Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 2.

Cadrul legislativ al activitii de antreprenoriat


2.1. Implicarea statului n reglarea madiului de afaceri
Rolul economic al statului se exercita printr-o multitudine de actiuni si forme de
implicare. De-a lungul existentei sale s-a inregistrat modificarea naturii si dimensiunilor
interventiei statului in economie, precum si aparitia unor noi forme si instrumente de interventie
folosite.
Domeniile predilecte in care se manifesta rolul statului sunt:cheltuielile guvernamentale,
sistemul de impozite si taxe, activitatea legislativa si sectorul public.
n contrast cu mecanismul economiei de piata, in care consumatorii au libertatea de a opta
pentru achizitionarea anumitor bunuri si servicii, activitatile statului implica respectarea
anumitor obligatii.
Daca in secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-leacheltuielile
guvernamentale asigurau subventionarea armatei, a catorva activitati publice si plata unui numar
relativ redus de functionari guvernamentali, preluarea de catre stat a unor sarcini suplimentare a
determinat o evolutie ascendenta a acestora. n principal, ele se concretizeaza in achizitiile
statului de bunuri si servicii si in plati de transfer. n scopul satisfacerii nevoilor sale, statul
utilizeaza bunuri si servicii pentru a caror realizare sunt consumate resurse productive care s-ar
putea folosi in sectorul privat. n schimb, platile de transfer nu constituie o implicare directa a
statului in capacitatea productiva a tarii. Ele reprezinta plati efectuate de catre stat, pentru care
beneficiarii nu furnizeaza bunuri si servicii. n aceasta categorie se inscriu programele de
asistenta medicala si sociala, plata ajutorului social, compensatiile de somaj, platile de binefacere
s.a.
ntrucat achizitiile de bunuri si servicii reprezinta cheltuieli care se rasfrang direct asupra
resurselor productive din economie, ponderea lor in produsul national constituie o alta modalitate
de apreciere a sferei de activitate economica a statului.
Prin intermediul diferitelor cheltuieli guvernamentale, statul influenteaza conditiile de
desfasurare a productiei, volumul si natura bunurilor si serviciilor produse, precum si puterea de
cumparare a diferitelor categorii sociale.
Prin evolutia lor, cheltuielilor guvernamentale pot influenta soldul bugetar dintr-o tara.
Astfel, in cadrul programului de reducere a substantialului deficit bugetar american se
prevedeau, printre altele, restrangerea cheltuielilor interne ale bugetului federal, diminuarea
reglementarilor guvernamentale si stoparea cresterii taxelor. Unul dintre factorii care a influentat
nefavorabil realizarea obiectivului propus a fost rata scazuta a impozitelor si taxelor.
Impozitele si taxele constituie modalitatea principala de formare a veniturilor statului. n
scopul asigurarii obiectivelor propuse, statul trebuie sa promoveze anumite principii in
proiectarea sistemului de impozite si taxe.
Printr-o anumita constructie a sistemului de taxe si impozite, statul poate influenta atat
cererea cat si oferta de bunuri si servicii: veniturile populatiei si agentilor economici, realizarea
cu precadere a anumitor bunuri de investitii si de consum, nivelul de dotare tehnica s.a.
Reglementarile si controlul guvernamental constituie o alta componenta a mecanismului
de implicare in economie a statului. Un loc important il detin politicile antitrust care, in scopul
folosirii eficiente a resurselor, sunt orientate in directia prevenirii acelor actiuni ale
producatorilor care pot afecta concurenta si eliminarii concurentei neloiale. Datorita unor
limite ale pietei private s-a impus controlul exercitat de stat pe linia asigurarii anumitor standarde
pentru produse si servicii, impunerii unor conditii de siguranta in circulatie si in protectia
mediului inconjurator, controlului in domeniul bancar si limitarii competitiei dintre banci si alte
institutii financiare s.a.
Cadrul juridic, legislativ si institutional face posibil ca statul sa impuna restrictii in
domeniul producerii anumitor bunuri, sa limiteze efectele exterioare si nedorite rezultate din
anumite procese de productie, sa normeze preturile unor bunuri si servicii si, prin aceasta, sa
influenteze veniturile actionarilor s.a.

Interventiei statului pe cale legislativa i se adauga calitatea acestuia de intreprinzator,


intreprinderile de stat constituind o realitate veche. Premisele aparitiei acestora si categoriile de
intreprinderi publice au fost analizate de Charles Gide in cursul sau de economie politica. El
foloseste conceptul de statificare pentru acele categorii de intreprinderi care urmau sa fie
gestionate de stat. n principal, sectorul public s-a constituit pe calea nationalizarilor, a unor
investitii speciale si ponderea sa difera de la o tara la alta.
Programarea economica poate fi apreciata ca o forma distincta de interventionism statal
ce utilizeaza metode si instrumente adecvate. n cadrul acestora, un rol important il
detin calculul economic (folosit pentru stabilirea variantei optime de utilizare a
resurselor), contabilitatea nationala, schitele de crestere, modelele macroeconomice si
prognozele economice si sociale.
2.2. Consideraii generale cu privire la relaia firm-mediu ambiant
n calitatea sa de componenta a mediului, firma intra intr-un ansamblu de relatii prin
intermediul carora isi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Cu unii agenti ai mediului,
firma se afla in relatii de piata, in vreme ce cu altii se afla in relatii de concurenta.
Principala componenta in care o firma apare atat in calitate de producator (ofertant), cat si
de consumator (cumparator) este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale firmei cu mediul
sau; ea este un sistem de coordonare, care are la baza schimbul si contractul economic.
Din analiza relatiilor complexe statornicite intre firma si piata se pot delimita mai multe
aspecte, dintre care mai importante sunt:
a) piata, respectiv studiul pietei, constituie punctul de plecare in activitatea oricarei firme;
b) in fluxul aprovizionare - productie - desfacere, primul stadiu (aprovizionarea) si
ultimul (desfacerea) reflecta relatiile, legaturile firmei cu piata.
Ele pot fi relatii generate de:
- vanzarea - cumpararea de marfuri si servicii, cand firma apare in dubla ipostaza de
cumparator (achizitor) si de vanzator;
- imprumutul de capital, cand firma apare in calitate de solicitant;
- angajarea de forta de munca, firma aparand, si de aceasta data, in calitate de solicitant;
c) succesiunea logica, in fundamentarea activitatii firmei, trebuie sa fie desfacere
-aprovizionare - productie - desfacere. inseamna ca, mai intai, firma trebuie sa identifice
dimensiunile cererii in raport cu care sa se fundamenteze ul de desfacere, trecandu-se, apoi, la
elaborarea ului de aprovizionare si, in cele din urma, la realizarea programelor corespunzatoare
de productie, care r permite realizarea programelor de desfacere.
Aceste obiective definesc scopul si insasi ratiunea existentei firmelor, iar realizarea lor
este in functie de :
sporirea supletei, adapilitatii si flexibilitatii firmelor in raport cu mediul;
capacitatea de promovare a unui management anticipativ ;
prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor (in perspectiva) pietei;
depistarea strategiilor optime de actiune.
O firma bine condusa trebuie sa fie puternic si statornic orientata catre obiective care sa
contribuie la cresterea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si cucerirea de
noi piete.
Factorii care determina dimensiunea si fizionomia relatiilor de piata ale firmei sunt
numerosi si eterogeni:
- factori generali si specifici;
- factori obiectivi si subiectivi;
- factori endogeni si exogeni intreprinderii (firmei).
Din multitudinea factorilor ce influenteaza permanent relatiile de piata ale intreprinderii
se
detaseaza:
a) cadrul economico-social general; este rba aici despre conditiile de ansamblu in care elueaza

relatiile de piata ale intreprinderii si care pot stimula sau frana activitatea acesteia, pot crea o
consectiuneatie farabila sau nefarabila;
b) caracteristicile pietei, in cadrul careia firma isi desfasoara activitatea si in functie de
care se silesc tipul si formele instrumentelor utilizate in relatiile cu ceilalti agenti ai mediului;
c) caracteristicile firmei (profilul, dimensiunea, amplasamentul s.a. se reflecta in numarul
si trasaturile agentilor de piata, cu care intreprinderea intri ia contact, in distributia in timp a
actelor de piata.
Relatiile de piata ale firmei prezinta o structura complexa. intelegerea complexitatii si
diversitatii relatiilor firmei cu piata reclama structurarea acesteia dupa mai multe criterii. Dintre
acestea, mai importante sunt:
a) obiectul relatiilor, in raport cu care delimitam: ar relatiile de vanzare-cumparare,
respectiv :
- relatiile precontractuale, care au ca principale instrumente : negocierea, comanda,
cererea de oferta si oferta ferma;
- relatiile contractuale (contractul economic);
- relatiile postcontractuale (reclamatiile si arbitrajul);
- relatiile de transmitere sau receptie de mesaje si informatii, avand ca principal scop
crearea unei atitudini farabile firmei si produselor sale n cadrul pietei;
b) profilul agentilor economici, in functie de care deosebim:
- relatiile cu furnizorii si prestatorii de servicii;
- relatiile cu beneficiarii;
- relatiile cu institutii si organisme de stat;
c) dupa frecventa lor, relatiile de piata ale firmei pot fi: permanente, periodice,
ocazionale.
Relatiile concurentiale ale firmeiIn conditiile actuale, sub raportul obiectivelor, firma nu
se reduce doar la un organism simplu, avand ca unic argument maximizarea profitului. Profitul
nu mai poat'e fi considerat decat doar una din motivatiile firmei in functionarea mecanismului
economiei de piata.
2.3. Etapele nregistrrii unei firme, pachetul de documente necesar pentru
nregistrarea businessului
Dup luarea deciziei privind deschiderea unei afaceri noi i identificarea ideii de afaceri,
urmeaz alegerea formei organizatorico-juridice de desfurare a activitii i nregistrarea
ntreprinderii.
nregistrarea unei afaceri se realizeaz la Camera nregistrrii de Stat i la oficiile ei
teritoriale. n scopul simplificrii procedurilor de iniiere a afacerii, la Camera nregistrrii de
Stat a fost creat ghieul unic, care i permite ntreprinztorului, pe lng perfectarea
documentelor de nregistrare, verificarea denumirii i confecionarea tampilei, s se pun n
evidena electronic a Casei Naionale de Asigurri Sociale i a Companiei Naionale de
Asigurri n Medicin, s obin codurile statistice i cel fiscal. Procesul de nregistrare se
finalizeaz cu primirea certificatului de nregistrare, a actelor de constituire i a tampilei.
Site-urile instituiilor publice utile de accesat la etapa lansrii n afaceri sunt:
- www.cis.gov.md Camera nregistrrii de Stat
- www.cnas.md Casa Naional de Asigurri Sociale
- www.cnam.md Compania Naional de Asigurri n
Medicin
- www.licentiere.gov.md Camera de Liceniere
- www.sanepid.md Centrul de Medicin Preventiv
- www.dse.md Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale
- www.fisc.md Inspectoratul Fiscal de Stat

Simpla nregistrare a afacerii i obinerea certificatului de nregistrare nu permit


ntreprinztorului s nceap activitatea, deoarece exist o serie de proceduri obligatorii a fi
parcurse, printre care:

2.4. Zece legi ale businessului de succes


1. ncearc s comercializezi ceea ce oamenii vor s cumpere, nu ceea ce i doreti tu s vinzi ;
2. ncearc s obii cash-flow ct mai repede;
3. Gsii noi metode pentru a ine costuri mici;
4. Cnd facei planuri mai bine supraestimai cheltuielile i subestimai veniturile ;
5. Concentrai-v pe vnzri i marketing ;
6.Gsii metoda prin care sv cretei profitul ;
7.Testai i msurai toate lucrurile ;
8. nvai i vei ctiga mult ;
9. Nu facei educeri, ci adugai valoare ;
10. Luai-v un consultant.