MINISTERUL EDUCAIEI AL REPULICII MOLDOVA

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea de Inginerie Mecanic Industriala i Transporturi

Catedra: Transport auto

Lucrare de laborator nr.1

TEMA:CONSTRUCIA GENERAL A MOTORULUI, MECANISMELOR
BIEL-MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

LUCRARE DE LABORATOR Nr. 1

Mod Coala document.
Executat

Isac Cristian

Controlat

Pdure O.

T contr.

Pdure O.

Semnat

Data
CONSTRUCIA GENERALA A
MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I

Aprobat

DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Litera

Coala
1

Coli
25

UTM
FIMT gr.T.O.T-131

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR
Scopul lucrrii: Studierea construciei motorului, construcia mecanismului bielamanivela i de distributie a gazelor, principiul de funcionare, particularitile constructive i
reglrile.
1.1. Construcia generala a motorului
La studierea construciei generale a motorului, folosind cri i materiale ilustrative,
machete, standuri, plane si de asemenea baza materiala a unitarii de transport, filiala catedrei.
Trebuie s cunoasc i s poat da rspuns n scris n darea de seam la lucrarea de laborator la
urmtoarele ntrebri:
1.2 din ce mecanisme i sisteme este compus motorul cu ardere intern i pentru ce
sint destinate aceste mecanisme?
1.3 mecanismul motor
1.4 destinaie i parti componente
Mecanismul motor este mecanismul fundamental al motorului care realizeaza transformarea
energiei termice n lucru mecanic.
El este alcatuit din parti fixe, parti mobile si elemente de legatura.
Partile fixe ale mecanismului motor sunt:
-Blocul motor;
-chiulasa;
-baia de ulei;
-cilindrii
-colectorul de admisie i colectorul de evacuare,.
-semicuzineii lagrului palier;

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

fig.1
Partile mobile ale mecanismului motor sunt:
-Pistonul cu segmentii si boltul;
-Biela cu cuzinetii si bucsa de bolt (daca exista);
-Arborele cotit si cuzinetii.
-volantul;
-amortizorul oscilaiilor;

1.5 organele fixe ale mecanismului motor

Blocul motor este sistemul de rezisten a motorului i are rolul de schelet pe care se
susin celelalte componente. El este fixat rigid pe cadrul mainii.
Blocul motor are dou pri:
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

 Blocul cilindrilor, partea superioar

Carter, partea inferioar
Blocul motor poate fi pies monobloc sau component demontabil a motorului fiind turnat
din font cenuie, font aliat sau aliaj de aluminiu. Din turnare sunt lsate locauri pentru diferite
piese care se asambleaz ulterior. De la ieirea din turnare blocul motor este prelucrat interior i
exterior conform pieselor ce i se ataeaz. Astfel sunt practicate locaurile ce susin arborele cotit,
dup felul construciei motorului i arborele cu came n strns exactitate, fa de locaurile
prevzute pentru acelai scop n carter pentru a fi coaxiale. n aceste locauri sunt lagrele care au
rolul de susinere fie pentru arborele cotit sau cu came, fie pentru susinerea bielei. De asemenea
blocul cilindrilor are locauri pentru cilindri i pentru piese de fixare rigid pe cadrul
automobilului. La unele motoare blocul motor este turnat n corp comun cu partea superioar a
carterului i se numete bloc-carter.
La partea superioar a blocului se monteaz chiulasa, iar la partea inferioar se asambleaz
carterul. Blocul motor, n anumite cazuri, poate conine din turnare i lagrele.
Din turnare se realizeaz i camerele de rcire cu ap n corpul superior al blocului motor. n
cazul rcirii cu aer a motorului, blocul motor este executat din turnare cu aripioare de rcire care
mresc suprafaa de radiere a cldurii n mediul nconjurtor

fig. 3 (Bloc motor al motorului rcit cu lichid)

Formele constructive ale blocului motorului difera in functie de tipul motorului; numarul si
dispunerea cilindrilor; tipul de racire; tipul camasilor de cilindri
Cilindrii. Cilindrul motor, este spaiul de lucru pentru desfurarea ciclului motor, unde
pistonul unde se deplasesz n interiorul lui ntr-o micare rectilinie - alternativ. Acest spaiu este
practicat n blocul motor n momentul turnrii blocului motor, fiind inamovibil sau poate fi
construit separat fiind un cilindru ca pies demontabil. Cilindrul motor se obine prin turnare din
font aliat fiind prelucrat n partea interioar foarte fin (honuire), pn la obinerea unei
suprafee interioare dorite.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Cilindrii amobilului au n exterior canale destinate etanrii spaiului de rcire cu lichid.

Cilindri se monteaz n bloc prin presare, avnd suprafee de ghidare n acest scop. n cazul
motoarelor cu rcire cu aer, cmiile cilindrilor au n exterior nervuri de ntrire i aripioare
pentru mrirea suprafeei de rcire. Ele sunt montate ntre carter i chiulas cu prezoane sau
uruburi, care sunt fixate n mprejurul cilindrilor din carter la chiuloas.
Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar cmile de cilindri demontabile pot fi de tip
umed sau uscat. Numerotarea cilindrilor se face de la volant sau din partea opus a acesteia.
Numrul cilindrilor poate fi par sau impar. Cilindrii motorului sunt montate n blocul
cilindrilori sau n carter perpendicular (90) pe direcia axei arborelui cotit.

fig.4
Tipuri de cilindri pentru motoare de automobile: a)cilindri inamovibili(turnai direct n bloc);
b)cma de cilindru amovibil(umede); c)cma de cilindru uscat; d) cilindru cu aripioare,
pentru motor rcit cu aer (in doi timpi): 1-bloc motor;2-camer de rcire(ap); 3-cma de
cilindru; 4-inele de cauciuc; 5-guler de sprijin; 6-aripioare de rcire; 7-partea activ a
cilindrului; 8-fant baleiaj; 9-canal baleiaj; 10-font evacuare; 11-preyoane fixare chiulas; 12bloc cilindru.
Chiulasa este componenta motorului care se monteaz deasupra cilindrului cu scopul de a
crea un spaiu nchis ntre partea superioar a pistonului i pereii interiori ai cilindrului. Se
confecionez prin turnare din font aliat sau din aliaje de aluminiu. O chiulas poate fi
individual, pe fiecare cilindru, comun pentru toi cilindri sau grupat pentru mai muli cilindri.
Chiulasa apare ca un capac al cilindrului avnd o cavitate n partea inferioar, cavitate care
mpreun cu pistonul aflat la punctul mort interior i pereii cilindrului formeaz camera de
ardere. Forma chiulasei difer dup tipul motorului
Chiulasele comune pentru o linie de cilindri au practicat un loca pentru traductorul
termometrului de ap i o cavitate pentru termostat. Cele pentru motoare cu aprindere prin
scnteie au un loca pentru bujie, iar cele pentru motoare cu aprindere prin comprimare unul
pentru injector. Chiulasa are de asemenea orificii pentru circuitul apei, orificii care coincid cu
orificiile de circulaie ale apei din blocul motor pentru asigurarea rcirii. n partea inferioar
chiulasa este plan pentru etanarea perfect la blocul motor prin intermediul unei garnituri.
Montarea chiulasei pe blocul cilindrilor se face prin buloane sau prezoane care la rndul lor sunt
montate i strnse n ordine de la centru la exterior ca s asigure coplanaritatea cu suprafaa de
contact a blocului cilindrilor.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

fig.5 chiulasa
a-racirea cu ap; 1-caviti pentru camere de ardere; 2-cavitate pentru termostat; 3cavitate pentru traductorul termometrului de ap;4-suprafaa inferioar plan; 5-orificii pentru
prezoane; 6-orificii filetate; 7- orificii pentru colectorul de admisie; 8-orificii pentru colectorul de
evacuare; 9-ghid supap;10-loca injector; 11-suprafee laterale; 12scaun supap; b-racire cu
aer; 13-loca bujie; 14-aripioare rcire cu aer.
Garnitura de chiulasa (fig 6) asigura etanietatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru
evitarea scaparilor de gaze, apa, ulei; ea trebuie sa aiba proprietati termoplastice, sa permita
transmiterea caldurii, sa fie rezistenta la presiunea gazelor. Grosimea ei este de 1,3 - 4 mm iar
forma copiaza forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.

1-orificii cilindri; 2-orificii tije npingtoare; 3orificii circuit ap; 4-orificii uruburi fixare chiulas.
Se confectioneaza din clingherit sau azbest grafitat cu sau fara insertie metalica, azbest
imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama, mai rar din aluminiu.
Orificiile pentru cilindri, uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de
cupru alama sau aluminiu.
Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulasa.
Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin
canalele din chiulasa, asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul
carburant). Pentru preincalzire, colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare, in
forma de T, formind pata calda. La unele constructii, exista o clapeta de reglare a gazelor de
evacuare in regiunea petei calde.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Colectorul de evacuare asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire

rapida. La colector sunt racordate teava si toba de esapament.
Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei, sau la unele motoare fluxul
este transversal (colectoarele sunt plasate de o parte si de alta a chiulasei - Mercedes 190, D 79705).
Baia de ulei

Fig.7
Baia de ulei este pozitionata sub blocul motor, strangerea uleiului fiind asigurata de
presiunea din sistem, generata de pompa de ulei, dar si gravitational.
Baia de ulei se prinde cu partea superioara de blocul motor iar la partea inferioara prezinta
busonul de scurgere a uleiului, necesar pentru efectuarea schimbului de ulei.
Are rolul de captare i depozitarea uleiului de motor.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Organele mobile ale mecanismului motor

Pistonul (fig 8) asigur realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de translaie rectilinie
alternativa in cilindru. Formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta presiunea
gazelor arse la destindere, presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si
de aici la arborele cotit. Participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei de pe
suprafata de lucru a cilindrului. Mai are si rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu
segmentii si de evacuare a cldurii.

fig.7 pistonul motorului

1-capul pistonului;2-camera de ardere; 3-corpul(regiunea portsegmenii de etanare); 4-umerii
pistonului;5-mantaua(fusta, partea de ghidare); 6-canal pentru siguran; a-segment de
compresie trapezoidal; b-segment de compresie conic; c-segment de compresie cu nas; d-segment
de ungere.
La motoarele in doi timpi, are si rol de organ de distributie, prin deschiderea inchiderea
ferestrelor de admisie si evacuare din cilindru.
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.
Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare prin
protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul.
Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a
pistonului in cilindru. Acest joc produce eventuale 'batai' la rece (daca este prea mare) sau 'gripari'
la cald (daca este prea mic). Constructiv, se folosesc diverse solutii pentru micsorarea acestui joc
pina la valoarea minima posibila, ca: executarea de taieturi pe manta, incorporarea de placute din
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

otel sau otel invar in umerii pistonului - numite pistoane autotermice (ARO, Oltcit), orificii
diferite limitind dilatare in zona bosajelor.
Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0,03 - 0,06mm (MAS) si de 0,11 - 0,18
mm (MAC).
Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca dilatarea
este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii. Temperaturile de lucru
variaza intre 300-5000C in partea superioara si 150-2500C la manta. Dilatarea este mai mare in
zona bosajelor, datorita aglomerarii de material, motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari
in dreptul umerilor, iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa
boltului). Astfel, in timpul lucrului, pistonul va capata o forma cilindrica, iar solicitarile vor fi
repartizate uniform.

fig.9 Capul pistonului are

diferite forme (fig 9): plata (a), concava (c) sau convexa (b), convexa profilata (d), concava
profilata (g,h), cu adincitura (i,j,k,l,m).
Motoarele cu aprindere prin compresie, au in general, camera de ardere plasata in capul
pistonului, avind peretele mai gros pentru sporirea rezistentei (D 797-05, D2156 HMN). Forma
capului pistonului depinde si de raportul de comprimare, forma camerei de ardere, pozitia
supapelor.
Unele pistoane (D-797-05 si D2156 HMN) au in canalul primului segment de compresie,
incorporat, circular, din turnare, un inel de otel, deoarece materialul din dreptul acestui canal isi
pierde usor duritatea.
Dupa prelucrare, pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si
dupa greutate, neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5g intre ele. Ele poarta un
marcaj pe cap, de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri.
Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe de dimensiuni cu aceleasi
tolerante, formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi).
La unele pistoane, alezajul pentru bolt este decalat spre stinga axei cilindrului, in sensul
opus celui de rotatie a motorului entru reducerea cuplului de basculare a pistonului si micsorarea
batailor lui pe cilindru (1mm la Dacia 1310; 1,7 mm la ARO).

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Corpul pistonului este prevazut cu 2-3 canale pentru segmentii de compresie si un canal
pentru segmentul de ungere, care are si orificii pentru scurgerea uleiului raclat de pe cilindrii, in
baia de ulei.
Deasupra primului canal al segmentului de compresie, unele pistoane au un prag de foc sau
un canal termic de preetansare. In general, pistoanele sunt interschimbabile, dar la Oltcit se pot
inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului, fiind marcate in acest sens cu literele g-stinga
si d-dreapta (gauche et droite).
Segmentii (fig 10) sunt piesele inelare care, datorita elesticitatii lor apasa asupra cilindrului,
asigurind etansarea cu pistonul. Se monteaza in canalele din zona port segment si sunt: de
compresie 1, cu rol de etansare intre piston si cilindru, si de ungere (raclori) 2, pentru razuirea si
evacuarea excesului de ulei de pe peretii cilindrilor.

fig.10 segmeni
Pentru a impiedica patrunderea uleiului in camera de ardere, segmentii raclori sunt prevazuti
cu orificii care corespund cu cele din piston.
Se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din tabla de otel, in forma de U,
cu fante tip U-Flex (Oltcit ,Citroen).
Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC, se monteaza in
canalele din partea superioara a capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de
compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul
inferior.
La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri
expandoare 4, cu actiune axiala si radiala.
De asemenea, pentru ca segmentii sa poata fi montati in capetele pistonului, pentru etansare
cu cilindrul si pentru compensatii termice,, sunt prevazuti cu taieturi numite 'fante'. Forma fantelor
depinde de tipul motorului (dreapta, inclinata sau in Z). In stare liberaa, fantele sunt de (0,10,14)D (unde D este diametrul segmentului), iar in timpul functionarii fanta devine (0,0040,005)D.
Ca forma primul segment de foc este, de obicei, cu sectiunea dreptunghiulara sau
trapezoidala, al doilea cu sectiune tronconica, iar al treilea segment (MAC) este de tipul cu 'nas',
avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.
Ei lucreaza in conditii de temperatura diferita (200-300 0C pentru segmentul de foc si 1002000C pentru ceilalti segmenti).
La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul
segmentilor) pentru a evita pierderile de compresie.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

10

Boltul pistonului (fig11) face legatura articulata intre pistonul 1 si biela 3, fiind solicitat la
incovoiere si flambaj.

fig.11
Boltul are forma tubulara, cilindrica (uneori inegala) si se confectioneaza din otel aliat sau
otel carbon caruia i se aplica tratament termic de cementare si caliresuoerficiala CIF, iar pentru
obtinerea unei suprafete netede se rectifica. In acest fel, suprafata exterioara devine dura,
rezistenta la uzare, iar miezul, moale si tenace, rezistent la socuri. Se admite conicitate si ovalitate
de 0,003mm. Are un regim termic de lucru ridicat (80-1000C) si conditii de ungere dificile;
ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul
bielei.
Modul de asamblare articulata a boltului cu biela poate sa fie: 'fix in umerii pistonului si
articulat in bucsa bielei 6', 'fix in biela si liber in umerii pistonului' si 'flotant' (liber si in biela si in
umerii pistonului - caz in care se asigura cu sigurante).
Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale (pentru evitarea
tensiunilor interne), dupa care boltul se preseaza. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si
piston sau biela este foarte mic-0,002-0,008mm; la cele fixe in piston exista stringere de -0,020,04mm.
Biela (fig 12) asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit (prin fusul
maneton), transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul
arborelui cotit.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

11

fig.12
Datorita solicitarilor termo-dinamice, i se impune o conditie de rigiditate deosebita. Partile
componente sunt: piciorul (capul mic) 1, unde se preseaza bucsa 7 din Bz (la Oltcit din otel cu
aliaj antifrictiune la interior Sn Cu Pb) - iar la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment;
corpul 2, de profil I pentru marirea modulului de rezistenta, capul mare 3, in care se gasesc
semicuzinetii 6; capul mare este sectionat drept sau inclinat, partea detasabila4, numindu-se capac,
prins cu suruburile 5 (numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.
Cuzinetii 6 sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1,5-3mm, captusite cu
material antifrictiune la interior de grosime 0,3-0,4 mm. Pentru fixare, capul si semicuzinetii sunt
prevazuti cu pinteni, care immpiedica deplasarea lor in timpul functionarii.
Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului de ordine a cilindrului.
La partea opusa, se stanteaza greutatea bielei in grame.
Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si i se aplica
tratament termic de calire si revenire. Dupa fabricatie, bielele se sorteaza pe seturi de motor
neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2g pentru autoturisme si 8g pentru
autocamioane.
Stringerea suruburilor se face cu un moment de 6-7 daNxm, pentru autoturisme si 1112daNxm pentru autocamioane.
Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolt de 0,02-0,04mm, iar intre fusul
maneton si semicuzineti de 0,03-0,09mm.
Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu Sn,
stibiu Sb, cupru Cu, bronz Bz, plumb Pb, aluminiu Al, in diverse combinatii si proportii. Des
utilizat este aliajul ASM - Al Sb Mg.
Motoarele MAC avind presiuni specifice in lagare mai mici, folosesc cuzineti bimetalici cu
carcasele din otel de grosime 3-5mm, iar materialul antifrictiune utilizat din Bz Pb cu grosime de
0,5-1,5mm.
Arborele motor (fig 13) primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare de
rotatie, pe care o transmite in exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si
la transmisia automobilului pentru deplasare.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

12

fig.13
a-nedemontabil; b-demontabil;
Este piesa cea mai scumpa si mai importanta a motorului si are ca parti componente: capatul
(fusul) anterior 1,cu canal pentru pana 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10, fusurile manetoane 3,
bratele manetoane 4, pentru legatura dintre fusuri, masele de echilibrare 5, pentru echilibrarea
dinamica a arborelui cotit, capatul posterior 6, flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul 9 pentru
arborele primar al CV).
Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de
distributie, fulia pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii
(ARO,D797-05 si D2156 HMN 8) si dispozitivul de antrenare manuala a arborelui cotit (racul),
etansarea caapacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei
de pe arborele cotit; pierderile de ulei se asigura prin deflector (D797-05, D2165, ARO) sau prin
simering (Dacia 1310, Oltict, etc).
In partea posterioara, pe flansa, se monteaza prin suruburi volantul; capatul posterior este
gaurit pentru fixarea bucsei din Bz (Dacia 1310) sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al
CV (D797-05, D2156HMN). Etansarea impotriva scurgerilor de ulei este asigurata prin garnitura
de snur de azbest sau pisla montate intr-un capac special (unele au si canale laterale in care se
preseaza pene de lemn pentru etansare suplimentara- ARO).
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

13

In interior, arborele are canale pentru circulatia uleiului de ungere care corespund cu
orificiile de alimentare a lagarelor paliere si manetoane; cei mai multi arbori au un singur canal
de-a lungul lor.
Materialul din care este confectionat arborele este otel aliat (D 797-05, Fiat, BMW,
Volkswagen), prin forjare sau din fonta cu grafit nodular (ARO, Dacia1310, SR 211), prin turnare.
Dupa prelucrare, fusurile se trateaza termic - calire superficiala cu CIF si revenire - dupa care se
rectifica pe masini de rectificatarbori cotiti.
Ovalitatea si conicitatea admise pentru fusuri este de 0,005mm la autoturisme (Dacia) si de
0,012 - 0,02mm la autocamioane.
Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor, numarul fusurilor
manetoane, ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor, plus unul
- acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar prelucrarea este
dificila.
Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor este diferita. Numarul
fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la
motoarele in V (SR 211, D 2156 MTN 8R) (sau chiar la 1/3 la motoarele in W). Fusul maneton
impreuna cu cele doua brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fusurilor de biela este mai
mic decit cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor,
asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit, precum si
umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. Formula de calcul a decalarii
coturilor este: =4/n, unde 4 reprezinta rotatia arborelui cotit (7200) iar n este numarul de
cilindrii. Astfel, la motoarele in linie, in patru timpi, decalarea este de 1800 intre manetoane, deci
si a manivelelor 720 : 4); manetoanele centrale sunt decalate cu 1800 fata de cele extreme.
Ordinea de functionare (succesiunea curselor utile) este de 1-3-4-2 (Dacia); 1-2-4-3
(ARO);1-4-3-2 (Oltcit).
Motoarele cu sase cilindri in linie, in patru timpi, au decalarea fusurilor manetoane la 1200,
iar ordinea de functionare 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-5.
La motoarele cu opt cilindri in V unghiul de decalare este 900, dar sunt articulate doua biele
pe cite un fus; ordinea de functionare este 1-5-4-2-6-3-7-8.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul unor contragreutati plasate in prelungirea bratelor
de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a manivelelor, aratate mai sus.
Verificaarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderarea arborelui prin degajari partiale
de material.
La capatul anterior, prin intermediul fuliei de antrenare se monteaza amortizorul de vibratii,
care este de obicei, de tip cu frecare moleculara si cu frictiune. Este format dintr-un inel metalic cu
rol de masa de inertie. Vibratiile arborelui cotit sunt atenuate de elementul de cauciuc (datorita
deformarilor si frecarilor moleculare interne). Se mai folosesc si amortizoare cu frecare lichida in
silicon.
Arborele cotit se sprijina pe blocul motor pe lagarele paliere cu semicuzineti 10.
Lagarele paliere au o constructie asemanatoare cu cele de biele, putind fi si cu rulmenti
(Wartburg). La cele cu cuzineti, difera latimea lor, cel mai lat (lagarul principal) putind fi amplasat
linga pinionul de distributie, la mijloc sau linga volant, unele avind prevazute gulere laterale.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

14

Acesta preia eforturile axiale ale arborelui cotit la actionarea pedalei de ambreiaj sau la deplasarea
vehiculului in rampa sau panta.
Semicuzinetii se monteaza in lagarele carter, cei inferiori fiind prevazuti cu canale pentru
depozitarea uleiului.
Stringerea capacelor lagarelor se face cu un moment dee 5,5-6daNxm la Dacia si 16-18
daNxm la ARO, D797-05, D2156, si 5 daNxm la Cielo. Jocul radial dintre fusuri si semicuzineti
este de 0,005mm la Dacia, de 0,01-0,012mm la ARO si de 0,03-0,09mm la D 797-05 si D2156
HMN8. Jocul axial al arborelui in lagare de 0,1mm se regleaza cu doua semiinele plasate la
lagarul principal. Numerotarea lagarelor se face ca si la cilindri, incepind de la volant, iar capacele
lor se marcheaza cu numarul de ordine respectiv.Semicuzinetii au suport de otel de grosime 1,5-3
mm, iar in interior este placat cu aliaj antifrictiune (ca si la lagarele de biele).
Volantul (fig 13) are forma unui disc masiv, cu triplu rol; inmagazineaza energia cinetica in
timpul cursei utile si o reda in timpii rezistenti si in punctele moarte; este parte componenta
conducatoare a ambreiajului si are presata pe el o coroana dintata ce serveste la actionarea
arborelui in scopul pornirii de catre instalatia de pornire.

fig.14
Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. La
un numar mare de cilindri ai motorului, dimensiunile si masa volantului scad.
In partea centrala, este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui
cotit. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de
ghidare. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare la punerea la punct a distributiei si aprinderii
sau injectiei.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

15

2. simptomele defectrii mecanismului biel-manivel, locurile de control

pentru depistare i diagnosticarea defectelor mecanismului biel-manivel.

fig.15
ntreinerea mecanismului biel-manivel se face prin operaii de control i verificare
funcional ca:
-verificarea pornirii uoare a motorului.
-verificarea funcionrii corecte la diverse turaii, far aprezenta bti. Cele suspecte se
depisteaz fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului astfel:
Bti n partea superioar a blocului motor denot uzarea pistoanelor i cmilor de
cilindri, care conduc la cderea compresiei i la consum exagerat de ulei.
Bti ascuite infundate n zona superioar a blocului motor, la pornirea motorului
,care se atenuiaz dup ce motorul se inclzete, indic uzarea segmenilor.
Bti n zona de mijloc a blocului motor indic uzarea bolurilor de piston i bucelor
de biel, acestea se manifest ca un sunet metalic ascuit la accelerri i decelerri
brute sau la mersul n gol.
Btile (accentuate la rece, dar attenuate la cald) n zona inferioar a motorului
presupun uzarea lagrelor, se observ prin scaderea presiunii uleiului de ungere.
Totodat se pot depista torsionri i ncovoieri ale bielei prin zgomote n partea
inferioar, dar i n partea superioar a motorului. Consecinele acestei uzri:
ovalizarea neuniform a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzarea segmenilor
pe muchii i deci i a pistoanelor, uzarea rapid si uniform a fisurilor manetoane de
la arborele cotit, micorarea presiunii de ulei
Controlul fumului de evacuare, zilnic ,visual sau cu aparataj; fumul albastru indic consum
de ulei, cel negru consum exagerat de combustibil, iar cel albicios avans prea mare sau prea mic
la aprindere, respective pentru injecie la motoare Diesel.
Controlul presiunii n cilindri la 50 000 km., se face cu ajutorul compresometrului sau
compresografului.
Operaia de control a compresiei const n:
nclzirea motorului;
Oprirea motorului i demontarea bujiilor (i injectoarelor);
Racordarea conului de cauciuc al aparatului n orificiul cilindrului nr.1 al motorului;
Acionarea motorului cu demarorul, pn la deplasarea maxim a acului indicator;
Descrcarea compresometrului, apsnd supapa;
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

16

 Racordarea la cilindrii urmtori, continund operaia asemntor.

Interpretarea rezultatelor:la MAS, compresia este bun la 10-12 bari;
La motoare cu aprindere prin compresie D797-05 i D 2156 HMN 8 presiunea trebuie sfie
peste 27 bari.
Determinarea strii tehnice cilindru piston segmeni fr demontarea motorului:
Msurarea cantitii de gaze arse scpate n carterul inferior (baia de ulei);
Utilizarea indicatorului de stare tehnic, care msoar procentual scprile de aer
comprimat introdus n cilindrul de presiune de 4,5 bari, dnd astfel indicaii asupra
gradului de uzare darorit neetanietii grupului cilindru-piston-segmeni, supapele
sau garniturile de chiulas.
Astfel la pierderi de pn la 15% se recomand reparaia curent, cu nlocuirea segmenilor,
garniturii de chiulas i lefuuirea supapelor, iar la peste 15% pentru autoturisme i peste 20%
La autocamioane, se recomand reparaia capital.
Diagnosticarea defectelor mecanismului biel-manivel
n timpul exploatrii automobilului, apar o serie de defeciuni ca:
Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supra incalzirii motorului (din lipsa de lichid de
racire, datorita arderii uleiului provocat de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor,
amestecului carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) are loc o
frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul poate fi
observat de sofer pentru ca este insotit de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a
smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca lichidul de racire este sub
nivel. In cazul opririi imediate a motorului se poate evita griparea, se lasa sa se raceasc, se toarn
in fiecare cilindru 30-40 gr. ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta
si se inlatura cauza, daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi
remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor
de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor, daca acestea sunt usoare, se
pot slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul
cilindrului in miscare combinata (de translatie si rotatie). Numai dupa aceasta se face inlocuirea
pistonului si segmentilor respectivi.
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si aderarea lui pe cilindru,
atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistonul se va inlocui
cu altul de aceeasi cota (se pot utiliza si pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii
respectivi. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de
foc) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci a arderii uleiului, care se depune sub forma de
calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea
pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament
este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta puterea nominala si, nu mai corespunde
sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar
compresia la cilindrul respectiv este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela, curatirea lor de calamina
si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui special,
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

17

cu fantele decalate la un unghi de 120 sau 90 (dupa numarul lor) si montarea in aceiasi cilindri,
de unde s-au demontat, se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte,
intepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni interne,
loviri de pragul de uzura, detonatii.
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a
pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului, apare un zgomot caracteristic (zgarieri) la
antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare
pe cilindru, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
Ruperea boltului defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm
intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela), material sau tratament necorespunzator, griparea
pistonului.Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului,
incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este
oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea
unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si
motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela se manifesta prin batai in
partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate.
Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel
de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelalte
suruburi ale bielelor pentru a preintampina astfel de defectiuni, daca nu se inlatura la timp aceasta,
exista pericolul ruperii suruburilor si respectiv avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor,
Ruperea bielei este cauzata de: griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare
in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a
cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.
Remedierea comporta operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier, in
afara demontarii, se face o constatare minutioas a organelor deteriorate, blocul motor impunand
repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-biela-cuzineti se
inlocuiesc obligatoriu, arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv,
care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea.
Incovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin batai anormale in portiunea
mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate
duce la: uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a
cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit
Griparea sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune: ungerea insuficienta,
uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator,
supraincalzire. Alte cauze, ca: amestec carburant necorespunzator, avans prea mare la aprindere
(detonatii), supraturarea sau suprasarcina indelungata, duc la topirea cuzinetilor.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales la rece
ce se intetesc la accelerare) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta) se observa la
timp.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

18

Remedierea: demontarea MBM, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea

schimbata, indica decalirea), daca e in stare normala, se curata resturile de material de antifrictiune
si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.
Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesiva in lagare,
solicitari la incovoiere sau rasucire datorate necoaxialitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de
ungere. Urmarea poate fi foarte grava: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri si grupuri
piston-biela, sau chiar a tuturor grupurilor.
Remedierea se face numai in atelier (automobilul fiind remorcat) si consta in demontarea
completa a motorului, controlul minutios al tuturor organelor componente, inlocuirea celor
defecte, inlaturarea cauzelor si asamblarea corecta.

3. defectele principale ale mecanismului de distribuie a gazelor

simptomele i metodele de depistarea a lor.

fig.16
Mecanismul de distributie cu supape in cap ;1- arbore cu came; 2- tachet; 3- tija; 4- deget
de reglare; 5- contrapiulita; 6- axul culbutorilor; 7- culbutor; 8- arcuri; 9- supapa; 10- disc; 11bucsa conica,
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea neregulata a
motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de distributie, batai ale
culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii camelor de la
arborele cu came, functionarea neregulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul de
evacuare,griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapeim, rupeera
supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului
de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv audiotiv) in zona anterioara
a motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (roata din textolit de pe
arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a pinionului
defect, zgomotul se mentine.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

19

Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe
pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau poate
sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).
Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.
Bataile culburilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa inalta
(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul functioneaza neregulat, cand
jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare
cu urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora
dintre suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva sau masini de rectificat,
mentinand initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si aleajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai. Cauzele pot fi:
ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se mai rostesc.
Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu
stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual bucsandule), iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii
inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza
neregulat datorita uzuriicamelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si
asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la
fiecare in parte timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile
maxime ce corespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de
0,8-1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc cand
jocul termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu se inchid si apar
scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament
(pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot
fisura.
Cand la ratati motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza chiar daca jocul termic
a fost reglat.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

20

BIBLIOGRAFIA
1. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, ntreinere, reparare.
Bucureti, 2008.
2. Rusu Sergiu, AUTOMOBILUL Construcia. ntreinerea. Repararea. Chiinu
3. Motoare cu ardere interna note de curs www.scribd.com

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

21