DELTA DUNARII

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa,
avand o suprafata de 2.681 KM patrati
In anul 1990 UNESCO a inculs Delta Dunarii printre rezervatiile biosferei.
In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78%
din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu
salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total,
dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus

marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin,
arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt
pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota
caracteristic peisajului. Intlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe
grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt
formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc
zvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile
fluviatile cele mai nalte cresc zvoaie foarte rar inundate formate din plop
(Populas canescens si P.alba), la care se adaug speciile plantate : plopul negru
hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zvoi mai rar este
arinisul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta
marin. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul
deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si
Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica,
Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din

totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse inundrii

periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatic din
ghioluri, blti si japse ocup 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submers sunt
specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum,
Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variat.
Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides
peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emers este
dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha latifolia si T. angustifolia),
pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile
cmpurilor marine sau pe cele de pe trmurile marine active se extind numai pe
1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima,
Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pdurile de cmpurile marine
Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostep, numite local hasmace, cu stejar
brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus
angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu
plantele agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint nmai
0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunrii.
Plaurul
Formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros
de 1 ? 1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor
plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se
desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se n insule plutitoare cu
diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites

australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros.
Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris),
cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia
sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si
cret. Tot Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din
fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si
de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum
sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta
lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de
caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%),
restul migrnd primvara din Marea Neagr. Intre acestia din urm, sturionii si
scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic. pe plaur triesc porcul
mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.
Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul
secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le
putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea
cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite
perioade de timp toamna, iarna si primvara. Psrile acvatice sunt cele mai
numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total 141 specii,
ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din
Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul
acvatic, la care se adug, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul
avifaunei este format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei.
Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de ap,
strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide),
specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de trmuri (strci,
loptari, tignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat
continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n
diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna
acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii
ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi,
cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In
pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice
avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur,
precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar
etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia
dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea,
prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe
lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza,
lstunul. Coloniile de cuibrit.
O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formnd
colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spatii, n general mici. Cauzele asocierii
sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de
avantajele oferite de prezenta unui numr mare de psri n aprarea cuiburilor cu
ou sau pui. Coloniile de cuibrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile
de cuiburi construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul
infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul sgettor al miilor de
psri care si hrnesc puii, transform coloniile de psri ntr-un rai nu numai al
ornitologilor, dar si al oricrui iubitoar al naturii.
In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, tignusi si
cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocntorsi, de
chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral
Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie

mixt*. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn
la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de
aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai
specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.