Aici, se cere subliniat c criminalitatea, ca una dintre patologiile sociale, pune n pericol nsi

existena sistemului social, introduce n el elemente ce-l dezorganizeaz i-l dezechilibreaz,

subminnd cele mai importante condiii de existen a societii. n acelai timp, criminalitatea
are ca funcie indicarea contradiciilor i disfunciilor n viaa organismului social, fiind un fel de
indicator al strii societii la etapa respectiv a dezvoltrii istorice.
n acest context trebuie precizat c fiecare societate se va deosebi prin starea i nivelul, prin
specificul de manifestare a fenomenului crim, fapt ce depinde direct de structura socialeconomic, de particularitile naionale i culturale, de factorii demografici, politici i juridici,
de starea etico-moral a societii. Cu alte cuvinte, fiecare societate i are criminalitatea i
criminalii pe care i merit.
Cele expuse mai sus permit a defini crima prin prisma evidenierii esenei acesteia. Crima, n
viziunea noastr, reprezint o categorie criminologic utilizat pentru a releva un raport social
real i anume samavolnicia individului, adic negarea de ctre un individ a valorilor sociale
aprate prin mijloace de drept penal. n alte cuvinte: crima reprezint negarea intereselor i
voinei dominante n societatea dat, exprimate n lege i aprate de stat, este realizarea
samavolnic i ilicit a propriei voine i a intereselor egoiste.