ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Piata vinului
Piata vinului este o piata matura afecatata puternic de evolutiile favorabile sau
defavorabile determinate de obisnuintele alimentare si comportamentul de cumparare al
consumatorilor. Chiar daca pietele dominante (europeana si nord americana) par mai
degraba stabile, tendintele au o scadere constanta a cererii si o modificare a preferintelor
consumatorilor catre vinul de calitate in detrimentul vinului de masa. In tarile traditionale
producatoare si consumatoare de vin, consumul de vin ordinar se diminueaza rapid, in
timp ce consumul vinului de calitate creste lent. Comportamentul pietei pare sa fie
determinat de deviza sa bei mai putin, dar sa bei mai bine.
Desi vinul este comercializat international nu exista o piata internationala a
vinului in sensul curent al pietei internationale. Aceasta deoarece tarile consumatoare sunt
in acelasi timp producatoare asigurandu-si aprovizionzrea in proportie de 100%.
Piata vinului cuprinde mai multe segmente. Segmental cel mai important este cel al
vinurilor stabilizate care poate fi divizat in mai multe grupe: vinuri de calitate medie catre
mediocre si vinuri de calitate superioara supusa unor reglementari si specificatii stricte.
Piata vinului in general dar in particular, cea europeana se caracterizeaza prin
excedente structurale. Productia de vin depasesta potentialul de consum national si
eventualele cantitati destinate pietelor internationale.
In final sistemul de distributie a vinului reproduce aceeasi schema peste tot in
lume, si anume, el este foarte fragmentat cu un numar foarte mare de detailisti raspanditi
peste tot in teritoriu. Se constata in ultimii ani o evolutie discreta constand in deplasarea
cantitatilor distribuite prin canalele de vanzare en-gross (hoteluri, restaurante) catre
canalele de distributie en-detail destinate consumatorului intern (lanturi de supermarketuri). Acest tip de distributie permite ameliorarea competitivitatii produsului in termen de
pret si avantajeaza modelele de consum modern si comportamentul de cumparare.
Sectorul vinului se caracterizeaza printr-o fragmentare extrema a productiei si
comercializarii mai ales in tarile europene mari producatoare (Franta, Italia, Spania). O
alta caracteristica a pietei vinului o constituie ponderea importanta ce o detin societatile
coperatiste. Vinul face parte dintr-o piata mai larga, ce a bauturilor alcoolizate, ce
cuprinde si berea si spirtoasele. Aceste grupuri mari utilizeaza piete europene, dar si cele
nord americane ca furnizor de produse si piata finala pentru produsele alcoolizate.
Un proces de crestere externa se limiteaza in spatiul Uniunii Europene, iar cea
mai mare parte a acestor operatiuni au loc intre societati din aceeasi tara. In acest context,

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

cu certitudine sectorul francez al vinurilor este cel mai angajat in acest proces
inregistrand opt operatiuni de fuzionare.
Reglementarile internationale din domeniul vinului separa vinul in doua categorii: vin de
masa si vinuri cu denumire de origine ce prezinta anumite caracteristici calitative apriori
stabilite. Factorii naturali de cultivare, solul si clima combinate cu tehnicile folosite in
timpul cultivarii si prelucrarii vinului contribuie la caracteristicile calitative ale vinului.
O particularitate aparte a marketing-ului a vinului consta in faptul ca putine alte
produse cunosc o disparitate de pret comparabila cu cea inregistrata in domeniul viticol.
La modul general disparitatile de pret sunt importante in toate privintele: intre regiunile
de productie, intre vinurile rosii si cele albe, intre categoriile de vin etc. In concluzie este
deosebit de dificil de facut o apreciere generala a diferentelor de preturi existente in
sectorul vin mai ales daca avem in vedere ca anumite vinuri de calitate pot atinge
niveluri de pret spectaculoase, in timp ce anumite vinuri de masa nu pot adesea sa
gaseasca o piata de desfacere in ciuda pretului relativ redus.
Calitatea este un criteriu primordial in politica de marketing a vinului. Separarea
vinului vin de masa si vin de calitate exprima compartimente diferite ale
consumatorilor indicand adesea tendinte divergente in evolutia consumului. Consumul de
vin de masa continua o tendinta traditionalista reprezentata de viata din mediul rural, in
timp ce evolutiile de pe piata vinului de calitate exprima o ruptura de tendintele
traditionaliste. Astfel in timp ce vinul de masa continua sa reprezinte bautura cotidiana a
claselor cu venituri reduse, vinul taranului si vinul muncitorului, vinul de calitate
este din ce in ce mai mult vinul elitelor, vinul de sarbatoare, vinul de timp liber. Regulile
ce determina cererea pentru cele doua categorii de vinuri sunt diferite. In timp ce o
crestere a venitului vinului determina o reducere a consumului de vin de masa si cresterea
ponderii vinului de calitate, o scadere a venitului nu determina o reducere a consumului
ci mai degraba substituirea vinului de calitate cu cel de masa.
Piata vinului are un rol important in dezvoltarea economiei tarii, profiturile
provenite din productia si comercializarea de vin fiind intr-o continua crestere. In 2013,
producatorii au sustinut ca productia de struguri si de vin ar putea creste cu 20% fata de
anul 2012 iar in urma acestei cresteri s-ar putea obtine 4 milioane de hectolitri.
Producatorii au ajuns la aceasta concluzie datorita investitiilor prin SAPARD si
Programul National Suport pentru Sectorul Vitivinicol 2008-2013. Romania se situa in
2013 pe locul sase in Europa dupa suprafata viticola iar dupa productia de struguri si vin
pe locul sapte.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI