Sunteți pe pagina 1din 53

Curentul continuu, circuitul electric

Electricitatea face parte din viata noastra cotidiana. Ea este utilizata pe vehicule
servind la efectuarea urmatoarelor operatii :
- alimentarea sistemelor electrice,
- permite transmiterea informatiilor sub forma de semnale.

Definitie

Materia contine sarcini pozitive, protonii, si sarcini negative, electronii.


In mod normal, exista atit electroni cit si protoni : materia este neutra, nu are sarcina
electrica.

Deplasarea sarcinilor creaza curentul electric.

Circuitul electric simplu


Un circuit electric simplu este o bucla continand o sursa de energie electrica si un
consumator legati prin fire conducatoare ca si un dispozitiv ce permite inchiderea
sau deschiderea circuitului.

Dupa cum tocmai am vazut, un circuit electric trebuie sa fie inchis pentru a permite
curentului sa poata circula de la sursa la consumator si sa revina la sursa.

Masa caroserie

Intr-un vehicul, se utilizeaza in mod curent caroseria pentru returul curentului.


Aceasta este masa caroserie.

Sensul curentului
Prin conventie, curentul se deplaseaza de la borna pozitiva spre borna negativa.

Energia

electrica

Electricitatea este o forma de energie.

Productia de energie electrica


Pentru a produce un curent electric, o alta sursa de energie este necesara, ca de
exemplu :
- bateria transforma energie
chimica in energie electrica,
- alternatorul transforma energie
mecanica in energie electrica.

Consumul de energie electrica


Electricitatea produsa poate fi transformata intr-o alta forma de energie, ca de
exemplu :
- un bec transforma energie electrica in energie luminoasa,
- un motor electric transforma energie electrica in energie mecanica.

Diferenta de potential
Tensiunea,denumita deasemenea diferenta de potential intre doua puncte dintr-un
circuit electric, este comparabila cu inaltimea coloanei de apa sau cu presiunea intrun circuit hidraulic.
Daca nu exista tensiune nu exista nici circulatie a electronilor.

Tensiunea este o marime electrica simbolizata prin litera U.


Unitatea sa de masura este Volt-ul; simbolizat prin litera V.

Descriere
Rolul bateriei este de a stoca energia electrica sub forma chimica si sa o
restituie sub forma electrica.

Bateria se prezinta sub forma unei cutii dotate cu doua borne :


- una pozitiva,
- una negativa.
In cazul unei baterii de 12 volti, bacul din polipropilena este divizat in sase
compartimente.
Vedere interioara a bateriei

Fiecare compartiment al bateriei contine un element (1) constituit dintr-un pachet de


placi pozitive legate la borna pozitiva si placi negative legate la borna negativa.
Ansamblul acestor placi este scufundat intr-un lichid conductor numit electrolit care
este un amestec format din apa distilata si acid sulfuric.
Producerea de energie electrica este rezultatul reactiilor chimice intre aceste diferite
elemente.

Eticheta bateriei
O eticheta indica principalele caracteristici electrice ale bateriei.

Trei valori sunt in general mentionate, ca de exemplu 12 V65 Ah, 720 A :

- 12 V este la tensiunea nominala (in volti),


- 65 Ah indica capacitatea in amperi-ora,
- 720 A est intensitatea maximala pe care o poate livra bateria la temperatura joasa
(in amperi).

Reguli de securitate

In caz de contact al acidului cu pielea sau cu ochii, clatiti din abundenta cu apa
curata si consultati un medic.
Din cauza prezentei substantelor active (gaze degajate), este recomandat a se evita
utilizarea in proximitatea bateriei a punctelor calde (tigari, sudura, etc.) deorece exista risc
de explozie.
Pentru a evita un scurt-circuit nu trebuie asezat vreun obiect metalic pe baterie.

Inaintea unei bransari sau a unei debransari a bateriei, este necesar sa intrerupem
toti consumatorii vehiculului respectiv.

Verificarile vizuale si sulfatarea


Inainte de a controla bateria cu un dispozitiv de masurare, este necesara verificarea
urmatoarelor aspecte :
- absenta scurgerilor datorate fisurilor bacului sau ale capacului,
- starea bornelor,
- buna stringere a legaturilor electrice,
- nivelul electrolitului.
Anumite baterii poseda un reper care indica nivelul electrolitului.
Acest nivel trebuie sa se situeze la aproximativ 20 mm deasupra placilor.

Baterie sulfatata
Sulfatarea unei baterii
provine in
general de la o proasta
intretinere
(acid cu concentratie
scazuta, baterie

descarcata pentru o perioada lunga


de timp, etc.). Sulfatarea fiind ireversibila, este deci important sa se intretina corect
bateria.

Dispozitivele pentru controlul bateriei


Midtronics R330
Testerul Midtronics R330 permite controlul bateriei fara a
o
debransa. Starea bateriei este indicata in clar pe
ecran.
Avantajul principal al acestui tester este facilitatea
de utilizare.

Multimetrul
Multimetrul permite nu numai sa se masoare tensiunea bateriei dar deasemenea sa
se efectueze majoritatea verificarilor electrice.

Testerul de diagnosticare CLIP


Cutia de masuratori fizice a
testerului de diagnosticare Clip,
permite

efectuarea

verificarilor

electrice ale bateriei.

Incarcarea bateriei

Intensitatea

Intensitatea, numita deasemenea curent, este debitul de sarcini (electroni) care


traverseaza un circuit. Ea este comparabila cu debitul de apa printr-o scurgere.

Intensitatea este o marime electrica simbolizata prin litera I. Unitatea de masura este
Amper-ul ; simbolizat prin litera A

Rezistenta
Se numeste rezistenta opunerea circuitului electric la circulatia curentului.

Rezistenta este o marime electrica sinbolizata prin litera R. Unitatea sa de masura este
Ohm-ul simbolizat prin litera greaca ( Omega ).

Un material care opune putina rezistenta la circulatia curentului este un conductor.


Invers un material care opune multa rezistenta la circulatia curentului este un izolant.
In general metalele sunt bune conducatoare, aurul fiind cel mai bun dar costa mult si
de aceea se realizeaza cel mai adesea firele electrice din cupru, un bun conducator
deasemenea dar mai avantajos ca pret.
Sticla si materialele plastice, de exemplu, sunt izolatoare.

Intre aceste doua categorii, exista semi-conductoarele care, dupa cum indica
numele lor, conduc curentul in anumite conditii. Aceste semi-conductoare permit sa se
fabrice componentele electronice, care intra de fapt in constructia calculatoarelor
calculatoarelor.

Circuitul paralel si serie


Circuitul serie

Curentul alege un singur traseu si traverseaza consumatorii unul dupa celalalt intrun circuit in serie :
- Intensitatea este aceeasi in orice punct a circuitului,
- Tensiunea totala la bornele ansamblului de consumatori este egala cu suma
tensiunilor la bornele fiecarui consumator,
- Rezistenta echivalenta este egala cu suma rezistentelor individuale

Conectarea rezistentelor
Cind rezistentele sunt conectate in serie, rezistenta echivalenta este egala cu
suma rezistentelor individuale.
Conectarea rezistentelor in serie

De exemplu : R echivalenta = 8

+2

= 10

Cind rezistentele sunt conectate in paralel, valoarea rezistentei echivalente este


mai mica decit cea mai mica dintre rezistente.
Conectarea rezistentelor in paralel

De exemplu : R echivalenta = 1,6

Utilizarea aparatelor de masura


Multimetrul
Majoritatea masuratorilor electrice se efectueaza
cu ajutorul unui multimetru.
El se compune din:
- Un ecran de afisare,
- Un comutator de selectare a modurilor de lucru,
- Trei sau mai multi conectori,
- Doua cabluri de culori diferite , unul negru si
altul rosu.
In cadrul acestui curs vom studia numai functiile
voltmetru, ampermetru si ohmetru in curent continuu.

Comutatorul de selectare

Permite alegerea functiei multimetrului in functie de marimea electrica de masurat.


Aceasta alegere trebuie facuta inainte de fiecare masuratoare.
Este suficient de a plasa comutatorul in fata simbolului corespunzator marimii de
masurat.

Tensiune continua
Puneti comutatorul pe : V.
Ati selectat functia Voltmetru.

Rezistenta
Puneti comutatorul pe :

Ati selectat functia Ohmmetru.

Intensitate continua
Puneti comutatorul pe : A..
Ati selectat functia Ampermetru.

Bornele de conexiuni
Borna de conexiuni denumita COM de la comun este rezervata in mod exclusiv
pentru bransarea cordonului negru.
Celelalte borne denumite prin simbolurile functiilor de masurat, sunt rezervate pentru
bransarea cordonului rosu si utilizate in functie de masuratoarea efectuata.
O extremitate a fiecarui cordon este echipata cu un palpator pentru a asigura
contactul cu elementul de masurat.

Ecranul

Ecranul multimetrului afiseaza valoarea marimii masurate.


Un indicator cu bare permite sa se tina cont de variatiile acestei valori in timp.

Diferitele procedee de masurare


Tensiunea
Trebuie pus multimetrul in pozitia voltmetru apoi sa se puna palpatoarele la bornele
elementului de masurat.
Tensiunea se masoara in paralel, firul rosu se plaseaza pe partea pozitiva (+),
firul negru se plaseaza pe partea negativa ().
Intensitate
Trebuie pus multimetrul in pozitia ampermetru, conectat firul rosu la borna rosie ( A )
apoi sa se intrerupa alimentarea circuitului, se va introduce aparatul in circuit si se va
alimenta din nou.
Intensitatea se masoara in serie, firul rosu se plaseaza pe partea pozitiva (+),
firul negru se plaseaza pe partea negativa ().

Rezistenta

Trebuie pus multimetrul in pozitia ohmmetru apoi se va izola de circuit


elementul de masurat inainte de a ridica rezistenta sa prin plasarea virfurilor la bornele
elementului.
Pentru a controla firele conductoare, o rezistenta foarte slaba indica o continuitate.
In timp ce o rezistenta infinita (OL) indica o intrerupere.

Clestele ampermetric
Clestele amperemetric permite masurarea de intensitati foarte mari, fara a deschide
circuitul. Pentru curenti sub 10 amperi, multimetrul conectat in serie este mult mai precis.

Se gasesc diferite tipuri de clesti , care pot fi autonomi sau se utilizeaza


impreuna cu testerul de diagnosticare CLIP sau cu un multimetru. In orice caz, clestele

trebuie plasat in jurul cablului a carui intensitate vrem sa o masuram. Pe cleste o sageata
indica sensul curentului.

Masuratorile electrice cu CLIP-ul

Versiunile Technic si Confort ale CLIP-ului permit sa se masoare marimile fizice.

Incarcarea bateriei
Bateria se comporta ca un rezervor de electricitate, ea se goleste atunci cind este
solicitata (demaraj, faruri, ).
Chiar si fara utilizare, o baterie se descarca progresiv.
Cu cit temperatura este mai mica, cu atit descarcarea este mai rapida.
Trebuie deci sa se umple acest rezervor ceea ce se traduce prin reincarcarea
bateriei.
In timpul mersului autoturismului, bateria este incarcata de natura autonoma de
catre alternator.

In anumite cazuri (imobilizarea vehiculului de exemplu), este necesar de a proceda


la o reincarcare exterioara gratie unui incarcator anexa.

Curentii de descarcare
Cu motorul oprit, contactul taiat, bateria serveste la alimentarea accesoriilor
conectate la + inaintea contactului, cum ar fi alarmele, ceasul, memoria autoradio-ului
ca si anumite calculatoare care functioneaza in permanenta.
Curentii de descarcare sunt considerati ca normali daca nu depasesc citeva zeci de
miliamperi. Daca aceasta valoare este depasita, unul sau mai multi consumatori
permanenti absorb prea mult curent. Putem sa-i izolam debransand sigurantele fuzibile la
unul cite unul pina descoperim circuitul cu probleme.
La vehiculele recente exista temporizari de alimentare. Trebuie deci asteptat (uneori
citeva minute) dupa ce am incuiat vehiculul inainte de a masura curentul de descarcare.
Dispozitivul cel mai potrivit pentru aceasta masurare este multimetrul. De fapt,
clestele ampermetric nu masoara cu precizie curentii inferiori la 1 A. Masuratoarea se face
direct la nivelul bateriei.

Punerea in functiune a bateriei


Regulile de securitate
Incinta trebuie sa fie aerisita deoarece gazele degajate in timpul incarcarii sunt
explozive.
Reincarcarea mai multor baterii in serie este interzisa.
Reincarcarea mai multor baterii in paralel se poate realiza numai in mod
exceptional.

Incarcatoarele omologate de RENAULT

Cum vom efectua o reincarcare de baterie ?


Pentru bransarea incarcatorului pe baterie, trebuie sa efectuam urmatoarele operatii
:
- Debransam si luam bateria de pe vehicul,
- Se conecteaza firul pozitiv al incarcatorului(firul rosu) la borna pozitiva a bateriei,
- Se conecteaza firul negativ al incarcatorului(firul negru) la borna negativa a
bateriei.
Exista diferite tipuri de incarcare :
- Incarcarea lenta, care se efectueaza cu un curent mic, in general intre 1/20 si 1/40
din capacitatea bateriei. Aceasta metoda este utila pentru bateriile in stare foarte proasta
(baterie descarcata de mai multe saptamani).

- Incarcarea normala, care se efectueaza cu un curent de 1/10 din capacitatea


nominala a bateriei. O reincarcare completa dureaza mai multe ore.
- Incarcarea rapida permite sa reincarcam fara distrugeri bateriile incarcate la
aproximativ 80 % din capacitate.

Randamentul incarcarii
Randamentul incarcarii unei baterii este de aproximativ 80 %. Aceasta valoare
semnifica ca o baterie care a absorbit 100 Ah nu restituie decit aproximativ 80 Ah.
O baterie de 40 Ah absoarbe aproximativ 50 Ah pentru a se incarca.
O incarcare completa dureaza intre 4 si 10 ore in functie de incarcarea initiala a
bateriei.

Depanarea
Pentru a depana un vehicul a carui baterie este descarcata sau iesita din uz , se
utilizeaza o baterie exterioara si cabluri de demaraj, sau un demaror autonom ca sursa de
curent.
Aceste mijloace permit demararea motorului vehiculului.

Bateria exterioara cu cabluri de demaraj


Cele doua baterii trebuie sa aiba o
tensiune nominala identica (12 V).
Capacitatea bateriei ce furnizeaza curentul
trebuie sa fie cel putin egala cu cea a baterieI
descarcate.
Utilizati cabluri electrice de demaraj in
stare buna si de sectiune suficienta.
O
decongelata inainte de a fi alimentata.

baterie

inghetata

trebuie

sa

fie

Demarorul autonom
Demarorul autonom este un aparat portabil
continind o baterie interna de 12 V.
El permite demararea tuturor vehiculelor in pana
de baterie.
Aparatul se branseaza la priza de bricheta pentru
reincarcarea bateriei interne.
Un ecran sau LED-uri indica nivelul sau de
incarcare.

Consecintele posibile ale unei debransari


de baterie
Cind se debranseaza o baterie pentru a o inlocui, consecintele sunt in general
neimobilizante :
- ceasul de bord nu mai este reglat,
- codul radio-ului se pierde,
- devine inactiva functia impulsionala a geamurilor electrice si a trapei pavilion.
Debransarea bateriei nu intervine asupra elementelor urmatoare :
- postul de conducere memorat (scaune, retrovizoare, reglaje climatizare),
- reglajul farurilor.
Procedurile de realizat dupa o debransare a bateriei sunt explicate in Documentatia
Tehnica :

- Manual de Reparatie (in particular capitolul 8).


- Note Tehnice.
- Manualul de utilizare al vehiculului.

Legea lui Ohm


Legea lui Ohm este una din legile fundamentale ale electricitatii. Aceasta leaga
printr-o formula cele 3 marimi electrice principale. Tensiunea U este egala cu rezistenta R
inmultita cu intensitatea I.

Legenda :
-U (Tensiunea) in Volti (V).
-R (Rezistenta) in Ohmi (

).

-I (Intensitatea) in Amperi (A).

La tensiune constanta, cind rezistenta creste, intensitatea se diminueaza. Invers,


cind rezistenta se diminueaza, intensitatea creste.

Exemple de utilizare a legii lui Ohm


Calculati rezistenta unui element traversat de un curent de 2 A si a carui tensiune la
borne este de 12 V.

Rezultat: cunoscind ca rezistenta R este egala cu tensiunea U impartita prin


intensitatea I,

rezistenta este de 6 (12 V 2 A).


Cand traseul initial al curentului este
deviat printr-un circuit cu rezistenta nula (sau
aproape nula), se va produce un scurt-circuit.
Un scurt-circuit se poate produce daca doua fire
dezizolate se ating intre ele. Fara protectie in
circuit curentii foarte mari ce apar la producerea
unui scurt-circuit ar duce la topirea izolatorului
de pe fire, existand riscul de incendiu. Caldura
degajata depinde de valoarea curentului si de
sectiunea firului (Efect Joule).

Siguranta fuzibila este utilizata pentru evitarea acestui fenomen si deci de a proteja
circuitele de curenti de prea mare intensitate.
Rolul sau este de a se topi inaintea izolatorului. Cind siguranta fuzibila s-a topit,
circuitul este deschis iar curentul nu mai poate circula. Circuitul este astfel protejat.
Atunci cind o siguranta fuzibila s-a ars, este obligatoriu sa identificam cauza
supraintensitatii si sa o remediem.
Calibrul sigurantei de inlocuire trebuie sa fie similar celei de origine. Daca este de un
calibru mai mare, permite trecerea unui curent prea mare prin circuit, ceea ce poate
produce deteriorari.
Daca este de un calibru prea mic, risca sa se topeasca la intensitati de functionare
normale.

Notiunea de cadere de tensiune


Caderea de tensiune este diferenta de potential pe un anumit consumator (care
poate fi un conductor de lungime mare).

Daca rezistenta cablului ce alimenteaza demarorul creste cu 0,01

,din cauza

sulfatarii bornelor de exemplu, intensitatea fiind de 150 A ; caderea de tensiune pe borne


devine:
U = R I.
U = 0,01 150 = 1,5 V.
Se poate spune ca tensiunea care alimenteaza demarorul diminueaza cu 1,5 V.

Magnetismul
Un magnet este un corp dotat cu proprietati magnetice, altfel spus are capacitatea
de a atrage metalele feroase. La extremitatile sale are doi poli :
- un pol nord,
- un pol sud.
In jurul acestor poli exista un spatiu unde se exercita o forta de atractie numita
camp magnetic.
Daca apropiem polii identici (Sud/Sud sau Nord/Nord) ai doi magneti, ei se resping.
Invers, daca apropiem polii opusi (Nord/Sud), ei se atrag.

Releul este un intrerupator comandat la distanta. Actiunea unui electromagnet este


cea care modifica pozitia unei palete.
El este constituit din doua circuite distincte :
- circuitul de comanda care include electromagnetul,
- circuitul de putere care include paleta.
Releul dispune de numeroase avantaje cum ar fi :
- Reducerea caderilor de tensiune datorate circuitelor prea lungi (cazul circuitelor a
caror comanda se face plecand de la tabloul de bord).
- Diminuarea intensitatii curentului prin intrerupatoarele si cablajele habitaclului
(curentul de comanda a unui releu este de 0,2 A).
- Reducerea sectiunii firelor pe circuitul de comanda a instalatiei.

Functionare
Intrerupator deschis, resortul trage paleta astfel incit sa deschida contactele.

Cind bobinajul este alimentat, paleta este atrasa de catre campul magnetic generat
de catre electromagnet. Contactele sunt inchise, curentul circula si lampa se aprinde.

Motorul de curent continuu

Sa luam doua conductoare diametral opuse, fixate


pe un rotor si supuse la un camp magnetic produs
de doi magneti permanenti. Daca un curent electric
circula prin conductoare se creaza un camp
electromagnetic care interactioneaza cu campul
magnetic formandu-se un cuplu ce determina
invartirea rotorului.
Sensul de rotatie depinde de sensul curentului prin
conductoare.
Pentru a creste performantele acestei masini, este
suficient sa crestem numarul de conductoare (spire)
sau sa crestem campul magnetic. Conductoarele sunt alimentate prin perii.

Circuitul de pornire
Motorul termic are nevoie sa fie lansat pentru a demara, acesta fiind rolul circuitului
de pornire.

Descrierea circuitului

Cablurile de legatura electrica formeaza doua circuite de alimentare distincte.


Circuitul de putere (A) transmite demarorului curentul provenind de la baterie (I >
150 A).
Circuitul de comanda (B) transmite solenoidului, eventual prin intermediul unui releu,
curentul de comanda in situatia de demaraj.

Constructie
Demarorul se descompune in trei parti distincte care sunt :
- Solenoidul (1), care deplaseaza bendixul (3) prin intermediul furcii (2) si inchide in
acelasi timp circuitul de forta ce alimenteaza motorul electric.
- Motorul electric de curent continuu (4), care porneste motorul termic.

- Ansamblul furca (2) si bendix (3), ce permite solidarizarea la rotatie, intre demaror
si coroana dintata a volantului motorului (5).

Coroana dintata este plasata pe volantul motorului termic. Aceasta transmite cuplul
de rotatie al demarorului catre motorul termic. Contactul cu cheie comanda de la distanta
solenoidul demarorului (direct sau prin intermediul unui releu, sau prin intermediul unei cutii
de interconexiune).

Cind conducatorul actioneaza contactul de pornire, solenoidul va fi alimentat, acest


lucru provocand deplasarea furcii si odata cu aceasta

a bendixului, care va intra in

angrenare cu coroana dintata a volantului motorului.

Miezul solenoidului, deplasandu-se, va cupla contactul de forta ce va alimenta


motorul de curent continuu. Acesta va antrena in rotatie motorul termic, care astfel
porneste.

Controlul circuitului de pornire


Este important de a se reaminti ca un defect de pornire nu provine in mod
obligatoriu de la circuitul de pornire.
De exemplu, sistemul antidemaraj, cutia de viteza automata sau probleme mecanice
pot impiedica pornirea.

Controlul vizual
Primul control de efectuat este vizual si vizeaza in mod particular :

- urmele de lichid,
- fixarea cablurilor de legatura,
- starea si integritatea diferitelor elemente din circuitul de pornire.

Controlul auditiv
Iata o lista a problemelor cele mai intilnite, constatate la actionarea demarorului :

Controlul alimentarilor si maselor

Este deasemenea necesar de a verifica alimentarile si punctele de masa pe circuitul


de pornire. Acest control poate pune in evidenta conexiuni electrice degradate.

Controlul curentului consumat


Curentul consumat din baterie, cu demarorul actionat, variaza intre 100 A (motor
benzina de mica cilindree) si 250 A (motor diesel de mare cilindree). Aceasta masuratoare
trebuie sa fie realizata cu un cleste ampermetric.
In cazul in care curentul este foarte slab, putem suspecta o problema de demaror, o
baterie descarcata sau legaturi electrice deteriorate.
In cazul in care curentul este foarte mare, putem suspecta un scurt-circuit la nivelul
demarorului sau un element mecanic care blocheaza demarorul.

Puterea absorbita
Puterea corespunde cantitatii de energie pe care o componenta o absoarbe pentru
functionarea sa. Intr-un circuit electric, puterea electrica P este egala cu tensiunea U
inmultita cu intensitatea I.

Puterea este o marime fizica simbolizata prin litera P.


Unitatea de masura a puterii este Watt-ul simbolizat prin litera W.

Circuitul de incarcare
Baterie se descarca cind o utilizam, in mod particular dupa o pornire, trebuie deci
reincarcata.

Descrierea circuitului

Alternatorul este o masina electrica rotativa antrenata de catre motorul vehiculului


prin intermediul unei curele. Rolul sau este de a transforma o energie mecanica intr-o
energie electrica pentru a alimenta consumatorii electrici si a mentine nivelul de incarcare
al bateriei.
Alternatorul
Regulatorul

de

tensiune,

integrat in alternator, regleaza


tensiunea de incarcare a bateriei
la o valoare fixa indiferent de
starea de incarcare a bateriei si de
numarul

consumatorilor.

Cind

tensiunea de iesire a alternatorului


este prea mica, regulatorul creste
curentul de excitatie in infasurarile
rotorului. Cand tensiunea de iesire este prea ridicata, regulatorul scade curentul de
excitatie in infasurarile rotorului.

Carterele asigura coeziunea ansamblului.


Rotorul este inductorul alternatorului, iar statorul indusul. Redresorul si regulatorul
transforma curentul pentru a putea fi utilizat la reincarcarea bateriei.

Curentul alternativ
Dupa cum indica si numele sau, alternatorul produce curent alternativ.

In curent continuu, sarcinile electrice merg intotdeauna in acelasi sens, in timp ce in


curent alternativ, ele merg in mod alternativ intr-un sens apoi in celalalt.
Curba caracteristica a curentului alternativ este o curba numita sinusoidala.

Functionarea alternatorului
Alternatorul este bazat pe principiul inductiei electromagnetice.

Rotorul este un electromagnet care se deplaseaza rotindu-se in fata bobinelor


statorului, rotorul induce deci un curent alternativ in stator.

Curentul indus este proportional cu curentul de excitatie a electromagnetului.


Curentul alternativ este impropriu reincarcarii bateriei, trebuie sa-l transformam
inainte de al utiliza.

O dioda este un component electronic care nu lasa sa treaca curentul decit intr-un
singur sens.

Redresorul
Bransand diode la iesire alternatorului, nu
este lasata sa circule decit partea pozitiva a
semnalului alternativ creat.

Un

montaj

redresoare,

de

diode,

permite

numit

punte

rasturnarea

alternantei negative a semnalului.

Alternatorul trifazat

Pentru a crea un semnal continuu, se


multiplica numarul de bobine din stator.
Semnalele bobinelor sunt decalate in timp.

Regulatorul

de

tensiune
Pe masura ce rotorul se invirte mai repede, tensiunea de iesire creste. Avand in
vedere ca toti consumatorii au fost proiectati sa functioneze la o anumita tensiune
nominala, exista riscul ca acestia sa se deterioreze. Regulatorul de tensiune limiteaza
tensiunea furnizata de alternator.

Controlul circuitului de incarcare


Este necesara efectuarea in prealabil a unui control vizual (fixarea cablurilor de
legatura, starea si integritatea diferitelor elemente ale circuitului de incarcare).

Controlul alimentarilor si maselor

Este totodata necesar


de a verifica alimentarile si
legaturile la masa ale circuitului
de

incarcare. Acest

poate

pune

in

control
evidenta

conexiuni electrice degradate


(proasta fixare, coroziune).

Masurarea
intensitatii
Curentul produs de catre alternator trebuie sa fie superior curentului utilizat de catre
consumatorii vehiculului :
- I descarcare este curentul utilizat de catre consumatori.
- I incarcare este intensitatea curentului la iesirea din alternator.
Bilantul de incarcare este valoarea curentului de incarcare din care se scade
valoarea curentului de descarcare.
Rezultatul trebuie sa fie pozitiv. Daca este negativ, alternatorul nu poate satisface in
intregime consumul electric al bateriei. Curentul necesar suplimentar va fi consumat din
baterie, iar aceasta se va descarca.

Masurarea tensiunii
Masurarea tensiunii ne permite verificarea bunei functionari a regulatorului.
O valoare prea mica semnifica ca intensitatea curentului furnizata de alternator nu
este suficienta consumatorilor electrici de pe vehicul.

O valoare prea ridicata poate duce la distrugerea componentelor electrice de pe


vehicul, in particular a calculatoarelor. In acest caz , regulatorul de tensiune poate fi defect.

Conectica si fasciculele

de cabluri

Introducere in conectica
Conectica este asociata cu notiunea de racord electric. Ea contine in special
urmatoarele elemente :
- conectorii :tata (port-pini) sau mama (port-alveole),
- papucii electrici : tata (pinii) sau mama (alveole),
- nodurile : regrupari de mai multe fire prin sudura,
- reglete : regrupari de fire prin sertizare,
- cutiile sunt : legaturi de fire prin stringere.
Toate aceste componente pot fi supuse la diferite constringeri.

Controlul preliminar al conectorilor


Este necesar de verificat pozitia si integritatea conectorilor.
In plus, trebuie sa ne asiguram ca nici un element parazit nu degradeaza conectorii.

Diagnosticarea si repararea unui circuit electric

Demersul de diagnosticare
Etapele demersului de diagnosticare
1. Colectarea de informatii.
2. Analiza.

3. Identificarea originii disfunctionalitatii.


4. Eliminarea cauzei disfunctionalitatii.
5. Corectarea defectului.
6. Validarea reparatiei.
Documentatia tehnica : MR si NTSE

Pentru a diagnostica si repara o pana electrica, trebuie consultat capitolul 8 al


Manualului de Reparatii (MR) care explica functionarea diferitelor componente ale
vehiculului. Acesta constituie un ajutor in diagnosticare. In cadrul documentatiei aflata la
dispozitie se pot consulta Notele Tehnice (NT), si Notele Tehnice Scheme Electrice
(NTSE). Cautarea unei NTSE necesita identificarea vehiculului prin denumirea comerciala
si data de fabricatie.

Utilizarea NTSE

La inceputul fiecarui NTSE, un capitol explica utilizarea schemelor electrice,


amplasarea sigurantelor fuzibile si releelor, deasemenea ca si nomenclatorul conectorilor si
trecerea cablajelor.

Indexul functiunilor
Aceasta parte permite cautarea numerelor de planse corespunzatoare functiei
defecte a vehiculului.

Colectia de scheme electrice


Index-ul functiunilor trimite catre un lot de planse. Lista criteriilor permite
determinarea plansei corespunzatoare vehiculului studiat.
Pentru a citi schemele, este necesara realizarea operatiunilor urmatoare :
- identificarea alimentarilor si maselor,
- identificarea organelor,
- identificarea conectorilor.

Indexul Organe si Racordari


Indexul Organe permite identificarea fiecarui organ prin numarul sau. De
asemenea Indexul Racordari permite identificarea fiecarui racord prin numarul sau.

Trecerea cablajelor
Acest capitol localizeaza cablajele pe vehicul. Aceasta etapa permite alegerea
punctelor de control cele mai potrivite (acces facil, importanta).