Sunteți pe pagina 1din 7

SC MIRASTAR SRL

ADMINISTRATOR
MIRUNA-IOANA

FULEA
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE
SI SANATATE IN MUNCA PENTRU ACTIVITATILE DE INTRETINERE SI
EXPLOATARE A CAZANELOR
IPSSM NR. 15
1. CONTINUT
Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca informeaza despre masurile
tehnice si organizatorice ce trebuie respectate de catre personalul care efectueaza activitati
de intretinere si exploatare a cazanelor in centrala termica.
2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedura, are ca domeniu de aplicare toate activitatile de intretinere si
exploatare a cazanelor in centrala termica.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006
Hotararea de Guvern nr. 1425 /2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
Ordonan de urgen nr. 195/2002 (R1), privind circulaia pe drumurile publice,
actualizata
Hotararea de Guvern nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de
securitate i/sau de sntate la locul de munca
Hotararea de Guvern nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca
Hotararea de Guvern nr.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru locul de munca
Hotararea de Guvern nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Hotrre nr. 355/2007, privind supravegherea sntii lucrtorilor
Ordonan de urgen nr. 99/2000 - privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecia persoanelor ncadrate n munc
4. PREVEDERI GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Lucratorul trebuie sa execute dispozitiile sefilor ierarhici, in conditiile prezentelor

instructiuni si este obligat a preveni sau opri orice actiune care ar putea conduce la
accidentarea propriei persoane sau a altor persoane.
La inceperea programului de lucru, personalul lucrator trebuie sa se prezinte apt
pentru desfasurarea activitatilor incredintate conform atributiilor de serviciu si a fisei
postului
Prezentarea personalului lucrator la lucru sub influenta alcoolului sau a drogurilor, in
stare de ebrietate sau oboseala avansata, neechipat cu echipamentul de protectie
acordat, conduce la neadmiterea la lucru si consemnarea ca absent nemotivat pentru
ziua respectiva.
Fiecare lucrator este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile
prezentelor instructiuni, care pune in pericol securitatea oamenilor, sa comunice cele
constatate sefului direct sau ierarhic superior.
Personalul este obligat sa cunoasca si sa aplice instructiunile tehnice si de exploatare
in activitatea sa, astfel incit sa previna producerea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale.
Inainte de inceperea lucrului, lucratorii sunt obligati sa verifice daca uneltele si utilajele
pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punct de vedere al securitatii
muncii. Este interzisa folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund normelor
tehnice.
La repartizarea lucrarilor, conducatorul locului de munca va indica procedeul de lucru
corect (nepericulos) si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor,
utilajelor si sculelor din dotare, verificand in acelasi timp starea echipamentului
individual de protectie.
Atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de
protecie colectiv ori prin msuri, metode sau procedee de organizare a muncii,
conducatorul locului de munca trebuie s prevad semnalizarea de securitate i/sau
de sntate la locul de munc.
Aptitudinea n munc reprezint capacitatea lucrtorului din punct de vedere medical
de a desfura activitatea la locul de munc n profesia/funcia pentru care se solicit
examenul medical.
Lucratorul este obligat sa se prezinte la examenul medical periodic, pentru
confirmarea aptitudinii n relaia cu cerinele locului de munc i n mod particular, cu
factorii nocivi profesionali. Controlul medical periodic este obligatoriu. Conditionarea
din fisa de aptitudine trebuie respectata.
Lucrtorul este obligat s se prezinte la examenele medicale periodice, conform
planificrii efectuate de ctre medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.
Orice lucrtor are dreptul s consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru
orice simptome pe care le atribuie condiiile de munc i activitiile desfurate.
Conducatorul locului de munca coordoneaza si urmareste efectuarea controlului
medical periodic al subordonatilor si este direct raspunzator pentru neefectuarea lui.
Conducatorul locului de munca este direct raspunzator de efectuarea instruirii la locul
de munca, de efectuarea instruirii periodice si de admiterea la lucru a lucratorilor din
subordine.

Pentru asigurarea protectiei persoanelor incadrate in munca pentru perioadele cu


temperaturi extreme (peste + 37 C), conducatorul locului de munca urmareste si
raspunde de efectuarea masurilor impuse (dotare cu EIP, apa minerala si pauze dese
la racoare).
Pentru asigurarea protectiei persoanelor incadrate in munca pentru perioadele cu
temperaturi extreme (sub - 20 C), corelate cu condiii de vnt intens, conducatorul
locului de munca urmareste si raspunde de efectuarea masurilor impuse (dotare cu
EIP, ceai cald si pauze dese la caldura).
Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igiena individuala utilizate pentru
prevenirea imbolnavirilor profesionale; conducatorul locului de munca raspunde de
distribuirea materialelor igienico-sanitare, pe baza de tabel si semnatura de primire.
Lucratorul este obligat sa foloseasca materialele igienico-sanitare, conform
instructiunilor de folosire.
Punctele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare de prim-ajutor.
Trusele de prim ajutor vor fi completate sau nlocuite pe msura utilizrii lor sau
expirrii termenului de valabilitate cu materiale consumabile, n conformitate cu
reglementrile n vigoare, de catre conducatorii directi ai locurilor de munca.
Personalul instruit trebuie s intervin, fr alt dispozitie, pentru acordarea primului
ajutor n caz de nevoie, actionnd imediat si corect, s anunte sefii ierarhici superiori
si s actioneze, dac este cazul, pentru interventia personalului medical de
specialitate.
Personalul trebuie s intervin, fr alt dispozitie, pentru localizarea si stingerea
inceputului de incendiu.
Actioneaza imediat si eficient pana interventia personalului de specialitate; anunta
sefii ierarhici superiori.
Conducatorul locului de munca raspunde de dotarea tehnica a locului de munca cu
mijloace tehnice PSI (stingatoare, nisip, apa, etc).
Adopta o atitudine civilizata (prezenta fizica, limbaj, comportament) in relatia cu sefii,
colegii si cetatenii.
5. PREVEDERI REFERITOARE LA CENTRALA TERMICA (SALA DE CAZANE)
Centrala termica trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
nivelul pardoselii s fie deasupra terenului nconjurtor;
uile s se deschid spre exterior;
ferestrele s asigure o iluminare natural suficient, iar cel puin una s fie rabatabil
i s rmn permanent deschis n timpul funcionrii;
s aib o instalaie de iluminat care s asigure un nivel satisfctor al iluminrii, n
special n zona sticlelor de nivel i manometrului.
drumul de acces n sala cazanelor i spaiul din jurul cazanelor, trebuie s fie
intotdeauna liber;
n sala de cazane trebuie s fie afiate instruciunile interne de exploatare a
cazanelor, instruciunile de protecie a muncii i instruciuni n caz de incendii;
n sala de cazane trebuie s fie ordine i curenie. Nu se admite utilizarea acesteia
ca atelier, depozit de materiale, etc;

conductele din sala cazanelor, s fie vopsite conform normativelor n vigoare;


centura de impamantare si continuitatile sa fie in buna regula de functionare.

6. FUNCTIONAREA FARA AVARII A CAZANELOR


Pentru prentimpinarea de avarii ce produc mari pagube materiale i victime
omeneti, concret, personalul ce exploateaza instalatiile de incalzit trebuie:
s cunoasc foarte bine cazanele, instalaiile din sala de cazane, deservirea acestora
i instruciunile interne de securitate;
sa fie atestat la zi de ISCIR
sa aiba controlul medical periodic;
sa se prezenta la serviciu cu regularitate si odihnii.
sa examinineze cu deosebit atenie sala cazanelor, cazanul i n special focarul spre
a se convinge c nu a rmas fr ap, nu are nroiri, burduiri, la preluarea
schimbului;
Se interzice accesul celorlalti lucratori in hala cazanelor. In hala cazanelor, vor avea
acces numai lucratorii care executa lucrari de reparatii si intretinere, sub conducerea
mecanucului sef.
7. UTILIZAREA SI EXPLOATAREA CAZANELOR
FUNCTIONAREA CAZANULUI
Sarcina principal a fochistului n timpul turei de serviciu, este s urmreasc
permanent nivelul apei la sticlele de nivel, care:
a) nu trebuie s scad sub nivelul minim fiind pericol de avarie (aburul pleac din
cazan ncrcat cu o mare cantitate de ap care provoac: depuneri de sruri n
supranclzitor i arderea prematur a acestuia, lovituri de berbec n conductele de abur ce
pot duce la ruperea lor, condensarea mai repede a aburului, etc.
b) nivelul apei trebuie s se menin pe ct posibil la jumtatea sticlei de nivel, s
"joace" s "oscileze" n sticle.
c) reglarea alimentrii cu ap se face continuu, pe msura consumului acesteia i
deci nivelul apei n sticle s se menin constant;
d) cnd nu se poate face reglarea (alimentarea) contin cu ap a cazanelor,
reglarea se face cu ntreruperi prin pornirea i oprirea pompei. Deci alimentarea cu ap a
cazanului, n aceast situaie trebuie s se fac des i n cantiti mici, i nu rar i n
cantiti mari de ap rece, deoarece rcete cazanul, scade presiunea i provoac
curgerea evilor.
e) n cazul alimentrii automatizate cu ap a cazanului, fochistul are obligaia de a
urmri nivelul apei din cazan, i de a interveni la timp, fiind i n acest caz singurul vinovat
de rmnerea fr ap a cazanului.
PURJAREA CAZANULUI
Purjarea cazanului este de dou feluri: purjarea continu i purjarea periodic sau

intermitent:
purjarea continu are scopul de a elimina continuu n atmosfer, srurile din apa din
cazan, care se acumuleaz n concentraie mai mare, n zona situat la 100-200 mm
sub nivelul minim. Se realizeaz mai mult sau mai puin a robinetului de purj
continu.
purjarea periodic (intermitent) se face de fochist cel puin o dat pe tur, avnd ca
scop eliminarea nmolului depus n partea de jos a tamburului sau colectoarelor,
nmol rezultat din srurile i impuritile coninute n apa de alimentare. Purjarea
repetat se face i n cazul n care apa "spumeg" n sticla de nivel, precum i la
circa 30 min. dup oprirea cazanului.
Purjarea, se recomand a se face cnd presiunea este sczut, astfel:
se verific nivelul apei la sticlele de nivel, care trebuie s fie ct mai aproape de
nivelul maxim;
se verific etaneitatea robinetelor de purjare, punnd mna pe evile de purjare i
constatnd c sunt reci;
se verific existena apei n rezervorul de alimentare i buna funcionare a pompelor
de ap;
se deschide complet i se las deschis primul robinet de purjare dinspre cazan;
se deschide i al doilea robinet, timp de 5-10 secunde, dup care se nchide i se
redeschide dup circa 60 secunde. In acest timp, valul de ap ce se formeaz n
tambur aduce nmolul mai deprtat spre robinetul de purjare
operaia se repet de 2-3 ori, dup care robinetele se nchid n ordine invers. In
final se redeschide i se nchide ultimul robinet pentru eliminarea apei rmas ntre
robinei. Inaintea fiecrei redeschideri, se va verifica nivelul apei n cazan.
Dup terminarea purjrii, se face alimentarea cu ap i se verific etaneitatea
robinetelor de purjare (fara defectiuni).
Se interzice purjarea simultan a dou conducte de purjare ale aceluiai cazan sau
dou cazane.
Ora purjrii se nscrie n registrul de tur.
SUFLAREA SUPRAFETELOR DE INCALZIT
Suflarea suprafetelor de incalzire, este o operaie foarte important, care trebuie
fcut de fochist n timpul funcionrii cazanului i are ca scop s menin curate
suprafeele de nclzire (de radiaie, de convecie, etc).
Neefectuarea acestor operaiuni, provoac urmtoarele:
crete sau scade temperatura aburului supranclzit, dup cum cenua s-a depus pe
ecranul sau pe sistemul conectiv, respectiv pe evile supranclzitorului;
scade temperatura de prenclzire a apei i a aerului, funinginea depus pe
prenclzitoarelerespective, mpiedicnd transmiterea cldurii;
scade tirajul, cci se mrete rezistena de trecere a gazelor prin suprafeele de
nclzire;
accelereaz avaria supranclzitorului, economizorului i prenclzitorului de aer, din
cauza supranclzirii acestor suprafee auxiliare.

Operaiunile principale sunt:


se purjeaz conductele de purjare, pentru golirea lor de condensat;

se verific dac presiunea aburului din cazan, este apropiat de cea prevzut;
se mrete depresiunea n focar;
se deschide treptat robinetul de abur i se face suflarea.

Pentru a preveni accidentarea fochistului n timpul acestor operaii, acesta va purta


obligatoriu echipament de protecie adecvat: salopeta, mnui protectie, ochelari (viziera),
bocanci cu bombeu metalic.
CURATIREA CAZANELOR
Curirea de piatr a spaiului de ap - abur se face cu rztoare, ciocane uoare,
perii de srm sau alte obiecte metalice, dar care nu zgrie pereii metalici ai cazanului.
Fochistul este scutit de munc grea a curirii de piatr, dac aceasta este fcut
sistematic i la perioade scurte de timp.
Curirea de funingine se face cu rzuitoare i cu perii de srm. Depunerile de
funingine i combustibil ars, n special motorin, vor fi minime dac fochistul se ngrijete
s aib o ardere bun.
Praful cocsificat pe evi, se poate ndeprta uor cu ap fierbinte de la degazor pn
la metal curat, lundu-se msurile de protecie corespunztoare.
Avariile sunt provocate de cele mai multe ori de exploatarea necorespunztoare a
cazanului i sunt produse de :
nerespectarea instruciunilor interne de pornire, funcionare, oprire i conservarea
cazanului;
neefectuarea, conform graficelor, a reviziilor periodice.
8. REPARATIILE CAZANULUI
Reparaiile cazanului sunt de dou feluri: reparaii accidentale (RA) i reparaii
periodice (RP).
Reparaiile periodice sunt de trei feluri:
revizii tehnice (RT)
reparaii curente (RC)
reparaii capitale (RK)
RT (revizia tehnic) const n verificarea, curarea, ungerea, nlocuirea unor piese
uzate i eliminarea unor defeciuni de mic amploare. Cu aceast ocazie se stabilesc
lucrrile ce urmeaz a se face la urmtoarea reparaie curent (RC), care este de
amploare mai mare.
RC (reparaia curent) cuprinde:
- splarea i curirea de piatr i funingine pn la metal curat;
- reparaii la instalaiile de alimentare cu ap;
- verificarea instalaiilor de automatizare;
- reparaii la armturi;
- remedierea neetaneitilor circuitelor de ap, abur, combustibil;
- nlocuirea garniturilor neetane;
- mandrinri de evi;
- revizia motoarelor electrice, splarea lagrelor i nlocuirea uleiului (la pompe,

ventilatoare, etc.);
- verificarea i remedierea pierderilor de pe circuitul condensatului inclusiv
verificarea oalelor de condensat;
- nlturarea altor defeciuni ivite la cazan.
RK (reparaia capital) se efactueaz n scopul de a aduce cazanul ct mai aproape
de starea iniial.

9.. CIRCULATIA LUCRATORILOR SI VEHICULELOR


Zonele de circulaie vor fi marcate prin indicatoare de securitate.
Cile de circulaie trebuie meninute n permanen libere, curate, n vederea
nlturrii pericolului de alunecare i derapare
Traversarea cilor de circulaie de ctre lucratori pe locurile unde lipsesc marcajele
i indicatoarele, se va face dup o prealabil asigurare c nu exist nici un pericol
de accidentare.
Traversarea drumului public de ctre lucratori se face perpendicular pe axa acestuia,
numai prin locurile special amenajate i semnalizate corespunztor, iar n lipsa
acestora, n localiti, pe la colul strzii, numai dup ce s-au asigurat c o pot face
fr pericol pentru ei i pentru ceilali participani la trafic.
Lucratorii sunt obligati sa foloseasca numai trotuarul sau, in lipsa acestuia, sa circule
pe partea stanga a drumului, in directia lor de mers, cat mai aproape de marginea
partii carosabile, conformandu-se regulilor de circulatie.
Viteza maxima pentru autovehicule 5 Km / ora in interiorul societatii.
Viteza maxima pentru autovehicule 3 Km / ora la intrare/iesire, in/din atelierul de
reparatii auto, spalatorie auto, depozit materiale, spatii parcare.