GSM, Copeland et al., 1976) este un interviu semistructurat care are
si o sectiune ce se adreseaza unui informant. Afectiunile somatice si cele mintale exercita un
efect disproportionat de mare asupra activitatilor cotidiene ale varstnicilor iar gradul in care este
afectata activitatea se constituie inntr-un important comentariu asupra severitatii tulburarii
cauzatoare si reprezinta o posibila masura a rezultatului oricarei interventii terapeutice.
2.2.Activities of Dayly Living Index (ADLI, Mahoney,1965) este o scala bine validata, fiabila si
larg utilizata care evalueaza zece activitati de autoingrijire si mobilitate, cotata cu un scor maxim
de 20.
2.3.Instrumental Activities of Dayly Living Scale ( IADL, Lawton , 1969) include opt activitati
care ar putea necesita ajutorul altora, cum ar fi utilizarea telefonului, gatitul, cumparaturile si
capacitatea de a manui mijloace financiare.
2.4.Cornell Scale for Depression in Dementia (CSDD, Alexopoulos GS,et al.,1988) este un
instrument cu 19 itemi pentru aprecierea simptomelor depresiei la pacientii diagnosticati cu
dementa. Scala este administrata de clinician si foloseste informatii din interviul pacientului si al
persoanelor care ingrijesc bolnavul. Scorurile scalei sunt bine corelate cu scorurile Hamilton
Depression Rating Scale.
2.5.Geriatric Depression Scale (GDS,J.Yesavage, 1986) este o scala cu 30 itemi de
autoadministrat, pentru persoanele peste 65 de ani. Administrarea dureaza 20 minute. Utilizeaza
raspunsuri simple (da si nu), poate fi administrata oral si in scris si omite intentionat acuzele
somatice. Se utilizeaza pentru screeningul depresiei la populatia varstnica si pentru evaluarea
rezultatelor tratamentului.
1.Sunteti multumit de viata dumneavoastra?
2.Ati renuntat la multe activitati si interese?
3.Simtiti ca viata dumneavoastra este goala?
4.Va simtiti deseori plictisit?
5.Aveti speranta in viitor?
6.Sunteti deranjat de ganduri pe care nu vi le puteti scoate din cap?
7.Aveti dispozitie buna cea mai mare parte a timpului?
8.Va temeti ca ceva rau vi s-ar putea intimpla?
Va simtiti fericit cea mai mare parte a timpului?
10.Va simtiti de obicei neajutorat?
11.Va simtiti de obicei agitat ?
12.Preferati sa stati acasa decat sa iesiti si sa faceti lucruri noi?
13.Sunteti deseori ingrijorat in legatura cu viitorul?
14.Credeti ca aveti mai multe probleme cu memoria decat majoritatea?
15.Credeti ca este minunat sa traiti acum?
16.Va simtiti uneori prost dispus si trist?
17.Va simtiti oarecum lipsit de valoare pentru modul in care va gasiti acum?
18.Sunteti ingrijorat in legatura cu trecutul?
1Gasiti ca viata este interesanta?
20.Va este greu sa incepeti proiecte noi?
21.Va simtiti plini de energie?
Data interviului
I.
Handicapuri suplimentare
vedere partiala
fara vedere
Abilitati de comunicare
Instructiuni
1.Isi poate aduce aminte si indeplini o secventa de instructiuni
(o lista de cumparaturi.)
3
4
3
4
Hranirea
1.Se hraneste singur si isi poate organiza activitatile legate de hranire
fara probleme
3
4
Nevoi personale
1.Isi poate purta singur de grija in mod complet si independentigiena corporala, mersul la toaleta, se imbraca singur si isi alege
in mod potrivit hainele
2. Isi poate purta singur de grija, dar are nevoie de verificare si aducere
aminte
3.Trebuie ajutat sa se spele, sa se imbrace etc.
4. Depinde de alte persoane pentru realizarea tuturor nevoilor sale
2
3
personale
Mobilitate
1. Poate merge, alerga si urca scari fara dificultate
2
3
Folosirea mainilor
1.Isi poate folosi mainile si degetele- poate bate un cui cu ciocanul,
poate pune ata in ac, poate folosi desfacatorul de conserve
4
5
Prepararea hranei
1.Isi poate prepara singur si in mod adecvat o larga varietate de feluri
de mancare fara supraveghere
2.Poate prepara feluri de mancare (calde ) simple, fara supraveghereisi poate face oua prajite, supe la pachet
IV.
Cititul
1.Poate citi si urmari o serie de instructiuni scrise (modul de folosire
scris pe un pachet de alimente, reteta farmaceutica,etc.)
2
3
4
5
5.Incapabil sa scrie
Masurarea timpului
1.Foloseste cu regularitate ceasul pentru a verifica timpul unei actiuni
4
5
Folosirea banilor
1.Este capabil sa foloseasca banii in mod responsabil-nu are dificultati
in efectuarea de tranzactii cu bani in activitatile sale zilnice, poate oferi
suma exacta si poate verifica restul
Probleme de comportament
1.Nu exista probleme de comportament
2.Exista una sau mai multe probleme care apar rar sau nu sunt severe
(se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie)
Alte probleme
Handicapuri
suplimentare
Total
Scor
Intrebari
7-9
5-6
Abilitati de
comunicare
Total
Scor
Intrebari
7-8
5-6
2-3
Abilitati legate de
propria persoana
Total
Scor
Intrebari
20-25
13-19
9-12
6-8
Abilitati de trai in
Comunitate
Total
Scor
Intrebari
16-20
11-15
7-10
4-6
cand toate scorurile unui client se situeaza sub linia zonei umbrite acesta va fi inclus in grupul
cu abilitati scazute
cand toate scorurile unui client sunt situate peste linia zonei umbrite acesta va fi inclus in
grupul cu abilitati pastrate
nevoie de o persoana care sa-i ajute la toaleta. Stadiul 6 este perioada cind povara incepe sa fie
insuportabila pentru familie. Spre sfarsitul stadiului 6, bolnavii devin incontinenti. Schimbarile
emotionale variaza de la un pacient la altul. Scenariile tipice bolii sunt Oamenii fura lucruri, Asta
nu e casa mea. Etapa 6 dureaza intre doi si trei ani apoi se continua cu etapa 7. In aceasta faza finala,
incepe sa se piarda capacitatea de a vorbi. Pierderea capacitatii de a vorbi este urmata de disparitia
celei de a merge. Isi pierd expresiile faciale, ultima fiind capacitatea de a zambi. Aptitudinile pe care
pacientul le-a dobandit la inceputul vietii se pierd exact in ordinea inversa invatarii lor, cam in acelasi
timp. Majoritatea pacientilor sucomba in al doilea sau al treilea an al stadiului 7, dar uneori poate dura
opt ani sau mai mult. Stadiile GDS se pot corela aproximativ cu scorurile MMSE.
3.2.Brief Cognitive Rating Scale (BCRS, Reisberg et al, 1982) este un instrument de utilizat cu GDS (
Global Deterioration Scale) pentru a stadializa persoana care sufera de demente degenerative. Acest
instrument investigheaza cinci arii diferite Axe patru cognitive si una functionala. Pentru primele patru
axe cel care aplica testul pune o varietate de intrebari pentru a determina nivelul afectarii. Rezultatul celei
de-a cincea axe se determina prin observatie. Dupa ce se determina scorul pentru pentru fiecare axa, totalul
se divide la 5; raspunsul corespunde unui stadiu al GDS.
Scalele schimbarilor globale identifica o modificare destul de importanta ca sa fie semnificativa spre a
putea arata ce sanse are tratamentul de a ameliora calitatea vietii celor ce sufera de dementa. Totusi, ele
raman aproximative si de aceea sunt necesare scale care sa masoare comportamentul si activitatile
vietii cotidiene.
Principalul motiv al existentei tuturor scalelor este ca dementa sa poata fi masurata.
Cu toate ca specialistii beneficiaza de aceste instrumente, medicii nu-si suspenda judecata clinica, ci
pornesc de la problemele particulare ale pacientului probleme ce difera de la un caz
la altul. Stadiul si gravitatea dementei devin tot mai evidente pe masura ce trece timpul, iar valoarea de
necesitate a scalelor este inlocuita de cea academica.
in grade
Necesita supraveghere
temporara si / sau ajutor
partial
Necesita supr
permanenta si/
integr
de dependenta
EVALUAREA AUTONOMIEI
1.Igiena corporala,toaleta
generala/intima/speciala
autonom
ajutor partial
se realizeaza
ajuto
2.Imbracat/dezbracat
autonom
autonom pentru
imbracat;trebuie incaltat
se realizeaza
ajuto
3.Alimentatie
mananca singur
se realizeaza
ajuto
4.Igiena eliminarilor
autonom
incontinenta ocazionala
incontin
5.Mobilizare
autonom
necesita ajutor
imobili
6.Deplasare in interior
autonom
necesita ajutor
nu se deplas
ajuto
(continenta)
partial
7.Deplasare in exterior
autonom
nu se deplas
ajuto
nu uitlizeaza spontan
mijloacele de comunicare
incapabil de
mijloace de co
A.II.Activitati instrumentale
prevede,prepara
2.Activitati de menaj
servita de alta
efectueaza
efectueaza
incapabil sa e
partial activitati
activitati m
usoare
3.Gestiunea si administrarea
4.Efectuarea cumparaturilor
efectueaza singur
cumparaturile
incapabil de
cumpara
ia medicamentele in mod
corect
ia medicamentele
incapabil sa i
medicame
bugetului si bunurilor
(dozaj si ritm)
incapabil d
gestiona bunur
utiliza b
utilizeaza mijloacele de
transport public sau conduce
propria masina
utilizeaza transportul in
comun numai insotit
se deplas
putin, numai i
taxi sau in m
nu realizeaz
participa la a
spontana
activita
1.Acuitate vizuala
vede numai u
lumini:ce
2.Acuitate auditiva
aude bine
aude sunet
intelege cuv
surdita
3.Deficiente de vorbire
fara
disfazie
4.Orientare
dezorientat in timp
afazie
dezorientat in
/sau
fata de alte p
5.Memorie
prezinta tulburari
prezinta tulbur
medii,benigne
6.Judecata
intacta
diminuata
grav alte
7.Coerenta
pastrata in totalitate
pastrata partial
incoere
8.Comportament
normal
tulburari medii
tulburari g
(hipoactiv,
hiperactiv)
Tulburari afective
fara
depresie medie
(prezenta depresiei)
depresie m
Gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia
locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza
ale vietii de zi cu zi.
Gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care,
o data ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor
partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi.
Gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru
activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale.
Gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se
imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile
instrumentale ale vietii de zi cu zi. In situatia in care aceste persoane sunt gazduite
intr-un camin pentru persoane varstnice ele sunt considerate independente.
Gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii
cotidiene.
persoanele incadrate in gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt ingrijite in sectii pentru
persoane semidependente.
persoanele incadrate in gradele de dependeta IIIA si IIIB sunt ingrijite in sectii pentru persoane
independente.
Grila mai contine date de stare civila ale persoanei evaluate, despre sistemul
relatiilor sociale, evaluare sociala si economica, evaluarea starii de sanatate
somatice.
SURSA: http://www.dementia-assessment.com.au/cognitive/
Cognition Assessment Measures
3MS Manual
3MS Quiz A
3MS Quiz B
Recommended for second stage or more detailed assessments and/or for particular research
evaluations rather than for applications in routine care settings.
Admin time: 30-45 min
User Friendly: Medium
Administered by: Staff with specialist qualifications - Interviewer administered. Requires
additional training.
Most Appropriate: Usually administered by a neuropsychologist or psychologist with
appropriate training.
Downloads:
o
Guidelines:
The statement: Used with permission from the NIA Alzheimers Disease Cooperative
Study (NIA Grant AG10483). Please note that the ADAScog itself is not an ADCSgenerated instrument, but the additional tasks of the maze and number cancellation
are, and should be recognized with the above statement
The following reference for the maze and number cancellation tasks:
Mohs, R.; Knopman, D.; Petersen, R.; Ferris, S.; Ernesto, C.; Grundman, M.; Sano, M.;
Bieliauskas, L.; Geldmacher, D.; Clark, C.; Thal, L.; and the ADCS. Development of
Cognitive Instruments for Use in Clinical Trials of Antidementia Drugs: Additions to the
Alzheimers Disease Assessment Scale That Broadens its Scope. Alzheimers Disease
and Associated Disorders, 1997, Volume 11 (S2): S13-S21.
GPCOG Website
GPCOG Scale
The MOCA was designed as a rapid screening instrument for mild cognitive dysfunction. It
assesses different cognitive domains: attention and concentration, executive functions,
memory, language, visuo-constructional skills, conceptual thinking, calculations and
orientation. It has excellent psychometric properties and has become a widely used screening
instrument for mild cognitive impairment (Smith, Gildeh & Holmes, 2007). Available in 31
languages.
Downloads:
o