Institutia Pedepsei

Introducere
Instituia rspunderii penale a persoanei juridice nu este o creaie a epocii

contemporane, chiar dac ea a fost pe deplin mbriat n sistemele de common law abia
n secolul al XIX-lea, iar n dreptul continental a nceput s fie recunoscut cu precdere
ncepnd cu ultimele decenii ale secolului trecut de un numr din ce n ce mai ridicat de
ri.
n istoria roman sunt consemnate numeroase situaii n care au fost pedepsite orae,
ceti, municipii. Astfel, mpratul Teodosie al Bizanului a pedepsit oraul Antiohia
lundu-i teatrul ,bile i titlul de metropol pentru vina de a-i fi batjocorit statuia soiei
sale1.
ntr-un caz menionat de Grotius, mpratul Septimius Sever a distrus Bizanul
lundu-i bile, teatrele, onorurile i podoabele2. Referitor la aceste cazuri, profesorul
Tanoviceanu este de prere c msurile represive luate n epoca imperial roman
mpotriva unor colectiviti erau de ordin poliienesc, avnd un caracter politic i nu unul
penal3.
Dreptul roman nu cunotea noiunea de persoan juridic n sensul pe care l
acceptm n prezent. Existau asociaii ca grupuri de persoane, precum statul,
municipalitile, colegiile de natur economic, dar noiunea de persona este destinat
numai persoanelor fizice.
Abia sub influena dreptului germanic, care cunotea existena asociaiilor libere, aa
numitele Gilden, ideea de rspundere colectiv prinde contur chiar i n materie penal.
n anul 595, Clotaire al II-lea creeaz centurii, reprezentnd colectiviti formate din
familii i instituie rspunderea acestora pentru infraciunile comise pe teritoriul lor.
Rspunderea penal a persoanelor juridice a continuat s fie recunoscut n Europa
pn la Revoluia Francez (1789-1794). Astfel, se citeaz exemplul oraului Bordeaux
care a fost condamnat n 1548 ntruct locuitorii si se revoltaser mpotriva stabilirii
unor dri i uciseser pe guvernatorul oraului, pe locotenentul i ali ofieri ai regelui.
Oraul a fost condamnat s-i piard privilegiile, primria, tribunalul i celelalte oficii ale
oraului.
Mai trziu, idealurile iluministe i Revoluia Francez au nlturat concepia
rspunderii penale a colectivitilor. Revoluia franceaz a pus n centrul preocuprilor
sale omul, libertatea i responsabilitatea individual. Organizaiile, corpurile colective
erau privite cu ostilitate, ca o ameninare la adresa revoluiei, considerndu-se c se
interpun nejustificat ntre cetean i stat, nclcnd suveranitatea celui din urm. Printrun decret emis n 1791, corporaiile au fost desfiinate. Rspunderea penal a persoanelor
juridice era de neconceput n dreptul francez napoleonian.
n anul 1994, odata cu adoptarea Noului Cod Penal, Franta va recunoate i va
consacra legislativ din nou rspunderea penal a persoanei juridice.
n dreptul anglo-saxon anterior anului 1800, n centrul rspunderii penale se afl
individul asupra corpului cruia puteau fi aplicate pedepse. Flagelarea, mutilarea,
1
2
I. Tanoviceanu, Tratat de drept i procedur penal, vol.I, Ed. Curierul Judiciar, Bucureti,1924,p.154.
G. Antoniu, Rspunderea penal a persoanei juridice, R.D.P. nr.1/1996, p.243.
pedeapsa cu moartea executat n cele mai diverse moduri: spnzurarea, arderea pe rug,
decapitarea etc., erau pedepsele favorite n acele timpuri.
Cu toate acestea, sistemul de common law a fost primul care a reintrodus, n epoca
contemporan, rspunderea penal a persoanei juridice. n dreptul englez, tribunalele au
nceput s recunoasc rspunderea corporaiilor de la jumtatea secolului al XIX-lea
pentru infraciuni numite regulatoy offences sau public welfare offences (infraciuni
contra bunstrii publice) atunci cnd ele constau ntr-o omisiune. n general, era vorba
de nerespectarea unor dispoziii legale prevzute de autoritatea public urmate de
producerea unor prejudicii sociale sau colective.
n epoca actual, concepia care admite sancionarea cu mijloacele dreptului penal a
persoanelor juridice pentru implicarea lor n svrirea de infraciuni a renscut ntr-un
numr din ce in ce mai mare de state, ca urmare a dezvoltrii explozive a economiei de
piaa la nivel mondial, nsoit n mod inevitabil nu doar de efecte pozitive, ci i de riscul
de cretere a criminalitii economice.
In limbajul comun, pedeapsa desemneaz o msur de represiune, o sanciune
aplicat celui care a svrit o greeal. n domeniul juridic, ncercri de definire a
pedepsei au existat din toate timpurile. Potrivit lui Groticus, de exemplu, pedeapsa este
rul suferinei ce se da pentru rul faptei. Dup Mommsen, pedeapsa este rul pe care l
impune statul celui ce a nfrnt prescripia sa. Dupa Carrara pedeapsa este rul pe care,
n conformitate cu legile statului, magistratul l impune acelora care sunt, cu formele
cuvenite, recunoscui vinovai de o infraciune.
O alta definiie universal valabil a pedepsei este ns dificil de formulat, ntruct
noiunea are un coninut variabil, de la o epoc la alta, de la un stat la altul. ntr-adevr,
dreptul de a dispune pedepsele considerate drept adecvate pentru reprimarea faptelor
antisociale este deinut, n principiu, de stat. Pedeapsa nu este ns singura sanciune de
drept penal pe care statul o poate stabili drept consecin a nclcrii legii penale. Statul
are deci dreptul de a decide ce msuri vor fi ncadrate n categoria pedepselor i care sunt
acelea care vor rmne n afara acestei sfere. Afirmaia este valabila n cazul persoanelor
juridice : sanciunile aplicabile acestor entiti se mpart n pedepse, principale sau
complementare, i msuri de siguran.
Capitolul I.
Pedepsele aplicabile persoanei juridice
Pedepsele posibile. Codul penal n vigoare prevede trei categorii de pedepse aplicabile
persoanelor fizice: pedepse principale, pedepse complementare i o pedeaps
accesorie. Dintre acestea, n cazul persoanelor juridice sunt aplicabile doar o
pedeaps principal i mai multe pedepse complementare, de natur diferit fa de
cele aplicabile persoanelor fizice. Nu exist pedepse accesorii care s poat fi
aplicate n cazul acestor entiti.
Seciunea I. Pedeapsa principal aplicabil persoanei juridice

1. Amenda, o sanciune patrimonial direct
Amenda este singura pedeapsa principal ce poate fi aplicat persoanei juridice ,
dup cum prevede art.53 alin.2 Cod penal. Amenda se aplic, aadar, n cazul oricrei
2
persoane juridice condamnate penal i n cazul oricrei infraciuni reinute n sarcina

acesteia i const n suma de bani pe care persoana juridica este condamnat s o
plteasc. Amenda este considerat o sanciune cu un puternic caracter disuasiv, afectnd
n mod evident activitatea societii1.
2. Cuantumul amenzii
Limitele generale ale pedepsei amenzii, prevzute de art. art.53 alin.2 Cod penal
sunt ntre 2.500 i 2.000.000 lei. Prin comparaie, amenda prevzut de lege n cazul
persoanelor fizice este cuprins ntre 100 i 50.000 lei. Aceasta nseamn c amenda
aplicabil persoanei juridice este de 25 pn la 40 de ori mai mare dect cea prevzut n
cazul persoanelor fizice.
Astfel, cnd legea prevede pentru infraciunea svrit de persoana fizic
pedeapsa nchisorii de cel puin 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru
persoana juridic este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 6000.000 lei.
Cnd legea prevede pentru infraciunea svrit de persoana fizica pedeapsa deteniunii
pe via sau pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru
persoana juridic este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.
Potrivit art.141 Cod penal prin pedeapsa prevzut de lege se nelege
pedeapsa prevzut n textul de lege care incrimineaz fapta svrit n form
consumat, fr luare n considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Aceasta nseamn, de exemplu, c pedeapsa maxim aplicabil persoanei juridice
( n cazul n care nu sunt incidente cauze ori stri de agravare ) pentru infraciunea de furt
ori pentru cea de trafic de droguri va fi de 900.000 lei, avnd n vedere c pedeaps
prevzut de lege pentru aceste infraciuni, n cazul persoanelor fizice, este nchisoarea de
la 1 la 12 ani, pentru furt i de la 3 la 25 de ani, pentru trafic de droguri. De exemplu, i n
cazul vtmrii corporale din culp (art.184 C.pen) i al uciderii din culpa (art.178 alin1
si 2 C.pen ) ori a falsului material n nscrisuri oficiale ( art.288 C.pen ), pentru care
persoana juridic va putea fi sancionat cu o pedeaps cuprins ntre 5000 si 600.000 lei.
n deciziile de condamnare a persoanelor juridice pronunate pn n prezent,
persoana juridic a fost condamnat la pedeapsa amenzii n cuantum de 20.000 lei
( pentru infraciuni privind drepturile de autor), 12.000 lei ( pentru vtmare corporal
din culp ) i 10.000 lei ( pentru svrirea infraciunii prevzute de art.37 alin. 2 i alin.3
teza a-II-a din Legea nr.319/2006 a securitii i sntii n munc, constnd n neluare,
din culp, a msurilor legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care
avea ndatorirea de a lua aceste msuri, care a produs consecine deosebite), 15.000 lei
( pentru nelciune ) i 6.000 lei ( pentru infraciunile prevzute de art.6 din Legea
nr.241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, respectiv din art.9 alin.1
din Legea 241/2005 2.
3. Punerea n executare a pedepsei amenzii. Potrivit art.479 C.proc.pen, persoana
juridic condamnat la pedeapsa amenzii este obligat s depun recipisa de plat
integral a amenzii la instana de executare, n termen de 3 luni de la rmnerea definitiv
a hotrrii de condamnare. Cnd persoana juridic condamnat se gsete n
imposibilitatea de a achita integral amenda n acest termen, instana de executare, la
1
C.Bulai, A. Filipa, C. Mitrache, Instituii de drept penal.Curs selectiv pentru examenul de licen 20082009, Ed. Trei, Bucureti, 2008, p.243
2
A.Jurma, Persoana juridical-subiect al rspunderii penale, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2010, p.152
cererea acestuia, poate dispune ealonarea plii amenzii pe cel puin 2 ani, n rate
lunare3.
n caz de nendeplinire a obligaiei de plat a amenzii n termenul de 3 luni sau de
neplat a unei rate, instana de executare va comunica un extras pe de acea parte din
dispozitiv care privete aplicarea amenzii organelor competente, n vederea executrii
acesteia, potrivit dispozitiilor legale privind executarea silit a creanelor fiscale i cu
procedura prevazut de aceste dispoziii.
4. Noul cod penal. i n noul Cod penal amenda este singura pedeaps principal
aplicabil persoanei juridice. ns, din cauza criticilor aduse modului de stabilire a
pedepsei amenzii, noul Cod aduce modificri substaniale n ceea ce privete cuantumul
acestei pedepse.
Astfel, potrivit art.137 cuantumul amenzii se stabilete prin sistemul zileloramenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda, cuprins ntre 100 i 5.000 lei, se
nmulete cu numrul zilelor amend care este cuprins ntre 30 i 600 de zile. La un
calcul simplu, rezult c amenda maxim la care se poate ajunge este de 3.000.000 lei.
Instana stabilete numrul zilelor-amenda innd cont de criticile generale de
individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunztoare unei zile amenda se
determina innd seama de cifra de afaceri, n cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ,
respectiv de valoarea actului patrimonial n cazul altor persoane juridice, precum i de
celelalte obligaii ale persoanei juridice.
Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse ntre 60-180 de zile-amenda,
cnd legea prevede pentru infraciunea svrit numai pedeapsa amenzii ; 120-240 zileamenda, cnd legea prevede pedeapsa nchisorii de cel mult 5 ani, unic sau alternativ cu
pedeapsa amenzii ; 180-300 zile-amenda, cnd legea prevede pedeapsa nchisorii de cel
mult 10 ani ; 240-420 de zile-amenda, cnd legea prevede pedeapsa nchisorii de cel mult
20 de ani ; 360-510 de zile-amenda, cnd legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de
20 de ani sau deteniunea pe via.
Totodat, se prevede c, atunci cnd prin infraciunea svrit persoana juridic a
urmrit obinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda prevzute
de lege pentru infraciunea comis se pot majora cu o treime, fr a se depi maximul
general al amenzii. La stabilirea amenzii se va ine seama de valoarea folosului
patrimonial obinut sau urmrit.
5. Privire comparativa. Amenda este pedeapsa care se ntalnete n toate
legislaiile care admit rspunderea penal a persoanei juridice. Reglementrile strine
cuprind ns prevederi diferite fa de Codul penal romn, att n ceea ce privete natura
acestei sanciuni, ct i n ceea ce privete cuantumul amenzii i modul de stabilire n
concret a acesteia.
n Frana, amenda este prevzut de art.131-37 1 C.pen pentru crime i delicte i
de art.131-40 1 C.pen pentru contravenii. Amenda se aplic, aadar, pentru toate
infraciunile susceptibile de a fi comise de persoanele juridice. Cu rare excepii (de
exemplu, n cazul crimelor mpotriva umanitii), amenda este una dintre sau chiar
singura sanciune aplicabil persoanelor juridice.
3
Noul Cod de procedur penal prevede, la art. 497 alin.2, posibilitatea ealonrii plii amenyii pe o
perioad de cel mult un an.
Legea penal francez nu fixeaz o limit general minim sau maxim ,

cuantumul fiind stabilit prin raportul de pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunile
comise de persoanel fizice.
Proiectele de Cod penal anterioare Codului din 1994 au ezitat ntre o amend de 2
ori mai mare dect cea prevzut de lege pentru persoanele fizice ( 1978) sau de zece ori
mai mare ( 1983), Codul penal n vigoare a reinut o pedeaps de cinci ori mai mare dect
cea aplicabil persoanelor fizice ( art.131-38 alin.1 si art.131-41 din Codul penal).
n temeiul acestor reglementri, doctrina francez a apreciat c amenda aplicabil
persoanei juridice poate atinge un cuantum exagerat. Amenda ce i poate fi aplicat n
Frana unei persoanei juridice pentru furt este de maxim 225.000 euro, iar cea aplicabil
pentru trafic de droguri -37.500.000 euro.
Totui, acest sistem este preferabil dect cel existent n prezent n dreptul penal
romn, ntruct se evit situaia n care fapte de o gravitate n mod evident diferit sunt
pedepsite cu sanciuni identice. O asemenea soluie deriv i din mprirea tripartit a
infraciunilor n crime, delicte i contravenii, dar i n existena mai multor tipuri de
infraciuni n cadrul acestor 3 categorii, fiind stabilite i pedepse adecvate n funcie de
care sunt grupate aceste fapte.
Astfel, pentru a folosi aceleai exemple ca i n dreptul romn, vtmarea
corporal din culp se pedepsete n dreptul francez cu pedeapsa amenzii prevzut de
lege pentru contraveniile din clasa a IV-a ( art.R 625-3 din Cod penal n caz de culp
agravant i art.R 625-1 n caz de culp simpl), uciderea din culp este un delict
( art.221-6 din Cod penal) iar falsul material n nscrisuri oficiale, atunci cnd este comis
de o persoan care este depozitar al autoritii publice sau care e nsrcinat cu o misiune
de serviciu public i acioneaz n exerciiul funciilor sale, este o crima (art.441-4),
mprejurare care atrage sanciuni n limite diferite.
Totui, i n Frana modul de reglementare a pedepsei amenzii aplicabile
persoanelor juridice ar fi putut ridica anumite probleme practice dup reglementarea
rspunderii penale generale a acestor entiti n 2004. n versiunea iniial a art.121-2 din
Cod penal francez, nu exista nicio dificultate ntruct toate infraciunile ce puteau fi
comise de persoane juridice erau prevzute de taxe legale care prevedeau n mod expres
cuantumul amenzii aplicabile persoanelor fizice i, pe cale de consecin era uor de
calculat amenda la care putea fi obligat o persoan juridic. Atunci cnd principiul
specialitii rspunderii penale a persoanei juridice a fost eliminat, ar fi putut aprea
probleme practice, ntruct taxele din Codul penal francez care sancioneaz crime nu
prevd i amenda aplicabil persoanei fizice. Legea din 9 martie 2004 a rezolvat aceast
lacun, completnd art.131-38 printr-un alineat care prevede c, n cazul crimelor pentru
care nu se prevede pedeapsa amenzii pentru persoana fizic, amenda aplicabil persoanei
juridice este de 1.000.000 euro. Nici aceast alegere a legiuitorului francez nu este la
adpost de critic. n primul rnd, o asemenea soluie pare a nclca principiul egalitii n
faa legii, precum i principiul proporionalitii sactiunii. Astfel, daca, pentru o crima,
persoanei fizice ii este aplicabila o pedeapsa prevazuta de lege proportionala cu gravitatea
infractiunii comise, persoana juridica este, pentru aceeasi infractiune, expusa unei
pedepse fixe constand in amenda de 1.000.000 euro , oricare ar fi gravitatea faptei.
Dupa cum am mentionat, amenda este prevazuta ca pedeapsa in toate legislatiile
care admit raspunderea penala a persoanei juridice ; astfel, cuantumul maxim al amenzii
in Portugalia este de 14.000.000 euro, aproximativ 4.000.000 euro in Elvetia, 1.800.000
euro in Austria , stat care cunoaste de asemenea sistemul zilelor-amenda, 5.000.000 dolari
canadieni in Canada, 685.000 euro in Croatia, 850.000 euro in Finlanda, iar in Polonia de
2-10% din venitul obtinut in anul fiscal precedent anului in care s-a savarsit infractiunea
1.
Sectiunea a II-a. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice

1. Enumerare. In dreptul penal roman ori de cate ori o persoana juridica va fi
condamnata penal, acesteia i se va aplica pedeapsa amenzii, insotita sau nu de una dintre
urmatoarele pedepse complementare, prevazute de art.53alin.3 C.pen. : dizolvarea
persoanei juridice, suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre
activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea, inchiderea unor
puncte de lucru ale persoanei juridice, interzicerea de a participa la procedurile de
achizitii publice si afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. Potrivit art.53 C.pen.,
aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci cand instanta
constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, precum si fata de imprejurarile in care
a fost savarsita, aceste pedepse sunt necasare. Aplicarea uneia sau mai multor pedepse
complementare este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa. Cu exceptia
dizolvrii, celelalte pedepse complementare se pot aplica i cumulativ.
2. Dizolvarea persoanei juridice. Prima si cea mai grava pedeapsa complementara
aplicabila persoanei juridice este dizolvarea, prevazuta de art.53 alin.3 lit.a C.pen.
Pedeapsa este pastrata si in noul Cod penal2.
Dizolvarea persoanei juridice a mai fost prevazuta ca sanctiune ce putea fi
pronuntata impotriva persoanei juridice si de art.85 din Codul penal Carol al II-lea. In
sistemul Codului penal Carol al II-lea, dizolvarea era insa o masura de siguranta si putea
fi aplicabila numai daca era comisa o infractiune de catre directorii sau administratorii
persoanei juridice, iar continuarea activitatii acesteia ar fi prezentat un pericol pentru
morala sau ordinea publica.
In Codul penal in vigoare, dizolvarea este insa o pedeapsa, fiind aplicata ca
urmare a constatarii savarsirii unei infractiuni. Aceasta solutie este mai potrivita in raport
cu efectele acestei sanctiuni, dizolvarea reprezentand o atingere directa asupra structurii
persoanei juridice, asupra existentei acesteia, fiind considerata o adevarata pedeapsa cu
moartea . Din acest motiv, conditiile in care dizolvarea poate fi pronuntata sunt stabilite
in mod strict de Codul penal in vigoare, aceasta trebuind sa fie aplicata numai in cazurile
cele mai grave.
Conform art.71 C.Pen.,pedeapsa complementar a dizolvrii persoanei juridice se
aplic atunci cnd persoana juridic a fost constituit n scopul svririi de infractiuni
sau cnd obiectul su de activitate a fost deturnat n acest scop.
Primul caz in care pedeapsa dizolvarii poate fi pronuntata se refera asadar la crearea
persoanei juridice in n scopul svririi de infractiuni; prin urmare, existenta insasi a
persoanei juridice este in afara legii. Pentru a determina acest aspect, trebuie sa ne
raportam la activitatea reala a persoanei juridice, la obiectul de activitate ascuns, si nu la
obiectul sau declarat de activitatea care este intodeauna licit. Intr-o astfel de situatie,
elementul subiectiv este deosebit de puternic, iar dizolvarea ramane aplicabila chiar daca
1
2
M.Boizard, Amende, confiscation, affichage ou communication de la dcision, Rev. soc., 1993, p. 332
A.Juma, Persoana juridical-subiect al rspunderii penale, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2010, p.157
savarsirea de infractiuni nu a fost singurul scop al persoanei juridice la momentul

constituirii sale.
Al doilea caz in care dizolvarea poate fi aplicata se refera la situatia in care obiectul
de activitate a persoanei juridice a fost deturnat in scopul savarsirii de infractiuni. Si in
acest caz, elementul subiectiv este puternic, avand in vedere ca deturnarea obiectului de
activitate trebuie realizata in scopul savarsirii de infractiuni. Noul Cod penal prevede ca
in aceasta situatie dizolvarea poate fi pronuntata numai daca pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 3 ani.
Prin comparatie, in sistemul francez, sanctiunea dizolvarii poate fi aplicata numai
daca legea prevede in mod expres, pentru infractiunea imputata ( si doar in caz de crima
sau delict) in sarcina persoanei juridice, o asemenea pedeapsa. Aceasta inseamna ca
dizolvarea este prevazuta numai pentru infractiuni de o gravitate foarte mare sau care
prezinta un pericol deosebit atunci cand sunt savarsite de o persoana juridica .
Un al treilea caz de aplicare a pedepsei dizolvarii este prevazuta de Codul penal
roman la art.71 alin.3 : n situatia neexecutarii, cu rea-credint, a uneia dintre pedepsele
complementare prevzute in art.53 alin.3 lit.b)-d), instanta dispune dizolvarea persoanei
juridice.
Un al patrulea caz de aplicare a pedepsei dizolvarii este cuprins intr-o dispozitie care
se regaseste in Partea Speciala a Codului penal in capitolul referitor la falsificarea de
monede, timbre sau alte valori. Astfel, potrivit art.285, daca una dintre faptele prevazute
in art.282-285 C.pen. a fost savarsita de o persoana juridical, pe langa pedeapsa amenzii
se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii
activitatii ori a uneia dintre activitatile persoanei juridice, dupa caz.
Chiar daca sunt indeplinite conditiile de aplicare a acestei sanctiuni, exista totusi
persoane juridice impotriva carora dizolvarea nu poate fi pronuntata. Astfel, potrivit
art.71 4 C.pen. dizolvarea nu poate fi aplicata partidelor politice, sindicatelor,
patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor, constituite potrivit
legii, precum si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.
Toate aceste exceptii sunt pastrate si de noul C.pen1.
Justificarea acestor exceptii este diferita in functie de persoanele juridice in cauza.
Astfel, cu privire la partidele politice, sindicatele si patronatele, s-a considerat ca motivul
exceptarii de la sanctiunea dizolvarii ar consta in aceea ca ele sunt rezultatul exercitarii
unor drepturi si libertati constitutionale carora nu li se poate aduce nicio atingere.
In Franta, nu pot fi dizolvate nici persoanele juridice de drept public, dizolvarea este
prevzut numai pentru infractiunile cele mai grave sau care prezint o periculozitate
special atunci cand sunt comise de o persoan juridic.
Odata pronuntata, in conformitate cu dispozitiile art.71 alin.3 C.pen., pedeapsa
complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de
lichidare potrivit legii civile aplicabile. Dizolvarea nu se poate aplica cumulativ cu
niciuna dintre celelalte pedepse complementare prevazute de art.53 C.pen. Dizolvarea,
fiind o pedepasa complementara, se aplica insa intodeauna concomitent cu pedeapsa
principala a amenzii2.
Potrivit art.479 10 C.proc.pen., o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare
prin care s-a aplicat pedeapsa dizolvarii persoanei juridice se comunica, la data ramanerii
1
F.Streteanu, R.Chiri, Rspunderea penal a persoanei juridice,, Ed.a II+a, C.H.Beck, Bucureti, 2007,
p.421
2
A.Juma, Persoana juridic -subiect al rspunderii penale, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2010, p.158
definitive, instantei civile competente, care deschide procedura de lichidare si

desemneaza lichidatorul din randul practicienilor in insolventa autorizati potrivit legii.
Remunerarea lichidatorului se face din averea persoanei juridice sau, in cazul lipsei
acesteia, din fondul de lichidare constituit potrivit legii. O copie de pe dispozitivul
hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a
autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica,
pentru a lua masurile necesare.
3. Suspendarea ativittii sau a uneia dintre activittile persoanei juridice. Cea
de-a doua pedeapsa complementara aplicabila persoanelor juridice consta in suspendarea
activitatii persoanei juridice pe o durata de 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre
activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de 3
luni la 3 ani ( art.53 alin.3 lit b C.pen ) 1. Noul Cod penal pastreaza aceasta reglementare
a pedepsei suspendarii activitatii persoanei juridice.
Sanctiunea suspendarii a existat si in Codul penal Carol al II-lea, ca masura de
siguranta, aplicabila in aceleasi situatii ca si dizolvarea. Suspendarea putea fi aplicata
pentru o perioada de cel mult 2 ani si consta in incetarea oricarei activitati a persoanei
juridice, chiar sub alt nume si cu alti directori sau administratori (art.85 alin3)
Aceasta pedeapsa se intalneste si in Franta, sub denumirea de interzicere a
activitatii si consta in interdictia, cu titlu definitiv sau pe o durata de maxim 5 ani, de a
exercita direct sau indirect una sau mai multe activitati sociale sau profesionale.
Interdictia poate purta fie asupra activitatii profesionale sau sociale in exercitiul careia
sau cu ocazia desfasurarii careia infractiunea a fost comisa, fie asupra tuturor activitati
profesionale sau sociale definite de lege care incrimineaza infractiunea respectiva.
Pedeapsa suspendarii consta de fapt dupa cum o arata Codul penal, in interzicerea
desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, in realizarea careia
a fost savarsita infractiunea.
Un caz special de aplicare a pedeapsa complementar a suspendrii este prevazut
de art.71 alin.2 C.pen., potrivit caruia, n caz de neexecutare, cu rea-credint, a pedepsei
complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare, instanta dispune
suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in
executarea pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni. Daca pedeapsa
complementara nu a fost executata la expirarea acestei perioade, dupa cum am aratat,
instanta dispune dizolvarea persoanei juridice2.
Ca si in cazul pedepsei dizolvarii, potrivit art.714 C.pen., nici suspendarea nu
poate fi aplicata partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase
ori apartinand minoritatilor, constituite potrivit legii ori persoanelor juridice care isi
desfasoara activitatea in domeniul presei.
Suspendarea activitatiile ori a uneia dintre activitatile persoanei juridice se poate
aplica cumulative cu celelalte pedepse complementare, cu exceptia dizolvarii.
Potrivit art.479 10 C.proc.pen., o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare
prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile
persoanei juridice se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a inregistrat
persoana juridica pentru a lua masurile necesare.
1
p.422
2
4. nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. Cea de-a treia
pedeapsa complementara ce poate fi aplicata persoanelor juridice este inchiderea unor
puncte de lucru ale acesteia pe o perioada de 3 luni la 3 ani.
Inchiderea unor puncte de lucru a fost prevazuta ca masura de siguranta in Codul
penal Carol al II-lea, la art.84. Sanctiunea era prevazuta sub numele de inchiderea
localului si consta in inchiderea unui local industrial sau comercial, care putea fi
pronuntata de instanta in cazurile prevazute de lege si cand se constata ca aceasta masura
era necesara pentru a impiedica noi infractiuni1.
Potrivit art.71 5 alin2 din Codul penal in vigoare, pedeapsa complementara a
inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice, consta in inchiderea unuia sau a
mai multora dintre punctele de lucru apartinand persoanei juridice cu scop lucrativ, in
care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.
Aceasta pedeapsa poate fi aplicata chiar si in ipoteza in care persoana juridica are
un singur punct de lucru, cu privire la acest local, intrucat legea nu distinge in aceasta
privinta. Totodata, din formularea textului de lege, care se refera la inchiderea unuia sau a
mai multora dintre punctele de lucru, rezulta ca pot fi inchise chiar si toate punctele de
lucru ale persoanei juridice. In cazul inchiderii tuturor punctelor de lucru, persoana
juridica isi poate deschide alte puncte de lucru in care isi poate desfasura activitatea ( de
exemplu, in cazul in care pdeapsa este luata ca urmare a nerespectarii regulilor de igiena
din punctele de lucru respective, imprejurarea ce a condus la savarsirea infractiunii, nimic
nu se opune ca persoana juridica sa-si deschida locatii in care sa isi poate desfasura
activitatea in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile)2.
Codul penal nu prevede o definitie a punctului de lucru, insa se pot delimita
cateva trasaturi generale ale acestuia : este un dezmembramant al unei persoane juridice,
serveste la desfasurarea activitatii acestora, nu are personalitate juridica proprie, poate
avea caracter tempora.
Doctrina a aratat totodata ca aceasta pedeapsa are, cum este si firesc, caracter
personal, iar nu real. Aceasta inseamna ca nu exista impedimente la inchirierea sau
vanzarea punctului de lucru in cauza, caz in care chiriasul sau noul proprietar poate sa-i
de-a destinatia pe care o doreste, inclusiv desfasurarea actvitatii initiale.
Pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru nu se aplica decat in cazul persoanelor
juridice cu scop lucrativ. Prin urmare, sanctiunea nu va fi aplicabila autoritatilor publice,
instantelor publice si persoanelor de drept privat cu scop nelucrativ ( asociatii, fundatii).
Pedeapsa inchiderii unor punctelor de lucru ale persoanei juridice se poate aplica
cumulativ cu celelalte pedepse complementare, cu exceptia dizolvarii.
In vederea punerii in executare a pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de
lucru, art. 479 13 C.proc.pen. prevede ca o copie de pe dispozitivul hotararii de
condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru se comunica, la
data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoana juridica si
organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare.
Si in caz de neexecutare a acestei pedepse, Codul penal, la art. 71 alin.2 prevede ca
se va aplica pedeapsa dizolvarii persoanei juridice, desigur cu exceptiile prevazute la
1
p.423
2
D.M.Costin, Rspunderea persoanei juridice n dreptul penal romn, Ed. Universul Juridic, Bucureti,
2010 , p.432
art.71 4 C.pen. Si in acest caz, potrivit art.479 15 C.proc.pen., sesizarea instantei se face
din oficiu, de catre judecatorul delegat al instantei de executare ori de catre organele
carora li s-a comunicat hotararea definitiva de condamnare a persoanei juridice. Persoana
juridica este citata la judecata, iar participarea procurorului este obligatorie. Dupa
concluziile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se pronunta
prin sentinta.
5. Interzicerea de a participa la pocedurile de achizitii publice.
Pedeapsa complementar a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii
publice const, aa cum precizeaz art.716 C.Pen., n interzicerea de a participa , direct
sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevzute de
lege.
Pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice pentru persoana
juridica se poate pronunta pe o perioada de maxim 3 ani.
Interzicerea de a participa la pocedurile de achizitii publice este o pedeaps a crei
legiferare are, pe lng efectul restrictive de drepturi resimitit de persoanele juridice care,
prin obiectul lor de activitate, sunt susceptibile s ofere bunuri sau servicii institutiilor
publice n sens larg, un efect aa-zis de moralizare a achizatiilor publice n sensul n
care protejeaz contractele ncheiate de aceste institutii i folosirea fondurilor publice
mpotriva participrii unor firme care au fost dovedite c au comis infractiuni1.
Cu privire la punerea in executare a acestei pedepse, potrivit art.479 12
C.proc.pen., o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat
pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice se comunica, , la
data ramanerii definitive : Oficiului registrului comertului, in vederea efectuarii
formalitatilor de publicitate in registrul comertului, Ministerul Justitiei, in vederea
efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara
scop patrimonial sau altor autoritati care tin evidenta persoanelor, in vederea efectuarii
formalitatilor de publicitate. Totodata, o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare
prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile
de achizitii publice se comunica, la data ramanerii definitive organului care a autorizat
infiintarea persoana juridica si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua
masurile necesare2.
Si in caz de neexecutare a acestei pedepse, Codul penal, la art. 71 alin.2 prevede ca
se va aplica pedeapsa dizolvarii persoanei juridice, desigur cu exceptiile prevazute la
art.71 4 C.pen. Si in acest caz, potrivit art.479 15 C.proc.pen., sesizarea instantei se face
din oficiu, de catre judecatorul delegat al instantei de executare ori de catre organele
carora li s-a comunicat hotararea definitiva de condamnare a persoanei juridice. Persoana
juridica este citata la judecata, iar participarea procurorului este obligatorie. Dupa
concluziile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se pronunta
prin sentinta.
6. Afiarea sau difuzarea hotrrii de condamnare.
1
p.424
2
10
Conform art. 71 7 C.pen., afiarea hotrrii de condamnare se realizeaz n extras, n

forma i locul stabilite de instant, pentru o perioad cuprins ntre o lun i 3 luni.
Difuzarea acesteia se face, de asemenea, n extras i n forma stabilit de instant, prin
intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare
audiovizual, desemnate de instant. n vederea difuzrii, prin presa scris sau
audiovizual, instanta stabilete numrul aparitiilor care nu poate fi mai mare de 10. n
cazul difuzrii prin alte mijloace audiovizuale, instanta stabileste o durata care nu poate
depasi 3 luni.
Dac celelalte pedepse complementare afecteaz existenta persoanei juridice, iar
celelalte au ca efect restrngerea drepturilor acesteia, pedeapsa afisrii sau difuzrii
hotrrii de condamnare atinge direct imaginea publica a entitatii , reputatia sa.
Cu privire la punerea in executare a acestei pedepse, potrivit art.479 14 C.proc.pen.,
prevede ca un extras al hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive,
persoanei juridice condamnate, pentru a-l afisa in forma, locul si pentru perioada stabilita
de instanta de judecata. In cazul difuzarii, un extras al hotararii de condamnare se
comunica, la data ramanerii definitive persoanei juridice condamnate, pentru a asigura
difuzarea hotararii in forma stabilita de instanta, prin intermediul presei scrise sau
audioviziuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuale, desemnate de instanta O
copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare, in intregime, sau un extras al acesteia
se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoana
juridica si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare.
Persoana condamnata trebuie sa inainteze instantei de executare dovada inceperii
executarii afisarii sau, dupa caz, dovada executarii publicarii hotararii de condamnare, in
termrn de 30 de zile de la comunicarea hotararii, dar nu mai tarziu de 10 zile de la
inceperea executarii ori, dupa caz, de la executare.
In caz de neexecutare a acestei pedepse, instanta dispune suspendarea activitatii sau
a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a pedepsei
complementare, dar nu mai mult de 3 luni. Daca, pana la implinirea acestui termen,
pedeapsa complementara nu a fost pusa in executare, instanta dispune dizolvarea
persoanei juridice. Sesizarea instantei se face din oficiu, de catre judecatorul delegat al
instantei de executare ori de catre organele carora li s-a comunicat hotararea definitiva de
condamnare a persoanei juridice. Persoana juridica este citata la judecata, iar participarea
procurorului este obligatorie. Dupa concluziile procurorului si ascultarea persoanei
juridice condamnate, instanta se pronunta prin sentinta1.
7. Noutatile aduse de Legea nr.286/2009 privind Codul penal. Plasarea sub
supraveghere judiciara.
Noul Cod penal pastreaza toate pedepsele complementare existente in reglementarea
actuala. In plus fata de acestea, Legea nr.286/2009 introduce o noua pedeapsa aplicabila
persoanelor juridice : plasarea sub supraveghere judiciara. Pedeapsa exista, de exempl, in
Codul penal francez, la art.131-39 3, inca de la intrarea acestuia in vigoare in 1994.
Plasarea sub supraveghere judiciara reprezinta o atingere serioasa libertatii de
gestiune a persoanei juridice si da nastere unor cheltuieli importante la care se adauga
amenzii. Aceasta pedeapsa poate fi analizata ca un substitut al imposibilitatii condamnarii
1
11
persoanei juridice la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere a acestuia, care ar

permite organelor judiciare sa controleze comportamentul viitor al unei persoane juridice
care a savarsit o infractiune, in scopul evitarii recidivelor.
Potrivit art.144 alin.1, plasarea sub supraveghere judiciara consta in desemnarea
de catre instanta a unui administrator judiciar sau a unui mandatar judiciar care va
supraveghea, pe o perioada de 1 la 3 ani, desfasurarea activitatii ce a ocazionat savarsirea
infractiunii.
Noul Cod penal nu cuprinde mai multe detalii despre persoanele care pot fi
administratori sau mandatari judiciari ori despre activitatile ce pot fi desfasurate de
acestia ; persoanele in cauza putand fi confundate cu mandatarul desemnat sa reprezinte
persoana juridica in fata organelor judiciare ori cu administratorul judiciar la care se
refera art.19-23 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, fiind propuse
notiuni precum agent de probatiune , mandatar public , supraveghetor judiciar.
Dupa cum rezulta din redactarea art.144, administratorul judiciar sau mandatarul
judiciar va supraveghea asadar numai acele activitati care au generat savarsirea
infractiunii; el nu poate fi asemanat administratorului persoanei juridice, avand numai un
rol de supraveghere, neputand interveni in gestionarea, conducerea, administrarea
societatii.
Administratorul judiciar sau mandatarul judiciar are obligatia de a sesiza instanta
atunci cand constata ca persoana juridica nu a luat masurile necesare in vederea prevenirii
comiterii de noi infractiuni. In cazul in care instanta constata ca sesizarea este intemeiata,
dispune inlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa suspendarii activitatii persoanei juridice.
Noul Cod penal prevede totodata ca plasarea sub supraveghere judiciara nu se
aplica in cazul institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si
organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor nationale, constituite potrivit legii.
Totodata, aceasta pedeapsa nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi desfasoara
activitatea in domeniul presei1.
8. Alte posibile pedepse. Nici Codul penal in vigoare, modificat prin Legea
nr.278/2006 si nici diferitele proiecte de Coduri penale nu au prevazut alte pedepse
aplicabile persoanei juridice. Exista insa si alte pedepse complementare, care au fost
recent introduse in tara noastra, prin anumite legi speciale.
Pedepsele complementare prevazute de Codul muncii. Noile pedepse complementare,
aplicabile persoanelor juridice, au fost introduse in Codul muncii odata cu adoptarea
Legii nr.40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr.53/2003- Codul muncii.
Unele dintre aceste pedepse se suprapun partial cu cele deja existente in Codul penal.
Astfel, pentru savarsirea infractiunilor prevazute la art.279 din Codul muncii si cele
prevazute la art. 280 alin 2 si 3 din Cod, instanta de judecata poate dispune aplicarea
uneia dintre urmatoarele pedepse complementare :
-pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare
sau subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile
romane, pentru o perioada de pana la 5 ani ;
-interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii
publice pentru o perioada de pana la 5 ani ;
1
Noul Cod penal-Legea nr.286/2009
12
-recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice,

inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, atribuite
angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii ;
-inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori punctelor de lucruin care s-a comis
infractiunea sau retraferea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a
activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.
Observam in acest context ca pedepsele complementare prevazute de Codul muncii sunt
mai severe decat cele prevazute in Codul penal : interzicerea dreptului angajatorului de a
participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada poate fi dispusa
pe o perioada de pana la 5 ani, spre deosebire de maxim 3 ani, cum prevede Codul penal,
iar punctele de lucru ale persoanei juridice pot fi inchise definitiv, spre deosebire de
pedeapsa similara prevazuta de Codul penal, a carei durata maxima poate fe de de 3 ani.
Capitolul II.
Masurile de siguranta ce pot fi luate fata de persoana juridica
Sectiunea I. Masurile de siguranta prevazute de Codul penal roman
1. Consideratii generale privind masurile de siguranta in Codul penal roman.
Potrivit art.111 alin1 Cod penal , masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei
stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de gelea penala. Codul
penal prevede ca masurile de siguranta se iau fata de persoanele care au comis fapte
prevazute de legea penala. Incepand cu 2006, intrucat persoanele juridice pot fi si ele
autori ai unei infractiuni, masurile de siguranta pot fi concepute si cu privire la aceste
entitati, ele fiind perfect compatibile cu scopul masurilor de siguranta, astfel cum este
prevazut de art.111 alin 1 Cod penal.
Codul penal roman prevede, in Titlu IV al Partii Generale 7 masuri de siguranta :
obligatia de tratament medical ; internarea medicala ; interzicerea de a ocupa o functie
sau de exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie ; interzicerea de a se afla in
anumite localitati ; expulzarea strainilor ; confiscarea speciala ; interdictia de a reveni in
locuinta familiei pe o perioada determinata. Noul cod penal pastreaza numai o parte
dintre aceste masuri ( obligarea de tratament medical, internarea medicala, interdicitia
ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii si confiscarea speciala).
2. Confiscarea speciala. Observam insa ca, data fiind natura masurilor de
siguranta prevazute de Codul penal, numai confiscarea speciala este susceptibila de a fi
aplicata persoanelor juridice. Aceasta posibilitate rezulta de altfel si din art.479 6
C.proc.pen., care reglementeaza masurile asiguratorii, ce pot fi luate fata de persoana
juridical, printre altele, in vederea asigurarii confiscarii speciale1 .
La art.118 alin.1 sunt prevazute categoriile de bunuri ce sunt supuse confiscarii
speciale. Astfel, textul se refera in primul rand la bunurile produse prin savarsirea faptei
prevazute de legea penala ( de exemplu bancnote falsificate, marfuri pirat)2.
1
De altfel, art.118 C.pen a fost modificat chiar prin Legea nr.278/2006 care a introdus n Codul penal
rspunderea penal a persoanei juridice.
2
13
In al doilea rand, sunt supuse confiscarii bunurile care au fost folosite, in orice
mod, la savarsirea unei infractiuni, daca sunt ale persoanei care a savarsit fapta prevazuta
de legea penala sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii
lor. Aceasta masura nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor savarsite prin presa. Daca
valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si
gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc, tinand
seama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia. Daca
bunurile nu pot fi confiscate, intrucat nu sunt ale faptuitorului, iar persoana careia ii
apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisca echivalentul in bani al acestora.
Vor fi totodata confiscate bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul
savarsirii unei infractiuni, daca au fost utilizate la comiterea acesteia si daca sunt ale
persoanei care a savarsit fapta prevazuta de legea penala. Cand bunurile apartin altei
persoane confiscarea se dispune daca producerea , modificarea sau adaptarea a fost
efectuata de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului. Daca bunurile nu pot fi
confiscate, intrucat nu sunt ale faptuitorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut
scopul folosirii lor, se confisca echivalentul in bani al acestora.
Sunt supuse confiscarii bunurile care nu au fost date pentru a determina savarsirea
unei fapte sau pentru a rasplati pe faptuitor, precum si cele dobandite prin savarsirea
faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura
in care nu servesc la despagubirea acesteia si bunurile a caror detinere este interzisa de
lege.
Desi, in mod traditional in Codul penal roman confiscarea speciala este o masura
de siguranta, exista si alte state, ca de exemplu Franta, care au inclus confiscarea speciala
printre pedepsele complementare.
Sectiunea a-II-a.Alte masuri de siguranta ce pot fi aplicabile persoanei

juridice.
1. Confiscarea unui animal. O privire asupra codurilor penale straine aduce in
discutie si alte masuri de siguranta ce ar putea fi retinute fata de persoanele juridice.
Astfel, corespunzator pedepsei interdictiei detinerii unui animal, Codul penal
francez prevede, tot ca pedeapsa confiscarea unui animal 1. Aceasta sanctiune a fost
introdusa in Codul penal prin Legea din 5 martie 2007 privind prevenirea criminalitatii si
poate fi luata atat fata de persoanele fizice, cat si fata de persoanele juridice. Confiscarea
are in vedere animalul care a fost utilizat pentru comiterea infractiunii sau impotriva
caruia a fost savarsita infractiunea. Sanctiunea priveste atat animalele detinute de
persoana juridica, dar si cele asupra carora aceasta are drept de dispozitie. Instanta care
pronunta confiscarea animalului decide totodata ca acesta sa fie dat unei fundatii sau
asociatii pentru protectia animalelor. Daca animalul este considerat periculos, instanta
poate decide euthanasierea acestuia, pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.
Totodata, trebuie mentionat ca, potrivit art.24 din Legea 205/2004 in cazul
savarsirii de doua ori a faptelor prevazute la art.23 alin1 lit a si b din Lege de catre
proprietarul animalelor, pe langa amenda contraventionala se aplica si masura confiscarii
animalelor. In acest caz, toate animalele vor fi cazate in adaposturi care functioneaza pe
langa consiile locale, in vederea adoptiei sau a valorificarii, in conditiile legii.
1
H.Matsopoulou, Le renouveau des mesures de sret, D., 2007, PP.1607-1608
14
Prin urmare, si in Romania confiscarea animalului poate fi dispusa fata de o

persoana juridical, fie ca urmare a savarsirii unei infractiuni, fie a unor contraventii
prevazuta de legea speciala.
Capitolul III.
Stabilirea si executarea sanctiunilor aplicabile persoanei juridice
Sectiunea I. Individualizarea sanctiunilor aplicabile persoanei juridice
1. Circumstantele atenuante si agravante
Circumstanele atenuante sunt definite ca fiind acele stri, mprejurri, ntmplri ori
date ale realitii anterioare, concomitente sau subsecvente svririi unei infraciuni, ce
au legtur cu fapta infracional ori cu infractorul i care relev un pericol social mai
sczut al faptei ori o periculozitate mai redus a infractorului1.
Circumstanele atenuante aplicabile persoanei juridice. Art.73 C.pen. prevede trei
circumstante atenuante legale : depasirea limitelor legitimei aparari, depasirea limitelor
starii de necesitate si svrirea infraciunii sub stpnirea unei puternice tulburri sau
emoii, determinat de o provocare din partea persoanei vtmate, produs prin violen,
printr-o atingere grav a demnitii persoanei sau prin alt aciune ilicit grav. Aceasta
din urma circumstanta, este usor de observat ca, data fiind natura sa, ea este inaplicabila
persoanei juridice.
Vor fi insa aplicabile persoanelor juridice dispozitiile referitoare la depasirea
limitelor legitimei aparari si depasirea limitelor starii de necesitate 2, in acelasi mod in
care, dupa cum am vazut, acestor entitati le sunt aplicabile prevederile referitoare la
inlaturarea caracterului penal al faptei ca urmare a acestor fapte.
Art.74 C.pen. prevede o serie de circumstante atenuante judiciare, si anume
conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii, staruinta depusa de
infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita, atitudinea
infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii,
comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii
participantilor.
Bineinteles, se pot retine si alte circumstante atenuante in sarcina persoanelor
juridice ( de exemplu, implicarea persoanelor juridice in operatiuni caritabile ori bunul
renume al acestuia ).
Potrivit art.76 alin.4 C.pen., in cazul in care exista circumstante atenuante,
amenda pentru persoana juridical se reduce dupa cum urmeaza: cand minimul special al
amenzii este de 10.000 lei saumai mare, amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai
mult de o patrime, iar cand minimul special al amenzii este de 5.000 lei sau mai mare,
amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai mult de o treime. Observam asadar ca
singurul efect al retinerii circumstantelor atenuante in cazul persoanei juridice vizeaza
pedeapsa amenzii, iar nu si celelalte pedepse complementare3.
1
Moldovan , A. T.- Drept penal. Partea general, -Braov , Ed. Lux Libris, 2009, p.115
2010 , p.474
3
Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Bucureti, 2003,
p. 365
2
15
Nici noul Cod penal nu cuprinde prevederi speciale cu privire la circumstantele

atenuante in cazul persoanelor juridice. Mai mult, in ceea ce priveste efectele
circumstantelor atenuante, dispozitiile care se refereau doar la persoana juridica au fost
eliminate. Astfel, potrivit art.147 alin 1, in caz de cauze de atenuare a raspunderii penale,
persoanei juridice i se aplica regimul amenzii prevazute de lege pentru persoana fizica.
Cu privire la acest aspect, art.76 alin.1 prevede ca in cazul in care exista circumstante
atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se
reduc la o treime.
Circumstanele agravante constau n stri situaii, mprejurri, caliti, alte date ale
realitii exterioare coninutului infraciunii, anterioare, concomitente sau subsecvente
svririi infraciunii ce au legtur cu fapta infracional ori cu infractorul i care
reflect un grad de pericol social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a
infractorului1.
Deosebirea esenial dintre circumstanele agravante i infraciunea calificat
(agravant) const n faptul c circumstanele agravante au un caracter accidental, pe
cnd infraciunile calificate se caracterizeaz prin mai multe aciuni inaciuni, prin mai
multe rezultate infracionale i prin mai multe forme de vinovie a infractorului2.
Art.75 alin1 C.pen. prevede circumstantele agravante legale. Dintre acestea, sunt
pe deplin aplicabile persoanei juridice o parte din circumstantele prevazute la lit.bsavarsirea infractiunii prin acte de cruzime ori prin metode sau mijloace care prezinta
pericol public ; lit.c- savarsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba,
religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine
sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ; lit. dsavarsirea infractiunii din motive josnice si lit f.- savarsirea infractiunii de catre o
persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate. Toate aceste circumstante
agravante sunt compatibile cu persoana juridica.
Poate fi retinuta totodata fata de o persoana juridica circumstanta agravanta
prevazua la art. 75 alin.1 lit a- savarsirea faptei de trei sau de mai multe persoane
impreuna, cu precizarea ca aceasta nu va fi aplicabila, de exemplu, cand raspunderea sa
penala este angajata de catre doi dintre administratorii sai. Se va putea retine insa o
asemenea circumstanta daca, de exemplu, persoana juridica savarseste o infractiune
prevazuta de Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor impreuna cu alte persoane
juridice cu care actioneaza in scopul dobandirii unor foloase patrimoniale ilicite prin
incalcarea prevederilor acestei legi.
Nu pot fi retinute drept circumstante agravante in sarcina unei persoane juridice
cauzele prevazute la art.75 alin.1 lit.b -prin violente asupra membrilor familiei ; lit.csavarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu
un minor si lit. e- savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea
comiterii faptei. Nici chiar atunci cand aceste circumstante sunt retinute in sarcina
persoanei fizice care angajeaza raspunderea penala a persoanei juridice ele nu se vor
rasfrange asupra persoanei juridice intrucat, Codul penal roman consacra un model de
raspundere directa si personala a persoanei juridice.
Cu privire la efectele circumstantelor agravante, art.78 alin.2 prevede ca
persoanei juridice i se aplice amenda care poate fi sporita pana la maximul special
1
Moldovan , A. T.- Drept penal. Partea general, -Braov , Ed. Lux Libris, 2009, p.118
I. Tnsescu, C.Tnsescu, G.Tnsescu, Drept penal general, Editua ALLBECK,
Bucureti, 2002, p. 583
2
16
prevazuta in art.71 alin.2 sau3 C.pen, iar daca acest maxim nu este indestulator se poate
adauga un spor de pana la o patrime din acel maxim. Aceasta inseamna ca, in prezenta
circumstantelor agravante, cuantumul maxim al amenzii va fi de 750.000 lei , respectiv
1.125.000 lei.
Observam ca nici circumstantele agravante nu au vreun efect asupra pedepselor
complementare, ci doar asupra pedepsei principale a amenzii.
Noul Cod penal retine drept circumstante agravante legale savarsirea faptei de trei
sau mai multe persoane impreuna ; savarsirea infractiunii prin cruzime sau supunerea
victimei la tratamente degradante ; savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace de
natura sa puna in pericol alte persoane ori bunuri ; savarsirea infractiunii de catre un
infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor ; savarsirea infractiunii
profitand de starea de vadita , vulnerabilitate a persoanei vatamate, datorata varstei, starii
de sanatate, infirmitatii sau altor cauze ; savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie
voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive , cand a fost provocata in vederea
comiterii infractiunii ; savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia
prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta ; savarsirea
infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen,
orientarea sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta,
dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte
impreujurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei
persoane in raport cu celalalt.
Potivit art.78 din Noul Cod penal , in cazul in care exista circumstante agravante,
se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este
neindestulator, in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul
special. Legea nu mai face asadar distinctie dupa cum pedeapsa amenzii se refera la
persoana fizica sau la persoana juridica.
Sectiunea a II-a.Starile de atenuare si de agravare a pedepsei

Notiune. Sunt considerate stari de atenuare tentativa si minoritatea faptuitorului, iar
stari de agravare sunt concursul de infractiuni, recidiva, infractiunea continuata. Cu
exceptia minoritatii, toate aceste stari sunt aplicabile si persoanelor juridice si determina
consecinte specifice asupra pedepselor aplicate acestor entitati1.
1. Tentativa. Din definitia tentativei, rezulta ca o persoana juridica poate in egala
masura sa cada sub incidenta acestor prevederi ( art. 20 C.pen).
Art.21 alin 3 C.pen se refera in mod expres la efectele tentativei in cazul
persoanei juridice. Astfel, intr-o asemenea situatie, tentative se sanctioneaza cu amenda
cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru
infractiunea consumata, redusa la jumatate.
Retinerea unei infractiuni in forma tentata in sarcina persoanei juridice are efecte
doar asupra pedepsei amenzii, ale carei limite se reduc la jumatate, dar poate sa nu aiba
niciun efect asupra pedepselor complementare, care raman aplicabile persoanei juridice.
1
C.Bulai, A. Filipa, C. Mitrache, Instituii de drept penal.Curs selectiv pentru examenul de licen 20082009, Ed. Trei, Bucureti, 2008, p. 186
17
La pedeapsa amenzii reduse ca efect al tentativei se pot adauga una sau mai multe
pedepse complementare1.
Daca instanta considera ca anumite pedepse complementare se impun, chiar daca
persoana juridica savarseste doar o tentativa, aceste pedepse pot fi aplicate. De exemplu,
daca o persoana juridica incearca sa fraudeze procedura de atribuire a unui contract de
achizitie publica, instanta ii va putea aplica pedeapsa complementara a interzicerii de a
participa la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.
Tentativa poate aparea doar la infractiunile savarsite cu intentie, iar in cazul
persoanei juridice, intentia este deosebit de greu de dovedit.
Noul Cod penal nu mai cuprinde nicio dispozitie speciala cu privire la tentativa in
cazul persoanei juridice.
2. Concursul de infractiuni. Diferenele dintre cele dou coduri sunt destul de
notabile avnd n vedere c att limitele speciale ale amenzii, aplicate persoanei juridice,
difer de la un cod la altul, ct i sporul aplicat maximului special al amenzii.
Aa cum am vzut, potrivit Actualului Cod penal, limitele maxime speciale ale
amenzii sunt mprite n funcie de gravitatea infraciunii svrite de persoana juridic.
Astfel, funcie de infraciunea svrit de persoana juridic, n caz de concurs de
infraciuni, se stabilete pedeapsa amenzii pentru fiecare infraciune n parte i se aplic
amenda cea mai mare, care poate fi sporit pn la maximul special, iar dac acest maxim
nu este ndestultor, se poate aduga un spor de pn la 1/3 din acel maxim (art. 40 1 C.
pen. din 1968)2. Potrivit Noului Cod penal, n caz de concurs de infraciuni svrit de o
persoan juridic, se aplic amenda, care poate fi ridicat pn la maximul special, pentru
infraciunea cea mai grav, iar dac acest maxim nu este ndestultor, se poate aduga un
spor de pn la 1/4 din acel maxim (art. 54, alin 1, C. pen. din 2004).
3. Recidiva. Ca i n cazul persoanelor fizice, la persoanele juridice recidiva poate
fi postcondamnatorie sau postexecutorie.
Exist recidiv postcondamnatorie cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri
de condamnare, persoana juridic svrete din nou o infraciune cu intenie, iar amenda
pentru infraciunea anterioar nu a fost executat 3, iar recidiva postexecutorie exist
atunci cnd, dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare persoana juridic
svrete din nou o infraciune, cu intenie, iar amenda pentru infraciunea anterioar a
fost executat sau considerat ca executat.
n ceea ce privete constantele reglementrii recidivei persoanei juridice este de
remarcat identitetea de determinare a celor doua tipuri de recidiv.
n privina variabilelor de reglementare din cele dou coduri este de remarcat
precizarea expres, intr-un articol distinct, a recidivei n cazul persoanei juridice din
Actualul Cod penal (art. 402), spre deosebire de reglementarea dat de Noul Cod penal n
care recidiva nu beneficiaz de o reglementare distinct.
n ceea ce privete pedeapsa n caz de recidiv pentru persoana juridic
diferenele sunt mai evidente.
1
O. Loghin, T.Tudorel, Drept Penal. Partea special, Casa de Editur i Pres ansa S.R.L.
1998, pag. 128
2
C.Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Bucureti, 2003,
p. 374
3
Al. Boroi, Drept penal, partea general, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2006 p.192
18
Actualul Cod penal prevede, pentru recidiva postcondamnatorie, modalitatea

contopirii amenzilor, adic aplicarea sistemului cumulului juridic mai precis se aplic
amenda cea mai mare la care se poate aduga un spor de pn la 1/2 din cuantumul
amenzii aplicate, n timp ce Noul Cod penal prevede tot sistemul cumulului juridic,
aplicnduse amenda cea mai mare, dar n acest caz, sporul care poate fi aplicat este de
pn la 1/4 din cuantumul amenzii.
Pentru recidiva postexecutorie Actualul Cod penal prevede aplicarea amenzii pn
la maximul special la care se poate aduga un spor de pn la 2/3 din acest maxim, iar
Noul Cod penal prevede aplicarea amenzii pn la maximul special prevzut de lege
pentru infraciunea svrit de persoana juridic care poate fi sporit cu pn la 1/3 din
acest maxim.
4. Pluralitatea intermediara. Potrivit art.44 alin.1 din Noul Cod penal, exista
pluralitate intermediara de infractiuni cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de
condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau considerara ca executata,
condamnatul savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de
lege pentru starea de recidiva. Intr-o asemenea situatie, potrivit art.147 alin.1, persoanei
juridice ii se aplica regimul amenzii prevazut de lege pentru persoana fizica, ceea ce
presupune ca pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc
potrivit dipozitiilor de la concursul de infractiuni. Noul Cod penal pastreaza aceeasi
solutie cu privire la pluralitatea intermediara in cazul persoanei juridice, si anume
aplicarea regulilor de la concursul de infractiuni
5. Infractiunea continuata. Potrivit art.41 alin2 Cod penal infractiunea este
continuata cand o persoana savarseste la diferite perioade de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi
infractiuni. Infractiunea continuata este insa o stare de agravare a pedepsei, aplicabila
inclusiv in cazul persoanei juridice.
In acest sens, art.42 Cod penal prevede ca, in cazul persoanei juridice,
infractiunea continuata se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea
savarsita, la care se poate adauga un spor , de pana la o treime din maximul special al
pedepsei amenzii aplicate, daca acesta nu este indestulator.
6. Concursul intre cauzele de atenuare si de agravare. Potrivit art.80 alin.4
C.pen in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstantele
agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa amenzii pentru persoana juridica
poate fi sporita pana la maximul general. Aceasta este de altfel singura modalitate prin
care pedeapsa amenzii poate ajunge pana la maximul general prevazut de codul penal
( 2.000.00 lei)
Potrivit art.79 alin din noul Cod penal prevede ca, daca in cazul aceleiasi
infractiuni sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea
pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se
reduc prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la tentativa, circumstante
atenuante si cazuri speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine, iar potrivit alin.2
daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea raspunderii
penale, pedeapsa se stabileste prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la
19
circumstante agravante, infractiune continuata, concurs sau recidiva. Cand in cazul

aceleiasi infractiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei si una
sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevazute de
lege pentru infractiunea savarsita se reduc conform alin1, dupa care limitele de pedeapsa
rezultate se majoreaza conform art.2.
7. Individualizarea judiciara a executarii sanctiunilor aplicabile persoanei
juridice. O persoana juridica nu poate beneficia de suspendarea conditionata a executarii
pedepsei amenzii si, cu atat mai putin, a pedepselor complementare1.
In mod evident, nu sunt sau nu pot fi aplicabile persoanelor juridice nici alte
modalitati de individualizare a executarii sanctiunilor, precum suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere, executarea pedepsei la locul de munca, liberarea conditionata
ori executarea pedepsei intr-o inchisoare militara.
In sistemul Francez, persoana juridica poate beneficia de suspendarea
conditionata a executarii pedepsei amenzii, dar si a unora dintre celelalte sanctiuni
aplicabile acesteia.
Nu sunt insa aplicabile persoanelor juridice dispozitiile privitoare la suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere, intrucat in cazul acestor entitati supravegherea se
realizeaza prin intermediul pedepsei plasarii sub supraveghere judiciara.
Printre diferitele moduri de individualizare a executarii pedepsei aplicabile
persoanelor juridice se numara si fractionarea platii amenzii. Aceasta poate fi pronuntata
potrivit art. 132-28 Cod penal francez, daca se constata un motiv grav de ordin social
sau profesional. Fractionarea platii-amenzii poate fi dispusa pe o perioada de maxim 3
ani.
Alte modalitati de individualizare a executarii pedepsei existente in Codul penal
francez sunt renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, potrivit art.
132-58 C.pen.fr, aplicabile atat in ceea ce priveste pedeapsa amenzii, cat si in ceea ce
priveste celelalte pedepse prevazute de Codul penal pentru persoanele juridice.
Codul penal roman nu cuprinde nicio prevedere referitoare la individualizarea
executarii pedepselor aplicabile persoanelor juridice. Mai mult, doctrina sublinieaza ca
nici in noul Cod penal dispozitiile in aceasta materie nu vizeaza si persoanele juridice.
Desi Noul Cod penal introduce ca modalitati de individualizare atat renuntarea la
aplicarea pedepsei art 80-82, cat si amanarea aplicarii pedepsei art.83-90, existente in
Codul penal francez, si pastreaza totodata suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere art.91-98, din modul de reglementare a acestor institutii rezulta ca ele nu
pot viza si persoanele juridice.
Capitolul IV.
Elemente de procedura privind urmarirea penala a persoanei juridice
20
1. Reprezentarea persoanei juridice. O persoan juridic nu se poate prezenta n

justitie ntocmai ca o persoan fizic. n mod evident, este necesar ca unele reguli
de procedur penal s fie adaptate specificittii persoanei juridice care nu se poate
exprima prin ea insi, ci doar prin intermediul unei persoane fizice.
Prin Legea nr.356/2006, Codul de procedur penala romn a fost mbogtit cu un
capitol n Titlul IV Proceduri speciale, capitol referitor la Procedura privind tragerea la
raspundere penala a persoanei juridice.
Prima problem care se pune n legatur cu participarea persoanei juridice n calitate
de inculpat n procesul penal o constituie reprezentarea acesteia. n raporturile de drept
civil sau comercial persoana juridic particip prin reprezentantul su legal, iar n lipsa
acestuia printr-un reprezentant conventional decis de organele de conducere ale persoanei
juridice. Acelai mod de reprezentare este adoptat i pentru asigurarea participrii
persoanei juridice n procesul civil.n acelai spirit, Legea nr.356/2006 a prevzut ca
persoana juridic va fi reprezentat la ndeplinirea actelor procesuale i pocedurale penale
de reprezentantul su legal.
Majoritatea persoanelor juridice au mai multe organe de conducere dintre care unul
este unipersonal, iar celelalte sunt colegiale. De regula, n raporturile cu tertii , persoana
juridic este reprezentat prin organul unipersonal de conducere, acesta fiind
reprezentantul legal. n cazul societtilor comerciale n nume colectiv, n comandita
simpla sau cu rspundere limitat, functia de reprezentare revine administratorilor
societtii crora li s-a acordat de ctre asociati aceast putere 1. Dreptul de reprezentare va
fi ncredntat unuia su mai multor administratori prin actul constitutiv al societtii sau de
ctre adunarea asociatilor.
Dei textul de lege nu precizeaz n mod expres, se consider c art.479 C.Proc.Pen.
este acela c persoana juridic va fi reprezentat n procesul penal n care este inculpat de
ctre persoana care are mandatul de reprezentant legal la momentul procesului i nu la
momentul svririi faptei. Pentru a justifica n fata procurorului sau instantei de judecat
calitatea sa procesual, reprezentantul legal al persoanei juridice inculpate trebuie s
prezinte acestora dovada calittii sale, rezultnd dintr-un act emis de persoana juridic.Nu
este nevoie s se ntocmeasc o procur autenic.
n situatia n care, n aceeai cauz, sunt inculpate att reprezentantul persoanei
juridice, n nume propriu , ct i persoana juridic legal reprezentat de acesta, pentu
aceeai fapt sau pentru fapte conexe, nu este admisibil ca ambii subiecti procesuali sa fie
reprezentati de aceeai persoan, ntruct s-ar crea un conflict de interese. De aceea,
majoritatea legislatiilor , inclisiv cea romn au prevzut c, n aceste situatii, persoana
juridic va fi reprezentat de un mandatar.
Misiunea mandatarului persoanei juridice se limiteaz la reprezentarea acesteia n
justitie, aceast postur nu i confer i dreptul, dac nu l avea dj, de a interveni n
administrarea persoanei juridice. Se observ c legiuitorul romn limiteaz n timp
posibilitatea desemnrii unui madatar care s reprezinte persoana juridic la ndeplinirea
actelor pocesuale i procedurale, stabilind ca moment de nceput declanarea urmririi
penale.
Astfel, art.479 alin.3:Dac pentru aceeai fapt sau pentru fapte conexe s-a inceput
urmrirea penal i mpotriva reprezentatntului legal al persoanei juridice, aceasta i
numete un mandatar pentru a o reprezenta. Aceasta nseamn c, n ipoteza n care din
1
I. Schiau, T. Prescure, Legea societilor comerciale nr.31/1990, Ed. Hamangiu,2007, p.233-235.
21
cuprinsul actului de sesizare nu rezult suficiente elemente care s determine nceperea

urmririi penale, ci sunt necesare acte premergtoare, pe toata perioada efecturii actelor
premergtoare persoana juridic nu poate fi reprezentat dect de reprezentantul su
legal, chiar dac sesizarea a fost fcut sau cercetarile vizeaz att persoana juridic
precum i reprezentantul su legal.
Mandatarul desemnat de persoana juridic poate fi orice persoana, din interiorul sau
din afara ei. Legea nu interzice ca mandatarul ales de persoana juridic sa fie chiar
aprtorul acesteia n proces. Sub acest aspect, au existat discutii in doctrina franceza si
in cea belgian legate de oportunitatea desemnrii avocatului persoanei juridice ca
mandatar al acesteia n sensul reglementrii specifice rspunderii penale a persoanei
juridice, concluzia fiind de a nu recomanda aceast suprapunere de functii 1. Apare nevoia
s facem distictia ntre atributiile avocatului ca mandatar desemnat s reprezinte persoana
juridic n justitie in sensul art.479 alin.3 C.Proc.Pen. i atributiile aceluiai avocat ca
aprtor al persoanei juridice n acelai proces. n primul caz, vizat de art.479 alin.3 mai
sus citat, avocatul desemnat ca mandatar al persoanei juridice l inlocuiete practic pe
reprezentantul legal al acesteia i asigur participarea personal a persoanei juridice in
fata organelor judiciare. n aceast calitate, el va trebui s rspund la citatiile
procurorului i ale instantei de judecat, s raspund la ntrebrile acestora etc. n cel deal doilea caz, sunt incidente dispozitiile art.171 C.Proc.Pen. privind asistenta juridic a
nvinuitului sau inculpatului, asistenta care se traduce prin lmuririle,sfaturile i
interventiile pe care avocatul le face,ca specialist n domeniul dreptului2.Aadar,in cursul
urmaririi penale reprezentantul/mandatarul va trebui sa fie prezent, avand dreptul de a
participa la ntreaga procedur3.
2. Competena teritorial. Atunci cnd o persoan juridic este nvinut/inculpat
ntr-o cauz penal, competent teritorial a organelor de urmrire penal i a celor
de judecat, conform art.479 C.proc.pen.,depinde de:
a) locul unde a fost svrsit infractiunea;
b) locul unde se afl sediul persoanei juridice;
c) locul unde locuiete persoana vtmat sau unde aceasta i are sediul.
Criteriul locului unde locuiete fptuitorul ,prevzut n art.30 alin.1 lit.c) C.Proc.Pen.,
valabil pentru persoana fizic, a fost nlocuit cu criteriul locului unde se afl sediul
persoanei juridice, iar criteriul locului unde a fost prins fptuitorul nu poate functiona in
cazul persoanei juridice.
Se pune ntrebarea dac, n cauz, se fac cercetri mpotriva persoanei juridice, ct i
a persoanei fizice care a actionat n numele, n interesul sau n realizarea obiectului de
activitate al celei dinti, ambele avnd calitatea de nvinuit, respectiv de inculpat, crei
instante ii va reveni competenta din punct de vedere teritorial. Competenta n ceea ce
privete ambele persoane va trebui , ca atare, s fie stabilit pe baza criteriilor prevazute
la art.35 C.Proc.Pen., ceea ce nseman practic c organul de urmrire penal are
posibilitatea de a alege ntre criteriile de competent stabilite de at.479 C.proc.Pen.
1
I. Neagu, Drept procesual penal.Partea general, Editura Global Lex, Bucureti,204,p.186. O.
Stoica, Rolul avocatului n relizarea dreptului de aprare a cetenilor, R.R.D. nr.3/1972,p.111-112.
3
2010 , p.508
2
22
pentru persoana juridic i criteriile stabilite de art.30 alin.1 C.proc.Pen pentru persoana
fizica.
3. Citarea. n ceea ce privete citarea persoanei juridice n calitate de nvinuit sau
inculpat, legea nr.356/2006 a introdus n Codul de procedur penal un singur
articol care adapteaz regulile referitoare la locul citrii. Nu exist nicio dispozitie
special pentru persoana juridic relativ la continutul citatiei , nmnarea citatiei
sau dovada de primire, ceea ce nseamna c dispozitiile respective din Codul de
procedur penal se vor aplica n mod corespunztor i persoanelor fizice i celor
juridice.
Persoana juridic se citeaz la sediul acesteia. Legiuitorul a avut n vedere
posibilitatea ca sediul declarat de aceasta s fie fictiv sau persoana juridic s nu mai
functioneze la acel sediu, iar noul sediu este necunoscut. Pentru aceste ipoteze, citatia se
afiseaz la sediul consiliului local n a crui raz teritorial s-a svrit infractiunea. n
cazul n care persoana juridic este reprezentat prin mandatar, citarea se face la locuinta
mandatarului ori, daca acesta este un practician n insolvent numit de instant sau de
organul de urmarire penala, la sediul acestuia1.
Continutul citatiei este acelai celui pentru persoana fizic. n ceea ce privete
nmnarea citatiei n lipsa unei dispozitii contrare, se vor aplica prevederile art.178 alin.4
C.Proc.Pen. referitor la citatia destinat unei unitti dintre cele la care se refer art.145
C.Pen sau altei persoane juridice. Astfel, citatia se pred la registratura sau functionarului
nsrcinat cu primirea corespondentei.
4. Msuri preventive. Msurile preventive sunt acele mijloace de constrngere care
se iau mpotriva nvinuitului sau inculpatuilui pentru a se asigura buna desfurare a
procesului penal ori pentru a se mpiedica sustragerea nvinuitului sau inculpatului de la
urmrirea penal, de la judecat sau de la executarea pedepsei.Atunci cnd privesc
persoana fizica, msurile preventive reglemenate de Codul de procedura penala vizeaz
restrngerea liberttii de micare a acesteia.Acestea pot fi luate numai dac exist probe
sau indicii temeinice c nvinuitul sau inculpatul a svarsit o fapt prevzut de legea
penal i numai pentru infractiuni pedepsite cu detentiune pe viat sau cu nchisoare.Cea
mai grav dintre msurile preventive-arestarea preventiv a invinuitului sau inculpatuluinu poate fi luat dect de judector, pe cnd celelalte pot fi luate i de procuror n cursul
urmririi penale2.
Art. 479 C.proc.Pen.,statund asupra msurilor preventive ce pot fi luate mpotriva
unei persoane juridice, prevede c acestea pot fi dispuse numai pentru buna desfurare a
procesului penal i dac exist motive temeinice care justific presupunerea rezonabil c
persoana juridic a svarsit o fapt prevzut de legea penal.Nu se prevede nsa o
limitare a posibilittii lurii acestor msuri n functie de gravitatea infractiunii
comise.Msurile preventive sunt urmtoarele:
suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;
suspendarea fuziunii , a divizrii sau a reducerii capitalului social al persoanei
juridice;
1
p.384
2
N.Volonciu, A.uculeanu, Codul de procedur penal comentat, Ed.Hamagiu, Bucureti, 2007, p.83
23
interzicerea unor operatiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena

diminuarea semnificativ a activului patrimonial sau insolventa persoanei
juridice;
interzicerea de a ncheia anumite acte juridice, stabilite de organul judiciar;
interzicerea de a desfura activitti de natura celor n exercitiul sau cu ocazia
crora a fost comis infractiunea.
Primele trei msuri preventive urmresc nlturarea riscului disparitiei persoanei
juridice , prin dizolvare, lichidare ,divizare, reducerea capitalului social, operatiuni care
tind la diminuarea semnificativ a patrimoniului sau insolventa persoanei juridice,
disparitie care ar face imposibil tragerea sa la rspundere penal.Prin natura lor ce
vizeaz ingradirea unor drepturi patrimoniale i prin efectele pe care le produc, aceste
masuri se aseaman cu msurile asigurtorii al cror scop l constituie asigurarea
confiscrii speciale, a reparrii pagubei produse prin infractiune i garantarea executrii
pedepsei amenzii1.
n doctrin s-a pus problema dac este posibil computarea duratei masurii
preventive prevzute la art.479 lit.e) C.Proc.Pen.,respective interzicera de a desfura
activitti de natura celor n exercitiul sau cu ocazia crora a fost comis infractiunea cu
durata pedepsei complementare a suspendrii activittii sau uneia dintre activitatile
persoanei juridice n legatura cu care s-a svrit infractiunea, n masura n care a fost
pronuntat o astfel de pedeaps.
Legiuitorul a prevzut n cazul persoanei juridice posibilitatea depunerii unei
cautiuni.Plata cautiunii de ctre persoana juridic nu asigur suspendarea executrii
msurilor preventive ci, dimpotriva, chiar respectarea acestora.Cautiunea nu se restituie
persoanei juridice daca aceasta nu a respectat masurile preventive impuse.Cuantumul
cautiunii fixate de instanta nu poate fi mai mic de 5.000 lei.
5. Msuri asiguratorii. Art.479 C.Proc.Pen. prevede c, fat de persoana
juridic, se pot la msuri asiguratorii n vederea confiscrii speciale, reparrii
pagubei prin infractiune, precum si pentru garantarea executrii pedepsei
amenzii.Scopurile pentru care se pot lua msuri asiguratorii sunt aceleai ca i
pentru persoana fizic.Legea nu prevede ns care sunt msurile asiguratorii ce
pot fi luate mpotriva unei persoane juridice, ceea ce nseamn c ea face trimitere
la textul art.163 si urm. C.Proc.Pen.
Astfel, conform art.163 alin.1 C.Proc.Pen., msurile asigurtorii se iau n cursul
procesului penal de procuror sau de instanta de judecat i constau n indisponibilizarea,
prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile i imobile.Dispozitiile alin.2-3 ale
art.163 C.Proc.Pen. Pot fi aplicate n mod corespunztor mporiva persoanei juridice
nvinuit sau inculpate situatia fiind diferit fat de cea n care persoana juridic este
chemat s rspund n calitate de persoan responsabil civilmente.Astfel,dac persoana
juridic are calitatea de nvinuit sau inculpat, pot fi late msuri asiguratorii mpotriva sa
att n vederea recuperrii pagubei , ct i pentu garantarea pedepsei amenzii2.
Dac n aceeai persoan juridic este introdus n cauz doar in calitatea de
persoana responsabil civilmente, fat de ea nu pot fi luate msuri asiguratorii dect n
1
p.433
2
I.Neagu, Tratat de procedur penal. Partea general, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2003. p.622
24
vederea recuperrii pagubei.ntrebarea care se pune este dac, n aceeai cauza, sunt
cercetate in acelai timp i persoana juridic i persoana fizic, msurile asiguratorii vor
fi luate fat de ambele deopotriv, sau este suficient ca ele s fie luate numai fat de una
din ele.Rspunsul depinde de scopul pentru care se iau masurile de sigurant.Daca scopul
lor este garantarea executrii pedepsei amenzii, este evident c masurile vor fi luate
numai fat de persoana pasibil de pedeapsa amenzi.Msurile asiguratorii care vizeaz
bunurile supuse confiscarii speciale vor fi luate fata de persoana n patrimoniul creia se
afl aceste bunuri.Indisponibilizarea bunurilor n scopul garantrii reparrii pagubei se va
dispune de ctre procuror sau de ctre instanta de judecat fat de persoana juridic sau
fat de persoana fizic sau fat de ambele , n functie de cumulul prejudiciului care
trebuie recuperate i de patrimonial fiecreia, pn la concurenta valorii probabile a
pagubei.
6. Procedura de informare. Organul judiciar va comunica organului care a
autorizat nfiintarea persoanei juridice i organului care a nregistrat persoana
juidica nceperea urmririi penale, punerea n miscare a actiunii penale i trimiterea
n judecata a persoanei juridice, la data dispunerii acestor msuri, n vederea
efecturii mentiunilor corespunzatoare.
Comunicarea datelor prevzute de art.479 alin.1 C.proc.Pen1. organelor care au
autorizat nfiintarea unor persoane juridice este eficient n msura n care legea oblig
aceste organe s nfiinteze registre n care ar putea s opereze aceste mentiuni.
Comunicarea le va permite s urmreasc procesul penal pornit impotriva persoanei
juridice i, n situatia n care infractiunea care i se retine n sarcina are legatur cu
obiectul de activitate pentru care persoana juridic a fost autorizat s se nfiinteze, sa
poat evalua daca este sau nu necesar sa-i retraga autorizatia.Organele prevazute in alin.1
al art.479 C.Proc.Pen. sunt obligate s comunice organului judiciar, n termen de 24 de
ore de la data nregistrrii , n copie certificat, orice mentiune nregistrat de acestea cu
privire la pesoana juridic.
Persona juridic este obligat s comunice organului judiciar, n termen de 24 de
ore, intentia de fuziune,divizare, dizolvare ,reorganizare, lichidare sau reducere a
capitalului social.Aceast dispozitie urmreste prevenirea sustragerii persoanei juridice
de la urmrire, prin disparitia calittii sale de subiect de drept nainte de finalizarea
procesului penal pornit impotriva sa sau diminuarea semnificativ a posibilitilor sale
de a executa pedeapsa amenzii i de reparare a pagubei.Astfel prevenit, organul judiciar
poate dispune msura preventiv prevzut de art.479 lit.a) sau b) C.Proc.Pen.
CONCLUZII
Consider ca raspunderea juridica a persoanei juridice reprezinta, la nivel

mondial, unul dintre subiectele cele mai dezbatute printre juristi. Aceasta dezbatere a
devenit mai importanta mai ales in secolul al XX-lea, cand mal ales S.U.A. si Canada,
1
Art.479 C.proc.pen
25
precum si statele europene s-au confundat cu un numar mare de infractiuni privitoare la

dreptul mediului, fraude, decese ale angajatilor din cauza neresectarii prevederilor legale
in domeniul protectiei muncii, coruptie, infractiuni financiare, infractiuni informatice,
toate acestea implicand persoana juridica.
Toate legile penale romane care au prevazut raspunderea penala a persoanelor
juridice in ultimii ani au revazut in mare masura aceleasi pedepse aplicabile acestor
entitati. In toate situatiile, amenda este singura pedeapsa principala ce poate fi pronuntata
impotriva persoanelor juridice, celelalte sanctiuni putand fi aplicate cu titlu de pedepse
complementare. Cu toate ca nu se precizeaza in mod expres in Codul penal aceasta
posibilitate, exista totusi si alte pedepse, prevazute in legi speciale, care sunt aplicabile si
in cazul persoanelor juridice.
Paleta sanctiunilor aplicabile persoanei juridice este destul de larga si excede
chiar celor prevazute de Codul penal. Fie ca se numesc pedepse, fie ca se numesc masuri
de siguranta, sanctiunile prevazute de lege trebuie sa fie eficiente si sa raspunda scopului
acestora. Fata de persoana juridica poate fi luata o singura nasura de siguranta prevazuta
in Codul penal, constand in confiscarea speciala.
Sunt de parere ca, daca unei persoane juridice ii se recunoaste raspunderea
penala, acest lucru ar aduce mai multe avantaje decat dezavantaje, mai ales financiar si
are un rol preventiv referitoare la savarsirea de infractiuni.
In acest scop, prevederile legale care reglementeaza aceasta institutie trebuie sa
permita in mod efectiv ca persoanele juridice vinovate sa fie trase la raspundere penala,
iar cele nevinovate sa nu fie condamnate penal, pentru a se realiza scopul procesului
penal.
Asadar, functia oricarui sistem de drept penal trebuie sa fie prevenirea savarsirii
infractiunilor, care trebuie avuta in vedere cu atat mai mult la aplicarea prevederilor
legale referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice.
Aceasta institutie trebuie sa reprezinte un instrument suplimentar prin care pot fi
aparate drepturile si interesele legitime ale persoanei, precum si valorile fundamentale ale
sociatatii.
Bibliografie
Antoniu G.,Rspunderea penal a persoanei juridice, n R.D.P.,

nr.1/1996.
26
Bulai C., Bulai B.N.,Manual de drept penal.Partea general, Editura

Universul Juridic, Bucureti, 2007.
Diaconescu H., Este rspunderea penal a persoanei juridice n dreptul

romn o rspundere pentru fapta altuia?, n Dreptul nr.12/2005.
Dongoroz V., Drept penal, Editura Asociatia Romn de tiinte Penale,

Bucureti,2000.
Dongoroz V.,Explicatii teoretice ale Codului penal romn, Vol. II, Editura
Academiei, Bucureti,1970.
Lascu I., Rspunderea penal a persoanei juridice, n R.D.P., nr.4/2007.
Neagu I., Drept procesual penal.Partea general.Tratat, Editura Global

Lex, Bucureti,2004.
Streteanu F., Chirit R.,Rspunderea penal a persoanei juridice, Editia

a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureti,2007.
Tanoviceanu I. , Tratat de drept i procedur penal, Vol. I, Editura

Curierul Judiciar, Bucureti, 1924.
27
28

Institutia Pedepsei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutia Pedepsei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

Instituia rspunderii penale a persoanei juridice nu este o creaie a epocii

Seciunea I. Pedeapsa principal aplicabil persoanei juridice

persoane juridice condamnate penal i n cazul oricrei infraciuni reinute n sarcina

Legea penal francez nu fixeaz o limit general minim sau maxim ,

Sectiunea a II-a. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice

savarsirea de infractiuni nu a fost singurul scop al persoanei juridice la momentul

definitive, instantei civile competente, care deschide procedura de lichidare si

Conform art. 71 7 C.pen., afiarea hotrrii de condamnare se realizeaz n extras, n

persoanei juridice la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere a acestuia, care ar

Noul Cod penal-Legea nr.286/2009

-recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice,

Sectiunea a-II-a.Alte masuri de siguranta ce pot fi aplicabile persoanei

H.Matsopoulou, Le renouveau des mesures de sret, D., 2007, PP.1607-1608

Prin urmare, si in Romania confiscarea animalului poate fi dispusa fata de o

Nici noul Cod penal nu cuprinde prevederi speciale cu privire la circumstantele

Sectiunea a II-a.Starile de atenuare si de agravare a pedepsei

Actualul Cod penal prevede, pentru recidiva postcondamnatorie, modalitatea

circumstante agravante, infractiune continuata, concurs sau recidiva. Cand in cazul

1. Reprezentarea persoanei juridice. O persoan juridic nu se poate prezenta n

I. Schiau, T. Prescure, Legea societilor comerciale nr.31/1990, Ed. Hamangiu,2007, p.233-235.

cuprinsul actului de sesizare nu rezult suficiente elemente care s determine nceperea

interzicerea unor operatiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena

Consider ca raspunderea juridica a persoanei juridice reprezinta, la nivel

precum si statele europene s-au confundat cu un numar mare de infractiuni privitoare la

Antoniu G.,Rspunderea penal a persoanei juridice, n R.D.P.,

Bulai C., Bulai B.N.,Manual de drept penal.Partea general, Editura

Diaconescu H., Este rspunderea penal a persoanei juridice n dreptul

Dongoroz V., Drept penal, Editura Asociatia Romn de tiinte Penale,

Lascu I., Rspunderea penal a persoanei juridice, n R.D.P., nr.4/2007.

Neagu I., Drept procesual penal.Partea general.Tratat, Editura Global

Streteanu F., Chirit R.,Rspunderea penal a persoanei juridice, Editia

Tanoviceanu I. , Tratat de drept i procedur penal, Vol. I, Editura

S-ar putea să vă placă și