Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2)
Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in
spatiu , pornind de la o axa sau suprafata de dimensionare maxime intr-o
anumita ordine (sensul trigonometric ascendant etc)
3)
Analiza fiecarei suprafete in parte din urmatoarele puncte
de vedere : a) forma geometrica
b) dimensiunile de gabarit
c) precizia dimensionala
d ) precizia de forma
e) precizia de pozitie
f) gradul de netezire
Stabilirea tipului de suprafata si al rolului functional posibil
tinand cont ca exista : - suprafete de asamblare ;
- suprafete functionale ;
- suprafete tehnologice ;
- suprafete auxiliare;
Stabilirea rolului functional al piesei facand analiza sintactica si
colectiva pentru fiecare tip de suprafete luate in ansamblu.
In urma aceste analize se poate deduce rolul fiecarei suprafete in
parte tinand cont ca pot exista:
a) suprafete de ansamblu aceste suprafete se caracterizeaza printro anumita forma geometrica si anume : - evolveidala
- elicodala
- tronconica
- s.a.m.d.
O alta caracteristica este prescriptii referitoare la:
1) precizia de forma
2) precizia dimensionala ridicata
3) proprietati referitoare la precizia de pozitie
4) rugozitate mica
5) eventualele proprietati cerute expres
6) o anumita configiuratie geonetrica
7) eventualele prescriptii referitoare la anumite proprietati
b) suprafete functionale se caracterizeaza:
- prin precizioa dimensionala ridicata (depinde de rolul functional
al ansamblului din care face parte );
- prescriptii privind precizia de forma ,
- prescriptii privind precizia de pozitie ,
eventualele proprietati referitoare la precizia suprafetei in
comparative cu alte suprafete
2
- proprietatile functionale
- eventualele proprietati referitoare la configuratia geometrica
c ) suprafete tehnologice sunt acele suprafete necesare prelucrari
corespunzatoare suprafetelor de ansamblu si functionale , de regula
aceste a sunt la sfarsitul unei suprafete de asamblare sau functionale
Aceste proprietati se caracterizeaza printr-o anumita forma
specifica cum ar fii spre exemplu degajarile , canalele de pana si altele ,
au precizie dimensionala neprecizata sau altfel spus au o cota libera ,
prescriptii referitoare la pozitie , rugozitate cea generala si care este
trecuta dedesubtul desenului
Suprafetele tehnologice sunt plasate de regula la inceputul sau
sfarsitul unor suprafete de asamblare dacand posibila realizarea acestora .
d) suprafete auxiliare acestea fac legatura intre suprafetele
tehnologice , se caracterizeaza printr-o precizie dimensionala neprecizata
adica sunt date cu o cota libera , nu au precizie de forma , nu au precizie
de pozitie si au rugozitatea generala.
Cunoscand aceste elemante referitoare la tipurile de suprafete ce
delimiteaza o piesa in spatiu se poate stabili rolul functional al unei piese
fara a cunoaste ansamblul din care face parte piesa sau se poate proiecta
o piesa care sa indeplineasca un anumut rol functional impus .
Metoda folosita pentru stabilirea rolului functional posibil sau
pentru proectarea unei piese cere sa indeplineasca un anumit rol
functional imps poarta numele de metoda de anliza mirfifunctionala a
suprafetelor .
4)
se intocmeste un graf cu suprafetele caracteristice
Cu informatiile din acest graf se poate stabili tipul si rolul fiecarei
suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu .
5) In ultimul capitol al acestui prime parti vom stabili rolul
functional al piesei tinand cont de rolul functional al fiecarei suprafete in
palte luate in corelatia dintre ele
6) Stabilirea rolului functional al piesei se face in urma analizei de
corelare a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafete
caracteristice studiind pentru suprafetele ce delimiteaza piesa in spatiu
caracteristicile corespuncatoare tipului de suprafete : -de asamblare ,
- functionale ,
-tehnologice
-auxiliare
In urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete
continute in graful suprafete caracteristice sa stabilit rolul functional al
piesei noastre.Avand aceste informatii primare se pot deduce procedeele
3
Suprafa
a nr.
Forma
geometric
aa
suprafeei
Dimens
iunea
de
gabarit
S1
Plana
S2
S3
Tronconic
Elicoidal
S4
Circular
S5
Caracteristici
Precizia
dimension
ala
Precizia
de
forma
Precizia
de
poziie
Rugozi
ta-tea
Duritatea
Tipul si
rolul
suprafeei
40
1.6
54-56HRC
Tehnologic
Proc
dee
tehn
logic
de
obi
ere
T,D,
0.5X45
6.3
Tehnologic
6.3
0.030
De
asamblare
Funcional
T,D,
Cilindric
M30X1.
5
40H7
X 60
33X3
Funcie de
material
Funcie de
material
54-56HRC
Tehnologic
S6
Plana
22
S7
Plana
40
De
asamblare
Funcional
Funcie de
material
Funcie de
material
54-56HRC
T,D,
S8
0.5X45
6.3
S9
0.018-
0.8
10
S10
Cilindric
20X1
7
23x26
+0,05
1.6
11
S11
0.5X45
6.3
12
S12
0.5X45
6.3
13
S13
R3,5
6.3
14
S14
Tronconic
Tronconic
Semi
Cilindrica
Semi
Cilindrica
Funcie de
material
Funcie de
material
Funcie de
material
54-56HRC
Tehnologic
Tronconic
Circular
R3,5
6.3
0.8
-
6.3
6.3
1.6
Auxiliara
T,D,
Auxiliara
Tehnologic
54-56HRC
Tehnologic
Funcie de
material
Funcie de
material
De
asamblare
De
asamblare
A
A
10
- economice
Nr.
crt.
0
1
Proprietatea
1
Densitatea materialului.
in [Kg/dm3]
Conductibilitate termica Cr
in [cal/cm*s* C]
Rezistenta la coroziune. Rc
viteza de coroziune
in[mm/an]
Duritatea. HB,
in [HB]
Modulul de elasticitate. E
in [daN/cm2]
Rezistenta la curgere a
materialului Rp 0,2
In [N/mm2]
Rezistenta la rupere. Rm ,
in [daN/mm2]
Rezistenta la oboseala. 1
In [N/m2]
Alungirea relativa At
[%]
10
11
Rezistena la fluaj
in [N/mm2]
12
Proprietile tehnologice
(turnabilitatea ,deformabilitatea ,
uzinabilitatea , sudabilitatea ,
clibilitatea)
13
Preul de cost , PC
in [lei/kg]
12
Game de
variate
2
< 5,0
5,010,0
>10
<0,2
0,20,4
>0,4
<0,02
0.020,05
>0,05
<90
90160
>160
<10 6
10 62,0*10 6
>2,0*10 6
<700
7001500
>1500
<35,0
35,060,0
>60,0
<300
3001000
>1000
<20%
20%40%
>40%
<50
50100
>100
<100
100300
>300
Satisfctoare
Not
a
3
1
2
3
1
2
3
3
2
1
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
Bun
Foarte bun
<500
5001000
3
2
Obs.
4
Se ine cont i
de temperatura
Notarea se face
cu calificative
>1000
dk = 0,1
k=1
dk tk = maxim.
k=1
13
PROPRIETI
CHIMIC
E
FIZICE
Material
Densitat
e
[kg/dm3]
FUNCIONALE
Conductib
ilitatea
termic
Rezisten
a la
MECANICE
Duritate
[HB]
coroziune
[mm/an]
PROPRIETI
TEHNOLOGICE
Reziste
na la
rupere
[daN/m
m2]
V
75
25
30
40
32
37
30
N
1
1
3
1
1
2
1
2
1
10
Fgn 700
Fc 250
Fc 300
Fc 400
Fn 320
Fn 350
Fn 350n
7.32
7,3
7,3
7,3
7,36
7,38
7,34
2
2
2
2
2
2
2
0.01
0,13
0,14
0,14
0,14
0,15
0,16
1
1
1
1
1
1
1
0.05
0,05
0,05
0,05
0,05
0,05
0,05
2
2
2
2
2
2
2
1.6
1,1
1,1
1,1
1,6
1,6
1,6
2
2
2
2
2
2
2
CuZn15
8,8
0,3
0,05
1,2
64
CuZn39
8,4
0,2
0,03
1,2
(E106)
[daN/m
m2]
V
280
220
260
294
250
225
240
N
1
3
3
3
3
3
3
3
3
60
30
Def
o
r
m
Turn
a
ab
b
ilit
il
at
i
e
t
a
t
e
V
14
15
16
Fb
Fb
Fb
Fb
Fb
Fb
Fb
3
3
3
3
3
3
3
N
N
N
N
N
N
N
N
1
7
1
1
1
1
1
1
1
Fb
65
Fb
12
Proprieti
economice
Uzinabili
tatea
Cost
[l
ei
/
k
g
]
18
19
22
S
S
S
S
S
S
S
1
1
1
1
1
1
1
Fb
Fb
3000
3250
3500
3800
3800
4150
4100
1000
0
1000
0
N
2
3
3
3
3
3
3
3
3
1
1
Duralum
iniu
OL37
OL 50
OLC 45
OLC 60
OT 40
OT 50
OT 60
2,8
1 0,25
0,02
0,74
30
50
Fb
Fb
5000
7,3
7,3
7,7
7,8
7,4
7,45
7,5
2
2
2
2
2
2
2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
2
2
2
2
2
2
2
0,05
0,05
0,05
0,05
0,05
0,05
0,05
2
2
2
2
2
2
2
1,7
2,1
2,1
2,1
2,5
2,1
2,1
2
2
2
2
3
2
2
2
2
2
3
2
2
2
120
164
187
210
110
138
164
2
2
2
2
2
2
2
B
B
B
B
Fb
Fb
Fb
2
2
2
2
3
3
3
B
B
B
S
S
S
S
2
2
2
2
1
1
1
Fb
Fb
Fb
B
B
B
B
3
3
3
2
2
2
2
4000
4500
4750
5000
4000
4150
4250
3
2
2
2
3
3
3
VCrW85
7,8
0,2
0,02
2,1
235
Fb
9200
7,8
0,2
0,02
2,1
45
58
54
62
40
50
60
10
0
12
0
13
0
240
8700
269
1200
0
95
217
7500
MoCrMn
14
10CrNi3
20
41MoCr
11
7,4
2 0,26
0,01
2,1
7,5
0,05
2,1
0,2
12Cr130
7,5
0,3
0,02
2,1
60
187
ATSi5Cu
2,6
0,2
0,01
0,8
20
90
Fb
Fb
14
1300
0
6250
1
1
23
1,90
1,60
1,60
1,75
2.15
2.10
2.15
2,10
2.05
1,95
2.3
2.2
2.4
2.2
2.11
2.25
2,25
2.1
2.1
1.98
2,25
2,20
1.98
12NiCr2
50
SiCrNi6
0
AUT9
2
AUT30
OSC7
7,9
2 0,14
0,01
2,1
75
192
3 0,13
0,01
2,1
80
223
7,3
7,3
7,4
7,7
2
2
2
2
0,2
0,2
0,2
0,2
2
2
2
2
0,05
0,05
0,05
0,05
2
2
2
2
2,1
2,1
2,1
2,1
2
2
2
2
51
56
66
69
2
2
3
3
156
160
185
207
2
2
2
3
B
B
B
B
2
2
2
2
S
S
S
S
1
1
1
1
B
B
B
B
2
2
2
2
OSC10
7,7
0,2
0,05
2,1
75
221
Ponderea
dk
d1=0,05
d2=0,05
d3=0,1
d4=0,05
d5=0,1
d6=0,15
d7=0,2
d8=0,15
d9=0,1
1275
0
1450
0
4100
4300
4600
4750
4900
2
d10=0,1
1
1
3
3
2
2
2
2,25
2,25
2,05
2,05
1.95
2,15
2,2
- laminare
- tragere
- extrudare
- forjare -libera
- prin deformare
- prelucrarea tablelor - prin tiere
- prin deformare
-
Daca piesa nu este chiar asa de mare atunci se pot turna o data cate
2 piese .
Turnarea in forme permanente este forte des intanlita mai ales
cand avem nevoia de obtinerea mai multor piese intr-un timp mai scurt .
Poate prezenta si unele dezavantaje cade exemlu costul foarte mare
al matritei , aceasta se confectioneaza dim materiale foarte dure si deci nu
se pot prelucra chaira sa de simplu , din acest motiv se folosesc cochilele
numai la un numar foarte mare de piese pentru a putea acoperii costul
cochilei
19
22
23
Dimensiunea nominal , mm
28
Pn la
100
Peste 100
pn la
200
Peste 200
pn la
300
Peste 300
pn la
500
Peste 500
pn la
800
Peste 800
pn la
1200
Peste
1200
pn la
1800
Peste
1800
pn la
2600
Peste
2600
pn la
3800
Peste
3800
pn la
5400
Peste
5400
Adaosuri de prelucrare , mm
Sus
Jos
Lateral
Sus
Jos
Lateral
4,5
3,5
4,5
5,5
3,5
4,5
Sus
Jos
Lateral
4,5
5,5
6,5
3,5
4,5
4,5
Sus
Jos
Lateral
5,5
6,5
7,5
8,5
4,5
4,5
5,5
5,5
Sus
Jos
Lateral
6,5
7,5
8,5
9,5
10
5,5
5,5
5,5
Sus
Jos
Lateral
7,5
8,5
9,5
10
11
12
5,5
6,5
6,5
7,5
7,5
8,5
Sus
Jos
Lateral
9,5
10
11,5
12
13
13,5
14,5
6,5
7,5
7,5
8,5
9,5
10
10
Sus
Jos
Lateral
9,5
10
11
12
13
13,5
14,5
15,5
7,5
8,5
8,5
9,5
10
11
11
11
Sus
Jos
Lateral
11
11
12
13
13,5
14,5
15,5
16,5
16,5
8,5
9,5
9,5
10
11
12
12
13
13,5
Sus
Jos
Lateral
12
12
13
13,5
14,5
15,5
16,5
18
18
20
9,6
10
10
11
12
13
13
13,5
14,5
16,5
Sus
Jos
13,5
13,5
13,5
14,5
15,5
16,5
18
20
21,5
29
pn la 6300Peste 5400
pn la 5400Peste 1380
pn la 3800Peste 2600
pn la 2600Peste 1800
pn la 1800Peste 1200
pn la 1200Peste 800
pn la 800Peste 500
pn la 500Peste 300
pn la 300Peste 200
pn la 200Peste 100
Pn la 100
Gabaritul
maxim al
piesei
turnate
pn la
6300
Lateral
11
12
12
13
13,5
14,5
14,5
15,5
26,5
d 1
p
100
(mm)
unde: dm dimensiunea modelului;
dp dimensiunea piesei;
k contracia liniar
31
33
35
36
38
39
Tehnologia matririi
Cuprinde urmtoarele operaii de baz:
1) Stabilirea rolului functional al piesei
Se foloseste analiza morfofunctioala a suprafetelor dar deoarece
am ami executato pentru turnare va ramane aceeasi deaoarece piesa
noastra nu se schimba .
2) Alegerea materialului obtim pentru confectioanrea piesei
aceasta etapa se face folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor.
41
42
43
45
46
V3=3.14*10 2 *18
=5654.8
V4=3.14*16 2*11
=8846.72
V5=3.14*17 2 *3
=2723.7
V6=3.14*15 2 *22
=15550
V7+8=3.14*3.5 2 *4
=153.9
in concluzie avem:
Vpf = V1- V2-V3-V4-V5-V6-V7-V8
= 75398,223 420 -5654.8- 8846.72 -2723.7- -15550- 153.9
= 42049,12
cunoscand ca densitatea otelului este de :
p=7085kg/dm 3
se determina masa piesei finite conform relatiei :
mpf = V* p
si va rezulta :
mpf = 0.04049*7.85
= 0.33 kg
In concluzie piesa noastra are masa de aproximativ 300 g care este
destul de real avand in vedere dimensiunile de gabarit maxime ale piesei
Si eventual golurile interioare cu care este prevazuta piesa.
Pentru semifabricatul matritat a carei forma a fost stabilita
tehnologic seprocedeaza in mod similar
Se va imparti piesa brut matritata in volume cat mai simple pentru
ai putea calcula cat mai bine masa .
48
49
51
unde :
-
Masa pierderilor prin ardere este cuprinsa intre 1......3% din masa
piesei finite .
Masa piesei finite este :
mPf
= 0.33 kg
ma =0.0056
map =0.083
mat=0.04
m rc=0.0005
sa luata Mcb=0 , deoarece la matritarea pe masini de forjat
orizontal , se executa fara canal de bavura.
Inlociund valorile de mai sus vom obtine :
MSf=mPf+ma+mAp+mAt+mRc +mcb+me
MSf=0.33 +0.0056+0.083+0.04+0.0005
= 0.4591
Comtrolul initial
Pentru a inlatura anumite piese care au unele defecte se va executa
controlul initial .Controlul initial este un control nedistructiv pentru a
depista eventualele defecet interioare Se folosesc pentru control diferite
metode alese in functie de dimensiunile de gabarit , starea suprafetei si
posibilele defecte care pot fi detectate.
Se utilizeaza metodele de control:
a) metoda de controll cu ultrasunete
b) metoda de control cu lichide pentrante
c) metode de control cu pulberi magnetice
55
PREGATIREA SEMIFABRICATULUI IN
VEDEREA TURNARI
Pregatirea semifabricatului in vederea matritari se face in functie
de natura materialului de forjat si starea suprafetei semifabricatului
initial. Aceasta pregatire consta in curatirea , decaparea si degresarea
suprafetei semifabricatului initial;
56
57
MATRITAREA PROPRIUZISA
Dupa cum am zis mai sus vom face o matritere pe masini de forjat
orizontal
58
59
60
CONTROLUL FINAL
Doreste sa puna in evidenta concordanta dintre conditiile
tehnologice impuse produsele si rezultatele obtinute in cadrul procesului
tehnologic de fabricatie aplicat.
Defectele care pot ca sa apara sunt urmatoarele ;
- abateri dimensionale
- lipsa de material
- gauri deplasate de la axa impusa
- deformatii
- bavurii
- oxizi imprimati pe suprafete
- etc
Abateri dimensionale pot sa apara fie din cauza impreciziei de
reglare a semimatritelor fie a uzuri cavitati. Pentru inlaturarea defectelor
este necesar ca matritele sa fie reglate corespunzator sau sa fie schimbate
Gaurile deplasate fata de axa normala pot sa fie obtinute cand
matrita este pastilata iar uzura elementelor de plastile este prea avansata.
Acest defect se inlatura numai prin reconditionare sau inlocuirea totala a
sculelor ;
Deformarea pieselor este cauzata de extragerea brusca din
matrita , ajustarea incorecta a poasonului de apasare sau uzura placilor de
debavurare .
Oxizi se datoresc inlaturarii lor necorespunzatoare inainte de
deformare in matrita a materialului. Aparitia lor se limiteaza prin
utilizarea incercarii prin inductie si in medii neutre.
AMBALAREA SI TRIMITEREA CATRE BENEFICIAR
Piesa fiind de dimensiuni mici vor fii ambulate mai multe bucati
intr-o cutie de lemn , care sa asigure integrarea produsului pe parcursul
transportului.
63
pretului
semifabricatului
64
turnat
in
forma
a)
b)
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
l)
66
69