DREPTUL FAMILIEI

$l STAREA CtVtt-\ - Nlaria Harbddd

ra5i2008

Capitolul III
D ESF I TNTAREA

CASATORIE

III.1. Asp ecte g enerale

Se impune distinclia intre incetarea, desfiinfarea ;i desfacerea cdsS.toriei conform art.22 qi 3?

C.fam., care le diferenliazd. Incetarea cS.sdtoriei are loc in trei situalii qi anume:
a moadea unui so!:
.:
. declararea judecdtoreascd a mor{ii unuia dintre so!i;
r recds[torirea softilui celui ce fusese declarat mort.
incetarea ei are loc d. drept qi prin desfacerea cdsdtoriei, ins[ in acest ultim caz eapoate avea
ioc numai prin hot[rdre judec6toreascf,. Totugi, uneie efecte ale cds6toriei continu5. sd mai existe gi ::
rlupd" incetarea ei, chiar dacf, desfacerea cisdtoriei produce efecte numai pentru viitor.
Nulitatea cd.sdtoriei intervine ca sancliune a nerespect[rii unora dintre cerinlele prevdzute de
lcrye
nrr
nrir,,ire la
vu PrIYuv
rC
incheierea ei. Ca gi divortui, nuiitatea c[sdtoriei pune capdt acesteia, intre ele
r!C.!,
existAnd deosebiri structuraie, de cauze qi efecte; nulitatea sanclioneazd cu desfiinlarea cf,sf,toria
jncheiatd prin neobsewarea unor cerinle legale de+'aliditate, anterioare sau concomitente celebrdrii
,risdtoriei, iar efectele sunt, in principiu, retroactive (ex tunc), pe cAnd divorlul sanctioneazi o
cS.sdtorie valabil inclieiatZr, pentru cauze posterioare incheierii sale, iar efectele divortului su.nt
numai viitoare (ex nunc).
in aceastd materie, legea conline dispozifii derogatorii de la cireptul comun pentru acteie
j:rridice, date fiind importanla cdsStoriei gi gravitatea deosebit[ a consecin{elor pe care le irnpiici
desfiiniarea ei.
..
!11.2. Nulitdti exprese Si virtuale
3
In preocuparea de a se menfine cdsdtoria pe cdt cu pr,rtin!5., C. fam. prevede expres cazurile ae
nuiitate in art.i9 gi 21. De asemenea, Legea nr.i19/1996 privitoar'e la actele de stare civiia se referd
1a nulitate clsdtoriei pentru necompetenla ofileruiui de stare civili - rationae materie - afard dac5.
persoana necompetentd a exercitat in mod public atribulia de ofiler de stare civiid, cAnd datoritd
ideii de aparentd (error communis facit ius), cEsdtoria este vaiidd.
S-a pus'probiema d.acd mai existd gi aite cazuri de nulitate a cb.sltoriei decdt ceie expres
orevdzute de lege, adici dac[ existd nuiitili virhrale, implicite, iar rdspunsui a fost c6. asemenea
nulitdli au fost admise de literatura juridic[ in dou[ cazuri:
r c5.sdtoria fictiv6
o c[sdtoria ?ntre persoane a cdror sex nu este diferenliat
iI tr.3. N ulitatea ab solutd
intocmai ca qi in dreptui comun, nulitatea cdsitoriei poate fi absoluti qi reiativ[. tn ceea ce
privegte distinc{ia intre aceste feluri de nulitdfi, existS. unele deosebiri fa![ de dreptul comun. Astfei,
in unele cazuri, in interesul menlinerii cd.s6toriei, aceasta poate fi confinnati, chiar dacf, este vorba
de nuiitatea absoiutd. Tot astfel, in cazul cds[toriei putative, efectul retroactiv al nulitalii ei este
inl[turat in privinla sofului de bund-credinla.
In urmdtoarele cazuri, nerespectarea dispoziliilor legale privind ?ncheierea cdsf,toriei este
sanclionatl cu nulitate absolutl:

a. Clsitoria fost incheiati cu incllcarea dispozi{iilor legale privind virsta

matrimoniall (ar-t.4 ;i^19 C.fam.)- Aceastd nulitate poate ir acoperltd in urmdtoareie situalii (art.20
C.fam.):
40

I
DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbdcii raEi2008 l-

dacf, sotul care nu avea vArsta legala penrru cisd.tcie a implinit-o pa1lntu .qnstatarea f
nulitatii;
" dacf, solia a dat naqtere, p6n5. la constatarea ruiitatii- unui copil, caz in'care trebuie apS.rat
interesui copiiului;
n dacd in aceeasi perioadd, de timp solia a rdmas insircinara.
]''lulitatea cds5.toriei este acoperitd gi in cazul in care b6rbatul nu are v1rsta ceruti n Pn 1-rrur
yvrrLr
incheierea ei, iar solia a dat nagtere unui copii sau a rimas insarcinatf,.
Tn nrenrin" judiciard s-a decis ci, imprejurarea
inexistentei dispensei de vArstd., reglementati
?n ai1.4., alin-2 C fam., in momentul incheierii cds5.toriei "este fErd reievanld, in ca,-.2L
in care
incuviinfarea legali s-a dat ulterior, iar femeia s-a prezentat p&sonal in fala ofiterului d" sior. civila
qi a cerut sf, se cdsd.toreascd".

b. Cisltoria a fost incheiatl de o persoanl deja cisltoriti (art. 5 qi 19 din C.fam.).

i\ceastd nulitate are ca scop ap[rarea principiului monogamiei cf,sdtoriei.
Dispoziliile art.5 C.fam., prevd.d: "Este oprit sd se cbsdtoreascd bdrbahli care.este c5.s5.torit
sau femeia care este cisd.toritd.'

In

cazul comiterii infractiunii de bigamie, instanla penal5., pronuntAnd

condamnarea

inculpatului, trebuie sd. constate nulitatea cdsdtoriiior incheiate gi sd restabiieasci situalia anterioard
privind valabilitatea primei ci.sdtorii, in temeiui art.70 C. proc. pen: "Organul de cercetare penaia,
cu aprobarea procurorului, sau instanla de jude&ta poate lua md-suri de restabiiire a sifuatiei
anierioare sdvdrqirii infracfiunii, cAnd schimbarea aceiei situatii a rezultat, in mod vddit, din
c omiterea infracliunii, i ar restab ilirea este posibii [,'.
Motivare instantei de recurs, potrivit cdreia cd.sdtoriile ulterioare sunt nule de drept, ntr
tniaturE obligalia ins*ran{ei ca o dat5. cu solulionarea actiunii penale sL se pronunte gi cu privire
la
nulitatea lor qi si dispund restabilirea situafiei anterioare sdvdrgirii infracfiunii prin comunicarea
dispoziliilor hot5.r6,rii in vederea operdrii in registrele stirii civiie.
Buna-credin!5' poate fi invocatd numai de sotui inocent "deoarece aitrniteri ar insemna sd
se
recunoascd solului bigam. deci unei persoane care s-a fb.cut vinovatd. de un act contrar
legii, dreptuiLde a dovedi cd a comis cu bun5.-credinfa o ilegalitate, in ignorarea legii sau a c5sd'toriei
sale
anterioare".
T+ q
hrrnei-r'rerlinfe
cnfrrlrri
hi-o,nir
n^6r6
fi
lns5., tpoteza
'a bunei-credinte a sofului bigarn nu poate fi exclus5..
^.,^1,,^x Astfel, cAnd acesta s-a auai
^ L
inu-o eroare de fapt sau de drept, ori cAnd, ?n momentul incheierii celei de-a doua sau subsecven
c5's5.torii, s-a aflat in stare de intunecime, de alienafie sau debilitate mintail.
c. Cdsdtoria este Incheiatd intre cel care adoptd. sau il.scentlenfii lui pe de o parte Si cel
adoptat ori descendenyii lui, pe de altd parte (art.7 lit.i qi 19 ciin C.fam.). Este nuid, dJ asemenea,
cdsltoria incheiatS. intre adoptat ori descendenlii sdi, pe de o parte gi alte rude, pe de alt5 parte.
d. Cdsdtoria estelncheiatd de alienatul sau debilul mintal (art.9 qi tl C.tam.). Alienafii ,gi
debilii mintali nu se pot cdsdtori, nu numai pentru cd starea lor exclude consim![mfintul liber, ci qi
penty consideratii de ordin biologic. Aceste situalii trebuie sd existe la data incheierii cdsdtoriei qi
pot fi dovedite prin orice mijloc de probd, chiar qi ulterior incheierii ei. Este nuid. clsdtoria
incheiat5
de cel lipsit vremelnic de facultdliie mintale cdt timp nu are discerndmAntul faptelo*ul-,
,p..f,
deosebire de alienafii
ltrr ;tI
qi Lrsorlll
debilii mrnta[
mintali care SunI
sunt impiedicafi
lmpledlcatt Sa
sd Se
se cisdtoreascS.
clsdtoreascd chiar daci nu se at'id
afid

pugi sub

interdicfie

t--

Imprejurarea cd soful a cunoscut sau nu, anterior cds6toriei, existenta stdrii de aiie'alie sa.,L debilitate mintald a celuilalt so! este lipsita de relevanid qi deci, nulitatea absolutd. nu poate fi
inid.turatd,, ea fiind justificatd intr-un interes de ordin social.
te' Cd.sdtoria este incheiatd fdrd respectarea prevederilor art.16 din C.fam. Nuiitatea intervineL- cand lipseqte cousimtAmantul viitorilor soti, ori acesta nu a fost exprimat cu
respectarea conditiiiorl-

4TL

STAREA CIVILA - Maria Harbddh ra$i2008

de fonla necesare pentru ilrcheierea casdtoriei icisl:cria car3 treblrie incheiat[
in fala ofilerulLri G
stare

t
I

civiia, la sediui serviciului de stare civiid. ln rrezenra viiroriior so!i. iar consimtdmantul
tr-ebr_iie
exonmat personal gi in mod public).
Incompeten!a ofiien'riui de stare civild (.incom.:erenra iationae rnateriae)
afard cie cazul i'
care sall exercitat in mod public atribuliile acestuia 1a lncheierea cdsf,toriei
(error comunis facit ius).
- Cds[toria fictivd care existd in situatia in care cauza de nulitate anterioard sau
conco*ite'ta
incheierii clsi.toriei nu a dispdrut ulterior, prin conr.ieruirea sotiior. Fictivitatea cdsdtoriei
este o
car:za de nulitate qi nu r-ina de divor{. Acliunea in deciararea nulitdtii absolute
poate fi i.trocl'si cje
orice parte interesatd gi nu se prescrie,
i Nulitstea absol.utd a cdsdtorier pentru incf,icarea dispoziliilor din art.131 C.fam., clupd care,,in
aceeaqi zi cu primirea deciaratiei de cirsitorie ofigerul de stare civill va clispune
putrii"ai"n acesteia
prin afilarea in extras, inlr-un loc speciai amenajat, la sediul primdriei unde unneazl sd
se incl-reie

cdsdtoria".
Aiin. 2 ai ar1. 131 c.fam. dispune obiigativitatea ca acest extras si cuprindd:
clata ahsd,rii;
o
datele de stare civild aie viitorilor so!i;
D
ingtiintarea cd orice persoand poate face opunere la cdsatorie (ciacd cunoarste pietlici
legale).
in termen de 10 zile de la momentul aflsirrii.h
Ne afl5.m in prezenta unei cauze de'ulitate a cdsb,toriei recent reglementata prin disp. art. 1-11
C.
ianr., introdus prin Legea nr.23 din 26 ianuarie 1999.
I IL4. Efectele nulitdlii cds dtorie i

fi declaratS, nul6. numai prin hotarf;re judecdtoreascdNulitatea trebr'rie cerutd" pe calea actiunii. neputincl fi invocatd pe calea exceptiei, intr-o
aiia
cauzd.. cu un alt obiect.
Ambele feiuri de nulitate produc aceleasi eI'ecte gi pentrLr Lrecut, clcci, aceasta retroacrir.eaza.
cS"sdtoria considerAndu-se cd nu s-a incheiat.
a. Efecte cu privire la relatiile personale dintre soti
Sottl de buni credinld are calitatea de so!pana ia data desfiin![rii cdsdtoriei. i' consecintd:
Obligatia de sprijin moral a existat numai in privinfa sofuiui de buni credinfa;
Schimbarea numelui soluiui prin cdsdtorie, l'ace imposibil[ purtarea 1ui dupl
desfacerea acesteia.
Desigur, pAnd la aceast5. dat5., cdsdtoria a prodr-rs ei-ecte in privinta schirnbd.rii
numelui.
sotul de bund. credinta. beneficiazd de suspendarea prescripiiei. '
b. Efecte cu privire la capacitatea de exercitin.
Solul de bund-credint[ beneficiazf, cie art. B, alin.3 din Decretui nr.31/1954 gi doba.nclegte
capacitatea de exerciliu. Dacd desfiintarea clsf,toriei intervine inainte ca acest
sot sd fi implinit
vArsta de 1B ani, el i;i rnenline capacitatea dobdnclita.
In cazui in care declararea nulitatii cS.si.toriei se lace inainte ca acest so! sa fi implinit i g a*i, el
?qi menline capacitatezr deplind de exercitiu, deoarece aceastd capacitate
nu se piercle c1ec6.t i*
cazuriie qi in condiliile stabilite de lege (art. 6 Decretul nr.31/1954), iar legea
nuprevede nicdieri ca
minorul care a dobAndit capacitatea depiind de exercilir-r prin cdsiLtorie qi"iare a beneficiat un
--'- timn
-"'^r
de ea o pierde dupd aceea
c- Efect^e cu privire la relfltiile putrirnoniale tlintre soti.
In aceastS, privintd se apiicS, fala de solul de bund credinld,, prtl asernanare,
regulile din matelia divorlului, gi anume:
P SoltLl de bund credinld benefi.ciazd cle comtLnitatea cle btmtu"i.
In ceea ce priveste sitr,rafia solului cle rea cledinti s-au manifestat mai multe pareri:
CS"sd.toria poate

A')

TI
lDREPTUL FAMiLIEI

$l

STAREA CIVILI

- Ivlaria Harbidi ia5i2008 I

intr-o opinie se susline ca de aceast6. comunitate benel-tciazd gi solul de rea credintd pentr'.t

lr I

':i-rarele motive:
:,1-!, alin.1 C.fam. dispune c5. benefic tazS. dedispozi$ile privitoare la divor!, in ceea ce privesrql
;ia de intretinere, numai soful de bund credintd- pe cdnd in privinla raporturiior patrimoniaie
ir bdrbaf gi ferneie textul nu mai precizeazicf, beneficiaza de aceleaqi dispozi4ii numai soiul cie'f
a ciedinil, de unde rezulti cd benef,rciazd arndndoi:
:aot- nu poate exista un regim juridic privind raporturiie patrimoniale dintre bdrbat gi femeie
--.i un ,og, io, pentru celdlalt so! un alt regim;uridic, ceea ce inseamn5. cd odatd ce s-a invocai
f
:,:nitatea de bunuri de citre sof, aceasta se va rdslringe gi asupra celuilalt. Rezulti ca lichiciarea
i:iior solilor se va face dupd regimul comunitililor bunurilor gi in cazul in care numai unui i

soti este de buni credin!5.;

I
ci
art.23
alin.l
C.farn.numai
de
nu
s-a arEtat cd efectele cisdtoriei putative sunt reglementate
;r .
presupune
c:i
in
devf,hnigie
comund
proprietatea
cd
:;t.24 alin. 1 din acelagi cod. Dat fiind
t
::e iioi rituiari, solul de bund- credinld este codevilmag cu sofirl de rea-credin!5. care beneficiazi f
-i de conrunitatea de bunuri. ':'
)in interpretarea dispoziliilor din art. 2j gi 24, C. fam. rezultd cd nurnai solul ce :',::ra J
::rrrd. se poate preleva de existenta comunitAlii de bunuri, ca efect al c6satoriei putative.
Pentru bunurile pe care soful de rea-credinla le-a dobindit in timpul c6sf,toriei va fi sul-ti:::i 1
prezumaie a :i f
--o.rrl de bund credinld sd invoce beneficiul putativitdliilca acele bunuri sd fie
in conformitate cu art. 30 alin. 3 C-fam.
='.i:]3.
Pr-in
rrrmareYt comunitatea de bunuri care existd numai pentru sofirl de bunf,-creciinii es:: J
r rrr
s^ rrrs^
^
:1:;ii5 numai din bunuriie dobdndite in timpui cdsdtoriei de soful de rea-credinfa. Acesta cl:: I
beneficia de dispoziliile C. fam. privind in-rpd4irea
av6.nd calitatea de concubin, nu
--- poate
r
--:e

=::::::iioi comune.

----

.I

I
I
I
I
It
I
, I
- I
II II

I i I

Dacd soful de rea-credinld pretinde cd a contribuit la dobAndirea bunuriior ceiuiiaii -i3'-l

-;:c: ei trebuie si facd. dovada dreptului sdu, care va fi, dupi ?mprejurdri, o proprietate comund sa:.
::::nti impotriva celuilalt.sol, in m[srira in care cu mijioacele sale a sporit patrimoniul acestuia. I
B). Solul de bund-credinla beneficiazl de dispoziliile din materia divorfului, in prir hta
:-:=atiei de intrefinere, ceea ce inseamnf, cd este indreptalit la intrelinere in aceleagi conditii ca .:J
I
-.--:, iivortat- dar nu acela impotriva cI,ruia s-a pronunlat divor!1rl, ci sotului nevinovat.
Soqui de rea-credinla nu benefi ciazd de intrefinere, deci nici in aceleagi conditii CU SCIJI
-.r...at de divo(.

'i

C). Solul de bund.-credin!6 benefrciazd de dreptul de mogtenire asupra bunuriior celuiiait =";,f
.::i acesta din urm5. decedeazi pdnd la desfiinlarea cdsdtoriei. De acest drept de mogienre
,:cird solul de rea-credinfd. pentru care nulitatea cdsdtoriei produce efecte retroactive.
L Lipsa efectelor cdsdtoriei putative cu privire la reloliile dintre piirin{i Ei copii.
Din acest punct de vedere, cisdtoria putativ[ nu prezintd importanlE deoarece desfiintarea ei
i; :roduce efecte cu privire'la situalia legald a copiluiui. Intre parinli gi copii existd dreprui del
r,-.;tenire.

Astfel, solul care qi-a schimbat numeie prin cds6torie, igi recapdtd numele avut anterior ;l
xr:3 soli a operat suspendarea prescripfiei, c5.ci ei au ar,rrt aceastd calitate. Este vorba .]3,us.:endarea dreptului la acfiune, cAt gi a dreptului de a cere executarea silit[.
z- Ctt privire la relayiile patrimoniale dintre soli
T
.{ceste efecte sunt supuse, prin asemS.nare, reguiiior de la divor!.
:l :onsecinld comunitatea de bunuri a existat, cdci bunurile au fost dob6ndite in timpul
i::::drlirea bunurilor comune se face potrivit dispoziliiior in materia divorfului care se
as:ninare.

^'fi:ffir

A'
+J

,I I
I
!{ |I

tl

-J

-l

tl
--J

--l

:J
-J

I
.l
-

ir
F
F

lr
f-l

[r
fr
F1

fr

tt

DREPTUL FAMILIEI

SI STAREA Cirll{ - Maria Harbidi

raqi2008

Obligafia de intrelinere a existat intre soli ;i r-a eris-ia si in viitor, potrivit prevederilor arl.4l
a1in.29i3C.|am'careseapiicdprinasem[nare(art.?-|aiLr.1dinC'fam.).
Ambii soli beneficiaz6, de dreptul de mogtenire daciciecesul celuilait so! a avut loc inainte de :l
cata la care hotdrS.rea judecdtoreascd prin care se declari nulitatea cisZitoriei a rf,mas definitiva Ei
iievocabiiE
Dacd decesul unui so! intervine dupd aceasta datd. celliait so! nu mai este chemat la
moqtenirea l[sata de defunct.
Diii punct de vedere juridic, solii sunt considerali ci nu au fost niciodata casatorifi intre ei.
Aga cum rezuit[ din regimul juridic al nulitaiii absolute sau reiative - cdsS.toria poate fi
deshinlatd numai pe caiea unei acliuni in justilie, fiind declaratd nul6" cie cdtre instantS, printr-o r
hotlrdre judecitoreascl. Air]bele feluri de nulitate trebuie sf, fre cerute pe calea unei acliuni .
principaie, ele nu pot fi invocate pe calea exceptiei.
Indiferent de felui nuiitdfii, se produc aceleagi efecte. Dacd regimul juridic al nulitalii
absoiute este diferit de cel a1 nuiitafii relative, constatdm o identitate in ceea ce privegte efecteie
produse. l.{uiitatea clsdtoriei produce efecte nu numai pentru viitor, ci gi pentru trecut. Ca efect ai -rerroactivitAtii, se considerl cd actul juridic al cd.sitoriei nici nu a fost incheiat.
Existd douf, derogdri de la efectul retroactiv ai nulita{ii cdsdtoriei:
nrriifafee nrr nrndsge nici un efectil privinla copiilg:, care au statutul legal de copii din cfi.si.torie;

clsitoria putativS,.
Desfiinlarea cS.sitoriei produce urmdtoarele efecte:
. efecte cu privire ia relaliile dintre so!i;
e efecte cu privire ia reialiiie dintre pdrinli qi copii.
Se infeiege c6, dacf, unui dinire soii ar rieceda dupd desfiinlarea cisdtoriei, probiema
dreptului de moqtenire nu se rnai pune. In aceastd. privinla deosebim:
retroactiv. Dac5. pe perioada dintre incheierea cisdtoriei qi data declard.rii nulitalii cS.sdioriei
s-au dobAndit uneie bnnuri, acestea vor fi sllpuse reglernentdrii dreptuiui cornun, adici vor fi
coproprietatea ceior a cdror cdsdtorie a fost nuii;

la data decesului fostului so{ gi se considerf, ci nulitatea se constat[ sau se deciard

dupl decesul unuia dintre so!i, ceea ce este posibil (in acest sens, s-a decis c[ nuiitatea

exist5.

c6.sdtoriei este admisibila chiar dacd acea c5.s6.torie fusese desfdcutd prin hotdrAre definitivd).
Se in{eiege c6, dacf, unui dintre soli ar deceda dup[ desfiinlarea q5.sdtoriei, problema

drepfului de moqtenire nu se mai pune.

Efectele
nulitdlii cdsdtoriei cu privire la relaliile dintre pririnli Ei copii
f.
A). Generalitdti
Potrivit art.23 alin.2 din C.fam., desfiinlarea cd,sdtoriei nu are nici o urnare in privinla
copiiior, care iqi pS,streazf, situalia de copii din c5.sdtorie. Dar aceqtia, chiar daci ar fi considerali din
afara c[sdtoriei, ar avea fa![ de parinlii lor qi rudeie acestora, aceeaqi situalie a copiilor din c6.s5.torie
(art.63 C.fam-). De aceea, art.23 a1in.2 C.fam. trebuie interpretat in sensui cd se referd la modui de
stabilire a filiaiiei, f,cAncl deosebire intre filialia din c5.s5.torie gi cea clin afara cds[toriei. in
consecinjd, degi c6.sStoria este desfiinlatd, fiiialia copiilor nisculi gi concepuli pdnd in momentul
declaririi nulitalii ei, este reglementatd identic situatiei copiilor rezultali dintr-o clsltorie valabii[.
Un alt aspect este reglementat in art. 53 alin. 2 C.farn. potrivit cdruia copiiui ndscut dup[
desf,rintarea cs.sZitoriei (sau desfacerea) are ca tatd pe fosrul soi ai rnamei, daci a fost conceput in
timpul cdsS.toriei gi nagterea a alut 1oc inainte ca mama s5. h intrat ?ntr-o noud cdsdtorie.
44

DREPTUL

FAV|TI J!_SrAREA

crvrr,A

- Maria Harbidi

Constatind nuiitatea cdsdtoriei, instanla t..b.,i. ra airpund. clruia

dintre soli urmeazd sd-j
incredinfati copii, ascttitdnd, in aceastZr privinla pe pdrinti,

I
I
ie

6"iltit-n; ;"ii. cjaci r

acesriaauimplinitvArstade10ani;totodata.instan!avastabi1iqicontributiapar#ii'*l.]
o;to.irui;;

cheituielile de creqtere, educare, invatdtur[ gi pregitire profesionald,

aplicdndu-se
vv prin
asemdnaie.
vrrrr 4'
dispozi{iile privitoare la divort
'r
Drepturile succesorale dintre pdrinfi qi copii r5man neatinse.
I
Ceielalte efecte ale filialiei i]in afara cdsd.toriei se determind, in
md.sura in care nrr cr.icti
dispozifii speciale (asemenea dispozitii existd in privinfa numeiui de,
familie al copilului';;r"^i;..I
casitoriei - art-59 C.tam.), potrivit principiului egaiitdtii ?n cirepturi
a"copiiul"i di;;i;;;;;;;,;iJi'
su cei din cS.sdtorie.
B) Interesul declardrii nulitdtii clsitoriei
II
Potrivit art'23 alin'2 c.fam-, desfrinlarea cS.sdtoriei nu are nici o uffnare
in privinta copiilor care lsi

pdstreaz5'sifua!iadecopiidinc5"s5'torie.l-'_

Interesul declararii nulitalii c5.s5.toriei este in strans5. legihrra cu prev.

art.53 alin.2 a.ror"

nJil':*,TTi*,*i::"::::ii
Jl

rvr' r*a rlo9Lurud' rd cl d'vut luc lnalnre

mama sd fi intrat intr-o nou6 cdsdtorie.
g. Hotdrftrile judecdtoreEtitn materia nulitdtilor qdsdtoriei
FlotarArile judecdtoregti sunt c1e doud feiuri:'''

";il'J':;Ti'ff#il'*T:"1:i::"."#:i1Ti,lTl1'll?tff
. declarative;
. constitutive.

I{atdrdrile declarative suttt acelea prin care se constatd o situatie existentd,

pe care instar.rr!

-iudecdtoreascd o verifi.cd Si o cleclat-d ca atare

|9este hotdrAri produc efecte numai intre par{iie din proces, deci au caracter relativ.
Maj oritate a hotdrdriior j udecdtoreqti sunt declarative. .
Hotd'rAriie constitutive sunt acelea care creeaz5. situatii juridice
noi gi conferd, pdrlilor calitlti noi. t
Aceste hotd'rari sunt opozabile tuturor, deci au un efect absolut.
Aparlin acestel;iill
categorii hotdrdrile care intervin in acfiunile de stare civild,
interdictie, etc. (i{otararea cleclarati'a
de moarte, deqi constitutivS-' produce efecte gi pentru trecut
pand la data stabilita .. fiird .#;i[

morfii).
Flotdrdrile care intervin in actiune privind declararea nulitdtii cd.sd.toriei
sunt constituti'e s;
sunt opozabile tuturor, deoarece modific5. starea civiid a persoanelor
care au fost .drat;;;,"t;l'
starea civila are un caracter indivizibil, adicd ea nu difera
in raport cu persoaneie fal6 de care este
consideratd' Nu se poate astfel adrnite cd o persoand este
casatoritd,
e.oalvrrl.'
in
rrr rdPUrt
iaport ulr
'rLv
cu arlumlte
anumite persoan|
iar lafa de alte persoane cd este necdsd.toritd.
Caracterul indivizibil al starii civile determind ca hotf,rArile
in materie de nulitatera cisLtoriei
sd aibd un efect absolut, deoarece modificd
starea ci'iidr
o alti solulie ar duce la consecinte inadmisibiie.
I
l{ot[rflrile judec[toregti avute in vedere sunt opozabile gi tertiior, incat
trebuie sd precizdrrs
aceqtia pot s5' ?nld'ture efectele lor, d.acd. reusesc
sa:aii rn iusiilie, dovada contrar6 1un.i:, ,,surcLLr
nr.31 din 30 ianuarie 1954).
1

I
t
t

DREPTUL FAMILIEI
I

il. 5.

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidi

ra1i2008

Llulitatea relativ d

Zl ^

Aceastd formd de desilintare a cdsf,toriei are alt temei, aite cauze in confonlitate cu art.
C. lam., cdsdtoria va putea fi anulata la cererea solului al cimi consimld"mAnt a fost viciat, prin '=:
=13
eroare cu privire la identitatea fizicd a celuiialt sot, prin viclenie sau
Sunt reglementate prin lege, urmdtoareie cazuri de nulitate reiativd:
s. ConsimldmLilul unuiu dintre so{i a fost viciot prin eroore asupra irlentitatii fizice a celuilalt

vioienfi.

sot.

Practica dreptului familiei a evidentiat ca numai vicir-rl erorii, in sensui cd, numai cu privire la
ioentitatea fizicl. a celuiialt sot poate constitui cauzd de nulitate a casdtoriei.
F
b. Cdsdtoria incheiatd prin viclenie dol)
.;.
in cazui doiului se anuieaza casdtoria incheiati sub imperiui erorii privind starea sanatalli
unuia dintre soli, dacd eroarea este provocatS, de acesta, prin mijloace viciene.
:11
n
In dreptul comun dolul se poate manifesta prin manopere dolosive, utiiizate de nqfro
uquv
v
persoand pentru a o determina pe aita sd incheie un act juridic.
.," *,
In drentrrl ramiliei, atAt teoria cit gi practica a decis cd pentru a constitui motiv justificat de * *

anulare

cf,sf,toriei, obligatoriu trebuie ca vicienia sd

fie

determinanti

la

manifestarea

consimtdmAntului celuilalt, in vederea incheierii cdsdtoriei.

Ca atare, in fafa instanlei judecdtoreqti sesiy'hte cu asemenea litigii, va trebui fEcutl dovada
rie cdtre soful-victim5", in sensul celor ar5.tate.
intotdeauna va trebui sE se probeze ci soful gi-a cunoscut boala grav5. si c5. in mod voit nu a
ccmunicat-o celuilalt sof. Deci, este vorba aici de omisiune voit6. a unui so! de a aduce la cunogtinla
ceiuiialt so! boala gravi de care suferea. S-a mai decis cd, ascunderea boiii de cEtre sotie, care o
face inapti de a avea copii, este cioi prin reticenti. Instaniele au hotirAt cd. ascunderea starii ie
graviditate este un motiv legal de anulare a c5,s5.toriei.
'.*
c. CS.s5toria ?ncheiatd ca urmare a violenlelor dintie soli
Prin ins6gi procedura incheierii cZrsdtoriei este mai greu de imaginat un asemenea viciu.
Pentru situalii de excepfie, cind s-ar demonstra existenta acestui viciu, conform dreptuiui
ccmun, c5sd.toria va fi anuiat[ ia cererea sofuiui-victirnd.
Violenla trebuie sa aibd un anumit grad de intensitate qi gravitate care sf, pund pe cel in catrzb.
in situatia obiectiv[ unanim acceptatd.. de a nu se putea opune cdsdtoriei. CAnd existd violen!5.
moraiS. este necesar sd fie in mod obiectiv detenninantd. in raport de cerinle1e conjuncfuraie ale

.rictimei gi starea ei.

d. Actiunea in declarareo nulitdtii relative
Pentru exercitarea dreptuiui la acliune in cazul anuidrii cS.sdtoriei spre deosebire de nulitatea
absoiuti care este imprescriptibile, aceasta nu poate fi invocatd decflt in 6 luni de la incetarea
violenfei ori de la descoperirea erorii sau vicleniei gi numai de cel al cdrui consimt5.m6nt a fost
viciat, conform al.t.2I, C. fam..
Dacd acest termen a fost depdgit, practica a relinut c5. aceastd sifuafie va putea fi utilizat ca un
motiv serios de divort.
Mogtenitorii persoanei nu pot continua actiunea in nuiitate relativi, deoarece este'o acliune
personaid qi legea nu le acordd mogtenitorilor acest drept.
Intotdeauna nulitatea reiativd a cdsd,toriei poate fi confrrmatd.
Deoarece aceastS. acliune in nulitate relativd are caracter personal, procurorul nu o poate
introduce. Actiunea in nulitate relativd, ca qi cea in nuiitate absolutE, este de competenfa instanlei
determinata dupa dreptul comun, neaplicAndu-se dispoziliile speciale pentru cornpetenla in materia
divorfului. Desigur, collpetenla aparfine, in primf, instanta. Trib. jud., respectiv ai Municipiuiui
Bucuregti.
/tK

DREpTUL FAMILIEI

$l

STAREA CTVILA

- Maria Harbidi

raii2008

dintre nulitatea absolutd Ei relativd

e. Diferenta
"Ca

coffrun, ntilitatea cisdtoriei poate fi- aga cum am prezentat, absolutf, '9i
gi'in drepful
reiativd. In materia cf,s6toriei se consideri uneori ci nulitatea poate interveni'numai in cazurile
prev6zute de lege.
pe care ie intdlnim expres
Totuqi, existd cliferenle sub aspectui cauzelor care le genereazd
plevdzute in art. 19-2I C- fam, qi anurne:
bub aspectul persoanelor ce pot invoca nulitatea absolutd, ea poate fi solicitatd de oricine este
numai de soful al cf,nti
interesat, de instanld, cie procuror; pe cAnd nulitatea relativi poate fi invocata
consimldmAlt a fost viciat, in termenui de 6 iuni de la incetarea violenlei sau a vicleniei'
invocati
Sub aspectul termenului de invocare gi al cauzei, men{ionf,m c5. nuiitatea absolut5- este
penlru o cauzf, de ordine publicd, iar nulitatea relativd se invoci numai pentru interes privat,
personal.
ci, in
bub raportul consecinleior juridice sau efectelor diferite aie celor doud. sancliuni, menliondm
ca n"
cazul nuiitalii absolute, inslanla constatd nulitatea c[s6toriei. Fogtii sofi vor n co1s1a;1!i
1l
niciodat6, drepturile gi obligaliiie inceteazd. (obligalii de intrefinere, fidelitate' numele
fort
"a*Atorili
devdlmdEie)cireprul de moqtenitor al solului supraviefuitor, caiitatea de so!, proprietatea in
prevederiie art. 48 ditt L"g.u 119/1996 referitoare 1a actele de stare civild atatS' c5., din oficiu,
absolutd tsau relativi"a cdsdtoii-t
nulitate ilururutd
de nuillals
notararf;a oecomunica hotdrAr&a
Obiigalta de a comunlca
instanlele au obiigalia
]
'locui
unde a fost inregistratd aceasta, pentru a face menliune
serviciul de stare civiia de la
respectivd.
Ascunderea unei maiadii minore qi vindecabile nu poate duce la anularea cisitoriei
in rapor!
alrrninteri s-ar lovi in scopul cf,sitoriei gi s-ar pronunta sancliuni pentru fapte nerelevante
cu scopui prev6zut de iege pentrri a inlitin"a concurenla solui-ui s-upraviefuitor. in practica iudiciara

i"i-i"' o.iiu,,.u in nuritate'absorrLtl

;;:;iJJJ1ij,':ffi1"ft#':ffi;fi;;;';;#'r.";
de a doua cf,sitoiie, solui decedflnd ia pulin timp duptr

impotriva soliei de buni-credinla din cea

incheierea celei d.e a doua cisdtorii|
procurorui poate promova o acliune in nulitate absoiuti, conform art. 45 din C-proc-civ., dal
numai in timpul vielii rolilot; cdci dupd moartea unuia diqtre ei, interesui pe care-l are de apdrat nu
mai existd. S-a decis cii acliunea in nulitate nu este supusa regulilor speciaie de competentl
I
prev6zute pentru divor!, acliunea introducAndu-se la instanla competenta dupd dreptul comun'
Uneori, se consider[ c6 in cazui infrac]iunii de bigamie judecdtoria poate statua qi asupra
frrd insd ca prin acesta sd se incalce competenla rnateriald a tribunaluiui judeteanl
nulit[lii
'incls6toriei
acelaqi sens, in situalia infracfiunii de bigamie, instan{a se poate pronunla 9i asuprd
nuiitllii celei de a doua cdsltorii, cu exceplia raporturilor care nu-gi au izvorul in infracfiunea. d;
bigamie, cum ar fi: ce nume va purta solia inculpatului, ori in privinfa aspectului cdrei persoane i sl
va ?ncredin{a copiiui.
Acliunerin nulitatea absolutd a cS.sdtoriei nu se prescrie. in practica judiciard, s-a rnai decil
c[, tot in cazul infracliunii de bigamie, judec[toria - ca prim[ instan!6 - soluliondnd cauza penaid' sl
va pronun{a qi cu privire ia nulitatea casdtoriei, in cad,rul mdsurii de restabilire a situaliei anterioarr
lnracllunll.
IIL 6. Cds dtaria putativ d

s. Notiunea cdsdtoriei Putative

efecte
Cdsdtoria putativl este aceea care, deqi nuli sau anuia]:il5., produce totuqi unele
soful care a fost de bunl-credin![ ia ]acheierea ei-

problema constatlrii bunei-credinle sau a relei-credinle

iircheierea c|.sdtoriei a evidentiat mai muJte aspecte, 5i anume:

practica judiciarzr

in

fall

a solilor

c1

It

DREPTUL FAMILIEI $I STAREA CiYiLA - Maria Harbidl raqi2008

":n cazui in care instanla declard nuld
Instanla suprem6. a decis, pe cale de indrumare- ca

I
-f
--l

-t
:]

sau

anuleazd cf,sf,toria, ea este obiig4a_sg st4bileasci. pln qceea;Lhotlrfi.le, buna-credinta--sau- reaCredin-i[ a sotilof la incheierea cdsdtoriei".
S-a susfinut in acest sens ci sqlqi interesat nu va mai t-t nevoit ca, dupd pronunlarea hot[rdrii prin
care cf,sf,toria a fost declarat[ nuit sau anulatd. jn cadrui unei noi acfiuni s[ solicite constatarea
5unei sale credinle la incheierea cf,sdtoriei, pentru a putea sd beneficieze de avantajele prevS"zute de
leae persoanelor ce se afl[ intr-o asemenea situatie'
in acest mod se evitd pornirea unui nou proces de cdtre solui interesat pentru stabilirea bunei
s_4.19_9r-edin!e, ceea Ce .ar fi in flagranta contradictie cu principiui potrivit cdruia buna-credintd se
lrezum1.
Considerdm cd in lumina acestui principiu, sopl interesat s5. beneficieze de avantajele
c5sf,toriei putative nu are d.ecAt s[ invoce buna sa credinld, ne fiind nevoie nici mdcar s-o
,dovedeasci gi, cu at6.t mai pulin, s5. ceard constatarea judecltoreasci a bunei sale credinfe. Este in
sarcina ceior care, eventual s-ar opune ca solui sa beneflglg-z_e cie 3vg4t-4je-1-e-p,utativit[!ilde a lace -- - --dovada relei -credmle t acestriia ia incheierea Casitotiei desfiinlate. Mai mult chiar, credem cd
neroqnecrarea
indrumdrii date de Plenul Tribunaiului Suprem poate duce la complicarea inutild a
!QpvvL4rvo
1l!i
iucruiilor, prin faptul cd buna sau reaua-credin![ stabilitl prin hotirArea de desfiinlare a c5.s5"toriei
nu poate fi opusl terliior care nu au fost parte in prBces. Este adevirat cd stabilirea prin hotdrAre a
reiei-credinle ar putea prezenta o oarecare utilitate, irnpiedic1nd, de la bun inceput, invocarea de
cd.rre soful ,.rp.itiu a prezumtiei de bun5. credinla gi scutind pe ter{ii interesali de gnj^a de a rnai
face gi ei dovada relei-credinte a sofuiui cu care s-ar afla ulterior in conflict. Indrumarea
Tribunaiuiui Suprem trebuie si se limiteze la obligarea instanlei de a reline in hoidrire, reauamedin',ri a so-iuiui sau solilor la incheierea cisitoriei lovite de nuiitate, in caz contrar prezumt:a d:
bund credinfi urm6nd si opereze - pdnd la proba contrar[ - chiar fEri a mai fi relirutd in hotirire.
Astfel, intr-o cauza. de bigamie, buna-cteciinil poate fi invocatd. numai de sopl inocen;iecarece aitminteri ar insernna sd se recunoascf, solului bigam, deci r-rnei persoane care s-a iicur
vinovatd de un act contrar legii, dreprul de a dovedi cd a cornis cu bund. qtiinla o ilegalitate. ln
lgnorarea legii sau a cisdtoriei sale anterioare.
Nu mai pulin. ipoteza bunei-credinfe a sofului bigam nu poate fi cu desdvdrqire exciusi, cum
se lntflmpl6, atunci cind acesta s-a aflat intr-o eroare de fapt sau de drept, ori c6"nd, in momentul
incheieii ceie| de a doua cdsdtorii, s-a aflat in stare de alienalie sau de debilitate mintald'
b. Condiliile cdsf,toriei putative
Potrivit art.23 C.fam., cdsitoria nui[ se considerd putativl dac6. la incheierea ei a existat
buna-credinli a ambiior sau numai a unuia dintre ei.
in aceastd materie, buna-credinfi inseamnd faptul de a nu fi cunoscut carza nuhtatii
c6sltoriei, adicd eroarea in care au fost solii sau numai unul din ei cu privire ia cauza nulitalii
cS.sdtoriei.

J
1

l
J

Eroarea poate fi de drept (de exemplu, solii sau unul dintre ei nu a cunoscut cd legea opreqte
incheierea cdsdtoriei intre rude de gradul in care se gi.sesc ei), ori de fapt (de exemplu, solii sau unul
dintre ei nu a cunoscut cd sunt rude intre ei).
in cazul bigamiei, buna-credinli trebuie s[ existe in momentul incheierii clsdtoriei, deoarece
?n acest moment se apreciaza condiliile de validitate la cisdtorie (art.23 C.fam.). Reaua-credinfa
survenitd dupd aceea nu are influen!5. asupra putativitdtii clsdtoriei. (lJnii autori considerl cf, o
condilie u Curatoriei putative este aparenla juridica de cdsltorie, cu ajutorui clreia se face
deosebirea intre c6sitoria nevaiabili qi concubinaj. Dupa alli autori, buna-credinfl este silgura

condilie cerut5. de leee pentru existenla c6.s[toriei putative).

Dacd aceasra nu pretinde sd i se apiice efectele cdsdtoriei putative instanla trebuie, in temeiul
1oluiui ei activ. sa puna parlile in situalia de a putea beneficia de dispoziliile legale in materie- Prin
4R

DREPTUL FAMILIEI

Si

STAREA CIULA

- Maria Harbidd

ra5i2008

decizie de indrunlare, s-a statuat cd, in cazui in care instanta declard nuld. sau anuleazd cdsS.toria, ea
este obligati s[ stabileascd prin aceeaqi hotar6re-buna sau reaua credinld a solilor 14 i1qlreierea ei.
-: '-== -- - c. Efectele cd.sdtoriei putative
Efectele cdsltoriei putative sunt r6Sffifitate- Qeart-23, alin.i gi art.24 din C.fam. Potrivit
primului text, sofui de bun[-credin![, pdstreazdo p6nd la data c6nd hotf,rArea instantei judecatoregti
rf,mdne definitivd gi irevocabild, situalia unui sof dintr-o cdsltorie valabill.
Potrivit celui de al cioilea text, cerdrea de irnkelinere a sofului de bund.-credinfd gi raporturile
patrimoniale dintre bdrbat gi femeie sunt supuse, prin asemdnare, dispozifiilor privitoare la divor!.
Cdnd solii sunt de bund-credinta hgt[r-Ar_ea gf4 care se -declar6. nulitatea cbsdtoriei-produce
:
efecte numai pentru viitor, iar nu gi pentn?iffiuf'
In consecin![, pAnd la data cdnd trotdrdr_ea judecdtoreascd, prin care s-a declarat nulitatea
c5.sltoriei a rdmas definitivd qi irevocabih'solii.au ayut aceast[ calitate (art.23 C.fam.). De aceea,
intre soli existd obligalia de sprijin moral reciproc, ial incdlcarea obligaliei de fidelitate in aceastd
perioad[ de cdtre oricare din ei constituie adulter. ',Soful care a luat prin cisitorie numtile celuilalt io!, nu-l poate menline dup5. declararea
nulitalii cdsltoriei, in mod corespunzdtor ca la divor!, deoarece art.24 a1in.1 C.fam. face trimitere la
dispozifiile, din materia divorlului numai in privinla relaliilor patrimoniale dintre so!i, dar nu gi in
privinla relaliiior personale dintre aceqtia- .
.

I
49

f
I

rl
=

i'

i-:_1

L__

DREPTUL FAMILIE!

$l

STAREA Ci"'-lLA

- Viaria Harbici5

raii2008

Capitolul IV
DESFACEREA CASATORIEI PRIN DIVORT
V,1 Nofiuni generale
F.eglementarea incet[rii cdsdtoriei qi a divorniiui

lf

Art.37 C.fam. rnen{ine diferentierea inire incelarea cS.sdtoriei, care intervine ip cazul
,jecesului unuia dintre so1i, gi in situalia declar-drii .judecdtoreEti a morlii unuia dintre sofi, prin

rec5.sdtorirea sofuiui celui ce fusese deciarat mort, iar pe de alta parte desfacerea cd.sdtoriei care se
produce prin clivori. Modificarile aduse de art. VIII din Legea nr.5911992 se referf, numai la

t-;

incetarea cS.sdtoriei.
Aceastd norm5. distinge intre cele doud. situatii juridice: incetarea c5.s5.toriei in cazuriie
r i,'
:raturale gi obiective prin care aceasta ia sfdrgit prin moartea sau declararea judecd"toreascd mo4ii gi. iesfacerea cS"sdtoriei prin divor!, ca efect al manifestarii de voinla a unuia
sau a ambilor soti.
Moartea unuia dintre sofi.
Cds6.toria, incheiatd pe timpul vielii, inceteazS, de drept prin moartea unuia dintre so!i^ fizic
constatati, de la data prev5.zutd.in certificaful de deces ca fiind dat mortii. Asadar efecrele incetdrii
cisS"toriei se produc de la data morlii.
ileclararea judecdtoreascd. a mortii unuia dintre soli
Aceasta produce aceleagi efecte ca gi moartea fizic[ constatatd, prin exanrinarea cadavrului. Potivit
ciispoei{iilor.art-18, De*et nr.31 din 1954, dupd. rdmf.nerea definitiv'a Ei irevocabild a hotardrii
cieciarative de moarte, persoana dispdrutd este consideratd cd "a murit la data stabilitd prin
horirAre". Data mor{ii solului este cea indicatl in hotdrArea rdmasd definitivd gi irevocabilE, momeni
de la care inceteazd c5.s5.toria. Despre aceast6. situalie se vor face mentiuni corespunza.toare in
;esistrele gi actele de stare civila.
R[mAnerea definitivd a hotdrArii judecatoreqti creeaz6, o prezumlie legald relativd priviroare
la moartea persoanei, care poate fi rf,sturnat[ prin orice mijloc de prob[. Proba contrarie poate avea
ca obiect fie dovedirea fapfului c5" persoana declaratS. moart[ se afl6 in viat[, fie cd., e dececiatd. la
un alt moment decAt cel refinut de instanla de judecatd prin hotdrAre pronunfatdEfectele hofirarit judecd.toreEti privitoare la moarteo prezumatd
Hotd.rArea declarativd de moarte are un efect retroactiv, incepdnd cu data stabiiiffi de instantd
ca irind data mortii.
In privinla hotar6rii declarative de moarte, trebuie sd relinern existenla a doud date: data rdmAnerii
defrnitive qi irevocabile a hotarArii gi data stabilitd prin hotdrAre ca fiind data mortii persoanei
oisp5.rute.

ll

t-

t'l-r
lr

!rU

dispozitiile alin.2 al art.37 C.fam., privitoare la divor!, menlindndu-se alin.1 care regiementeaza

Frima dati declanqeazd aplicarea prezumliei de moarte, insd. efecteie acestei prezumtii se
produc retroactiv, incepdnd cu data stabiiita de instanld
Dac5. solui declarat mort se intoarce, hotdrArea jridecdtoreascd prin care s-a declarat raoartea
acestuia este anuiatd gi distingem urmltoarele sitLralii:
. situatia sofuiui persoanei fostd declaratd moartd care nu s-a recdsdtorit, cAnd anularea inlaturl
cu efect retroactiv qi incetarea c5.sdtoriei rezultatS. din hotarirea de moarte prezumatE. SofLrl
care a fost declarat mort gi sofiil s5.u sunt considerafi cd au fost gi continuS. sd fie cdsatorili;
' in cazul sotului persoanei declarat5. moartd. care s-a recdsltorit, existd gi cdsdtoria incheiatd
intre timp de ceidialt so! motiv pentru care ne putem afla in p,rezenta a doua situalii distincte,
gi anume:
50

l.
DREPTUL FAMILiEI

$l

STAREA CIVILI

- Maria F{arbdda ra5i200e I*

mort traielie

'
;tttt cd cei d'eciarat
a fost a" urroa-.redinld. *t.1
So1ul care s-a
^efecte retroactive- Solui recasS'tofil
"',
Fiotirfrrea'de anulare a hotaririi declarative de moanc.lroduce
alii 1J
e dsdtcrie in timp ce era deja cisitbrit cr-l o
doua
a
de
cea
a
incheiat
cd
considerat
fie
sd
ar rir'a
de bigamie. Soiulia legaia acorc[ preferinll celei de-a doua cd-satorii' ce =

;;rat"1t

perscanl, adici un caz

r
cdnd, dupd. recdsdtorirea solului
slngura valabil6. Astfei, ne vom afla intr-o situalie deosebitd
fi stabiiitat
judecdtoreascd, data-mor{ii
:are Ya
ce a fost declarat -ort, se rectificd., prin hotd'rAre
prev.art.22 C.fam-, incit, prima cisatone J
utrterior recdsdtoririi. Solulia corectl rezulta din aplicarea

exisr;infapt,iarprirnacds6toriesedesfacepedaraincheieriiceieidea2-ac5's[torii,..::,liT1,::[
ceiui

cdce, dec,ara, morr se

^t'::.::i:,:[
il:ffil:'l*:3::[::l?:ilX'J:J:::Hi:[1'5llT3.e_xstiur
incheiata prin frauda (art.5 C.fam., interzice cdsdtoria unei persoanel
astiei cf,, noua casdtorie este
de nulitate absolutl'
cisitorite),inc|t noua cis6torie este loviti.
";:";"

Y'2' Motivele d'e divor!

care conroe-;,.[
une sociaii, care
;in :",
cea rnai fireascd uniune
clsdloria uneqte pe barbat: qi
" femeie
1or, cand intre so:igi
,.*ri*""niij."io, ,..ip.oce, concepfite qi modul de via![, interesele idealurile
gi sociald, de la relalii de dragoste 9i 'esp"tJ
iau naqrere rela{ii ce acoperf, intreaga viala spirituaii

aceqtia'
reciproc 1a cele ce privesc raporturile patr-imoniale dintre
acesteia' in afecliunea si orei*ir:al
Cb.satoria iqi are frrndarnentrri tn substary[a morald a
o mare prietenie intre so!i' nu poaie =a t-ittJ
reciprocS. a solrlor. Fd-ri o comunitate spirituala, fma
trainica.
cu adevdrat dragostea pe care si se intemeieze o casdtorie
r. ll_r :^iar ins'anrelil
IJn rol insemnat revine clispoziliilor legale care reglementeazd- divorfui, avanci un
procesele de divorl
'oF
iudecitoreqti au o mare rd.spundere,-modui cum se solulioneazd.
educati'.r deosebit de irnporlantpeniru

V.3.

Interesul coPiilar minori

societate'

II

cu privire la ocroti'iea
Art.3g C.fam-.constirLrie o apiicare a principiului constitulional
ccpiiuiui minor (art.49 Constitulie)l care in redactarea sa anterioara prevedea "^"-:t:tt:tttl
seama ;1 cmotivelor de divorl gi imposibiliiatea continudrii cdsitoriei se apreciazi linandu-se
reprezenta un obstacoi in pronuntarei
interesele acestora,'...u .* nu ?nsemna c6 prezenla copiiloi'
minorilor'
divorfuir-ri, degi uneori respingerea divortului s-a intemeiat pe interesele
--,, ^-l
cereilior
Alt.3g C.fam. !ine-searra de interesele copiilor minori in ce priveqte solulionarea
de intrelinere qi foiosilel
accesorii divorfului, referitoare la incredinlarea acestora, obligalia
iocui"nlei.

prin ..copii minori,, se inlelege copiii solilor, respectiv din cf,sitorie, cei din afara c[satoriei
in vedere faptui ca textul constitulional acoperd cu ocrotiref
Ei cei adoptali. solulia se impune "u*a
sa
--'De toti minorii, fbrl nici o distinc]ie' de "interes al copilului", urmeazd a se avel t
::1t1-f
il ceea ce priveqte noliunea
creas"t:-^T.T::io,,:!
s[-l
obligalia
copil
de
au
faii
parinlii
cdruia
baza
prev.art.l0l c.fam.in
incAt, instanla trebure sa i1na
dezvoltarea sa. moralb., fizicd., intelectuald, potrir.it cu insugirile sale,
cit li de lrevedenll
elementelor ce concureazf, la precizarea acestei noliuni,
seama de complexitatea

Legiiru.272l20}4

, 1 1i

i e ,^,_-_1:-., ^ de I{':
dacd au implinit vdrsta
Se impune s[ fie ascuitat[ autoritatea tuieiarf, ;i copiii minori,
cd aceasta este necesarf
qni
iar
poate inteweni in orice fazd. aprocesului- dacd socoteqte
aur nroerlJorui
4lIl"
yrvvr
pentru apdrarea intereselor minorilor.
V.4. Rolul culpei in procesul de divorl
in vedere nurnai cul
A-rt.3g C.fam., prevede ci divorlui nu se poaie lronunta avAndu-se
divorfului' l-iin:
exciusivd sau a ambilor so!i. cuipa singurf, nu jusriirca-plin ea insdgi pronuntarea

DREPTUL FAMILIEi

$i

STAREA CIULA

- Maria Harbidi

necesar ca, datoritd. ei, raporturile dintre soti sa fie grav vdtdmate,
astfel incdt conii''area casitoriei
sd nu mai fie cu putintd.
Stabiiirea culpei unuia din soli saLr a ambiior soti prezintd
interes in ceea ce privegte unele
rfecte ale divorfului gi anume:

I
I
l

V.5. Obligafia de intretinere

Soful vinovat de desfacerea cdsS.toriei este indreptafit sd prirneascd
intretinerea din partea
:eiuiialt so!, dupd divorf, numai in decrirs de I an de la acest rnornent.
Daca soiul vinovat s-a
iecd's5"torit in decursul acestui an, dreptul la intrelinere inceteazd,
tar dacl divorlui s-a pronunlat din
vina ainbiior so!i, fiecare din ei are dreptul sa cearh pensie de intrelinere
pe duratd nedeterminati,
prin reglementarea obfinut[ prin Decretul nr. 1]911966. Dreptui ia intre{inere
a sotului care nu este
vinovat de divor! nu este limitat de tirnp.
V.5. Culpa exclusivd a solului reclamant
Decizia de indrumare m.10 din 13 noiembrie 1969, modificatd prin decizia
de indrumare
nr'i0 din 28 decembrie 1974,pct.5 iit"a", in legdturd cu divortui pronunqai Oin vina sotului
pffrAt sau
din vina ambilor so!i, precizeazl' ca divorful nu se poate pronunfa dacd se constatd
cd motiveie
iemeinice care fac imposibilI continuarea c5.sdtoriei sunt imputabile exclusiv
sofului reclamant.
?ronuntarea divorfuh:i din vina ambilor soli se tface numai dacl cuipa
concurent5 a sofuiui
:eciamant este gravd 9i bine stabilitd ;i ar fi putut duce ea singur6 l,a desfacerea
cds5toriei.
V.7. incredinfarea copiilor minori

Copilul minor poate fi incredinlat gi sofului din a cdrui vind s-a desfbcut cfs5toria.
ciacd
interesele acestuia sunt in acest sens, d"eoarece ..un soi rdu (din
cuipa cdruia s-a pronunlat divorhrl'r
nu este aeapdtat gi un pbrinte ri"u', printre factorii care se vor iua in
considerare pentru a decid.e in
ceea ce priveqte incredinlarea copiluiui minor, va
irnportanfd prin sine insdgi sub acest aspect.

fi culpa sofului, chiar dacd aceasta nu prezinta

v.8' Beneftciul contractului privind locuinfa comund

in situalia in care solii nu au copii qi nici nu au ci.zut de acord cu privire la benet'iciul
contractului privind locuinta comun[, acesta este acordat sofuh-ri "care
a oblinut divor1ul,,.
Dispoziliile Legii nr.5lL913 au fost abrogate prin Legea nr.l14 din l1
octombrie 1gg6, in prezent
sunt apiicabile prev' art- 21 ciin Legea nr.114/1996, introdus de O.U.G;
rir. 40 (din 10.V[. Lggl)
ari. 1 pct. 12 (M.Of.nr.I54t t997).

V.9. Divor.tul

prin ucardul solilor

Reg[ementare legald.
In prezent, este posibild, de aseinenea, desfacerea c5.s5.toriei prin acordul
sofilor, conf. art.3
alin.2 c.fam-, modificat prin Legea nr.59/1993, in urmdtoarele condilii:

B,

ca solii pot s[ incheie acordul lor gi inainte de a trece cel pulin

1 an de la incheierea
cdsd"toriei, pe care il pot folosi dupd. trecerea acesfui termen.
Termenul se caicuieazd-pe zile intregi, gi cu toate c5. ziua de
implinire intrd in calcui, termenul se
socoteqte implinit dup[ trecerea acelei zile. La calculul termanului
nu se fine seama de ziua
compiementard a anilor bisecti, dar zilele de sdrbdtori legale
intrd in calculul termenului. Sanctiunea
nerespectd'rii termenului de 1 an constd in respingerea ac,tiunii
de divor! prin acordui solilor.

'

c5.sdtorie, nu dintr-o altd cdsdtorie anterioard,. Dacd

sofii ar avea un copil adoptat, ar
rezuita cd' nu mai este indeplinitd cond.itia, copiiui ad.optat este asirniiat
cg copiiul firesc.
fut'6131 C'proc.civ- mai prevede uneie cerinte iegaie care trebuie respectate,
intre care, cererea
de divor! intemeiatd pe acordul solilor va fi semnatale ambii
soti. Dacd sofii au convenit qi asupra
52

DREPTUL FAMILIEI

STAREA CiULA

olvort.

- Maria Harbddd

ffi

de

La primirea cererii de divor!,

pregedintele instantei verifica' existenla. consimldma.ntului

sofilor gi sernnS.tr-trile acestora, dupd care fixeazd un termen de doud luni
in gedinla plUil.a. tu
termenul de judecat5, instanla va verifica d.ac5. solii std.ruie in desfacerea
cd.s.dforiei pe baza
acorduiui lor qi, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fdrd a adrninistra
probe c* privire ia
motivele de divor!' in cazui in care unul dintre sofi se opune divorfului,
instanfa va trece la
procedura obignuit[ in care reclamantul propune probe care sd dovedeascf,
temeinicia motivelor de
divor!' Chiar dacd in acest termen unui'd.intre so{i a revenit asupra acordului,
este suficient ca Ia
termenul fixat in qedinla publicd sd se mentind acordul existent ru'Jutu
pot reveni asupra acordului lor potrivit principiului simetriei - acordul ".r.iiil.;;;;.te-Jii,"ii
presupun" 11'oturr, ;;;r;il,
iar revenirea presupune mututts disensus. Pentru solulionarea cereriioi accesorii
divor.fului, privind
numele pe care il vor purta foqtii so!i, pensia de intrelinere qi atribuirea
locuintei, inrtunlu va purea

dispune cflnd cons.iderd necesar, administrarea probelor prevazute de lege,

ceea ce inseamnd cd nu
s-a reaiizat acordul de voin!6 a soliior.^Trebuie ins5. respectate interesele
copiilor majori cu privire la
locuintd, care nu ar putea fi nesocotite prin divor,ful soliior pe baza acordului
lor de voi'ta.
Hotdrdrea iudecdtoreascd de pronuntsre a tlivortului prii acordul sotilor

Potrivit dispoziliilor art.6i7 alin.3 C.proc.civ., in cazul divorEuiui pe baza acorduiui

sofilor,
sau cAnd starea slndtalii unuia din ei face imfbsibild continuarea cdsdtoriei,.
la cererea acestuia,
instanla va dispune desfacerea cdsS.toriei fErd a pronunla divorlul din vina
unuia sau a ambilor soti.
Hot5rdrea care se pronunld pe baza acordului solilor este definitiva gi ir.uo.uuiitil;";^;.
privegte solulia divorlului gi impotriva ei nu se poate promova nici
o caie de atac, dar,) sofii
vvLr.
au
su
posibiiitatea de a ataca irotirirea numai in ceea ce privegte modul
de solulionare a cererilor
accesorii divorfului, dacd sunt nemulfumili, de soiulia diipusa de
instanta judecdtoreascd.
Hotdrd.rea de divorJ se pronunli in gedinlE publicd, in toate cazurile.
v.L0. Divorlul fn cazul solului balnav (divor[u.I remediu)
In prezent, comparativ cu reglementarea anterioard. oricare din soli poate cere
divorfui dac
.1 .!,
.x-x+x+:: -^l^ f,^^^ i,
imgosilr]i continuarea cs.sdtoriei, si boala poate fi invocat[ drept inotiv de.
-*-- -^ -t
*1i::
_t"lt, f.":
divorf :1t{ijl
de cd.tre solul
bolnav (art.3 8), care poate promova cererea de clivorl pe acest motiv.
Motivul de divor! este i5.sat la aprecierea instanlei de judecat5 in ce privegte influenla
orunrJ
*^^,L-l-+^a^-

.v

stdrii de sdndtate in care

i:::::.1c"nsecint,ele
cronicd.,

fo:T]||],mintala
nu divor,tul-remediu_

ie incadreaza gi alienatia mintald cronicd. or

vr I
I
asupra cd.s[toriei, sunt ld.sate la aprecierea instantei, care ,ru uro.do
,u..-l

Daci' divor!-ul este cerut pentru o boal5. gravd gi incurabild survenitd inainte
sau in timpu
cdsI'toriei' instanla urmeazd, ca gi in cazul divorluiui prin acord,
sd constate desfacerea c5.s5.toriei
fEra a pronunfa divor! din vina sofului pArAt.
v'77. Aspecte procedurale tn litigiile avdnd ca obiect divortul
a) Instanfa competentl

Codul de procedurf, civild cuprinde un capitoi special intitulat: procedura

desfa
c5'sd.toriei, art.60l instituind o competenfd derogatorie
de la regulile generale de stabilire
competenlei instanfei, printr-o normi imperativ[.
S-a dispus ca cererea de despdrlenie sa fi" judecatd de instanla
in a c[rei razd teritoriaid se afl
ultimul domiciliul comun al solilor. Legiuitorul a consid;;; ;;
acest mod se facitit
mai mul,: dg1:li cu privire la retaliile dintre soli gasindu-se
:i:i:fl1?Ta 11beiotl...1.
inrereseazr domicliul decrarat ru orgunli.-;.
T"sotiior.
::Ti:11*
domiciliul real, efectiv al

l;

]:: .:f_y

;;i;";F^"";il;t; l!

3
rl
_1
7

I
-t
a
'1
[1

t;
lr
lr

Ir

I
Ir

l;
lr

cit ;i

DREPTUL FAMILIEI $l STAREA CtVtt A - Maria Harbadd rqsi2008

Irnprejurareac[dupdintroducereai:1'^""']dedivo4;
situa{ia in care solii inc[ nedespirlili in iapt si-au schimbat domiciliul
comun, nu sunt de

naruri a determina o schimbare a competenlei teritoriaie a instantei

:.
i';'
De asemenea, s-a previzut situatia cd sotii nu au avut niciod.atl domiciliu comun,
caz in care art.607
C'oroc'civ. reia dispoziqiile generaie in materie de procedura civil[ conform carora
competenta este
rietemlinatd de dorniciliul pdrAtului.
De cdtre aceeaqi instant[ se va judeca litigiul, dacf, in momentul introducerii acestuia,
nici
unr-ri dintre soli nu mai iocuieqte in circumscriplia judecitoriei in care ei
au awt cel din unnd
riorniciliu comun. Expiicalia acestei reglement[ri rezidd in aceea c6, de principiu, ganseie
.u proU-t. ,
sa poatS' fi administrate mai uqor ia instanta domiciiiuiui paritului, sunt egaie cu .-t* o1" S
aciministrdrii la instan{a domicitiuiui reciamantuiui
::
Dacd pdrdtui nu are domiciiiul in !ar[ sau d.omiciliul sdu nu este cunoscut, instanla
competentd a judeca divorlul este aceea in circumscriptia cdreia se aflI domiciliul
reclamantului.
Cat privegte situalia in care solul pdrAt are domiciliul ?n strdindtate, disp. art.607
C.proc.civ.nu au,,.t,
fost modificate nici impiicit prin a:1.20 din Legea 105/1992, fiind in Oeplina.onro.iunta
c' ele $i.,'"
iqi au ratiunea in aceea cd legea romAnd trebuie sd-gi ocroteasc[ in primul rdnd cetatenii care
iocuiesc in lara qi sd asigure, pe c6t posibii. judecarea litigiilor cu obieci personal nepatrimonial
de
:atre instanfele rom6.ne. Nimic nu ar justifica jrldecarea de cdtre o alia instanl6 decAt aceea
a
,Jomiciiiului rec lamantului.
Cdnd soful pdrlt nlr are domiciiiul cunoscut, judecata procesuiui ia o alta instantd. decdt cea
in circumscriplia in care se afld domiciliui reciamantului, ar crea dificultali nejustif,rcate acestuiamcdalitaiilor de administrare a probeior.
b) Actiunea de divorl
Acliunea de divor{ are un caracter strict personal, motiv pentru care ea nu poate fi introdusd decAr
:

de c5.tre soti.

Solia minord poate introduce singurd actiunea de divor!, qi tot astfei figureazd ca parAti.

cieoarece ea dobd.ndegte prin cdsdtorie capacitatea deplind de exercifiu, pe care

nu o pierde
r
in care divorfui se pronunti inainte de impiinirea varstei majoratului.

in cazul

Solul alienat sau debil mintal neinterzis, atdta timp cat nu se face dovada cd nu a a!,rt
discerndmAntul necesar pentru a avea reprezentarea acteloi pe care Ie indepiinegte
poate introduce
singur actiunea de divor! 9i poate figura qi ca pArAt intr-un astfel de proces. Deci, at6.ta
timp cat
aiienatul nu a fost pus sub interdiclie, el se bucuri de prezumlia capacitalii sale de
exerci{iu. Dacd
uiterior introducerii acliuni sofui respectiv igi pierde luciditatea, tutorele sdu va putea sd-1
reprezinte
qi si continue actiunea.
Solul alienat mintai sau debil rnintal pus sub interdicfie, neavdnd capacitate de exerciliu, nu
poate introduce actiunea de divor! nici chiar intr-un moment de luciditate.
tutorele numit qi care il
reprezintd, nu va putea nici el actiona deoarece nu intrd in atribuliile sale dreptui
de a exercita
acliunile cu caracter personal ale celui pus sub interdicfie. Soful aiienat sau d.ebii rnintai interzis
poate figura ca pirdt in procesul de divor!, prin tutorele sau (art.12 C.proc.civ.).
Majoritatea autoriior insd, suslin cd, sohrl interzis judecS.toregi", oo putea introduce actiunea
rie divor{ in momentele de luciditate, deoarece in caz contrar ar insemna ca o incapacitate de
exerciliu sd se transforme intr-o incapacitate de folosinlaCAnd unui dintre sofi este disparut, celElalt sot va purea cere desfacerea cf,sdtoriei, procedura
urmdnd a se face prin afiqare potrivit art.95 C.proc.civ.
Procurorui nu poate introduce actiunea de divort. dat fiind caracterul ei strict personal (art. 5
C.proc.civ.)r dF poate interveni in instanla. in orice faz| anrocesului, mai ales cdnd din cf,sdtorie ar-r
rezultat copii- in a-cest caz, instanta va asculta autoriratea rutelara gi pe copiii care au
irnpiinit vdrsta
de i0 ant(art.42 aiin.1. C.fam.)_

'\4

I
DREPTUL FAMILIEI

SI STAREA CtVtlA - Maria Harbddd

ra,si2008

Creditorii sofLrlui nu pot interveni prin,intermediul acliunii oblice gi nici nu p.ot continua
crocedura inceputd de unul din soli.
Pe lingi mentiunile pe care trebuie sa ie cuprindS. orice cetere de chernare in judecati. l_
cererea de divor! trebuie s[ conlind numele copiilor minori ndsculi din cS.sdtorie sau a aceiora care
au aceeaqi situalie legal6", iar ciacd nu exist[ copii, se va face o men]iune in acest sens.
La cererea de divor! se vor anexa copiiie legalizate de pe certificatui de cd.sdtorie "i de ne
certiircatul de naEtere a[ copiilor minori.
Subliniind caracterul imperativ ai dispoziliiior ait.612 C.proc.civ., Trib.Supr. a statuar I
lnterdiclia de a se da cursunei cereri de divorl care nu esteinsoiit[ de certificatele menlionate.
in acliunea de desfacere a cdsdtoriei pot h cuprinse gi alte cereri, unele cu caracter accescd: I
ci cRre noirivif art.613 alin.1, Cod proc.civ., sturt privitoare la numele pe care solii il vor purta duii. - d.ivor!, la pensia de intrelinere plltitl de un so! celuilalt gi ia atribuirea locuinlei (a beneticiui.:i .
contractuiui de inchiriere sau a folosinlei provizorii p6nd la partaj).
I
Au caractef accesoriu gi cererile de incredinlare a copiilor tninori, precum 9i stabili:=:
pensiei de intrelinere pentm acegtia, in sensr-ii prev.art.42 alin.1 gi 3 C.fam., 1a solufionarea carc::- 1
instanla va line cont de intereseie copiiior minori, dispunind citarea autoritalii tuteiare. precu::-.-f
ascuitarea minorului care a impiinit vA.rsta de 10 ani.
Cererile accesorii sunt de competenfa instagfei investitd cu solulionarea cererii prt ".';:.t,.1
pctrivit principir-rlui "accesorium sequitur principale". Dacd rezoivarea cereriior accesorii ar
intdrzierea soiuliondrii cererii principale, instanta poate dispune disji:ngerea 1or.

I
I

..Cerereadedivor!impreun5'cuinscrisuri1edoveditoareseprezintd.personaii=::_-f

ieelamant preEedinteiui judecStoriei"( arL6L2 qalin. 4 C. procedurd civil6).

CAnd cererea de divor! se intemeiaz6,pe acorciul ambilor soti, conf. art.38 a1in.2 C.lar.. ---- '.f
ii semnatd de cdtre ambii so!i.
La pnmirea cererii de divor!, preqedinteie instanlei va <ia reciamantului sfaturi c: -::-::::::.

siniiar-c-ula*mllt'"TTIi.',::"Hi:iT::::T:,

"",","u

de divort presupure --.-=.f

reclamantuiui la fiecare termen de judecatl.

c) Pdrtile tn procesul de divorl
in confonnitate cu art.614 C.proc.civ. "in t-ata instanfelor de tond pdrlile se \,-oi r;-:i-:.. .-[
persoani", afarf, numai dacf,unul dintre so!i:
r executl o pedeapsd privat[ de libertate;
r este impiedicat de o boald gravd;
r este pus sub interdiclie;
1
. are reqedin{a in str[indtate.
Cu exceplia acestor patru situalii in care parlile se pot infbliga prin manda:-. :.= ,-.1 j
obiigate sa se infb.li;eze personal. Aceastd obiigalie nu exclude dreptui de apd.rare p:iil 3-.::'-- :- |
poate asista partea prezentd,. dar nu o poate reprezenta in lipsa acesteia.
Obligativitatea infXligarii personale a solilor este prevdzutd de lege numai. pen-'i':-..,_.-*,il
prima instanfd, nu gi in apel sau recurs, cAnd solii pot s5-gi exercite drepturile proceci'.::-3 -- -prin mandatar.
Afi.6161 C.proc.civ. dispune c[ "dacd procedura de chemare a solului pArAt a ic.: ---::.:- :f
-'
pnn afigare, iar acesia nu s-a prezentat la primul tennen de judecat[, instanla va cere ;;'-' ::- . : * tr
:dispune cercetd,ri peiiuu a verifrca dacd pdritui igi are domiciiiul la locul indicat in ce::::'-- ---f
in care constat[ cd pdrarui nu domiciliazi acolo, va dispune citarea lui ia domiciliul .Eu:-=--:- -l
dacd este cazui. 1a locul siu de munc6".
Instanlele au c'tiigaiia <ie a verifica din oficiu indeplinirea procedurii de citare a ;,=---::

l
l

55

uKtrH r UL FAMTL

LA _ Malia

Harbidi

raeiz008

P re,zen{a o blig nto rie a reclamunt

ului
La procesul de divor! se cere prezenta obiigatorie a reclamantuiui
gi dacd ia termen*i
-iudecata in prima instanfd reclamantuliipseste ne;usiificat gi se prezintf, numai

ele

p6.r6tul, cererea va

fi
lespinsd ca nesustinut5" Aceastf, m[surd se bazeazd. pe
o prezumfie de renuntare a reciamanfului la
iudecatd, la care paratul nu se poate opune, cerdnd judecarea in iipsa.
Dac6' lipseqte solul pdrdt, cererea se va judeca potrivit
regulilor de drept coillun.
In cazul in care paratui a fEcut cerere reconvenlionuL, el este obiigut si
se prezinte la
iermenul de jr-rdecatd in prima instanfd, iar absenta reclamantului
nu poate fi prez-umatd ca o
lmodcare a sotilor, deci cererea reconvenlionaia se va
iudeca.
CAnd la temenul de judecatd in prima instanga lipsesc ambeie
pdrfi, cererea va fi respinsd ca
nesus!inutd.
La divorlul prin acordul sotilor, la tennenul de judecatd in prima instantf,
se cere prezenta
ambilor soti, pentru a se verifica dacd acegtia stdruie in desfacerea caiatoriei.
d) Solutio n&red divort ului

I. Generalitdti

Procedura de judecare a divorfuiui este reglementati in cuprinsul

art.601-6i9 C.proc.civ. ;i
pregedinteie instanfei, primind cererea de divor!, uu du
reclamantuiui sfaturi de irnpdca.. qi, in cazu
in care acesta stdruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.
Dacd cererea de divor! se intemeiazd.pe alfunalie mintald sau debilitate
mintald cronicd, ori
pe o boaid gravd cronicd 9i contagioasd, a sofului impotriva
caruia este cerut divortul. ori dacd este
condamnat la o pedeaps6 privatd de libertate de cel pulin
3 ani, sau este declarat dispdrut prin
hot[r6're judec5'toreasc5., aceastd procedurf, este inutilf,, pentru cd
soful aflat intr-o astfej de situatie
este ?n imnnqihiliteicq
relvq Ae
uv !s ca
Jv nr^ryan+^
l/rLzullLa..

-t

.l
.J

Pre|edintele instanlei va verifica existenta consimfdmdnfului sofilor, gi

va fixa un termen de
2 iuni in qedinta publicd care reDrezintS. un rd,gazpe care instanla
?l acordd soliior pentru a consrara
dac5' aceqtia persistd in hotdrarea lor de a divJ4a.
ia termenul de judecata instanla va verifica ciacd
sotii std.ruie la desfacerea cdsdtoriei pebaza acordului lor; in cai afrrmativ,
va trece la judecarea
celeii, fEr[ a administra probe cu privire la motivele de divort.
Termenele de infrligare gi cle gAndire nu se mai acord5., fixdndu-se
tennenul de judecatd si au
fost abrogate dispoziliile legale speciale cu privire la propunerea, admiterea
gi admi'istrarea
probeior la termene diferite, prin care se unndrea,
de fapt, pr.lungirea procedurii de judecatd. a
divorlului.
cereriie de divor! se judecd in gedinta publicd sau in camera de consiiiu.
dacd instanta va
aorecia c5- prin aceasta s-ar asigura o mai buna administrare
gi apreciere a probelor.
II. C ererea r econventio nald,
Soful pArdt poate sd' faca cerere reconventionald, cel mai tdrziu
pAn[ la prima zi de infhli;are
in gedinla publicd, pentru fapteie petrecute inainte de aceastd data. pentru
faptele petrecute dupd
aceastd' datd, pdratul va putea face cerere reconventionald
pana la inceperea dezbateriior asupra
fondului in cererea reclamantului.
Cererea reconvenfional[ se va introduce la aceea;i instanfl
care judecd proeesul de divor! gi
se va judeca, in virrr:tea prorogarii de competenla - impreund
.rr. l-r.r.u reciamantului. prLn
derogare de la dispoziliile art. 120 aiin. 2 i. pro..
civ.. in materia divorlului nu este posibild
Cisjungerea ceredi reconvenlionale de cererea principala.
DacS' motivele divor,fului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor
la prima instant5 qi in timp ce
judecata primei
geleri se afla in apel, cererea reconventionalS va fi f5cutd direct la instanta investitd
cu,;udecarea apeiuiui.

[-

Maria tarbidd r^sizooe

DREPTUL FAMILTEI $l STAREA CIVILA ardtate mai sus *'1?:,.1::U::^t:ii:*fi
Neintroducerea cererii reconvenlionffi t"t**ele

ulu1l de cazui cand cererea reclamantutui a fost resninsf,

I'
(art'610 C'proc'civ')'
gi motivele clivor;Lilui s-au ivit pe urmd
lnri"urire
o
are
nici
nu
impotriveEte)
se
(chiar daci paritur
'l
Renunrarea reciamantului ra ..r.i.
directd
r
acliunea
intre
a
alege
de
facultatea
are
nu
de parat, care
asupra cererii reconvenlionare ficute
J
ceard desfaceria cisd.toriei din vina
si
vrea
dacd
obrigat,
qi cererea reconvenlionald, l*d
reciamantului, sd foloseasci ulttma cale'
I
divor{
de
.L
procesele
fut
III. Probele sdmise
probaliunii judiciare, derogato.r de ra- ._
Divorfului .unoaite unele- particularitali in materi'a

,"ir,,

o;l;iT" ffir;;;

;oi""ri;L

in materia divorlLriui lindnd seama ca inf

illi:::tt';"Tt#T.'""fi11;;:t ffil'J""J,'.:i,F:ff;"
care, in general, sunt cunoscute de persoanele

proceseie de divor! se discutd pr.obl.*- de familie

ca martori !i a rudeior plnd la gradul III inclusiv'l
mai apropiate, regea prevede posibilitatea audierii
puqi in situalii deriJate de a aprecia inL
in at-ari de descendenli (arr.r90 c.proc.civ.), care ar;;i;fi
mod reai faptele 9i atitudinile ascendenlilor;
sl
iivorlului. lnterogr

^t.,.irrl

r* i"
il:f;[,1: ff"j;;,'ili::,i;ri',",f1""""#,T:"Ltri:ill'!.'l'.[ll,
cererii de desfacere H
putea fi forosit in lqgltura cu cererile accesorii
aiin ultim,

. n1'.'li*it

Acest mijloc de probd ins[, va

lcdsitoriei.
conrun,
reglementate de prevederiie dreptuiui
Mijloaceie de Probd cit qi sarcina probei sunt
care va tiebui sf, dovedeasca faptell
conform cf,rora, sarcina Probei incumb6. reclamantuiui,
de.devine reclamant, astfel incit trebuie sd, dovedeasci
invocate; Piritul, dacd face qi ei o cefere'
ase;rnenea cele

susfinute.

L
IV. trmpacare in timpul litigiuluiprivind dlvoltul,^i,,,ronori in f1!1
sa'ri'
apel
ir
in
rare
nrimei
instante.
instante'
primei
Implc[rii solilor este deschisi in toate fazeie de iudecate, legii). Art.61B aiin'2 c'proc'cir1
timbrate" confonn
recurs (chiar dacd apelur qi recursul nu sunt
orice fazl, prin impicarea solilor' repiezinti li
ij.sounind solulia stingerii procesurui de divor! in
disp- art'248 C'proc'civ'' care se referd la perimare'
ncrmd speciali incat, se aplici prioritar fa!6 de
trecerea if

'
apelului sau recL*suiui, care ar avea ca efect
lnsrania nu ar putea sf, constat. p.ri*ur.a
du
act
lua
v1
divor!,
prin
desfrcutd.
judecat a hotardrii frir, .^r" c6s6toria a fost
-ci
?uierea de lucru
de divor! pentru faptele petrecute
cerere
nou[
o
introduce
putea
va
rna[carea soliior'iar recramantul
U
:lupi impacare gi se va putea folosi 9i de faptele anterioare'
Mdsuri pravizoriiin ttmpul procesultti de divor{

A-rt.6i3C.proc.civ.introdusprinDecr.tot*-174din30iulieI974'instanlapoateluu'p"tI1

timpulprocesuiui,prinordorranldpregedinlial[,misurivremelnice.
Acestemasuriprovizoriisepotreferilaurmdtoareleaspecte:
dupf, care se va conduce
incredinlarea provizorie a copiilor minori criteriul
minorului' Trebuie sd se !in6 sean
decidg in aceastd privin![, ii constituie interesul
rlinnvaf de
Se poate SPlne care este 5gfu}
nu
divor!,
de
hotdrdrii
a
irevocabiid
ia rlmAnerea
soli este pArAt nu trebuie sa inno*'i1t;; l'
desfacerea c[s[toriei, aga ?ncAt; faptul'ca *""i'Oi"
nimic incredinlarea provizorie a copilului minor'
. obliga.tia de intrelinere. Pe timpul procesului de divort, candpe
fapt a fi normale, se ridica problema pensiei de intrelinere
dup5. care aceasta va fi acordati
celuilalt so!, sau pentru copiii minori. cuantumui qi criteriile
T
se stabilesc in condiliile art'41 qi 42 C'fam'

t"tt""i:H1?t

':l?3'i:iilHlLi:'1""J?J

57

t
j

_l

-I

I
I
1

I
I
I
I
I
I
I
I

DREPTUL FAMiLIEi

STARE:

- lt'laria Harbada

folosinla locuintei. Pentru motive intene:..-:. i-::::: ilintre soli este indreptalit
si ceari
instantei ca sd i se atribuie prin orclonanii :::_-:__:,-::i ioiosinta locuintei
coilurie pe timpi-ri

procesului de divor!.
alocalia de stat pentru copii.
': nrincipiri, ordonanta preqedintiald este acinislr,.i ;; Denlru restiruirea br-rnuriior personale
rdispensabile ale unuia dintre soti, detinute de ceiaiair soi. cieoarece procurarea
ciin nou a acestora
-;tloovd'reazi inutil pe proprietar- reintegrarea in donicrliul comun a soiului aiungat,
evacuat.
vremeinica din locuinta comund a soruiui care. prin acte de violenta pune
in pericoi
"'acuarea
.:ritatea sau chiar viafa celuilalt poate fi dispusa in rimpul ciivortului:
Acesie masur:i pot fi cerute de oricare dintre sori. iar cele cu privile la copii
pot fi cerute ,si de
::rle procuror sau autoritatea futelari.
-ir sitr-ratia in care nici unui dintre soli nr-r cere luarea mEsurilor provizorii corespunzdioare cu privire
-: :ncredintarea minorilor, instanla ie va pune din oficiu in disculia pdr!i1or. S-a decis cd. ciacd sotia
:sie bolnavd, se poate acorda pensia de intrelinere fird citarea parlitoi.
;i
Mlsuriie pe care instanla le poate ordona pe tirnpul proceiului de divort prezintd urmdtoarele
-

r:lctere

sunt accesorii, in sensul cd ele se pot ordona numai in mf,sura in care existd
o cerere de
divorf 9i se continttS- procedura divorfuiui. Dac{un so! ar cere divorlul misuriie
provizcrii
;i
pe care le impune aceastS- situatie, iar apoi n-ar mai stdrui in cererea de divort.
anlic;..i-e,r
mdsurilor provizorii nu ar mai putea continua.
a sunt provizorii, in sensui cd pot fi oricd.nci modificate sau revocate- pe aceea;i caie priii care
s-au dispus, ori de cAte ori imprejurdrile impun aceasta.
+ sunt vremeinice' adica iirireazb numai pe peri,-rada judec[rii orocesuiui c]e ciivort.
vI. Hotiirfrrea de divort
CAiid in -.iima dezbaierilor rez-rilt5. ci moiivele de divor! invocate de solui
reclarrraiit _..,::.1
'liemeiate 9i continuarea cd"s5-toriei este cu nenutintd,. instanla va pronunla clivoriui din vina
scru*:i
.

ir-at.

Daca din dovezile administrate reiese culpa arnbilor soti, divorlui se

va pronunta di*,uinb.
:cmuni, chiar ;i in cazul in care nu s-a promovat cerere reconventionail (art.6tZ
atin.l C.proc.civ.).
Dacd ambele par{i solicitE instantei ca hotdrd.rea prin care se pronuntb.
divorhri si nu se
;otiveze, instanta nlr o va rnotiva (art.6ll arin.z c.proc.civ.)_
Instanla de judecat5. nu poate desf-ace cdsdtoria din morive iniputabiie exclusiv
reciarnantuiri.
:sifel cd, actiunea se respinge. Divo4ul se poate pronunta d,in vina exclusiv6 a solului
reclamanr
aaca pAratul a introdus cerere reconvenlionali ori acfiune de divo4 gi,
in urma probelor administrate
.adrorao
^-;-^:-^lx
a fost respinsd, iar cererea reconventionalS ori actiunea de divor! a p6rdtului
-;icreil pnnclpaia
a fcrst
admisd.

Dacd divorlul este cerut pentru alienalie mintald ori debilitate mintaid
cronicd sau pentru o
boaid gravd qi incurabii5. survenit[ inainte sau in timpul cS.sdtoriei, instanJa
urmeazi, ca gi in cazui
divorluiui prin acord, s5. constate desfacerea cdsdtoriei tXra a mai pronunta
divorful din vina
-- sotului
- -'. -

parlt.

In cazul ?n care din c5.s5.toria ce se desiace au rezultat copii minori, hotdrarea d,e divorl
irebuie sd arate, chiar ?n lipsa unei cereri exprese a sciiior. cui se vor incredinla
copiii spre cre$rere
:i educare 9i care este contribulia fiecdrui parinre la cheltuielile de creqtere educaie a minorilor.
;i
HotdrArea de divort poate cuprinde, d.riod caz. unele menliuni facuitative,
referitoare la
: ererile acces orii pivind:
' numeie pe care sofii il vor purta dupa di-''or: r-.rin decizia de indr-Lrmare nr.lo din l-l
nov'1969 pct-"c" a Trib-Sup. se subliniaza .::-l:aria instanlei de judecati
de a atrage atentia

tI
I

STAREA CIVILA - Maria Harbidi

:ariiior asupra aplicdrii disp. art.40 C.farn. in ceea ce priveEte pistrarea numelui de failiiie
punat in rimpul cisdtoriei gi asupra aplicarii disoozitiiior art.36 C.t-am. in ceea ce Rrivelte[
DR.EPTUL FAMiLiEi

irlp rti rea b unuril or c omune prin"bnneirl v o ial a

a
cu privire ia stabilirea pensiei de initelinere intre soli (art.4l C.farn.);
o
cu privire la impar{irea bunr,rrilor comune (art.-16 C'fam.);
a
cu plivire 1a atribuirea locuinlei comune;
o
cu privire la pirinteie care va administra bunuriie minorului, il va reprezenta sau
incuviinla acteie, atunci cind, potrivit disp. art.43 C.fam., copiiul a fost incredinlat unei 'i"L:1persoane sau unei institulii de p1g$iie
l{ot6rirea de divort este constidffirdffArepturi, intmc8.t Schimb[ starea civiid
cuprinde in prirnui rind, soiulia privind desfacerea cdsf,toriei dintre soli si produce
E

Il

;.::'#T

I
l

nafltnr u rri
if nr
v rlLvr.
PVrru

Decesul unuia din so{i

1
Dacd in cursul procesului de divort, ciriar in instanla de recurs, unul dintre soli a decedatinstanla va inchide dosarul, cS.sdtoria inietAnd prin deces. in cazui in care unul dintre soli a decedal- l
dupf, pronuntarea sentinlei de divort, dar pdnd la data introducerii recursului de c5.tre celaiait s^ol
?mpotiiva acelei sentinte, cdsdtoria a incetat prin decesul sofuiui, nu s-a desfhcut prin di\'ori- In
aceastd sitlalie, recursui nu poate fi anulat ca.;qretimbrat, deoarece nu se tnai pune problent{'
ciesfacerii cdsdtoriei prin divor!; se impune admiterea recursuiui qi modificarea sentinfei, in sensuF
inchiderii dosarului. Dacd solLrl a decedat inaintea r[mAnerii definitive a hotdrArii de divor! instantlurmeazi a modifica hotf,rirea de desfacere a c[sdtoriei pdrfilor, prin moartea sofului.
I -

VII. C omunicarea hotdrdrii

Instanla va comunica hotlrarea din oficiu serviciuiui

de

stare civilf,, pentru

t- tu.f

menliunea pe marginea actului de cdsf,torie.

WiI. Daia desiacerii cdsdtoriei

conf. art.39 aiin.1 c.fam., cdsdtoria
r[mas irevocabildSunt hotdriri irevocabile in ceea

oronunlat

este desfacutd din ziua in care irotdri.rea prin

.ur.

.-f

oe privegte

divorful, urmdtoarele:

cazul divorfului prin acord, hot5.r6rea datd este irevocabil[, prin urmare. data
irotirArea rdmdne irevocabila se considerd data desfacerii cisdtoriei respective (art. 619 aiir'.

in

...f
r;

proc. Civ.)

Fala cle ter{i, efecteie patrimoniale ale cisdtoriei inceteazd de la data cAnd s-a
menliunea despre hotf,rdrea de divor! pe marginea actulr.ri de cf,sitorie sau de la data cAnci
cunoscut divorful pe altf, caie.
IX. Cdi de atuc tn procesul de
Cii de atac ordinare

=.r
-t =f

divor!

impotrivahotdrdriiorpronunlate in dosareie de divor], se poate face apel qi recurs ( art.6i9 ai'i;r-"

dinC.procedurdcivil[)

T
r-

^h_t=: ,l
^
decdt odat[ cu fondul,
?rnnntriva
Y u incheierilor premergitoare nu se poate tace apel
rrrrlJvLrl
^,
cursul judecalii. Apelui impotriva hotiri::' -5
vrrLLrL nanr{
UcLIrLr -#n
^o-'l
PIu]' \ele, s-a intrerupt ori suspendat
considerd. fXcut gi impotriva incheierilor premergdtoare Tennenul de apel este de 30 zile de la comunicarea hotdrArii, dacl iegea nu dispunnrin r-.C -:11=lrPvrt
lLruq znel
Termenul de apel se intrerupe prin moartea paqii care are interes sf, far-i
mandataruiui cdruia i s-a flcut comunicarea.
11

a=I

'l
r-l

i-l

rl
_l

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidd

rqsi2008

Termenul de recurs este acelaqi oa cei de apei: l0 zile de la comunicarea hotdririi. Pdr{ile pot
::iun[a la acest termen. Recursul reciamantului impotir a sentintei prin care s-a respins cererea va
--: respins ca nesustinut dacd la judecatd se prezintS. numai oAritui (art.619 aiin.2 C.proc.civ.), in
:.-:imb, recursul pArdtului se va judeca chiar daci se infEti;eazi numai reclamantui (art.619 a1in.3

'

-.proc.civ;).
Durata termenului de recurs este de 30 zile chiar ;i in cazul in care caiea de atac nu privegte
.ciufia datl in divor!, ci modul in care au fost rezolvate cereriie accesorii, intrucdt a accepta aitd.
sriuiie inseamnd a admite cd una qi aceeagi hotirAre si fie supusd. mai multor termene de apel sau,
:::ii caz, recurs, in raport cu partea de hotd"rdre ce se atac6.
!:!
]{ot[rirea de divor! care se pronun!f, pe baza acordului ambilor soli este definitiva gi
:e.,,ocabi1d, astfel incit nu sunt posibile niei apeiul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau recurs
--uinai in ceea ce privegte cereriie accesorii divor,tului.
Cri de atac extraordinare
Hotdrfrea datd in materie de divor! nu este supusd revizuirii. In consecinfd, revizuirea este :
lacimisibiii, deoarece ar insemna restabilirea cdsdtoriei ce a fost desfhcutl 9i aceasta are serioase
:::ercusiuni, dac5. intre timp unui din soli a incheiat o noud. cisdtorie ( art.619 alin. Ultirn C.

.l
,l
11

'l

n
i-l
r-l

tt
n

!
t-l
t-l

:rocedurS-

civila)

. a"contestalie
,_ - deqi
r__: consecinleie
__. ^^^:_!^,_ pe care
in anulare,
Hotdrdrea cle divor! poate fi atacatd. prin
legiuitorul a dorit sd le evite, interzicAnd revizuirea, sunt aceleagi.
X. Efectele dittorlului cu privire Ia relaliile personale Si patrimoniale dintre so{i
Fiectele divorfuiui asupra relafiiior personaie dintre soli
Cstitstea de so{
O prima consecinli a divorlului este aceea c[ solii pierd aceastd calitate gi devin liberi.
putAndu-se recdsdtori chiar intre ei.
Obligafia de sprijin moral
Obiigalii1e de orice fel dintre soli inceteazd dupd desfacerea cf,sltoriei, cdnd ei nu mai sunt datori
sd-gi acorde sprijin morai, frdelitate gi, in consecintd, ei nu mai pot sdvirqi adulterul.
I'lumeie
La divor!, in principiu solii igi reiau numele pe care l-au purtat anterior cf,sdtoriei. Potrivit
art.40 C.fam. "sofii se pot invoi ca soful care a purtat in timpul cdsatoriei numele de famiiie al
ceiuiialt so{, sd poarte acest nnme gi dupa desfacerea cisdtoriei, cu condilia ca instanla sa ia act de
invoiaif, chiar prin hotirArea de divor!, iar nu ulterior". Aceastd convenlie a parlilor trebuie sd se
incheie inainte de pronunlarea hotdrArii de divor!; conven{ia intervenitd uiterior este .inoperantd.
Dacd, cu ocazia soluliondrii acliunii de divor! la judecdtorie, solul a fost de acord ca sofia s[ poarte
numeie s5.u de famiiie, instanla pronunlAnd divortul, a luat act de invoiala solilor. Prin cererea de
recurs, solul recurent declari cd nu mai este de acord ca fostul so! sd-i poarte numele hra a invoca
vreun motiv, viciu de consimlamdnt sau o altd imprejurare de naturd sd facd insuficientd convenlia
iniliala a pariilor. Recursul se respinge ca nefondat, neputAndu-se reveni in recurs fdr[ nici un motiv
bine justificat asupra unei convenlii legale de care sunt legate de altfel qi interesele copiiului rezultat
din cdsltorie qi incredinlat spre creqtere qi educare soliei=intimate.
Dac5. mai inainte de incheierea cisdtoriei desfdcutS. prin divorJ, un so! a purtat numele de
familie al fostului so! dintr-o c5.sdtorie anterioard incetatd prin deces sau desfhcuta prin divor!, el va
iua acel nume, qi nu pe cei anterior primei casdtorii. S-a decis ca solia care a mai fost cisdtoritd, prin
divor! recapdtd de drept numele primuiui sot, dacd. prima cdsdtorie a incetat prin decesul solului'
Solulia este aceeagi dacl prima c[sf,torie s-a desflcut prin divor!, in urma c[ruia un so! a fost
indreptllit sd poarte numeie celuiialt so! in condiliile art.40 aiin.l gi 2 C.fam., c5.ci fiecare so! iqi
(art zl0
qrrrrf

L.
DREPTUL FAMILiEI

STAREA CIVILA

- ivlaria Flarbidi

rasi2008

in lipsa unei invoieli intre pa4i, instanta, pentru morile rei;reinice, poate s[ incuviinleze ca solui
care a purtat in timpr-rl cds5.toriei numele ceiuilait sot. sa roane acest nume gi dupa desfacerea
cisdioriei. Prin noliunea de "motiv temeinic" ir sensul pre.;. an.40 C.fam.,
ru fac vreo
precizare, urmeazf, a se intelege, orice interes care ar i-r r dtdmat prin schimbarea "ur.
numeiui purtat de
soi ?n timpui casdtoriei. Acest interes poate fi moral sar.r materiai. Sirnpiul fapt cd un soi a purtat mai
mulli ani numele de familie ai ceiuilalt so! qi ca in toate actele care il priveau a figurat cu acei nllrrle,

nu constituie un motiv temeinic, deoarece, dacE ar fi astfei- dispoziliile de exceptie ale art.41 aiin.2
C.iam. qi-ar depdgi limiteie fixate de legiuitor. Dac5. p. n,.*.i. purtat in timpul cds5toriei, sotia
profesoari are.certificatui de absolvire a examerlu_1ut=.4e deilnitivat, a examenului de grad qi tot pe
acest nume este consacratd in activitatea gtiinlifici. fiind invitatd la un congres de speciaiitate i1
striinS.tate, se justifica menlinerea numelui dupd c5.s5.torie. Instanfeie au considerat motiv temeinic
pentru plstrarea numeiui dup5. cS.sdtorie durata lungd, a cdsniciei (25 ani) gi faptul cd sofia are 2
copii cu acelagi nutrle: unul dintre ei student. Reciamantul poate reveni Ia propria sa cerere
formr-rlatl 1a instanfa de fond, solicitAnd in recurs, sd nu mai poarte numele pirdtuiui, avut in tiinpul

casarorret.

L,

tt
L-

t
t_
I

Dacd nu se face dovada unui prejudiciu, moral sau material, in caz de revenire prin divori la L
numeie purtat inainte de cdsdtorie, instanta nu poate ?ncuviinfa purtarea numeiui luat prin cdsdtorie
JI _
de c5,tre sotul respectiv.
n
In caz-ul in care pdrlile nu convin ca. dupd divor!, solia s6-qi pdstreze numele dobdndit prin L c5.s5,torie (art.40 C.fam.), ea unneazd sd-qi reia numele armt anterior. Cdnd ?n timpul cdsltoriei a.
iiniervenit adoptia, urmat[ de schimbarea numelui unuia dintre soli gi de emiterea nnui nou act de
f _
nastere, solul respecliv va purta dupd divor! numele di.n noui sfu act de nagtere.
nir:n'trrl nrr
rru nrnrirrse
nici un efect asupra capacititii de exercitiu gi a cet[feniei solilor
l/r vuu
I
Sotia care se cisdtoregte inainte de v6.rsta majoratului dobindeqte capacitatea deplin6. de exercitiu peI
j-1i3 :1rl n nie'rio
'hiar dacf, inceteazi cisdtoria prin divor!, cdnd ea este incd, minord,.
'XI. Efectele divortului cu privire Ia bunurile
a) Comunitatea de bunuri a sotilor Si caracterul imperativ sl acestui regim matrimoni.al a
Raportrrrile patrimoniale cu privire la bunurile comune desemnate in literatura de specialitate $ir
tractica judecdtoreascd prin termenul de "comunitatea de bunuri a solilor" sunt rezultatul direct $il
-o*iil^^i+
^xIIIIITJIoL:IL
^l casdtoriei.
at
Aceasta ia fiin!6. odat5. cu incheierea cf,sdtoriei qi se sf;rgeqte pe data
incetS.rii ei prin moartea sau deciararea judecdtoreascd. a mortii unuia din sofi ori la desfacere4l
cS,sdtoriei prin divorl.
t
Din comunitatea de bunuri a solilor poate face parte nu numai dreptul de proprietate, ci toate
drepturile de naturf, patrimonialS., recunoscutS. de lege persoaneior fizice, respectiv toate drepturii{ reaie, principale gi accesorii, precum qi drepturi de creanfd.
Legea instituie caracter imperativ regimului comunit5.fii de bunuri a solilor ca singurul reginl
narrimonial ing[duit de lege, inc6t ei nu pot stabili pin convenlie un alt regim jundic .ur" ri t{
cArmuiascs.;aporfurile patrimoniale.
in literatura juridicd s-a sustinut in aceastS. problem5.: "Comunitatea de bunuri este un efecl- lega1 al cS.sitoriei gi deci bunul dobdndit de oricare dintre so!i, in
'condiliiie precizate este cornuJ
chiar dacd numai unui dintre ei a contribuit efectiv la acea dobdndire".
Naqterea gi mentinerea raporlurilor de proprietate comund in devdlmdqie sunt determinate dl existen{a cdsdtoriei. Existenfa in timp a dreptuiui de proprietate comund in devaimS.si* .rr.'
determinati de durata c5.sdtoriei.
Trasdturile esentiale ale regimului comunitatii matrimoniale de bunuri, reglernentat d. pr.u'f
C. fam. sunt urmdtoarele:

comune

OI

I-

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAF.E:

ai-,'ilr - lvlaria Harbidd

rasi2008

regir-n;

derogare;

bunurilor conrune
-,zpdrtirea burturilor comune prin invoialn portilor
,-rdrlirea bunurilor comune la desfacerea ci.sdrcriei ooate avea loc fie prin invoiaia sotilor, fie pe
-:ie judec5.toreascd, atunci cdnd solii nu se inr,'oiesc asupra pariajarii. Reguia este ca la divor!,
-:nurile comune sd se irnpartd potrivit invoieiii sotiior, iar in lipsa invoieiii acestora, imodrtirea sd
b) Partajarea

,:

oe cale iudecdtoreascd.
Dispoziliile art.36 alin.i C.fam., trebuie intercretate in sensul c5.?nvoiala solilor cuprivire la
.rtS"rtirea bunurilor comune poate s5. intervina dupa introducerea acliunii de divort, urmdnd ca
-::astd invoiald sa-gi producd efectele numai dup5. desfacerea cdsdtoriei. in interpretarea datd de .
:::c"ica judiciara gi iiteratura de specialitate, formuiarea cuprins5. in art.36 alin.1 C.fam., "la
:::iacerea c5.sdtoriei" ?nseamni de fapt "cu ocazia desfacerii c5.satoriei". Practica judec[toreasci a '
-:st inilial neunitarf, in sensul cd unele instante au respins ca inadmisibiie sau premature cererile
::"'iroare ia impar{irea bunurilor comune ale so{Jor, in timpui proceciurii de divort, indrumandu-l
rcegtia sd intenteze acliuni directe referitoare numai la impirlirea bunuriior dupd. divor!, ulterior
- adrris cf, cererea pentru imphrfirea bunurilor comune poate s5, fie fEcut5., nu numai dupd ce
:iorfui a fost pronuntat, ?n care caz constituie o actiune principaiE, independentd de actiunea de
:."'ort, ci gi odatd cu aceast5, actiune, in care caz, cererea de imparlire se infdliqeazd. ca o ceiere
-:rcidsntalE cri accesone, eare ?nviriuiea ar1.i7 C.proc.civ. este in atiibu{iiie insiantei compeiente *.i
_',.iece actiunea de divor],
"Conventia dintre soli cu pnvire ia impirlirea bunurilci comune i1'rr are nimic iiicit ati,rnci
:inci este fdcutd" dupa introducerea acfiunii de divor! gi este inenitS. si producd efecre numai clr:oi
::sfacerea c5.s5.toriei, unnAnd ca ea sd fie omologatS. prin hotird.rea de divor! sau ulterior. printr-o
iita hot6.rAre judecdtoreascd, deoarece in ambele cazuri nu se face altceva decAt s[ se consfinteascf
'''rin!a soliior cu privire la implrlirea bunurilor comune,bazate pe desfacerea iminentd a cds[toriei
-:r:n divort".
Invoiaia pdrlilor poate avea loc, potrivit legi, in urmdtoarele moduri:
,-ac5.

::

l
I

intocmit in fala notaruiui public;

Partajui voluntar poate fi valabil incheiat in orice fonnd cerutl de so!i, chiar gi vsrbai. in
cAnd printre bunurile supuse imparleiii sunt terenuri -sau constructii, convenlia
solilor se va putea face numai in forma autenticd. cerutd de lege, "ad validitatem" qi nerespectarea
fonnei conventiei sofiior,de impdrlire a bunurilor comune in astfel de cazuri este sancfionati cu
nuiitate absoiutd.
Legea nu precizeazd care este obiectui invoielii sorilor cu privire la irnparlirea bunuriior
cornune, dar s-a admis cd, in stabilirea intinderii drerruiui de proprietate al fiec5.nri so! asupra
bunurilor colliune, in determinarea qi atribuirea in natura a bunurilor, precum gi in stabilirea sumeior
ie care urmeazS. s[ le primeascS. fiecare in cazul in care nu se poate realiza o egalitate deplina in
natur5. intre loturiie celor doi soti, acegtia se por inloi cu privire la imparlirea tuturor bunuriior
ccmune sau numai a unei par,ti din acestea, poiri;'ii cotelor stabiiite prin invoiala. in caz cle
enrrmif e nq-r
r.i
3'LurrrL\,
ud-zurr,

lor

I
DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidi ra.si2008 I_

-:inieiegere. pe caie judecdtoleascir are loc impS.rtirea bunuriior comr-rne, in raport de contribulia 1oi
i:-"ciivA la dobdndirea acestora.
k
judiciara
Tranzactia
a fogtilor sofi cu privire la imcdrteaia bunurilor cornune poare fi atacatll
lu actiune pauliand, dacd au fost fraudzrti creditorii. Ace;tia nu sunt fi'ar"rdati in cazui in care fostui ::'r '-i.rnitor nrin incheierea tranzacliei judiciare, nici nu si-a creat. nici nu gi-a mdrit o srare de J
lnsoivabiiitate. invoiaia fogtilor soli trebuie si fie dovediti de cdtre unul din ei. Instanta I
iucieciioreascd are datoria sd cerceteze dacd, invoiala prezentatd. de cd.tre so!i, privitor 1a irnpdrtirea
:tnurilor comune corespunde reaiitdlii sau este fi.cutd pentru faciiitarea admiterii actiunii de divor:. f
;:.ci prin aceasta nll se unndregte un scop ilicit. de a frauda drepturiie unuia dintre soli saLr ui_._ _
:::'-iior- ori lezarea intereselor publice. Judecitorii atunci cAnd iau act de invoiala sotilor privitoare.J
.: -nodrtirea bunurilor comune ca et-ect al pronr"tntdrii hotararii de divo4, trebuie s5. exercite un I
r"^ " LUIILI\Jl,
^^-+*^r "-rAnd
ullr
sd se convingd at6t de reaiitatea si terreinicia motiveior de divort, cAt 5i de
-*J:Lr
, - ::lll'-irui invoielii prezentate.
imoirtirea bunurilor comune prin hotirire judecltoreascd
)acd solii nu convinin privinla impdrtirii bunurilor comune, ea se va face prin iiotirAre ':::citoreascd, d.e catre instanla de jud.ecat5.. Partajul bunurilor ce au format obiectui dreptulurf
Il
..'.i,,1r nreqnnune inainte de toate, stabiiirea cotei-pbrli ce se cuvine fiecaruia dintre ei qi numar il
:-:,c..ie de aceasta. reparlizarea bunuriior in materi4litatea 1or. Prin natura juridica, deosebitl cl: j _
?c3ca a acliunii in revendicare, cererea de partaj ar&irept scop transformarea dreptului inciiviz ail
;ai'rilor intr-un drept diviz qi exclusiv asupra unor bunuri anu.rne diir cele supuse irnpdrtelii".
Comunitatea de bunuri a solilor are ca obiect o totalitate de drepturi patrimoniale, reaie gi d:J
-:-rrti nrpr-,,nr "i de obiigatii. Comunitatea debunuri trebuie privitfi., cao universalitatejuridici. i:r
senstrl ci aceasta se poartd asupra totaiitdtii ciiepturilor qi obligaliiior, totalitatea dreptur-iic:i:irstiruind actin:I, iar cea a obligatiilor fonnind pasivul patrimoniului cornunitar ai solilor.
.. I I
ins:anla competenti sd dispun6. impdrfirea bunurilor comune este cea care judecd procesul cie dir,ci:. '
:i;ci instanta din circumscriptia unde se afld ultirnul dorniciliu comun al sotilor. ciriar daci pin.l1 |
-"nr:rile c,,nrcc imparlelii existf, gi un bun irnobii ce se afld sitlat in raza teritoriald a a^:.1 |
:'::e:atorii. AceastS. solulie se intemeiazd.pe necesitatea asiguririi unei unita$ de judecatS" a cerel'-'.:ir.'ort cAt si i'nparlirii bunuriior comune, precum gi pe existenta unor posibilitali depline in c{
|
::-'.'3ste administrarea dovezilor gi stabilirea in mod temeinic a drepturilor pS.rtilor. in cazui in c::l
I
' --:"na' ic nortoi se introduce dr"rp5. solulionarea definitivS. a divorfului qi in masa bunurilor SUi.r-r1
qi un bun imobil, competenta revine instanlei in a c5.rei razd, teritoriaia s.'r:-l
-.:-:1r;eiii
^.*itta
I
aceastd
situalie nu mai sunt aplicabile dispoziliile art.36 C.fam. privind insia:^-,- '
-::r;iiul- In
l::lDetentS. de a dispune irnpdrlirea bunurilor comune, ci prevederile art.13 C.proc.civ.. J=:t
a
--;:=eazd dreptul comun in materie, acfiunea urmdnd a se judeca de instanla judecitoreascd -:- |
I
:ii:i circumscriptie se afld situat imobiiui.
Cerelea de imparfire a bunurilor comune poate fi introdusd fie dupd ce cd.sirtoria a fost desilc:f
I
I
;i-,n divort. pe calea unei acliuni principale, fie concomitent qi in cadrui acliunii de divor!, precu:-- |
ca o cerere incidentali sau accesorie, potrivit art.I7 C.proc.civ., dupd introducerea actiunii ;d,ivo4. in afara menliunilor obignuite ale oricdrei actiuni in justilie, reclamantul trebuie,sa ind:c: :f ,
I
cererea de partaj, toate bunurile comune a cdror impdrlire o cere, intinderea contribufiei fiecdr,;: -= -:
la dobindirea bunurilor respective, datoriile gi creantele solilor, unul fald de celdlait, precum ;i -ii 1 1
de ierlele persoane. Indiferent cd partajui este voluntar sau judiciar, el nu produce efecte daci a ::f l I

I
I I

raaiizatfEr5.participareatutr.rrorcopartajan!i1or,deoareceastfel,arinsemnas5'sevaliciez=
impdrteald in cadml c5.reia s-a dispus de drepfurile altuia. Disp.art.lgl C.civ. prevdd ca lar-'f
!
efectuat fEri participarea tuturor coproprietarilor este sanctionat cu nulitatea.
Stabiiirea contribufiei fiecdrui so! la dobAndirea bunurilor comune se poate face prin
mijloace de

probd.

OJ

i= |I

"rll I

SL
-

FAMILIEI EI-!I4BE{

clulA - Maria Harbidi

c) Data tncetdrii comunitdtii de bunuri

Nagterea gi mentinerea raportririlor de proprieiate comund
e;',istenia c5.sd.toriei ?ntre so!i.

in devf,lm6;ie

sr-rnt

,aEi2008

determinate

cle

Conrunitatea de bunuri a solilor nici nu se poate nagte inainie cle incheierea cdsf,toriei
qi nici
nu poate ddinui dupi incetarea ei.
Regimui juridic specific al bunurilor nlr poate s[ aibd aplicare dupa desfacerea c[sdtoriei
di*
unnd"toarele considerente :
bunudle dobAndite de oricare din soli in timpul cdsdtoriei sunt bunnri comune (art.30 C.fam.),
iar
ceie dobAndite dupd desfacerea ei, chiar daca sofii stau impreund, nu mai au aceastf, natr:r6
de
bunuri comune;
prezumlia iegal[ de mandat reciproc, care se intemeiazd pe relaliile dintre soti, bazate pe afecfiune
;i incredere reciprocd nu mai poate ftinctiona dupi desfacerea cdsdtoriei,
obligaliiie pe care fogtii soli qi le-ar asuma dupd desfacerea cdsS.toriei nu mai sunt obligatii comune,
?n sensul dispoziliilor legii (C.fam.).
Codevdlmiqia solilor rdindne in fiinla ptnd in momentul implrlirii bunuriior ce o compLrr,
lnqr nrr-qi oicccn aplicareprevederiie legale referitoare ia regimul juridic al
bunuriiorcomune, adica
aciministrarea, folosinla gi dispozilia asupra bunuriior nu se rrai pot exercita in condiliile
prevdzute
ie C. fam., ci in condiliiie prevdzute in dreptul comiln.
Comunitatea de bunuri a sotilor inceteazd odatd cu desfacerea cdsdtoriei. Bunurile dobandite
in intervalul de timp de la pronuntarea hotdririi de divorf gi pina la rdmanerea ei irevocabiid, au tor
caracterul de bunuri comune. Proprietatea comund continud a-gi pdstra caracterul devdlma
;i dupa
desfacerea cdsdtoriei prin divor! p6na la data impd(irii, neprefb.cAndu-se de drept in proprietate
pe
coie-p6rti- Regimul juridic al indiviziunii de drept comlrn primegte in upli.ui"u'ru, unele
carticularitali c6nd este voiba de proprietatea fogtiior soli in perioada mai sus ami'tita.
trfectele ?mpartirii bununlor comune
FlotarArile de partaj sunt, prin natura ior, deciarative de drepfuri retroactiveazd., in sensui ca
;i
crepfurile pe care le recunosc copartajanfilor sunt considerate ca au existat din momentul in care
s-a
nSscut dreptul de proprietate cortuna. in temeiul caracterului declarativ al parlajului, fiecare
copartajant este considerat cd ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau pailii dln
bunuri ce i
s-a atribuit din totaiitatea br.rnuriior chiar din momentul dobandirii bunurilor iupur. impdrlelii.
in
practica fostului Trib- Supr., impdrteala nu are caracter transiativ qi nu reprezinta o ?nstrai'are,
ci
doar o individualizare gi o materiaiizare a unor drepturi indivize
Stabilirea pe cale judecdtoreascd a cotei de contributie afiecdrui sot
Detemrinarea acestui criteriu este in functie de temeir"rl juridic ai comunitalii de bunuri, pe care
il
formeazS' numai existenla relaliilor de cdsS.torie qi, av6.nd in vedere principiul egalitalii
dintre blrbat
gi femeie, bunurile comune aie solilor ar trebui sd fie impdrlite intre ei, in mod egal.
in aceasti
concepfie, fiecare dintre soli ar avea dreptul la jumatate din bunurile comune. instanla de judecati
ar uuna numai s5. determine, in concret, bunurile care intrd in fiecare jumdtate prin impdrtirea
lor i'
iapt. imparlirea acestor bunuri nu se poate face in toate cazurile in p[r!i egaie. Legislalia famiiiei nu
prevede criteriile pe baza cdrora. cu ocazia'impdrfirii bunurilor dobAndite in timpul cdsb.toriei,
se
stabilegte intinderea dreptului de proprietate, sub form5. de cote-pdrti, al fiecdmia dintre
soli asupra
bunurilor comune. Jurisprudenla a stabilit c5.: "1a determinarea cotelor ce se cuvin solilor din
bunurile comune, instanla nu trebuie sd porneasci de la prezumfia ca fiecare so! are dreptul la
o
cotd invariabild egali., ci urmeaz[ sa stabiieascd in concret, pe bazd. de probe, care
este intinderea
drephrrilor fiec[rui sot asupra bunurilor comune, in raport de contribulia 1or efectivd. la
dobAndirea
acestora- Soful care a contribuit mai mult la dobindirea bunurilor comune nu poate
fi tratat la fel cu
celdlalt. in situatlile in care nu se face d.ovada din care sd rezuite cb. aportul unuia
din soti la
doba'ndirea bunuriior comune a fost mai mare decdt a celuilait, precurl gi
afunci cAnd sotii se
64

uKtrr i uL FAMiLlbt

;r

STAREA

clvllA - Maria Harbddi

in"'oiesc, instanlele de judecatS. urmeazd sd stabileascd p.nt..,

*1i cote egale ai' affiE.
proprietate asllpra bunurilor comune- Fiind vorba de o situaii.
a. fapt, douada contributiei sJi,rO.]a
.-i^;-A*.1:-^^
L..-.--:t
-ciooandirea
bunurilor comune
^
se face
prin orice mijloc de probd. 'icotu ce se cuvi";i,;;;;;il.
soii din masa bunuriior comune se detennind potrivit cu aporlul adus la
achizilionarea bunurilor.
Acest aport poate fi dovedit prin orice mijioc de proba. inciusiv cu martori
qi
prezumfii.
r r-------^^: indiferent
'rr.*arv^vrrl
de vreo^menfiune in actui de achizilie a bunurilor,'.
!
in stabilirea aporhrlui fiecdruia din soli trebuie sd se lina seama nu numai de
contributia
efectivd 9i concretd, de ordin material, ci gi de munca femeii depusd
in gospodd.i. ;;;;;;
cresterea copiiior. in practica judiciara s-a statuat: "contributia
fem;ii neincadrate in muncd, prin activitatea:desfE'quratd in gospodS.rie, precum qi prin cre$terea copiiior
iezultati din c5.s5torie, esteesentiald in desfrqurarea viefii anibilor soti, ea folosind gi baibatuiui
in exercitarea profesiei, meseriei sau ftincliei sale".
Cotele par{i ale solilor nu pot fi egaie dac5 aportul acsstora la dobdndirea
bunurilor comune'
esre diferit, gi se poate merge pdnd la inexistenla oricb.rui drept
al unuia dintre soli asupra bunurilorcomune, d"ac5. se dovedegte cd acesta nu a avut nici o contribulie la
dobAndirea bunurilor si Ia
sustinerea sarcinilor cd.sdtoriei.
Dat fiind cd munca femeii in gospoddrie gi pentru cregterea copiilor nu este
directproducdtoare de venituri. ar insemna ca aceasta sd nu fie iuatd in
considerare ca o contribufie 1adobAndirea bunurilor comune.
Separafia in fapt a sofiior
In legdturd cu stabilirea contribuliei sofiior la doba.ndirea bunurilor comune, in practicajudecS'toreascd s-a confruntat cu unele dificultdli
determinate de faptui cd, in timpul cdsitoriei, soliiaii tr-iit o anumitd. perioadd de timp, desperlili in fapi. Bunuriie dobandite
in aceastl perioadf, au
caracter de bunuri colnune' totugi aceastd situafie va avea influent5
asupra stabilirii f"t*0""1,
dreptului de proprietate a fiecdruia din soli asupra acestora- in acest
sens, intr-o clecizie deincirumare a fostuiui Trib. Sup- s-a clecis ca aceaite situatie va
influenfa detenlinarea intinderiicotelor ce se cuvin asupra bunurilor dobdndite in timpul cdsdtoriei".
Dacd in tirnpui separatiei iri_
iapt rateie pentru cumpErarea cu cred.ite a unor bunuri au fost achitate numai
de c6ire un'l di' so!i.
vaioarea acestora va putea influenfa, eventuai, procentul cotei
sale de contrib"il.-r.^i"bandired
:ctalitafii bunurilor- Desparlirea in fapt a solilor trebuie avutd in vedere
la stabilir..";;.i^';e
contribulie a acestora in dobdndirea bunurilor comune numai in mdsura
in care aceastd stare de fapt
:s:e de natur5' sd contribuie la determinarea cotei de participare a fiecd.rui
so! la achizitionared
cunuriior cornune. Separa{ia soiilor in fapt nu este de natur[ sd aibd nici
o consecinl5 ;;t;;;]
existenf a regimului comunitdlii.
r
Stabilirea valorii bunurilor supuse partajului
L
La efectuarea partajului bunuriloii comune aie solilor trebuie luat6 in consideratie
valoarea pe car-e o
au aceste bunuri la data c6nd s-a introdus actiunea de impdrlire,
iar nu valoarea lor de la data la carda luat nagtere starea de devdlmagie. in acest context, trebuie
avut in vedere aspectul ,rrrlt;;l;;t
moraie a'bunurilor in perioada cAt a durat starea de devdlmaqie. Evaluarea
bunurilor se face in
"rrlolrfltui partajdrii. in cazul ln care, de la despS,rfirea
in
fapt,
bunurile
au
rd.mas
i''r !vrvr^^'v*
fotosint;;Ji
*^^*'L
dintre so{i, uzura va fi suportatd. de soful care a -folosit acele bunuri.
Insd', ambii soli pot beneficia de plusul de valoare al investiliiior
proprii incluse in buni
respectiv' Dacd solii au folosit impreunl un bun, uzura acestuia o suportd
ambii, nefiind echitabil sL
o suporte numai unul din ei. Cind bunul in care s-a investit o sumd proprie este
folosit de cdtre
ceidlalt so! frra consimt5.m6ntul celui ce a fEcut investitia- uzura
se imputd. celui ce a folosit bunuF
bineinleles dacd se formuleazd din partea celui ce a fEcut investitia
o atare cerere.

DREPTUL FAMILIEI SI STAREA CIVILA - Maria Harbidl ra5i2008

Reglementarea impnrlirii bunurilor comune
impdrlirea bunurilor cofflune, at6.t in timpul cisS,ioriei. cit;i dupi desflacerea ei se supune
::ocedurii1 pre vdzute de Legea nr.603/10 noiembrie 1943 pentru simplif,rcarea procedurii
:

:nodrfelilor judecd,toreqti, conf. cf,reia, dupd ce se stabile;te masa bunuriior comune care urmeazd
sa se imparti, se vor determina cotele-pir{i ce revin sotilor.

Modalitafi de implr{ire a buuurilor comune

Partajarea bunurilor comune presupune, aga cum s-a ardtat, stabilirea calit[lii soiilor de copdrtagi,
:iasa bunuriior ce fac obiectul partajului, a intinderii dreptului de proprietate al fieciruia dintre sofi
3s'Llpra bunurilor supuse irnpdrfelii, precurn qi stabilirea modalit1lii in care urrneazd. s5. se facd
:i-noarleala cat gi atribuirea bunuriior in materialitarea loi concretd. fiecdruia dintle copartajanli in
;roporlia cotelor parli pe care acegtia le au din dreptul de proprietate asupra bunuriior comune.
i1y1parleala bunuriior comune ale solilor trebuie, in principiu, fbcuti in naturd, potrivit dispoziliilor
zn.]41 qi 742 C.civ., dupf, care, numai in cazul in care nu este posibill atribuirea citre fiecare

'-

:opartajantaunorbunuriinnatur5.,instan!aurmeaz6sicompensezeinbanidrepturiierealea1e
lnuia dintre ei. in acelaqi sens este qi cuprinsui art.g Legeanr.603/1943 care prevede, modalitatea
'
,:e impirleald in naturd gi numai in cazul in care aceasta nu este posibil[, partajui trebuie fEcut prin
anibuire sau vAnzare prin buna invoiald ori, in caz de ne?nlelegere, prin licitalie pubiici. Deci, prin
;artaj trebuie si se consacre, in toate cazuriie in cafe este posibil, tot un drept de proprietate. S-a
iecis de asemenea, ci in cadrul procesului de partaj iru se pot nagte drepturi reale, altele decdt cele
existente. Modaiitatea atribuirii bunurilor unui singur copartajant, cu despdgubirea corespunzdtoare
a celorlalfi, constituie o solufie de exceplie in ptu.ti.u instanleior de judecatd ce se apiici numai in
situalia in care ?mpdr{irea in naturS. nu este posibill, ceea ce, in mod evident, nu este cazul atunci
cind obiectul acliunii de partaj ii constituie bunuri mobile- Vinzarea la licifa{ie publicE constituie
iot o soiulie de exceptie, instanfele de judecatd recurgAnd la aceasta numai in cazul in care
lmpdr:feala nu se' poate
r---- realiza prin celelalte modaiitali, in ordinea determinatd de art.9. Lesea
.-

r.603/1943.

Instantele de judecatd au obligatia s[ prevadl in hotf,rdrea judecdtoreascd criteriiie avute in

vedere la atribuirea in natura a bunuriior, iar in alegerea modaiitllii de imparJeald, ele vor tine
seama de voin{a copartajanfilor, deoarece "in cazul in care parlile nu sunt de acord asupra
modalitalii de impdrfeail, instanla nu poate sd atribuie toate bunurile unui copartajant cu obligalia
iie a pl[ti celorlalli echivalentui in bani al coteior acestora, chiar dac6 pAnd la judecat[ el a foiosit
singur toate bunurile supuse partajuiui".
imprescriptibilitatea ac{iunii privind impdrlirea bunurilor comune
Dreptul la acliune care are ca obiect impar{irea bunurilor comune intre soli nu se prescrie.
Efectele divor,tului asupra locuinlei comune a solilor
Sunt aplicabile dispoziliile Legii locuinlei nr.114/1996, modificatd qi completatd prin

O.U.G.nr.40lI991 din i0.V[.199], care, prin art.i pct.12 dispune criteriile de atribuire a
locuinlelor. Astfel, s-a introdus in Legea rr.114/1996 a locuin!ei art.27 , dup5. care, in caz de divor{,
locuinla i se atribuie celui cdruia i se incredinleazd copiii, iar dacd nu srint copii, celui care a oblinut
divorful.
itatea de so! iar in lipsa acesteia,
Ca efect ai divorfului, inceteazd cdsdtoria, inceteazi qi calita
fostul so! supraviefuitor nu va avea dreptul la mogtenirea ceiuiialt pentru rnotiu:i cd la deschiderea
succesiunii nu mai avea caiitatea cerutl de lege.

66

',

DREPTUL FAMILIEI

$l STAREA CIVILA - Maria Harbidi

t
ra5i200{

XlI.Efecteledivortuluicttprivireto,opoffipersonttlesijot,r,,onialeclitltreffiL I
' r---'

copiii lor minori

LL,"L' c

asupra relatiiror personare dintre plrinti gi copii

^ -a) Efectele
Incredintarea
minorului
Incredintarea copiilor unuia din parinfi constitLrie
o problemd importantd gi, de aceea, les
pre.,,ede
e o serie de mdsuri
m5'iuri care sd
s6. clucd
cluca la oo solufie cdt mai justa qi mai conform[
cu tntereseie
inr"r.-j1L
copiiior mrnori.
"u
Problema incredinldrii copiilor minori trebuie soiutionatd
prin hotd,rArea judecdtoreascd --:- ^ r
se tronunta divorful, pentru a se evita introducer.u
uit..io*e a unei noi acliuni, ceea
interesul copiilor minori, care nu pot fi l[sa{i fira ?ngrijire
gi intretinere.. De aceea, pofi;jt*;;;jl
c'fam', "instanta judecS.toreascd va hot5.r?, odat6.
p.onnnlarea divortului, cd.ruia dintre pa.nrl va:l
"u
fi ?*credinlali copiii minori", stabilind, pentru fiecare
dintfe .l ;;0".t
fi incredintat tatdlui sau
"a

..,:T: ;ff1

privire ia incrediniarea copiilor in tunclie

:ffiT;r",va^decidecu
de nai multi factori'

'

n
"
'
e
c
"

fErd' ca

;"-.r;;;,n].*,,.,|;, u"."".u"f

vreunul din acegtia sa de considerat precumpd.rrito, gi

un;;;^
(cdnd copilui va n incredinfat

*u*.i chiar;; ;i;.4ur a fo=,f

;:;:hi:??::'",il'J,j1"'''

afecliunea copilului fata cie unul din parinfi

4pLai

mare ciecAt fala de celdlalt;

unul din soli fiind vinovat de aivo4 o,, u. prezenta din aceastd
cauzd, conditiile n orui-!,
corespunzd.toare;
rrotbsia parinlilor (de exemplul serviciul unuia din pdrinti
teren, incAt nu are posibilitatea sd se ocupe de copii);
profilui lor socic,-morai;
starea sanatdlii copiiuiui;
sexui copilului;

it

obliga

sE

meargf, mult

timr

r.f

" ::#lt*"rfflT*"ffit#:rr,:,:?n;:i-d* parinli re poate oreri coplurui penrrr :-l

Instan{a de fond trebuie s5. se cdlduzeascd dupd interesele

copilului care nu se iimiteazd r: . =
bunei stdri materiale gi a unei tngrrjiri corespunzd.toare,
ci trebuie apreciate i,'1.-,=
timp gi din punct de veciere ai modului cum se"plate presupune
cd. va fi tratat
LrsLoL v\rP'L''
copiiul, dr 1r
#;:r:f
;i ai afecliunii pe care ar putea-o gdsi la unui din parinli,'.
"t
1a asigurarea

Ascultarea autorit5lii tutelare, a parinlilor gi a copiluiui

care a implinit i0 ani. ro,.--.-I
ciispozitiilor art'42 alin-1 c-fam., pentru a decide cdruia
dintre p[rinli vor fi incred.intati cc:--minori, este obligatorie pentru instinla judecd.toreascd.
Ea va putea
informalii tu ptiii" la ielaliile dintre parinli gi copii precum
"bli;;;;#;il;
qi la posibilitelile
rnateriale ,?l=;;;,il
aie pdrinfilor, pentru creqterea qi educarea
copiilor minori.
Autoritatea futelara poate sd-gi comunice pdrerea gi printr-o
adresd, prin care sa infor::
instanta cu privire la traiul iolilor qi modd
=-{
ae ingri.lire a clpiilor,
propunand
-r -----' rrvr/w*erau totodatd
LvrvuaL(t masu::^:::
*r(
care Ie considerd necesare ?l interesuilaminorilor.
imprejurarba'ca autoritatea hrteiar5. a comunicat in
scris opinia sa, nu o impiedi.a -..,I
infiligeze' prin deiegatul siu in instan![ qi sd pund. concluzii
oraie. Lipsa referatului autcr_:-_
are drept consecintb neiegarita,."';.:;;t

l::'iH",ffi .i ;i,;:i'ff',*.ffi::T*Jff:::'"

Autoritatia tutelard este chematd s5. d.ea un aviz cu privire la

incredintarea
rllrrlururul' 'a::
^-^-^-Lrurlc'[rsa minorulu

ilT;ffi*ffill?T::,xn';?:3:T:i:c'

:i

I
-r
"|
-f

DREPTUL FAMILIEI I STAREA CIVILA - Maria Harbidi rasi2008

DeSi solii au dreptul de a se invoi cu privire ia hcredintarea copiilor minori in cai de divori

J;esterea gi educarea acestora nu poate fr iisata la ciiscretia pd.rinlilor, in sitr-ratia in care cdsdtoria lor
;-a destramat din motive temeinice. t-egea dispune cd, "inr.'oiala paiintilor cu-privire incredintarea
coottlor .... va produce efecte numai dacd a fosr incuviintatd de instanta judecdtoreascS. (art.42 alin.
uitim, C.fam.), care va trebui si verifice dacd ?nvoiala corespunde intei.ilo, *ino.itor".

- l----':fqfg-4!ll4lea

rf

-l

I
I

-l

'f
r-f

t-f

Ir

tl
F
t-l

6spslfus-

9-Qp-ulqr-mtngri,u:ror-nrde orialtor Fersoane sau-unor-institutii-de

Copiii trebuie sa fie incredinlali spre crestere si educare unuia dintre pdrinfi, deoarece este in
interesui copiilor sd continue a se bucura de ingrijirea parinlilor, chiar gi in aceastl situalie in care

:arintii trdiesc desparlili. Uneori, interggl copiilor minori im_p_une solulia ca ei sd. nU_flg incredinlati
-aibi unura din pennfi, datoiitd unbimotive temeiniie, cai"-sunt, de cele mai multe ori, imoraiitali in
comportarea parinlilor, situalii in care ei sunt incredinlati unor rude sau altor persoane, dar numai cu
consimldrnAntul acestora, ori unor institulii de ocrotire. Legea aratZr o ordine de preferintd sub
aceastl formd de enumerare, dat fiind c[ este de presupus cd la o rudl copilul va gd"si mai ugor

decit ia alte persoane ingrijirea gi atenlia de care are nevoie

in litigiu este necesari intervenfia autorit[lii tutelare gi rolr-rl activ ai judecdtorului. care
irebuie s5, anahzeze bine situalia inainte de a pronunta o soiulie atAt de severd.
Exe r citor e a dr ept ur il o r p dr intesti r efer ito ar e la p ers o an a min o r u I ui
Ad.43 alin.1 C.fam. prevede c5. "p5.rint&e divorlat, cdruia i s-a incredinlat copilul, exercird
ca privire la acesta drepturile pdrinteqti".
Celllait parinte pS.streazd dreptul de a avea legituri personale cu copilul precum gi de a
-reghea 1a cregterea, educare, invd.ldtura gi pregatirea iui profesionala (art.43
alin.3 C.fam.). in
legltur[ cu acest drept al parintelui ciruia nu i s-a incredinlat copilul, in practica judiciara s-au fEcur
anumite precizlri.
Cereriior fEcute in cadrul procesului de divor! sau pe caie de acliune separatd cu privire ia
srabilirea modalit[filor de-exercitare a dreph-rlui pe care ii-are parintele ciruia-nu,i s-a--incredintai
copilul, de a pdstra legifuri personale cu acesta, sunt de competenla instanlelor judecatoregti.
Modaiitdliie de exercitare a acestui drept sunt, cel mai frecvent. urmdtoarele: vizitarea
copilului la locuinta pd.rintelui c6ruia acesta i-a fost incredintat, ld.sarea copiiuh-ri in vizitd la locuinta
p5.rintelui cS.ruia nu i-a fost incredinlat, vizitarea copilului la qcoai5' petrecerea vacantelor gcolare la
ambii p5rinli.
Dreptul de a avea legaturi cu copiiul trebuie exercitat in aqa fel incAt s[ nu aibl o influentd
negativd asupra cregterii sale gi ei este conferit de iege numai p5.rintelui divor,tat cdruia nu i s-a
incrediniat copilul- In consecinfd, alte rude apropiate ale copilului, cum ar fi bunicii sai. nu pot
pretinde un asemenea drept.
Ambii pdrinli au aceleagi drepturi qi indatoriri fa![ de copiii lor qi cd, de comun acord,
stabiiesc rndsurile privitoare la persoana qi bunurile acestora, ceea ce permite ca parinlii divorla1i sd
poatf, stabiii prin convenfie programul prin care p5rintele cdruia nu i s-a incredinlat copiiul sd
pEstreze cu el iegdturi personaie. Convenlia produce pe depiin efecte intre parli qi trebuie sa fie
executatb. intocmai qi cu bund credinla dar numai in mS.sura in care nu afecteazd, in nici un fei
interesele copilului {art.91 gi 98 C. fam.).
Copilul minor incredintat cu ocazia divo(uiui unei terle persoane sau unei institulii de
ocrotire potrivit art.43 aiin.2 C.fam. acordd. acestor persoane gi institulii numai drepturiie gi
indatoririle ce revin parinlilor privitor ia persoana copilului", adicd nuinai exercitarea ocrotirii

p[rinteqtipr@.incondi1iiieLegiinr.272l2004,perSoanac5.reiaise
incredin{eazd copilul minor beneficiazd. de alocatia de intrefinere ce se acorda in cazui
plasamentului familial, al cdrei cuantum se stabilegre prin lege.
Plata aiocafiei de intrelinere se face de la bugetul statului qi ea se reduce sau nu se mai
pidteqte, dupa criteriile stabiiite de Ministerul Muncii. dacf, cel cf,ruia i s-a incredintat copiiul minor
hx

t_
DREPTUL FAMILIEi

$l

STAREA CIULA

- Maria Harbddi ra'i2008

are obiigalia legaia de intrelinere fa!f, de acesta (art.4 din Lege). Pentru acoperirea cheltuielilor de
intretinere a copiiulr-ri minor, organui care clispune misura ?ncredinlarii acestuia unei alte persoane
decat pirinfii, are obligalia de a stabiii cqntibutia'p-rga1e trebuie sd o VEfSe lfriarTlatulul'cel baie
are obligalia legala de intrelinere a copilu'lui(art.23).
.

b) Modificarea misurilor luate asupra minorului

"in cazul schimblrii imprejur[ri1o,r, ia-e-erere-lorjcdruia dintre-pirinfi,-sar-r-a-copilulr.ri daci a
impiiit v6.rsta de 14 ani, a autoritilii tutelare sau a vreunei institu{ii de ocrotire, instanla
ji-rdecatoreasc[ va putea modifica mZrsuriie privitoare la drepturile qi obligaliile personale sau

t_
T

patrinroniaieintreparin!iidivor!a!iqicopii''(iirt.44a1in.1C.fam.).

Schimbarepa4iaIaacondi{iir*:m-*m_iLnffirno.iu,au.d_@."pit't"i1:
uiruia dintre pdrinli nu trebuie sd atrag*r neapd,rat ;i revenirea asupra mdsurii cit tirnp rezistS. f

elementele hotdritoare, care confirmd necesitatea ca mdsura 1uat5. in interesul copiluiui minor sd fie menfinutd. Mdsura reincredinlarii copilului minor spre creqtere Ei educare de la un pirinte la altr:l igi I
gaseqte jusiificare gi poate fi luatl numai atunci cAnd se stabileEte cd interesele minorului o cer, deci
atunci cdnd pdrintele in a cdrui ingrijire se afld nu-i mai poate oferi condilii necesare pentru o 1
cezvoltare corespllnz5.toare. Aceastf, decizie trebuie sa aiba o justificare temeinicd., adicd. sd existe f
rnotive puternice care sd demonstreze cd mentinerea copilului minor la acel p[rinte ar avea
consecinlele daundtoare asupra bunei lui dezvoltdriEzice gi m.orale, in caz contrar, nefiind indicat a I
I'
se ciispune schimbarea forlati a modului de viald cu care s-a deprins copilui.
Dacd unul dintre pdrinli care are gi alli copii din altd cisf,torie, aceasta nu constituie un
impediment pentru reincredinlarea copiiuiui aceluiaqi plrinte, degi are spre creqtere gi educare $i p"
L
cei1alli copii, dacd ii poate asigura condilii mai bune decAt ce15.1alt p6rinte,.
Plrinteie are iegitimare procesuali activd de a cere stabilirea domiciliuiui minorului care aJ
impiinit 14 ani nesupravegheat de c[tre celdlalt pirinte divor{at, la care a locuit dupd desparfire. f
Cere:-ea nentnr modificarea mS.suriior Fe poate face gi de copilul care a impiinit i4 ani, de -autoritatea tutelard, de instituliile de proteclie sau de procuror'
instanla de judecatS este cornpetent[ sd dispunl incredinlarea lor unor rude, altor persoan. ,o.rl
insrituliilor de ocrotire in cazui in care se desface cisf,toria (ar1. 42 C. fam), cAnd se pronunti
dec5derea din drepturile p[rinteEti (art.' t09 C: fam), precum 9i in cazul in care filia,tia ciin afara[
c5,sd.ioriei este stabilita fata de ambii pb,rinfi, care nu se afld in sitLralia de a Ii se increciinta copilulL
i a-. 55 C.fam.).
t

L
L
L
L
L

L.
69

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

TITLUL III

- Maria Harbddi raqi2008

- RLIDEI{IA

Capitolul I
NOTIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE GRADELE DE RUDENIE
$I

i.1. GENERALTT{TT
e. liotiunea
-1^n'45 C.fam. definegte rudenia considerd.nd-o iegitura
o alta persoand sau pe

bazatS. pe descendenta unei persoane

faptul cd mai multe persoane au un ascendent comun.

b. Felurile rudeniei
.?.udenia este de doui feluri:
in linie dreapt6, intre pemoane care descind una clin alta (exemplu:
acesta gi bunic sau strf,bunic

etc.);

"

dintr-

intre tati. si fiu.

'- -- ' intre

in linie colaterall intre persoane care degi nu descind una din alta, au un ascendent comun
(exempiu: fratii qi surorile, unchii ;i nepolii,tnerii primari).

Gradul de rudenie
Gradui de rudenie, conf. art. 46 c.fam. se determind in unndtorui mod:
' in linie dreaptd, dupd numdiul nagteriior, astfel c6: pdrinlii qi copiii sunt rude de gradul 1,
bunicii si nepotii rude de gradul2 q.a.m.d.;
' in linie colaterald, dupd. numirui de naqteri, urcdnri de ia o rudd la ascendentul comun si
coborAnd de la ea p6.nd la cealalt5. rudd (ex.: fralii gi surorile, rude de gradul
2. unchii si
nepo{ii, rude de gradui 3, verii primari rude de gradul4).
Aceasta este rudenia de sdnge sau fireasc5. care ia nagtere din cdsd.torie sau
din afara ei, (exemoiu,
ln cazul copiiului nd'scut in afara cS.sdtoriei care este rudd cu mama acestuia ce i-a
dat najtere gi cu
r'rdeie ei) .
in cdsdtorie, rudenia de sAnge nu existd. intre soti, ci apare prin nagterea copiilor, dar poate
rezulta
si din naqterea copiilor in afara cdsdtoriei.
R-udenia in linie dreaptl sau directS. poate fi ascendentd (ex. de la
fiu spre tatd, bunic strd.bunic, ia
intinit) sau descendent5 (ex. de la bunic spre nepot, de la tatd spre fiu).
De asemenea, rudenia ascendenti (sau in linie ascend.ent[ poate fi :
)
r maternf,i
o patern5, dupE cum punctul de piecare spre stabilirea corectd a rudeniei dintre doud sau rnai
multe pe$oane este marna sau tata.
Fralii qi surorile care au parinii comuni sunt frati buni sau germani, iar cAnd parinlii
acestora sunt
virregi, intAlnim:
' frali 9i surori cu tat5. comun, care se numesc frati consAngeni sau consargvini;
frali si surori care au mam5. comun[ gi tali diferiti (vitregi) qi se numesc uterini sau materni.
- ot ,
d.Intinderea,
dovada qi efectele rudeniei
Dovada rudeniei cu efecte de stare civila se realizeazd doar cu acte de stare civila.
in
conformitate cu art.22 din Decretul nr.3111954 privitor la persoanele fizice gi juridice
se dovedeste
rudenia fxrl efecte de stare civild, in alte scopuri decAt aL realizdrii unor
diepturi ale persoanei
"pentru a se asigttra aplicarea unei dispozilii imperative a legii cum
este dispozilia piohibitiva
inscrisd' in art.6 din C. fam.trebuie admis orice mijloc de probaliune in stabiiirea
rudeniei pentru cE
numai astfel se dd eficienla deplina iegii,'.

c.

ttl

DREPTUL FAMILIEI

STAREA CIVILA - Maria Harbddd rasi2008

Rudenia de s6.nge creeaz5. variate efecte juridice. concretizat. in nnnt.tour.
li diverJ
dreptr-rri qi obligafii precum gi unele impedirnente. Astfei de efecte sunt drepturile pf,rintesti
si
obiigaliile corelative, drepturile succesorale, drepturile gi obligatiile de intreli1ir*. dreptul A" u h

rutore si aitele.
La incheierea cdsdtoriei, rudenia de singe, de un anumit grad reglementat i' art.6 C.fam.;f
creeazd rudeior aprop.iate impedirnente la realizarea ei.
Art-6 C'fam. prevede in acest sens: "Este opritd cdsd.toria intre rudele in linie d.reapt5, precumr*
gi intre cele in linje colaterald pdn[ ia al patrulea grad incrusiv".
I
e. Rudenia civill sau afinitatea
Prin cisdtorie ia naqtere rudenia de s6nge darli rudenia prin atianla sau'afiniiate $i estel-.
creatd ca urrnare a leglturii dintre so! gi rudeniile celuiialt so!.
1
Ca efect ai cdsd,toriei incheiate in condiliile legii soful devine rudf, prin aliantd sau afinitate cu rudele soliei gi invers.
Aceastd rudenie artificiald nu dd nagtere, de reguld, la efecte juridice. in primui r6.nd, ,o1i,f intre ei.nu sunt'considerati de lege, intre aceqtia se stabilesc relatii de afecliune qi conjugale. Rudell
prin aiian!5. sau'afinitate sunt,acele persoane care aparlin famiiiilor diferite gi a caroi membri ,-u{
cdsdtorit intre ei. Vom spune cd unul dintre sofi este rudi afind cu rudele celuiialt so! in condiliile incare ceidlalt so! este ruda de sAnge cu persoana rqspectivd.
Corespunzb.tor acestei situalii gi rudenia prin alianld sau afinitate este de doud feluri:
t
ln
linie
dreaptd.,
dacd celdlalt sot este rudd de sAnge in aceastd linie cu aceastd. persoant:
"
. in linie colaterali, dacf, soful celdlalt este rudd de acest fel cu o anumit6 persoand .u
"ur{
un so! prin cdsdtoria sa, se inrudegte.
Actfel
nq e{rpnf
ol
ei"ect al rudeniei prin alianta dintre so! 9i parinlii sofiei acesta le devine ginere (fi,

prf

*ijlilrl"

Rudenia prin alianld. sau afinitatea apare ca efect al cd.sdtoriei intre unul dintre soli gi rudeie
celuilalt sot, motiv pentru cb.re ea inceteazi odatd cu c5.sd.toria gi se mai numegte ' cuscrenifl=
deoarece nu se bazeazd' pe legdtura de s6.nge dintre persoane, conf.art.45 C.fam., iiinA o ruoeniJ
anificiala.
Prin intenlediui cdsS"toriei gi ca efect al ei, se creeazd. o legdtura intre unui dintre soli qi copiii
I
ceiuilalt so!, rezultali dintr-o cS.sdtorie anterioarf, sau din afara cds6.toriei acestuia. Ei vor fi, dupa t'
caz- fii sau fiice vitrege fa!6 de sofia tatdiui sau solul mamei lor, in raporh:rile dintre ei, sub
r
aspechrl afecfiunii lor, a drepturilor qi obligaliilor legale

I
I

t
t
'7
ll

t
Ir

DREPTUL FAN4ILIEI

SI

STAREA CI\{LA

- Maria Harbadi

rai;i2008

Capitolul II
FILIATIA FATA DE MAMA
IL1. Generalitdti
FundamentLrl rLrdeniei il constituie fiiiatia care
reprezinta legltura dintre o persoanf, gi peirinlii
sai.
este de doud felLrri, dr-rpd cum aceasta legatura
este privira lata cie mami sau faf6 de rata.

:lii:lit

a) filia{ia materni sau mate*itatea in primr-rl caz:

b) filialia paternd sau paternitatea, in al doile a caz;
Codul farriiliei consacr[ cap. II din Titlul II, Filialiei
prin art. 41_65.
"in infelesul iarg, fiiiatia d.r*,l',rr"uzi un
neintrerupt
de narsteri care leaga o persoanf, de un
$ir
':rdmo$ al ei", un $ir continttu de persoane intre care fapti:l nasterii a stabiiit leg[tura de la piiri'te
ia copil.
Ftiiafia este raportul de descenclentd dintre un copil qi
parinfii lLri. Astfel, dacd. filialia in
_qereral
:oate fi clefrnita ca legltr-rra juridicl ?ntre.pirrinti gi cc,pil,
filiatia fala de mama este legdhrra de Ia
:cpil la mams"Maternitatea este iegdtura de la mamddacopil.
dupa crini paternitatea este legdtura cle
ia ratd le n^-.i I
re

vL,vtl!

Fiiiatia fa!a. de mamd poate li:

. din cdsdtorie;

"

dii't atbra casdtoriei, bazatd pe faptul naqterii,

conform disp. art.47

ali:r.1 C.fam.
?rin lege se dispune cd: "Filiatii I'ata de mami rezuitd din
iaptul nagterii gi se dovedeste prin
certifi catui constitator al
naqterii.',

')

stabilile,a fiiiafiei fafi cle mami a copilului din cis6torie

qi din afara acesreia
t'tlta[ia procluce efecte iuridice dacd este stabilitd in conoillile
prevdzute de lege. lvlodLri i'
iare se detenlinS' tiiialia fa![ cle mam5. prezintd. deosebiri
fald de ,,roaut in care se stabiiegte flliatia
iata de tata' stabilirea.filialiei fa![ de m.ala cunoagte.
aceeaqi reglementare juridici, fie ci. este in
cdsS'torie' t'ie c5 este din afara c5'sitoriei. in
schimf, stabilir-ea f,lioti.i rLrlq
fatd uv
de tatdl
LCLcrr Lrlrr
ciin ut
cdsatorie.
diferd de cea faf[ de tatdl ciin afara cdsd,toriei.

b) Elementetre filiatiei fatl de maml

Aceste elemente sunt faptul nasterii copilului qi
deterrninarea icientit[ti acestuia i' raport cie
pdrinteie sau' Stabilirea filialiei fala de mama p..r,,pun.
dovedirea ambelor elemente.
c) Dovada frlia(iei fafa de maml
Filialia fala de mamd rezultd clin faptul naqterii (art.47
c.fain.), aqa incdt pentru stabilirea ei, trebuie
s5' se dovedeasc[
na;terii copilului,-p....i* qi identitatea dintre copilul
ndscut gi cei ce vrea
llntut
sa-gi stabileascZr fiiiatia.
Proba fiiia{iei fald de mamd se poate face astfel:
in principiu, prin certificatul de naqrere;
prin folosirea starii civile care se mai numegte ..posesiune
de stat,,.

,
I)

Prevederile art-51 c.fam. stabilesc cd nici o persoand

nu poate recrama o stare civild contrarii
rezult^a din certificatli siu de nagtere qi nici
nu poate Lrtiliza o srare civiid diferita de cea
:t:T]^,3aY
iezultata drn cerlificatul de nagtere.
Dacd se contesti starezr civiiS- inscrisd in certificatul
de naqtere, rezolvarea problemei create
astfel 9i stabiiirea exactd a filiafiei fafn de
mamd a unui anume copil, se va face cu ajutorul
instantei
-iudecdt<lreqti, uirde proba na$terii se reaiizbazi cu ajutorul rnijloacelor cle probd.
legaie
prin
care se
va decide identitatea conilului.

.')

FAI'llLiEi 5l STAREA CIVIL{ - tr{aria Harbidl ra5i200B

inconformitatecuan.-il.aliil.2C.fan.'certificatutdgna!terestabi1eltein@a
'i ssllcrar' LUaLe garan'lle
DREPTUL

cL eiernent.t.

*.n,il"*.'" ..,0#"i'irtl;.d;

#ffit;il'o'""n'"

Teoria gi practica creprului familiei-au evidenliat aspecte diverse in problema stabilirii ,

f
tiiialiei fa!6 de mam6, ;i a raoomrrilor juridice care se creeazd intre mamd gi copil prin laptul .:.
na;terii, intre care:
F
na$terea
de
citre
a
unui
copil;
femeie
L
'
. identitatea copilului ce se pretinde a fii ndscut de acesta.
Dovada maternitdlii rezultd. din insdgi faptul naEterii copilului, care a fost trecuta in certificatul c1e
f
naslere^al acestuia, conform Nt.47 , altn.2, C.fam.
In unele situafii speciale invocate in lege, dovada nagterii se poate face gi in alt moti:.f:
nnnf :rrr 5o c fnrr1., in lipsa certificatului de nagtere sau in cazul in care se contestd mentiunile
L
cuprinse in acest inscris, dovada filiafiei fafd de mamS- se face prin orice mijioace de dovadl legale,
in fala instanlei judecatoregti.
Posesia de stat, in sensui de folosirea stdrii civile in concordanfa cu mentiunile inscrir. ir,,f '
certificatul de.nagtere al copiiuiui duce la prezumfia absolutd eA, . stare civild a acestuia
corespunde reaiitdlii
Dispozitiile C.fam. numesc posesia de stat folosirea starii civile gi o considerd ca o rrur" d"f
fapt din care rezultd cd, un copil este ndscut de o anumitS. ferneie.
!tv

v,

v.^err

Starea aceasta de fapt, rezultd din urmdtoarele elemente:

numele purlat efectiv de copil gi care este ndmele mamei;
imprejurarea ci acei copil este considerat ca atare de mama sa qi de rudele sale;
faptul cf, in societate acel copil este considerat a h ai acelei femei.
in Dreptul roman, aceste trei elemente purtau denumirea de:
nomen (numele identic cu al marnei);

.
"

t
t

ctractatus(infami1ieconsideratcand.scutdinaceafemeie);
. f,ama (in societate considerat in acest mod).
f
Dispozitiile legale aratd cd folosinfa starii civile este reglementatf, in favoarea copilului gi est#
denumitd posesie de stat.

Potrivit regulilor de d.rept comun, dovada elementeior fiiialiei fala de marnd ar urrna sa sel-prin orice mijloc de probd., deoarece este vorba de fapte materiaie. Cu toate acestea, ut.4J C.*
iam., dispune c[ dovada filialiei fala de mami se face prin certificatul constatator al naqterii. in
iiteratura juridica s-a pus problema interpret5.rii, acestui text. "intr-o p6.rere, s-a spus cd certificatu[
constatator al nagterii face dovada atAt a faptului naqterii cdt gi a identitalii copilului adic[ a fiiiatiei
lata de mamd." Dac6., ins5., se contestd realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii,fciovada nagterii gi a identitalii se poate face prin orice mijloc de probd in fala instanlei judecatoregti.L
Potrivit unei alte pdreri, cerlificatul constatator al nagterii dovedegte numai faptul cd mama la care
se referd a n5.scut un copil, preclrm qi data c6nd s-a intdmplat acest fapt, insd certificatul nu poat{-dovedi faptul cd acest copil este cel a carei filialie urmeazi sf, fie stabilit, adicd identitatea. inacelaqi sens, se adaugd cd, dacd s-ar contesta identitatea copilului ard.tat in certificat, dovadq-filiafiei faga de mamd. in m6.sura in care rezultS. din certificat, va trebui sE fie intregitd p..rt u u fl,
completd cu stabilirea identitdlii constatats, prin orice mijloc de probd.
Adoptarea uneia sau alteia din cele dou5. soiulii prezinti o mare importanld teoreticd 9fpracticd. Intr-adevdr, starea civila a unei persoaoe - deci gi filialia fala de mam5 nu poate fl'
supusS. disculiei tn cazul in care certificatul de nagtere este conform cu folosirea std.rii civile, adici

:-aca

ambele arat5. ca mamd a-copilului pe aceeagi femeie. Rezultd c5. folosirea stdrii civile dovedegte ur{faptul nagterii, cdt gi faptul identita{ii. Dac5. se considerd c5. certificatui de nagtere dovedeqte numai
faptul naqterii, nu s-ar mai putea realiza concordanta de care vorbeqte art.51 C.farn., deoarece ea sp-

,3

L-

iespectlv.
e. Folosirea

ca un copii este al
.r^ -rnr\ ecre qtArea. de fapt din care rezult[
eiemente:
Folosireastdriiciviie(posesiadestat)estestareadefaptdincare
din in,rorrir.u urmdtoareror
p"".ipal,
r,
de fapt,ezulii,
:nei femei. Aceasta stare

stirii civile .-

"".'"?;;1:$l1;tilH:,'.'^ffi

-t"tt A!r?.i:"*'"(tractatus);
(fama)'

iii::""-:F.,\x"f
ii* ;

considerat io ..."rta :"lr]-1: E:1"

c) acel ..p ii
se poate face prin ori."
Dovada acestor eiemente

;;;

'yili

:ombihrte

cel elalte pers oane

prob[ a*pa

.**

tot astfei pot h

Ei

a coPilului

:,",:h:'"*'HJ$"':::'li';;;*eresitualii:
civile' dar acestea nu sunt
::[:Tl#;Tfi
Copirui'or* certificat'J-;;;;;;-3,1""r"ti"u 'ta'ii in justilie pentn'r stabiiirea
A)

aclirrne
poate i'";i"*
aceas![ situalie, copiiul
de certificatul de naqtere
ar[tatd
frlialia
.or,ir,u
cum o*ce interesat poate
adevlratei firialii, dupl

:cncordante' ln

sau de foiosirea stdrii

civiie;,

-L