Stilul bizantin

nceputurile acestui stil se gsesc in perioada dintre secolele IV-V, in cadrul antichitii trzii.
Se dezvolta in trei etape: secolele IV-VI, VI-XII, XII-XV. In prima perioada edificiile, in mare
majoritate biserici, erau ridicate pe un plan bazilical cu 3, 4 sau 5 nave, preluat de la vechea bazilica
romana. Ca o excepie, Biserica San Vitale din Ravenna, Italia, are un plan octogonal. Cea mai
reprezentativa caracteristica a stilului este utilizarea mozaicurilor pentru decorarea interioara, fiind
faimoase cele de la catedrala Sf. Sofia din Constantinopol (azi Istanbul) si San Vitale din Ravenna.
Prin dimensiunile sale si impresia de spaialitate din interior, catedrala Sf. Sofia este o ncercare a
omului de a reprezenta imensitatea si infinitatea cosmosului. In acelai secol VI ncep sa fie construite
biserici cu plan de cruce greaca (biserica Sf. Ioan din Efes) cu 5 cupole, sau de octogon nscris intr-un
ptrat (San Vitale din Ravenna). In secolul IX se impune planul de cruce greaca, se aduc modificri
sistemului de susinere a cupolei (acum se sprijin direct pe ziduri, fiind eliminai contrafortii).
Concomitent, apar decoraiile exterioare care ating apogeul dezvoltrii in secolele X (arcade oarbe,
crmid colorata si ceramica smluit acoper zidurile) si XV (sculpturi si fresce) Cea de-a treia
perioada a bizantinului (secolul XV) ncepe cu dinastia Comnenilor. Cele mai importante edificii sunt
biserica Pantokratonului, panteon pentru zece generaii de mprai, Comneni si Paleologi, si Chora
(azi Kahrie Djami), cea mai eleganta biserica bizantina dupa Sf. Sofia. Bisericile de stil bizantin se
caracterizeaz prin: planul cruciform care reiese din apariia absidelor n pereii laterali, mprirea
n trei ncperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua desprire ntre ele prin catapeteasm, acoperiul
n form de bolta arcuit, prezena unei cupole centrale ridicat deasupra naosului n care este pictat
Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu i sobru i interiorul bogat
ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte srac, prezent numai la ornamentarea
ferestrelor, uilor i coloanelor.
Catedrala Sfnta Sofia
In cele ce urmeaz ne vom ndrepta atenia ctre catedrala Sf. Sofia, cel mai cunoscut si mai
reuit monument bizantin. A fost construita in secolul VI (inaugurata in 537) din dorina mpratului
Iustinian de a las lumii un monument care sa rmn unic prin grandoare si sa-i poarte faima multe
secole dup moartea sa. A fost proiectata de ctre arhitectii Arthemios si Isidoros. Ca o curiozitate,
putem meniona faptul ca, dei situat intr-una din cele mai active zone seismice din Europa,
cutremurele nu i-au afectat structura de rezistenta. Unele teorii afirma ca aceasta s-ar datora atit
sistemului foarte ingenios de sustinere a cupolei cit si faptului ca in mortarul initial s-a adaugat si
caramida pisata, ceea ce ar da o mare elasticitate zidurilor. Ca toate bisericile bizantine din secolele
IV-IX, Sf. Sofia este total lipsit de ornamentaii exterioare, splendoarea sa bazndu-se pe partea
interioara. Intrarea in edificiu se face printr-o galerie nchis (nartex), prin 9 pori. Poarta centrala era
rezervata mparatului si suitei sale. Din aceasta prima galerie, alte 5 pori duc intr-un al doilea nartex
din care, prin alte 9 pori, se ajunge in nava centrala, un imens patrulater cu laturile de 77, respectiv
71,7, metri. Deasupra navei centrale se nal gigantica si totui maiestuoasa cupola principala de
cramid de 33 de metri in diametru, la o nlime de 56 de metri fata de sol. Ea se sprijin pe doua
cupole mici si doua semicupole care distribuie greutatea pe patru contraforti imeni. Pentru iluminarea
interiorului, in baza cupolei s-au aplicat 40 de ferestre. In 1453 Constantinopolul este cucerit de turci
care adaug 4 minarete edificiului si acoper mozaicurile cu un strat gros de tencuiala datorita
interdiciei Coranului de a avea reprezentri vizuale in lcaurile de rugciune.

Stilul renascentist
Renastere este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale ce au avut
loc in secolele al XV-lea si al XV-lea in Italia si care au influentat,in final,cea mai mare parte a
Europei.Rensterea a dus la o schimbare a valorilor umane-un avant de energie si de incredere in
potential unman-care a avut numeroase consecinte.Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot
enumera inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii .

Italia era o tara cu multe orase frumoase,fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica.Nu exista
nici o indoialaca Florenta a fost pe primul loc,in secolul al XV-lea,in care a aparut curentul artistic
numit Renastere.Construirea catredralei orasului
i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455),primul mare sculptor renascentist,multe ocazii de a-si
demonstra talentul.In anul 1402
s-a organizat un concurs,cu scopul de a desemna atrlierul care avea sa proiecteze si chiar sa realizeze
portile din bronz ale baptisterului catedralei.Ele trebuiau construite dintr-o serie de placi,formand un
relief.Concursul a fost castigat de Ghiberti cu lucrarea ,,Sacrificiul lui Isaac.Isaac era reprezentat
gol,avand un corp atletic,classic-o manivela foarte diferita fata de vechiul stil,ascetic,bisericos al artei
epocii medievale.
Capodopera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de portii ale baptserului din Florenta.Un
numar mare de artisti renumiti au invatat arta sculpturii in atelierul artistului,printere care si Donatello
(1386-1466) care si-a intrecut maiestrul.Opera lui,plina de viata,cu multe trasaturi clasice,include si
celebra sculptura din bronz David.Ea a fost creata in anul 1430 si a constituit inceputul unei noi
perioade a Renasterii.David apare ca un razboinic gol,cu piciorul pe capul lui Goliat.Statuia a fost
prima luclare de dimensiuni mari,reprezentandun nud,in picioare,in arta europeana dupa antichitate.
Apartinand aceleias generatii,Filippo Brunelleschi (1377-1446) a fost unul dintrecei mai mari
arhitecti ai Renasterii timpurii. Originar din Florenta,el a studiat monumentele antice care au
influentat multi arhitecti si oameni de stiinta.Teoria antica romana si operele representative au devenit
conoscute pe scara larga si multe din elementele arhitecturii clasice au inceput sa fie utilizate.Aceste
influente s-au facut simtite in arhitectura multor cladiri si ele au continuat pana in zilele noastre.Cea
mai renumita lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa Maria dei Fiore,proiectata in anul
1420,o mare realizare inginereasca,datorata in mare masura tehnicilor romane pe care artistul le-a
studiat.Tot el a fost cel care a enuntat,pentru prima data,legile perspective-desenarea unei scene pe o
suprafata plana,astfel incat desenul sa para a avea adancime,prin indepartarea graduala de prim-plan.
Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura dar mai ales pentru pictura.Pictorii
nu aveau modele antice pe care sa le poata imita,neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera
sa fie cunoscuta.Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii spiritul pe care ei si-l imaginau a fi cel
mai potrivit.Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit
naturalist.
In arhitectura Renaterii se pot deosebi dou tendine:
O prim tendin este caracterizat prin folosirea formelor de expresie ale antichitii. Aceasta se
realizeaz n jurul anului 1500, n perioada de apogeu a Renaterii, prin construciile clare i armonice
ale lui Donato Bramante, i se rspndete n tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de construcie
coloanele, pilatrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al
lui Vitruviu ("De architectura", sec. I .Hr.), la care se adaug cupolele (Domul din Florena, Bazilica
Sfntul Petru din Roma). Faadele sunt concepute inndu-se seam de simetrie i ordine. Arhitecii
sunt considerai artiti i aparin pturii cultivate a societii.
A doua tendin, proprie mai ales rilor nordice, mbin elementele antice cu tradiiile stilului
medieval, n care predomin liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se adaug ornamente i
arabescuri (n Spania). Maitrii de construcii sunt meseriai. Exemple: n Frana, aripa de vest a
palatului Luvru din Paris (1550-1558), realizat de Pierre Lescot; n Germania, castelul din
Heidelberg i primria din Augsburg, construit de Elias Holl.

Stilul clasic
Clasicismul a fost o micare de larg ntindere n arhitectur, pictur i alte arte vizuale care a
nceput n anii 1760, a atins apogeul ntre anii 1780-1790 i a durat pn n anii 1840-1850. Acest
curent a rsrit n mare parte ca o reacie mpotriva rmielor stilului Baroc i senzualului i
frivolului stil decorativ Rococo, care a dominat arta europeana ncepnd cu anii 1720. Dar un i mai
profund stimul a fost un rennoit i profund studiu tiinific manifestat faa de antichitatea clasic ce a
rsrit n Secolul 18. Interesul pentru clasicism a fost declanat de descoperirile arheologice, n

particular explorarea i excavaiile oraelor romane ngropate de la Herculaneum i Pompei (excavaii

ce au nceput n 1738, respectiv 1748), iar ncepnd cu a doua decad a Secolului 18, un numr
nsemnat de publicaii influente au inclus n paginile lor imagini ale monumentelor romane i a altor
antichiti, care au trezit rapid interesul faa de trecutul clasic.
Aceast art se apropie de universul grandilocvent al barocului, facnd apel nu att la emoie
ct i raiune, pentru a obine aceeai glorificare a unui simbol. Acest stil a fost considerat n tote arile
Europei, stilul revoluiei burgheze. Clasicismul s-a bazat pe raiune, simplitate i sobrietate dar i prin
unitate, msur i impresia de linite pe care construciile, grdinile i interioarele o vor emana, n
ciuda impozitii lor. Dezvoltarea oraelor, necesitatea restructurarii i a sistematizrii acestuia,
precum i posibilitile economice i nevoile resimite ale reprezentanilor burgheziei nstarite i de
boierii stabilii la orae, care toi ii doreau case de zid, acestea fiind cauzele i caracteristicile
epocii.Expresie a ideologiei vremii n care este realizat- a apogeului monarhiei absolutiste, a statului
cantralizat i minuios organizat- arhitectura sa obine subordonarea fiecrui detaliu ansamblului i
realizeaz o construcie riguroas i rigid, chiar aspr,dar n acelai timp armonioas.Palatul
Versailles, ca orice palat francez are 2 fatade: latura spre curte i latura spre gradina. Spre curte, se
remarca policromia caramizii, a pietrei i a ardeziei: stilul specific epocii lui Ludovic al XIII-lea.
Acestei fatade vesele i se opune pe latura dinspre parc, o fatada maiestuoasa, n intregime din piatra.
Mansart renunta la caracteristicile specifice barocului, afirmand un stil clasic, cu un ritm uniform, n
care domina orizontalitatea i simetria, impunandu-se riguros.
El imblanzeste severitatea ansamblului, desenand 2 randuri de bolti n plin centru, animand
partea de sus a balustradei cu cateva sculpturi de trofee i de urne pentru torte. Arta de la Versailles,
bazata pe masura, claritate, armoni i ordine, devine modelul clasicismului francez. Servind
glorificarea puterii regale,viziunea artei clasice franceze este monumentala ,folosindu-se pentru acesta
de jocul echilibrat dintre orizontale i verticale ,spre deosebire de dinamica liniei curbe a barocului .
Plalatul Versailles ,de dimensiuni impresionante,simbol al autoritatii monarhice absolute ,precum i al
rationalismului ,a adunat,pentru construirea i decorarea sa, pe arhitectii i decoratorii cei mai
reprezentativi pentru noul stil: Charles le Brun (1610-1690),Louis le Vrau (1612-1670), precum i
Francois Mansard (1598-1666).Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca (strada I.C. Brtianu nr.14)
este un monument istoric i de arhitectur laic. Edificiul a fost construit ntre anii 1801-1807 dup
planurile arhitectului italian Carlo Justi. El reprezint una dintre cele mai frumoase cldiri ale oraului
din perioada de trecere de la baroc la clasicism. A aparinut contelui Toldalagi Laszlo i soiei
acestuia, contesa Korda Anna.Biserica Reformat-Calvin din Oraul de Jos, denumit i Biserica
Reformat cu 2 turnuri, situat pe Bd. 21 Decembrie nr.41, este unul din edificiile simbolice ale ClujNapoca.Biserica a fost construit ntre anii 18291879. nainte existase deja o biseric de lemn pe
malul Canalului Morii, care a fost inaugurat la 26 iulie 1705. Mai trziu aceasta a fost mrit, dar
odat cu creterea numrului de credincioi, conducerea bisericii a hotrt nlocuirea ei cu o biseric
mai mare, de piatr. Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor dou nave este n jur de 50
metri, iar cupola central cu un diametru de 12,60 metri are o nlime de 19,50 m. nlimea
turnurilor este de 40 de metri. Mrimea total a bisericii este de 1750 m.Casa Hintz (numit frecvent
Casa Mauksch-Hintz) se gsete pe str.Regele Ferdinand nr.1 (col cu Piaa Unirii) din Cluj-Napoca.
Casa are patru ferestre spre centrul oraului (Piaa Unirii), aripa mai lung (cu ase ferestre) situnduse pe strada Regele Ferdinand. Structura nalt a acoperiului trdeaza o construcie veche. Elemente
renascentiste se mai gsesc doar n cteva dintre camerele de la parter, n curtea ngust i n pivni.
n jurul anilor 1820, frontul casei a fost modificat n stil clasicist, ns la jumtatea secolului XX i-a
reprimit aspectul puritan, care relev mai elocvent adevrata ei vechimePalatul Teleki din ClujNapoca, str. M. Koglniceanu nr.7 este monument de arhitectur laic clujean. Edificiul a fost
construit ntre 1790-1795, dup planurile arhitectului Joseph Leder i aparine barocului trziu, cu
unele elemente de clasicism[1]. Actualmente cldirea adpostete Sala de lectur a Bibliotecii
Judeene Octavian Goga din Cluj-Napoca.

Stilul neoclasic
Neoclasicismul este o micare n arta, arhitectura i designul Europei i Americii de Nord, n
secolele al XVIII-lea i al XIX-lea, caracterizat prin revirimentul stilului clasic grecesc i roman.
Printre reprezentanii de frunte ai micrii s-au numrat arhitecii Claude-Nicholas Ledoux i Robert
Adam, pictorii Jacques-Louis David, Jean Ingres i Anton Mengs, sculptorii Antonio Canova, John
Flaxman, Bertel Thorvaldsen i Johann Sergel precum i designerii Josiah Wedgwood, George
Hepplewhite i Thomas Sheraton.Influenat de gndirea din Secolul luminilor, neoclasicismul impune
dominaia rigorii, avnd ca drept modele arta greac i cea roman. Antichitatea se impune din nou, n
opoziie cu concepiile baroce. Aceasta noua lectur este menit s duc la redescoperirea simplitii
i profunzimii naturii, spre deosebire de tririle superficiale ale rococo-ului. Temele mitologice i
antice, sunt din nou prezente. n timpul primului Imperiu (1804-1814), neoclasicismul devine stilul
oficial. Revoluia francez se folosete i ea de acest stil pentru a evidenia virtuile patriotice,
regndind valorile antice n termeni morali. Artistul trebuie s fie acum o persoan angajat civil, care
s-i nvee pe ceilali faptele eroilor antici, simulnd astfel virtutea.ntre 1905 i 1914 arhitectura rusa
a trecut printr-o scurt, dar influent perioad de nviere neoclasic; trendul a nceput cu recreaia
stilului Empire din perioada alexandrina i s-a extins rapid intr-o varietate neo-renascentist, paladin,
modernizat, dar perceptibila de coli clasice.
Ei au fost condui de arhiteci nscui n anii 1870, care au atins apogeul creativ n anii
Primului Rzboi Mondial ca Ivan Fomin, Vladimir Schuko, Ivan Zholtovsky. Cand economia s-a
redresat, acetia i succesorii lor au continuat sa lucreze ntr-un cadru modernist; unii (Zholtovsky)
urmau strict canoanele clasice, alii (Fomin, Schuko, Ilya Golosov) dezvolt stilurile lor proprii,
modernizate. Odat cu limitarea independenei arhitecilor negarea oficiala a modernismului (1932)
demonstrat de concursul internaional pentru Palatul Sovieticilor, neoclasicismul a fost imediat
promovat ca una dintre principalele alegeri n arhitectura stalinista, dar nu singura. A coexistat cu
arhitectura modernist moderat a lui Boris Iofan, contemporana Art Deco (Schuko); din nou, cele
mai pure exemple ale stilului au fost produse de Zholtovsky, care a fost un fenomen izolat. Intervenia
politic a fost un dezastru pentru liderii constructori dar sincer binevenit de arhitecii din colile
clasice. Neoclasicismul a fost o alegere uoar pentru URSS, din moment ce ei nu se bazau pe
tehnologii moderne de construcie, putnd fi reprodus cu cofraje tradiionale.
Astfel, design-urile lui Zholtovsky, Fomin i altor vechi maetri n oraele izolate, sub stricta
raionalizare a materialului folosit. mbuntirea materialelor de construcii a permis arhitecilor
staliniti sa se aventureze n construcia de zgrie-nori, dei acetia, din punct de vedere al stilului
(incluznd arhitectura exportat la Palatul Culturii i tiinei, Warovia i Centrului Internaional al
Conveniilor, Shanghai) mpart cate puin cu modelele clasice. Neoclasicismul i Neo-Renascentismul
au persistat n mai puin exigentele proiecte rezideniale i de birouri pn n 1955, cnd Nikita
Khrushchev a pus capt costisitoarei arhitecturi staliniste.In Statele Unite ale Americii cldirile
publice sunt construite nc n stilul neoclasic. Un bun exemplu recent este Cldirea Simfoniei din
Schermerhorn. n Marea Britanie, mai muli arhiteci sunt activi n stilul neoclasic. Doua noi librrii
ale unor universiti, Quinlan Terry Maitland, la Colegiul Downing i Libraria Sackler, construit de
Robert Adam Arhitects, denot c abordarea luat poate fi din gama tradiional, n cazul anterior sau
din gama neconvenionalului, n cel din urm. Majoritatea cldirilor neoclasice din Marea Britanie
sunt case private, firme ca i Francis Johnson & Partners sunt specializate n construirea de case de
ar. Arhitectura neoclasic, n zilele noastre este clasificat sub termenul de arhitectur tradiional
i este practicat de membrii Grupului de Arhitectur Tradiional. De asemenea, un numr mare de
piese ale arhitecturii postmoderne i trag inspiraia i includ referiri explicite ctre neoclasicism,
Teatrul Naional al Cataloniei din Barcelona fiind printre ele.Muzeul Taranului Roman, 1912-1938,
arhitect Nicolae Ghyka-Budesti. soseaua Kiseleff nr. 3 (foto 2). Edificiul este, fara indoiala, cea mai
izbutita lucrare monumentala n stil neoromanesc, o reusita sinteza intre arhitectura moldoveneasca i
cea munteana. Planul de factura clasica avand un ax major de simetrie se regaseste fara echivoc n
alcatuirea fatadelor, n care pavilioanele de colt, viguros marcate, accentueaza clasicismul
compozitiei. Turnul central, cu suprafetele sale de plinuri din partea mediana, echilibreaza zona
dantelata a logiilor, situata n registrul bel-etajului. Materialele durabile folosite, piatra i caramida
aparenta, contribuie esential la punerea n valoare a detaliilor elegant desenate. Monumentala i

expresiva, cladirea muzeului constituie un reper major al soselei Kiseleff, traseu definitoriu al
Capitalei.
Palatului tirbey -arhitect francez Michel Sanjouand, n 1835. Caracterul neoclasicist al palatului
tirbey este respectat i de modificrile efectuate n 1881, dup proiectul arhitectului austriac J.
Hartman. Acestor modificri li se datoreaz faada mpodobit de cariatide i aripile laterale
supranlate.

Stilul Gotic
Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i
cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea
i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spa iu, cele mai importante opere
arhitecturale gotice acoper perioada 1140 - 1500, fiind construite din Romnia pn n Portugalia i
din Slovenia pn n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura romanic i a fost
succedat de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic, odat cu Rena terea, nceput
n Florena secolului al XV-lea.Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta
n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersec ie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului
romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care
apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i
n alte forme ornamentale.Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de
da o alt dimensiune vertical cldirilor. Goticul flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de
apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abunden ei detaliilor, n parte pentru a
diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a stilului.
n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoa te o re-evaluare i o nou
recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original folosit n
englez, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic, producnd cldiri memorabile, dintre care Palatul
Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu memorabil
de gothic revival. Mai trziu, la sfr itul aceluia i secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic
are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n
locuri foarte diferite ale lumii, aa cum ar fi Canada, Filipine, Germania, India, Norvegia, Romnia,
Statele Unite ale Americii i Ungaria.Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub numele
de gotic, originase odat cu construcia numit Bazilica Sfntul Denis, biserica aba iei bisericii din
Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui
Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o cldire de o
verticalitate i liniaritate impuntoare. Asfel, fa ada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp
ce nava a fost adugat sute de ani mai trziu.Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de
dominaie a romanicului, i face apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii
veacului al XVII-lea, care dispre uiau aceast art, vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele
celor mai cunoscui "barbari" ai sfritului antichit ii.n realitate, arta gotic a dat Europei capodopere
comparabile cu cele mai mari creaii ale geniului uman. Monumentele romanice le preau arhitec ilor
secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate, datorit ferestrelor pu ine i nguste.
Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou inven ii: ogiva i
arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc
frnt, sau ogiva, la care presiunea vertical este mult mai redus.Me terii nl au pe patru coloane,
dispuse in plan ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este sus inut de dou coloane
diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea ob ine o construc ie foarte solid,
capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile
de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nal i ai navei centrale, alturi de
contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a bol ilor. Aceste solu ii au ngduit o nou
organizare a spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile
catedralelor gotice este turnul de nl ime ame itoare, al crui varf mpunge bolta cereasc. Multe
catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum

ar fi n Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au aprut n inima Fran ei, pe domeniul
regal. Cea dinti este biserica abaial de la Saint-Denis din Paris, inl at n deceniile 4-5 ale
secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat,
intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, n a
doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o fa ad admirabil.ntregul ansamblu degaj
echilibru i armonie.
A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai
mare monument gotic din Franta.n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala din Reims, comparat
cu Partenonul, loc de ncoronare a regilor Franei. n Germania, goticul ptrunde mai tarziu, influen at
de monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si
Bamberg. Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nl imi
egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut pe
continent.Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i
Salisbury.i Spania st sub influena goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula Iberic de
dincolo de Munii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si
Toledo.n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor gotice,datorit puternicei rezisten e a influen telor
bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este domul din Milano,nl at
pe parcursul a cinci secole,al doilea mare monument religios din lumea cre tin, dupa catedrala Sf.
Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice alt ar european, a dat admirabile
monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de palate comunale din ora ele italiene preiau elementele
stilului, ce le ofer elegan i armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra Palatul
Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceea i cetate din lagun.