Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

itei

Nume:Georgescu Alina Mihaela


Grupa:Cisopc
An:III
Profesor coordinator:Chipurici Petre

An universitar 2013-2014
CUPRINS

1.Istoric
2.Formare
3.Obtinere
4. Compozitie
5. Originea titeiului
6.Imagini
7.Diagrame
8. Extracia si prelucrarea petrolului brut
9.Derivatele titeiului
10.Procesul de cracare
11.Petrolul si poluarea aerului
12.Bibliografie

Petrolul, sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte din zcmintele de
origine biogen care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul, care este un amestec de
hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec

de substane lipofile. ieiul n stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice
complexe, motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria
chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea carburanilor. Ca o
curiozitate, se poate meniona c unele varieti de iei devin fosforescente n prezena luminii
ultraviolete. Petrolul (titeiul), este un lichid vascos, de culoare bruna, neagra sau verde
masliniu, inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil in apa, cu densitatea mai mica decat a apei.
Nu are temperatura de fierbere fixa fiind un amestec complex de hidrocarburi. Contine in
cantitati mici si substante anorganice ca sulf, oxigen si azot.
Petrolul contine hidrocarburi a caror masa moleculara variaza de la 16 (metan) pana la
circa 1800. Compozitia petrolului difera de la un zacamant la altul, dar contine amestecuri din
trei clase de hidrocarburi: alcani, cicloalcani si arene. In petrol nu se gasesc hidrocarburi
nesaturate.
Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii noastre.
Zacaminte de titei se gasesc in judetele: Bacau, Arges, Prahova si Gorj.

1.Istoric
Petrolul a fost descoperit n urm cu cteva mii de ani. Avnd densitatea mai redus dect a apei
srate, s-a gsit n caverne i zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de
la suprafa, (n Germania, de exemplu, n jurul Hanovrei i Braunschweig). n cazul n care
straturile impermeabile de argil sunt deasupra, nepermind ieirea la suprafa a petrolului,
acesta se va gsi n straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.
Straturile de petrol situate la suprafa prin oxidare se transform n asfalt acesta fiind deja
descoperit n Orient n urm cu cca. 12 000 de ani n Mesopotamia antic.
Oamenii au nvat s foloseasc asfaltul, prin amestecare cu nisip i alte materiale ce etaneaz
pereii corbiilor.
Din timpul Babilonului provine denumirea de naptu (nabatu = lumineaz) care ne indic faptul
c petrolul era utilizat la iluminat, acesta fiind amintit i n legile lui Hammurabi 1875 .e.n. fiind
prima dovad istoric scris pentru reglementarea folosirii petrolului.
Petroleum este un cuvnt de origine roman care provine din oleum petrae = ulei de
piatr denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoper petrol la suprafa n
regiunea munilor Golfului Suez se presupune c n antichitate romanii foloseau petrolul ca
lubrifiant la osiile carelor romane, sau n timpul Bizanului acesta era parte component a focului
grecesc o arm temut n luptele navale de odinioar.
Petrolul era folosit i n medicina veche fiind vndut ca leac miraculos universal.
ieiul era cunoscut pe teritoriul Romniei nc din secolul I .Hr., de cnd dateaz obiectele
descoperite n cadrul cetii dacice de la Poiana (Nicoreti, Galai): podoabe din smoal ntrit
i acoperit cu un strat subire de argint De altfel, prima rafinrie de petrol din lume a fost
construit n Romnia, n 1856, la periferia oraului Ploieti, (n partea de sud-est, n drum spre

localitatea Rfov, la nord de calea ferat Ploieti - Buzu), de ctre Marin Mehedineanu,
arendaul unor ntinse zcminte de iei pe moia Pcurei, Prahova. Instalaiile rafinriei erau
destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau font, nclzite
direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate n Germania firmei Moltrecht ce
construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din isturi bituminoase, iar n decembrie 1856
ncepe construcia fabricii de gaz din Ploieti, pe numele lui Marin Mehedineanu (decedat n
1861). Distileria de petrol a lui Marin Mehedineanu, construit pe o suprafa de 4 ha i avnd o
capacitate de lucru pe an de 2710 tone, (n medie 7,5 tone/zi), i-a nceput activitatea cnd
Teodor Mehedineanu ntmpina greuti n aplicarea contractului semnat nc din 1856 pentru
iluminarea capitalei cu idrocarbur i lampe.
Preul petrolului scade rapid prin creterea numrului de rafinrii, petrolul lampant devine o
resurs tot mai important n iluminat, nlocuind treptat lumnrile.
Exploatarea masiv a petrolului ncepe n secolul XIX pe motivul rspndirii folosirii petrolului
n iluminat, care ddea o lumin mai bun producnd fum mai puin n comparaie cu lmpile cu
ulei de balen, sau lumnrile de cear.
n anul 1852 medicul i geologul canadian Abraham Gesner obine patentarea rafinrii
petrolului lampant curatnumit petroleum, iar n 1855 chimistul american Benjamin
Silliman propune purificarea petrolului cu acid sulfuric.
Pentru obinerea masiv a petrolului, urmeaz o perioad de forare intensiv. Cel mai renumit
foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27 august 1859 n Oil Creek, Pennsylvania, fiind
finanat de industriaul american George H. Bissell, aici gsindu-se la 21,2 m adncime
zcminte mari de petrol.
Dup introducerea iluminatului electric a sczut importana petrolului n iluminat, dar s-a extins
utilizarea drept carburant n industria automobilului. Familia de industriai americaniRockefeller,
ntemeietoare a companiei Standard Oil Company, a convins opinia public s
foloseasc benzina n locul etanolului pe post de carburant n industria automobilului, combtnd
concepia lui Henry Ford.

2.Formare
Teoria biogen de formare a zcmintelor de petrol susine c petrolul ia natere din organisme
marine plancton care dup moarte s-au depus pe fundul mrii, fiind acoperite ulterior de
sedimente.
Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se ntinde pe perioada de timp de ca. 350
- 400 milioane de ani n urm Devonian perioad n care a avut loc n rndurile florei i faunei o
mortalitate n mas, explicat prin teoria meteoritului uria care a czut n aceea perioad pe
pmnt, declannd temperaturi i presiuni ridicate.

Astfel s-au format aa numitele substane cherogene ce provin din substane organice cu un
coninut ridicat n carbon i hidrogen.
Prin procesele urmtoare de diagenez aceste substane cherogene pot deveni substane
bituminoase, rocile sedimentare ce conin substane cherogene sunt denumite roci mam a
zcmintelor de petrol.
Materia cherogen alctuit din particule fin dispersate n roca mam, sub anumite condiii, mai
ales n prezena temperaturilor nalte sufer un proces de migraie fiind mpinse de apa srat
care are o greutate specific mai mare, sub presiunea exercitat particulele fine se unesc ntro mas compact de petrol. Aceast migraie are tendin ascendent spre suprafa, dac acest
proces de migraie este oprit de un strat impermeabil (argilos), are loc sub presiune mbogirea
zcmntului care se afl deja n porii rocii de depozitare a petrolului, n condiii asemntoare
iau natere gazele naturale, de aceea deasupra unui zcmnt de petrol se poate afla o cupol
de gaz natural. n peninsulaArabiei zcmintele de petrol se afl nmagazinate ntrun calcar poros biogen care a luat natere din corali.
Compoziia zcmntului de petrol poate avea un raport diferit de alcani i alchene, la fel poate
diferi raportul gruprilor alifatice i aromatice.
Teoria abiogen are adepi mai puini (Thomas Gold) petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu
un coninut ridicat n carbon i hidrogen care avnd greutatea specific mai mic au fost presate
spre suprafa.

3.Obtinere
Dac zcmntul de petrol se afl aproape de suprafa, exploatarea se poate realiza prin cariere
de suprafa, pe cnd zcmintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de
adncime). O alt modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zcmintele submarine
cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj, unde dificultile de forare sunt mult mai mari. La
toate procedeele de foraj se folosete un lichid de sond cu polimeri pentru a stabiliza gaura de
foraj, lichid care necesit o greutate specificmare - pentru aceasta se adaug baritin, lichidul de
foraj trebuind s aib o anumit viscozitate. Capul de foraj, freza, este prevzut cu tiuri cu vrf
de diamant, iar coloana de sond este alctuit din evi de oel care se monteaz mpreun prin
nurubare (una n alta), aceast coloan atingnd lungimi de pn la cteva mii de metri. n
cazul zcmitelor de petrol care nu se afl sub presiune, aceast presiune se realizeaz prin
pomparea de ap sau gaz, iar n cazul zcmintelor cu o viscozitate ridicat se preseaz lichide
pentru reducerea viscozitii.

4. Compozitie
Din punct de vedere al compozitie chimice, titeiul este un amestec complex de hidrocarburi
gazoase sau solide dizolvate in hidrocarburi lichide; de aceea se prezinta in natura in stare

lichida. Titeiul mai contine compusi organici cu oxigen (fenoli, acizi naftenici), cu sulf (tiofen,
mercaptani), cu azot (chinolina) etc. In hidrocarburi se gasesc hidrocarburi aciclice saturate
(alcani sau parafine), hidrocarburi ciclice saturate (cicloparafine sau naftene) si hidrocarburi
aromatice. Aceste trei clase de hidrocarburi in proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei.

5. Originea titeiului
Asupra modului de formare a titeiului in scoarta pamantului s-au emis mai multe teorii. Unele
din acestea considera titeiul ca fiind de origine anorganica, altele ii atribuie origine organica.
Teoria anorganica asupra originei titeiului a fost formulata de M. Berthelot si a fost
completata si sustinuta de D. I. Mendeleer. Acesta teorie afirma ca titeiul s-a format in straturi
adanci ale scoartei prin actiunea apei asupra carburilor metalice: CaCl 2, Al4C3 etc. care in contact
cu apa se descompun rezultand acetilena, metan si alte hidrocarburi; sub actiunea temperaturii si
presiunii inalte din interiorul pamantului si in prezenta catalizatorilor naturali, hidrocarburile
nesaturate sau polimerizat formand titeiul de astazi.
Teoria organica se fundamenteaza pe mai mute ipostaze, si anume:
-titeiul este de origune vegetala (Figuier), formandu-se din plante, prin putrezirea
acestora si transformarea lor in metan, bioxid de carbon si acizi grasi etc.;
-titeiul este de origine animala (Engler), rezultand din transformarea grasimilor
animalelor marine, in special a pestilor, la temperaturi si presiuni mari in scoarta pamantului;
-titeiul este de origine mixta, vegetala-animala (Potoni): prin transformarea unor plante
si animale marine microscopice, acoperite de namol, si sub actiunea unor bacterii anaerobe a
rezultat o materie organica, numita sapropel, care a imbibat namolul. Sub influenta
temperaturii si a presiunii inalte, saprolpelul din namol a suferit transformari chimice,
rezultand titeiul.

6.Imagini

Turn de sond de petrol cu rezervoare pentru lichidul de sond

Extracia petrolului cu o pomp de adncime mare

Platform de extragere a petrolului (Insul de foraj) pe mare

Preul petrolului (nominal i real) din 1900

7.Diagrame

Preul petrolului ntre 1985 i 2006 n $ pe baril

Rezervele de petrol din lume, anul 2005 (n miliarde de barili)

Descoperiri de zcminte de petrol ntre anii 1930-2050 i extracie pn n 2001, sursa: ASPO

8. Extracia si prelucrarea petrolului brut


Pentru exploatarea titeiului sunt necesare daou operatii succesive: forajul sondelor si
extractia titeiului. Procesul de sapare a sondelor sau forajul cuprinde trei operatii principlale:
macinarea rocilor prin izbire sau prin sfredelire; evacuarea materialului macinat; tubarea gaurii
de sonda. Sistemele de extractie a titeiului utilizate, dupa ce forarea a ajuns pana la stratul de titei
sunt: prin eruptie, prin eruptie artificiala (gaz-lift), extractia prin pompare, cu ajutorul pompelor
de adancime. Titeiul extras prin sistemele mentionate este amestecat cu apa sarata si nisip.
Nisipul se separa prin sedimentare; daca, insa, apa formeaza cu titeiul o emulsie, atunci se
adauga titeiului anumite substante cu actiune dezemulsionanta pentru a separa apa. In continuare
titeiul este supus unor tratamente speciale in rafinarii.

9.Derivatele titeiului
Principalele derivate ale titeiului sunt cele date in scheme urmatoare:

Titeiul

Benzina usoara
Benzina grea
White-spirit
Petrol lampant
Motorina
Pacura

prin cracare

Gaze de cracare
Benzine
Uleiuri
Bitum
Parafina
Cocs de petrol
Pacura de cracare

Inainte de a fi supus operatiei de distilare fractionata, titeiul este supus unui proces
preliminar, pentru indepartarea gazelor de sonda care insotesc totdeauna titeiul. In urma acestui
tratament se obtin: gaze sarace, alcatuite din hidricarburi saturate gazoase cu 1-4 atomi de
carboni, gazolina, o fractiune lichida foarte volatila, care contine in special alcani cu 5 atomi de
carbon ( pentan+izopentan) si titeiul dezbenzinat.
Din gazele sarace se separa butanul si propanul care, comprimate in buteli sunt utilizate
in gospodarie sub numele de aragaz. Instalatiile speciale folosite pentru separarea titeiului in
fractiuni, prin distilare, sunt alcatiute din coloane de distilare prevazute cu talere si cu clopote.
Fractiuni de titei care se obtin sunt urmatoarele: benzinele(fractiuni lichide, contin
hidrocarburi cu 5-10 atomi C), petrolul lampant (fractiune lichida, contine hidrocarburi cu 10-15
atomi C), motorina (lichid galben-brun, contine hidrocarburi cu 12-20 atomi de C), pacura ( rezid
obtinut dupa separarea din titei), parafina (masa alba, semiopaca, contine hidrocarburi cu mai
mult de 20 atomi de C), uleiurile de uns (fractiuni lichde-vascoase, contin hidrocarburi cu 20-50
atomi de C), asfalt (bitum, smoala de petrol, substanta lichda-vascaosa, contine hidrocarburi
grele, mai ales aromatice).

10.Procesul de cracare
Prin incalzire la peste 400oC a fractiunii mai grele a titei (motorina sau pacura) are loc
procesul de cracare, obtinandu-se fractiuni ma iusoare (benzilele de cracare). In functie de
conditiile in care se lucfreaza, se deosebsc: procedee de cracare termica si procedee de cracare
catalitica.
Cracare termica se poate realiza in faza lichida sau in faza de vapori:
-in faza lichida, motorina sau pacura este incalzita la 450-550oC sub o presiune de 15-45
atm;
-in faza de vapori, motorina sau pacura se incalzeste la temperatura de 500-600 oC si la
presiuni mai joase de 1-3 atm. Benzinele de cracare astfel obtinute se deosebesc de benzinele
rezultate prin distilare fractionata a titeiului, prin continutul lor mai mare de alchene si
hidrocarburi aromatice.

Cracare catalitica se realizeaza in faza de vapori ; motorina si pacura, la 480 oC si 1-2,5


atm, este trecuta peste un strat de catalizatori (silicat de Al). La cracarea catalitica se obtin
randamente mai mari de benzina, cu caracter mai saturat. De exemplu:
H3-(CH2)8-CH3
decan

catalizator

CH3-(CH2)3 CH3 + H2C=H2C + H2C=CH-CH3


pentan
etena
propena

Benzinele de cracare, in comparatie cu cele obtinute prin cracare fractionata, sunt mai
bune si au o cifra octanica (C.O) mai mare.
Prin cifra octanica se apreciaza calitatea unei benzine din punct de vedere al comportarii
sale in motor.
Pentru a aprecia tendinta la detonatie a unei benzine se compara comportarea ei intr-un motor
experimental cu amestecuri formate din hidrocarburile n-heptan (considerat ca avand C.O zero)
si 2,2,4-trimetil-pentan sau izooctan (notat cu C.O 100). In felul acesta se stabileste o scara cu
limite cuprinse intre 0 si 100, in care benzinele cu o cifra octanica anumita, de exemplu, 75, se
comporta in acest motor ca un amestec format din 75% izooctan si 25% n-heptan. Benzilnele cu
cifra octanica mare vor avea ca urmare calitati antidetonate superioare. Cifra octanica a unei
benzine se mai poate imbunatati prin adaos de mici cantitati de tetraetil-plumb

11.Petrolul si poluarea aerului


Utilizarea petrolului provoaca poluari masive ale aerului in multe orase. Gazele de
esapament evacuate de autoturisme si de alte masini cu combustie interna contin gaze otravitoare
cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot si plumb. Unii dintre acesti
agenti de poluare reactioneaza cu lumina soarelui producand acel smog neplacut, fotochimic,
care pluteste deasupra multor oras, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City. Atunci cand acizii de
azot se combina cu picaturile de apa din nori, ia nastere ploaia acida care polueaza lacurile si
raurile, distrugand si padurile. S-au facut pasi importanti pentru a micsora efectul gazelor de
esapament. Se produce benzina fara plumb, iar unele masini sunt dotate cu filtre catalitice care
transforma gazele nocive in gaze inofensive. Insa eficienta acestor imbunatatiri este diminuate de
cresterea consumului de petrol.

12.Bibliografie
Petrochimie, energie, petrol, Gheorghe C. Suciu, Editura tiinific i
Enciclopedic, 1980
http://www.referat.ro/referate/Petrol_563.html

S-ar putea să vă placă și