Sunteți pe pagina 1din 3

.......................

CAPITOLUL 5

- VACANTA DE VARA -

Se pare ca tot universul ei de copil se desfasura in acest satuc in apropire de


Dunare.Unde toata lumea cultiva legume si fructe,cresteau animale.Partea cea mai
frumoasa era ca acolo nu existau diferentieri intre oamenei,nu existau bogati sau
saraci ci doar oameni simpli care se trezeau dimineata cand afara abia se crapa de
ziua ,isi duceau animalele la pascut pe pajiste dupa care isi continuau munca pe
camp,nu aveau aparate sofisticate cu care sa-si usureze munca dar traiau intr-o
armonie de invidiat.Chiar pe ulita unde locuiau bunicii Mariei se afla cel mai
populat loc din sat penru copii,chiar fusese denumit"Coltul vesel".Aici era partea
in care se intalneau totii copii veniti in vacante la bunici,seara era rezervata
mutitudinii de jocuri:Ratele si vanatorii,Filme,fete sau baieti,melodii sau
cantareti,unde fiecare isi cauta pretext sa sarute macar pe obraz pe cel darg din
grup,toata distractia era intrerupta de unul din locatarii din apropiere,mereu
venea blestemand cu o bata in mana sa-i alunge pe cei care erau resposabili pentru
marea zarva.Avea fata arsa de soare,buzele crapate si mereu cu aceiasi palarie
lasa-ta pe o parte si decolorata de atata purtat.Pentru a-i alunga pe cei care isi
gasisera loc de joaca in fata casei lui a intins zmoala pe bancuta din fata
portii,dar nici asa nu a reusit sa-i alunge.
Maria abia astepta sa-si intalneasca bunicii si strabunica pe care nu-i vazuse
de o jumatate de an,stiau ca trebuie sa ajunga si ca de fiecare data bunica ii
pregatea tot felul de bunatati,iar bunicul mereu avea maruntisul pregatit in
buzunar pentru dulciuri dar nu-l castiga decat daca-i canta un cantec popular pe
care-l invatase special pentru el,micul spectacol se termina mereu cu lacrimi de
fericire in ochii lor.Cea mai mare fericire pentru ei era sa stea impreuna la masa
unde se povesteau intamplarile petrecute in timpul cand nu se vazusera.
-Maria,hai la masa!
Tipa strabunica din curte,ea era cea care avea acesta menire de fiecare
data,tot ea era cea care ramanea cu treburile casei impreuna cu Maria,desi Maria
primea diferite sarcini,sa faca curatenie, sa hraneasca puisorii de
curca,strabunica sau baba Leana cum ii mai spuneau ,mereu o trimitea la joaca
facand ea toata treaba,pentru asta Maria o iubea enorm,mereu ascundea cate un
fruct pe care il furisa in buzunarle ei zdrenturoase.
Drept rasplata baba o pupa mereu pe obraz apasat mereu lasandu-i saliva pe
obraz,lucru pe care-l ura Maria cel mai mult la ea.Singurul lucru pe care-l faceau
impreuna era scarmanatul de lana,unde Maria asculta mereu cu placere diferitele
povestioare despre strabunicul ei si despre viata frumoasa pe care au avut-o
impreuna.El fusese un om calm,muncitor,care isi adorase sotia si la care in toata
viata nici macar nu a ridicat glasul,pentru asta ea repeta mereu ca isi doreste
mult sa moara sa se odihnesca alaturi de el.
-Grabeste-te,masa e gata!striga batrana iar.
-Vin!raspunde Maria care o luase la fuga incaltata intr-o pereche de sosoni
din plastic mai mari cu zece numere.
-Hai repede, ca a facut baba turtite calde pe plita si mamaliguta.
-Maria,mananci ciorbita?Intreaba bunica,care aducea tot felul de bucate pe
masa.
-Nu stiu,ce mai avem ?
-Avem de toate,sarmalute,peste prajit,salata.
-Vreau sarmalute cu mamaliguta.
-Dar ai grija ca dupa ,avem macaroane cu branza,asa ca trebuie sa-ti pastrezi
loc in stomacel si pentru ele.
-Uhuuuuu!Ce bine!
-Pai trebuie sa ai putere ca de maine o sa mergi cu bunicul sa paziti
bostanul,pepenii mai au putin si se coc,iar bunicul a construit cea mai frumoasa
coliba din sat pentru tine.Peste doua saptamani trebuie sa iesim cu ele la
vanzare,iar tu dupa cum am vazut anul trecut ai vandut cel mai mult dintre noi.
-Bunico,iti mai aduci aminte atunci cand au venit strainii si mi-au dat o
groaza de cadouri?
-Sigur ca da,multe dintre ele inca le mai am.
-Poate ai noroc si anul acesta si te intalnesti cu ei.
Cu un an inainte,in vacanta de vara Maria ii ajutase pe bunici la vanzare,in
timp ce bunicul ei o lasase singura ,o rulota oprise langa ea.Din masina au
coborat doi oameni in varsta care cautau pepeni.Incercand sa vorbesca cu Maria sa
cumpere ,aceasta nu ii putea intelege si s-au mutat la vecinii ei sa cumpere.In
timp ce se intorceau la masina Maria le-a iesit in cale cu doi pepeni in mana,pe
care i-a intins si a plecat fara sa mai ceara bani in schimb.Cei doi au ramas
uimiti de gestul fetitei si s-au intors peste cateva minute cu un sac de
cadouri,haine ,jucarii,sepcute dar si niste bani pe care ea nu-i cunostea.Au
incercat sa-i transmita prin semne ca-i multumesc si ca o sa revina.Maria a
imparit si celorlalti copii ai vecinilor o parte din cadouri dupa care a plecat
spre casa grabita sa le povsteasca bunicilor intamplarea.Au ramas uimiti vazand
minunea care se intamplase dar si vazand banii din mana fetitei,avea o suta de
marci,bani foarte valorosi la acea vreme.
-Am auzit ca esti premianta,spune bunicul cu un aer serios.
-Cum a fost la scoala,mai greu decat la gradinita?
-Aici nu ne mai jucam atat de mult,in cea mai mare parte a timpului scriem.
-Eu am luat premiul intai anul acesta.
-Mi-a spus Mihaela dar am crezut ca ma pacaleste,si asa am zis sa te intreb
pe tine.
-Bravo!Bunicul are ceva pentru tine,ca ai fost cuminte si silitoare.
Se ridica in picioare, o saruta pe frunte dupa care ii intinde o bancnota.
-Multumesc,bunicule!
-Dar spune-mi,Mihaela este bine?
-Sper ca nu se mai cearta cu Cristii... .Nu?
-Nu... .Fetita isi apleaca fata spre farfurie sa nu fie nevoita sa-l priveasca
in ochii,stia ca mereu o face sa spuna adevarul,dar de data acesta nu vroia sa
spune nimic,inainte sa plece Mihaela a rugat-o sa nu spuna,si ii promisese mamei
ca va spune cat de bine se inteleg ei acum.
-Dar daca se intampla ceva,ii spui bunicului?
-Sigur,bunicule.
-Dupa masa pot sa merg la joaca?Schimba ea subiectul.
-Da,dar nu pana tarziu.
-Bunico,Laura a ajuns aici?
-Da,am vorbit mai devreme cu ea si i-am spus ca azi ajungi,te asteapta cred.
-Sarumana pentru masa!Am terminat.
-Sa cresti mare si frumoasa!Hei,nu ai terminat tot,intoarce-te!
Dar Maria iesise deja pe usa,grabita sa-si intalnesca prietenii.
Laura era cea mai buna prietena a ei,erau de aceeasi varsta si mereu jucau
aceleasi jocuri.Comparativ cu alte fetite,in loc sa se joace cu papusile,preferau
sa deseneze sau sa cante la iesirea din sat,unde peisajul era ca din
povesti.Coasta asa cum o numeau localnicii era un loc foarte inalt de unde puteai
privii lacul.Unde vara mergeau toti copii la scaldat,si care gazduia toate
ratustele si gastele localnicilor,aveau mereu coada vopsita diferite culori pentru
a le diferentia stapanii.In spatele lacului se intindea o padure de plopi pe care
trebuia sa o traversezi sa ajungi la Dunare.Tot de acolo puteai admira vaporasele
care o traversau iar noaptea,o explozie de lumini iti incanta vederea pe tot malul
bulgarilor.La poalele coastei erau adapostite gradinile satenilor,intre care nu
exista nici un gard.Erau udate pe rand de sateni care-si facusera canale din
pamant ,ele coborau de la izvoarele de pe coasta.Deasupra fiecarui izvor erau
construite fantanite,de unde se adapau vitele venite la pascut ,iar femeile aveau
locuri special amenajate pentru spalatul hainelor.Un sentiment de liniste isi
punea stapanire pe orice fiinta care respira aerul curat al acelui petec de
pamant,o multime de flori colorate impanzeau pasistea iar salciile plangacioase is
revarsau ramaurile in apropierea lacului,vrand parca sa guste din mireasma
florilor de la poalele lor.Cate un paraias brazda ici colo pamantul,aranjate parca
strategic la distante egale pentru a potoli setea vizitatorilor,dandu-le prilejul
de a simti mireazma iasomiei si a mentei ce pusesera stapanire pe malurile
lor.Murmurul cristalin al apei,zumzetul gazelor si adierea vantului se unisera
intr-o formatie oferind cel mai mare spectacol al naturii,iar fluturii in mii de
culori fiind cei mai talentati dansatorii ai acestei scene care se intindea atat
cat iti permitea vederea.

..............

CRISTINA M.