EA CIVILA _ Maria

Harbddi

rusrzoos

:d.rinte9ti.SesizareainstanteidejudecataR.nt'..
lutoritatea tuteiard ori dupd caz procurorul:ste obligatorie citarea pdrinlilor gi a autoritalii tutelare (inciusiv
c6nd aceasta nu are calitatea de
.eciamant) qi ascultarea copirr-rrui care aimprinit 10 ani
sau chiar sub 10 ani dacd instanta apreciaza
:ecesar.

lirectia generaid de asistenta sociald gi protectia copilului va intocmi

gi prezenta instantei un raport

:eferitor la cooil:
e persorlalitatea, starea fizica gi mentald a copilului ,
" antecedentele sociomedicaie gi educa{ionaie aie copiiului;
o condiliile in care copiiul a fost crescut gi in care a trdit;
' propuneri privind persoana, farniiia sau servicir,ri de tip rezidenlial ?n care ar
ntttea fi
-- r----*
-- nlecqf
copilul:
n orice alte date referitoare la creqterea qi educarea copilului care pot servi soluliondrii
cauzei.
Totuqi dacd' in cele din urmd instanla decide cd pdrinteie trebuie
sa de decdzut di' drepturi, acesta
-;ipdstreazd dreptul de a consimli la adoptia copiiului sdu.
instanla judecdtoreascS. va reda pdrintelui decizut exercitiul dreptLrrilor'pdrintegti,
dacd au incetat
mprejurd'rile care au dus la decddere, astfei incAt, prin redarea acestor
drepfuri, cregterea, educarea.
nvifdtura, pregd'tirea profesionala gi interesele patriraoniaie ale copilului
nu mai sunt in prirnejciie3.
In practicd m5sura decdderii nu se dovedeqte o R p.-L eficientd. uiatu ur.*e
cit copilul gi parinteie
decS.zut au aceeaqi locuinfd, cdt nu se pot lua alte mdsuri gi
interdicfii care sd
I-4.!. Rd.spunderea de drept civil
Intre obiigatiile pe care le au pariniii fa!6 de copii, se numara si aceea
de paz6
supraveghere a
copiiuiui' precum ;i de a-l educa in spintul respectiiiui norrneior gi vaioriior ;i
sociaie . Ea vizeazd
rrotecfia copilului impotriva a ceea ce i-ar putea dluna vietii, sanatalii,
integritafii fizice, psihice gi
rrorale' Paza, supravegherea precum_gi educalia copilului'au, in acelagi
timp in vedere protectia
,3rlilor de acfiunile sd.vdrqite de copilul minor.
ln anumite situalii. legea reglementeazd rdspunderea pentru prejudiciul cauzat prin
fapta altuia
''rdspunderea indirectd), iar, tatal gi mama sunt responsabili c1e prejudiciul cauiat de copiii lor
arinori ce locuiesc cu ddngii. Se instituie o pr"runilie relativd de culpa
a parinlilor in ceea ce
-rriveqte faptele prejudiciabile ale copilului minor. Intr-adevf,r, in temelut art.^1000 aiin.(5) C.civ.,
rarinfii nu vor rS"spunde de faptele prejudiciabile aie copiiior lor minori dacd.
reuqesc sd facd dovada
c5. nu au pufut irnpiedica aceste fapte.
Plrinfii hind administratorii bunuriior copilului, vor rdspunde civii la fel ca gi
tutorii pentru
lagubele pricinuite minoruiui din culpa lor.
Pdrinlii, avAnd in pazd juridicr lucrurile minorului, vor ri.spunde de prejudiciile
provocate de
acestia in schimb, in cazul prejudiciiior produse de animalele
sau eaificiiie aflate in proprietatea
copilului, r5'spunz5.tor va fi copilui, care, dacd este cazul, se poate
indrepta cu o actiune in resres
impotriva pdrin{iior.
Fundamentarea r5'spunderii parinlilor in actuala regiementare,
este concretizatd., prin modul
necoiespunzS'tor in care parinlii qi-au indeplinit indatoririie
iegale
care le revin fatd de copii qi
a,t
iaptele rlrcrte comise de ei.
Din raspunderea fala de societate pentru modul in care igi indeplinesc indatoririie,
dec'r.ge qi
r5spunderea pentru pagubele provocate de copiii minori prin
fapteie tor ilicite. De aici constatarea
c5' existd o relalie de cauzalitate intre felul
de indeplinire it inouioririlor p[rintegti gi faptele copiilor
minori, reialie ce trebuie avutd. in vedere atunci cAnd se pune problema
acoperirii prejudiciului
suferit de victirnd

DREPTUL FAMILIEi

SI

STAREA CIVILA

- Maria Harbida

iaei2008

Pariniii au obligalia de supraveghere perrnanentS, preocupAndr,r-se in acest scop ca minorr-il sf, se

afle tot timpul la dorniciliui lor. Dacd minorul a reugit sd dispari, cei cf,rora ie revine supravegherea
trebuie sf, depun6" toate diligenteie necesare readucerii minorului disp[rut, prin cercetari gi stdruinte
sau prin cereri adresate organelor competente, pentru ca minorul sa fie gasit. Nu pot fr fEcuti
rispunzdtori parinlii dacd au dovedit cd,, degi gi-au indeplinit in mod corespunzdtor obligaliile de
supraveghere, ei nu alr putut impiedica sdvArqirea infracliunii.
Dac5. parinlii dovedesc cd au exercitat supravegherea minorului in mod ireprogabii , insi nu au
puiut impiedica fapta iiicita a minorului, va fi suficient pentru a duce la exonerarea de rf,spundere a
plriniilor. Efectele rdspunderii parinlilor, dacd condiliile ar1. 1000, aiin. 2 C. civ. sunt indeplinite,
constau in aceea c5. ei sunt iinu{i sd rdspund[ integral'fat[ de victima prejudiciuh-ri cauzat de minor.
In cazul cdnd minorul este lipsit de discernlmAnt vor r[spunde nurnai p[rinlii, iar dacf, minorui a
avlt discemirnAnt in momentui sdvA.rqirii faptei iiicite, victima are latitudinea de a trage la
rdspundere fie pe minor, fie pe pdrinli, fie deopotrivS. pe minor gi parinli. In acest ultim caz, atdt
minorul cdt gi parinlii vor rdspunde integral de prejudiciu, rdspunderea lor frind solidard.
Pentru angajarea rdspunderii parinlilor, se cer intrunite urmf,toarele condilii. speciale:
. copilul sd fie minor;
. copilul sd aiba locuinla la pdrinfii sdi.
Prima condilie, prevede copilul sd fie minor la data sdvffrgirii faptei, indiferent dacf, acesta este totai
lipsit de capacitate de exeiciliu sau este in virst[te i4-18 ani. Aceasta d.in urmd prevedere nu s
aplic[ copilului care a devenit major inainte de implinirea vArstei de l8 ani prin efectul clsf,toriei
sau in cazui persoanelor majore lipsite de discernf,mAnt ca efect al alienatiei sau debilitdlii mintale.
In ceea ce priveqte a doua condifie, copiiul s5 aib[ locuinla la pzrrinlii sli, f-apt pentru care rdspun
pentra fap..e're acesiuia, confomr iegii . Domeniui tie apiicare ai art. 1000 alin- 2 C. civ. il lpnrezrn
pArinfii indiferent daci copiii sunt din cdsdtorie sau din afara cisdtoriei ori adopliei, intrucA
adoptatorii iau integrai iocul pdrinlilor in fapt gi in drept
11.4. 5. Raspunrlerea penala
Legea penalf, incrimineazd. ca infracliuni neindeplinirea obligaliilor sau abuzul in exercita
drepturilor pdrintegti, rdspunderea penald a parinfilor imbrdcdnd una din unnltoarele modaiitali:

pen-;

interzicerea drepturilor p irinfilor, ca pedeap s d accesorie ;

sanclionarea mai asprd, prin l.{oul C. pen., a unor infracliuni sS.vdrgite asupra unui rnemb
de familie, cum ar fi, spre exemplu: lovirea sau alte violente, vdt[marea corporali. violul,
coruplia sexuai5.. Potrivit art. 149 C.pen., prin membru de familie se inleiege solul sau rudq
apropiatd, dac[ aceasta din urm5. locuiegte qi gospod[reqte impreunS cu frptuitorul, iar i
temeiul art. 149 C. ptr., rudeie apropiate sunt ascendenlii gi descenden{ii, fralii qi
surorile, copiii acestora, precum qi persoanele devenite prin adop{ie astfei de rude;

farniiie, rele tratamente aplicate minorului, nerespectarea misurilor privind incredin!

minorului, punerea in primejdie a unei persoane in neputinla de a se ingriji, gestiune
frauduloasd.
De asemenea, in temeiul art. 1 alin (2) din Legea nr.21712003, statul aclioneazS.pentru prevenire
gi combaterea violenlei in familie gi potrivit urmdtoarelor dispozilii din C. pen.: omorul sivdrq
impotriva sofului sau a unei rude apropiate, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, iovitr-uile $i
vlti,rnlriie corporaie cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate ?n mod ilegal, sclavia qi supunerea
munc5. fo4ata.

IIl

DR.EPTUL

STAREA CIVILA - Maria Harbida

FAMILIEI SI
.

rasi2008

ln conformitate cu ait. 306 C. pen., infraclir-inea de "rele tratamente aplicate minon:lui", constituie
:nta pdrintelui sai-r a persoanei cdreia minorui i-a fost incredinlat spre cregtere gi edr-rcare de a apiica
:::i.sr-rrj sau tratamente cie orice fel care plln in primejdie gravi dezvoltarea fizicd, intelectuali sau
;oraid. a minoruiui
!. 4. 6. Rdsp underes co ntrav enlio nald
ftispunderea contravenfionald a pdrin!ilor in legituri cu neexercitarea sau exercitarea
recorespunzdtore a drepturilor p5'rinteqti poate fi angajata, in condiliile Legii nr.61/1991, pentrr-r
,:;ndroarele fapte:
o aiungarea din locuinla comund a sofului sau sotiei, a copiilor, precum qi a a altor persoane
aflate in intrelinere;
* indemnarea sub orice form5. a minorilor ia sdvdrqirea de contravenfii;
, neluarea de cdtre plrinli sau de citre persoanele cdrora li s-a incredinlat spre creEtere 9i
educare un minor, in vArst[ de pAnd la 16 ani, sau care au in ingrijire un alienat sau debil
mintal a mdsurilor necesare pentru a-1 irnpeidica de ia f'apte de vagabondaj, cerqetorie sau
prostitu!ie.
Legea susmenlionatf, aratf, c6 gi constiturea unui grup format din trei sau mai multe persoane, in
..ooui savirgirii de fapte ilicite, conrrare ordinii qi lini;tii pubiice qi a normelor de convienrire
&acestor grupdri, constituie contravenlie--ociali, precum gi actele de incurajare sau sprijinire
Je asemenea, art. 29 alin.(3) din Legea nr.2l7DA03 incrimineazd drept contraventie incercarea
:e$oanei, care a comis acte d.e agtesiune asupra unui membru de familie, de a pdtrunde in incinta
iridpostuiui in care se afl6 sau crede cd se afll victima\idturi de celelaite dispozilii qi art. 135 din Legea rv.27212004 incrimineazl. o serie de fapte care
;unt contravenfii in legaturl cu modul de proteclia a drepturilor copiluiui.
Aceste contraven{ii pot fi s[vdrgite de pdrinli sau de copiii lor minori gi ar-r influenfi negativd
: srrpra ocrotirii p[rinteqti.

Atat sancliunile cAt 5i contravenliile sunt specifice ocrotirii rninorului prin pirin{i

sau

pot
:eprezentanlii legaii, av6nd scopul de a corecta unele gleqeii sau de a elimina impedimentele ce
:ta in calea educaliei gr dezvoltirii personaiitalii oricdi-Lri copil.

li

"-

Crt

!]<;:

DREPTUL FAMILIEI

$l STAREA CIVILA - Maria Harbldi rusr:-

CAPITOLUL II - PROTECTIA COPILULUI PRIN PARINfI

II'1' Principii ale ocrotirii pdrinte;ti prevdzute expres tn Legea nr. 27zi/20o
in cupnnsul Legii.21212004 privind proteclia qi proinovarea drepturilor copiiului.
in a:--:
gasim explicatd

nofir-rnea de copil, prin care se inleiege persoana care

nu a implinit vArs:a ::
qi nu a dobandit capacitatea depiina de exercitiu in condiliile legii qi
,
totoclodatd. s- :r:
principiiie care stau Ia baza ocrotirii p[rinte;ti. Ait. 6 din Legea suii'enlionuta
.o^u*. ,
principiile care stau labaza proteg-liei copilului. dar care se aplica nu numai
in raport cu i:.;,:
actului normativ care prezintd legea-cadru in rnaterie. ci
cu
reglementarilf specia-:
ii

protectia copilului (Codul familiei, Legea invdlamAntului,

dar gi Legi d-in sfera securitaui
Potrivit Legii 21212004 respectarea 9i garantarea drepturilor copiiului este
DnnclDlr:

t;;;;

J.

_ . E.I.l.Principtul protectiei interesttlni superior al copilului

Principir"rl interesului superior al copilulu,i nu trebuie inleles in mod
abstract gi
pomirdu-se de la particularitatile situatiei fiecdrr-ri.copii qi ale materiei
in care ,- offi.a.

=..__,

"-=r=

r::::

Asti-ei. jurisprudenJa a ar5-tat c5. intr-un anurnit caz concret, interesul

superior ai copiiuiu: -:
incuviinlarea adopliei, chiar daci in alq situalii o asernenea mdsurd nu poate
fi admisi. -:
copiiul a fost abandonat imediat dupd nagtere de arnbii parinli gi a fost crescut
de bunic:: :
Deqi din certificatul medical depus la dosar rezult5 anumite probierne d.e
sdnd.tat. or. ujir,-_
(care totuqi poate ingriji pe minor), iar adoptatorul a fost
.ondu*out penai pentru distrug::-=
bunuri qi ulterior grafiat, dac5. comisia pentru protectia copiiului, a dat aviz
favorabil penirr :.
prin incuviintarea acioptiei cie cdtre bunicii paterni, interesul
m-inorului este evident mai bin: :
dec6.t dacd ar fi institutionalizat intr-un cd.min.
Apiicarea acestui principiu nu trebuie realizatd astfel inc6.t sd anuleze
alte drepturi aie :::
astt'el cum sunt acestea consacrate de prezenta lege gi in Convenlia
O.N.U cu privire 1; .j,:
cooiiului (1989). Prin aplicarea acestui principiu se produc
,,efecte orizontaie,,, respec:-.trebuie sd ia m5'surile necesare pentru garantarea lui nu numai in
ce priveqte relaliil. .u ur,,-.
ci ;i de cd'tre subiectele cie drept privat, in special in raporfuriie cu pdrintii,
av6ndu-se in -.::
.rttrnei
;
r t
^l^rur-'clr cfenfalena
LrcLLcr ire faman
^: *^:
termen scurt,
^^,,*
ci
mai aies
efectele pe termen iung.
11.1.2. Egalitatea $anselor Si nediscriminurea
Acest principiu este prevd'zut gi in Convenlia Naliunilor Unite
cu privire ia drepturile coli-.
arl' 2, identificAndu-se patru criterii ale tratametului diferenfiat gi discriminatoriri
,u.u. ,."i'.-.
qi religia' De exemplu lipsa inregistrdrii este un motiv de discrirninare,
legea privind pro..
promovarea drepfuriior copiluiui prezentdnd obligaliile
speciale in sarcina anumitor suni.
drept (unitatile sanitare, organele de polifie, dirictia generala d.e
asisten![ social6 ;i ::

copiiului).
Nucleul acestui principiu il constituie egalitatea ganselor, promov6nd
egalitatea ganseior :
si fetelor, a copiilor retugiafi, a copiilor de origine strlind, ai minoritdlii".
,.,.
De asemenea articolul susmenfionat pledeaza pentru sprijinirea copiilor,
ofn.ilnfe.
a
posibilitaliior ca ei sd se bucure de un standard adecvat de viatdl.
",r
II'1'3'Responsabilizarea pdrintilor cu privire la exercitares d.repturilor
;i oblit
pdrinteSti
Prin acest principiu se doregte ca-pdrintii sd aclioneze intocmai pentru
satisfacerea cre:
copilului, dar sE-9i indepiineascS. at6.t drepturile care le are fafd de
alesta cdt gi obiigaliile. I
sens staful are un rol important, dacd in societatea tradilionald
viala de familie era ,,ascunsd.'.
aceasta a devenit public6, adicd prin institufiile care
sunt specifice ocrotirii copilului se uil
indeplinirea sarcinilor pe care pd.rinfii le au ie indepiinit
fata de cooiii.

r;;;;,ir"iii".

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIViLA

- Maria Harbidi

r.r-ii2008

::-:sponsabilizareaaparecaunmijiocdestabi1izare,ajutdpdrintelein@u.itqi

-rictrino,- c;-ci ildsplineascd. atributiile specifice, altfel igi poate

pierde calitatea dcpdrinte in cel
::ai rf,u caz.
-1.1-4- Primordialitateu responsabilitdtii parintilor cu privire Ia respectarea
Si garantarea
:repturilor copilului
Copilul, in calitatea sa de fiinla utnand, este titularui drepturilor fundamentaie garantate de
lonstirulia RomAniei-gi de acteie internationale la care statul.romAn este'parte, iar legea de fatd

::

:cnsacrd numai aspectele particulare rezultate din siiuaiia speciaid a copiiului, determinatd de vArsta

-afraged[.LegeaprevedenumeroaSedrepturipecarecopiiul1eare'deexernplLl,an'27stipuleaza
:: orice copii are dreptul de a apar{ine unei minoritd.ti nafionale, etnice religioase sau lingvistice,
*"'And dreptul la viala culturald proprie. O atenlie deosebit5. se indreaptS gi spre dreptul la sdndtate,
:are tot prin intennediul p[rinlilor sau al altor ocrotitori legali este asigurat, acesta trebuind sf, se
lucure de cea mai bun5. stare de sdn5tate pe care o poate atinge.
R.espectarea drepturilor copilului nu presupune incdicarea drepturilor pf,rintegti, ci asumarea ele
:itre pdrin{i a unor obligalii pennaneute fErd de care exercitarea drepturilor copiiuiui-nu este
:c'sibil5..

I-1-5. Descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, intentenlin multisectoriald si

tarteneriatul dintre institutiile publice Si organismele private autorizate

Instituliiie publice cu atribulii in proteclia copiluiuiTa nivel central sunt: Autoritatea lr{aionali
pentru Protectia Drepturilor Copilului, Avocatul Poporului, iar Ia nivel local: Comisia penpi
:roteclia copilului, Direc{ia Generald de Asistentd Sociaid gi Protectia Copiiuiui. Srrucruriie
:onsultative comunitare, Servicii pubiice de asistenld sociald organizate la nivelul municipiilor
;i
:rageior, cAt 9i persoaneie cu atribulii de asisten!5. sociald din aparatul propriu al consiiiiior

:cmunale, organismele private.

Se remarci o preocupare de a reintegra copiii din institutii, in propriile familii care din d,iverse
:lotive de cele mai multe ori de naturi socio-economicd, nu au putut s[ ie asigure la un moment dat
;rija de care au nevoie.
iI-1.6. Asigurarea unei ingrijiri indivitlualizate $i personalizate pentru fiecure copil
Copilul trebuie sd. fie ocrotit in funcfie de vArsta sa, de gradul de matu*rizare, dar gi de
:ptirudiniie 9i insugiriie saie. Fiecare copii are anumite trds[turi de caracter pe care p[rin{ii sag
:eprezentantul legal va trebui sd ie valorifice in vederea formdrii personalit6.tii gi respectliui fa{a de
sine gi allii. Cu un copil care prezintd def,iciente fizice, mentale sau de orice natura lrebuie adoptati
I anumit[ conduitd, iar cu un copil care este hiperactiv se utilizeaz5. metocle , procedee in vederea
:,melior[rii acestui comportament.
In concluzie, nu toli copiii pot fi educali, ingrijiti exact dupi. un anumit tipar, ci se incearcd
oiierea celui care particip6 la educalie in funclie de posibilitdlile de care d.ispune minorul.
II. I. 7. Respectarea demnitd;ii copilutui
Copilul are dreptul la respectarea personalitdfii qi individualitalii saie gi nu poate fi supus
:edepsei fizice sau altor tratamente umilitoare ori desradante.
In[-o familie in care violenfa domesticd. predornind, iar copilul asistd la toate aceste acte de
;iuzime, acesta va fi marcat pe tot parcursul vielii. Un copii care tr[ieqte intr-un mediu arnbiant
ridcut, intr-o farnilie in care existd armonie, va fi un copil care va gti cum sd se impund, sd. nu fie
umilit de ceiial{i. In cazul in care copilul nu are un mediu familial propice dezvoitdrii sale fizice si
psihice, va fi un copil inhovertit, retras, timid.
M[surile disciplinare a copilului nu pot fi stabilite. conform Legii 27212004, decit ?n acord cr-r
Cemnitatea copilului nefr.ind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afld in
iegdtur[ cu dezvoitarea fizic5, psihicd sau care afecteaz5. starea emotionald a copilului.

grrdul sdu de maturitale

ca qi un
dreptutui copiiuiui de a. hotiri s]ngur, in aceleaqi condilii
in orice procedurd il priveqte'
adult, ci numai a dreptuiui de a fi implicat
necesare pentru
cu dizabilirrli, autoritalile trebuie sd ia indsuriie
r
ii, "oplror
lii,Lt uv4L ut vy L!'^ *r -- t--"
: ^^
cazui copilului cu discernimAnt care nu po*t.t-olTt:i
rrr:::tt:;it't^l'-'^'"''inrtitirii
rLrr gi
exercitarea
sxsruttd'lsd iui
lr in
-:
'
in ?nqri'-'
$l eclucarea copilului tittintl
tngriiirea, creSterea
continuitdtii
stabilitd{ii
5i
Arsigurarea
il.l.g.
r: , -:^r:^x 1,- ^--,,t ludrii
Irririi unei
,rnoi mdsuri
ntfrqttri de
flC
'j;;;i
irtigi'o^d, cuttnratd si tirtgvisticd, tn cazut

ff:lJffift;:':'#;'iroteclia

il"":rr;;.ili^;;;;

o?"iiii,"r"- ,r*;;',;,;"i",-

protecyie.

e vedere a tradiliei, in funclie de originea sa [f

Ll
,,,n"ient, ci trebuie sd ne " "".'1i"","';
:"1ilT,*:;*T:|,",
Nu -"
contribui la formarea unor valor-i sociale sau morale'
permantizare in acest sens, pentru a putea
ficindu-1 pe copii sa inleleagi'{
gi practica are
este suficient numai simpra teorie, ci
";;;i;;"sebit.
i-lai bine necesitatea formirii unor comportamente'

':,:;l";'::,i-:il',":ii

il:i"il'*d.t"

f*#r*f:n:*:;T,":,i:::,:i:;i::;x:"'::^:;'::::"';:::"pt
al copiiului'
care sunt contrare interesului superior

in scopu, evitrrii intarzierii inu'lile

plica relaliile de familie intre

#il|

:#*:*ff;i"trH*'f#i::trli:Hi'*iiliii'i"Ji'{'.Ti"'i!ii,ear,8dinffi
(care Baranteazl si-,
drepturiior omurui qi a liblrtalilor fundamentaie

europeand pentrlr apd.rarea

in funclie de ceieritatea acesteia '
I
oreptul la relaliile de familie) se apreciazd 9i
urgent6',J
necesit6
aoestora,
executarea
inclusiv
procedurile legale de exercitur"u ur-r*ritalii parinteqii.,
ireparabile asupra relaliilor de familie
deoarece trecerea timpuiui poate u.r"u.onr""in!e,
ra rrrepturile copilultti in carela{ie cu'I."r7ii.-iirrpr"rrrra fiecdrei norme iuridice reprttoare
ilrzsamblnl reglententd'rilor

difl

aceastd

materie

-.^-^- r^.
r.or sunt inscrise atlt in codr-ri
promovalea.
gi
Normeie c* privire la drephrrile copiiului ctt -ra
,
are codurui civil, toate aceste acte.
dispozilii
gi
in
dai
71212004
gi
Legea
Familiei, cat in
abuzultti Ei exploatdrii copilului
11.1.12. Asigurarea prateclieiimpotriva
de a facel
a adus ia lumind, un peisaj care nu prea are
Ridicarea vdlului care acopera viala privat[
afectiv, de iubire qide sprijin reciproc' Astfell
cu imaginea vielii de siguranll gi confort emolional
copilul abuzat trecand de reguli prin diferite stadii
abuzul copiluiui este rareori un eveniment izolat,
numai
fizice, isihice gi emolionale' E1e nu se iimiteaz[
care afecteazl treptat cursul dezvoltirii saie
care uflneaz' raportdrii reielor tratamente'
ia perioada propriu-zis' a abuzurui, ci qi ta momente
juridic al
chiar sexual, dar practica tratamentuiui
Acesta poare d abuzat rrzic, "*oiionut sau
muit de la o lard la aita'
vioien{ei gi auuzutui asupra copilului vattazdfoarte
in materie, copilul aflat in dificultatt
gi
Rominia este departe de standardere universale europene
dupl anul 1gg0. cauzele pentru care mf,suril'
constituind una dinti-e prioritaliie guverneior abia
iomeniul garantdrii respectdrii qi proteclie
legislative, institulionale promorui" pand acum in
a existat lipsa unei abordari unitare 9i p
drepturiior copiiului au ar,nrt rezultate slabe, deoarece
termenirng a'dr.pturilorcopiluiui'
1
1-L= ^-, r^^+ ^,r^^*o*o dar
.o
qi aplicatr
planuri qi mas;ri in acesie domenii, fa![ de perioada comunistd, au fost adoptate,
ci
un efort dozat gi continuu atdt din partea statuiui
insd acest lucru nu este suficient, fiind necesar
gi a societ[lii.
copiilor cu problen"
politica cu privire la proteclia copiluiui, in trecut era una bazatd'pe plasarea
neexistdnd activitdli de prevenire
in institulii de tip rezidenlial, neadaptate nevoilor copiiior, trecut la o noud atitudine fafh t
s-a
abandonul*i copiilor qi de suslinere a p[rin!ilo:, d- treptat
l;nite cdt 9i prin adoptarea unor ac
copil, nu numai prin intermediul convenliei Nafiunilor
normative qi legi iq acest domeniu'

Its

DR.EPTUL FAMILIEI

Si

STAREA CIVILA

- Marta Harbada ra5i2008

DREPTIJRILE SI iNDATORIRI,LE PARINTE$TI IN LEGISLATIA ACTUALA

11.2.1. Generalitdti
Ccrotirea pirinteascS, se realizeazd prin drepfuriie Ei obligatiile prevS'zute de lege care revin
parinlilor in vederea cresterii. educd"rii qi pregdiirii copilului pentru viali in depiini concotdantf, ctt
11.2,

interesele generale aie societalii.

In doctrind nu exista unanirnitate

ceea ce priveqte conlinutul ocrotirii plrinteqti, respectiv ai

crepturilor gi indatoririiol pdrintegti cu privire la persoana copilului. Dupa unii auti ri- drepruriie
nrr
ia persoana copilului sunt urm[toarele: dreptul de a stabili locuinla copilr-iiui,
-i.inrilnr
wu nri'i1s
yrrYr
.JclLlillllur
jreptui de indrumare gi dreptul de a consimli la adoplie, iar allii mai adaugd la acestea 9i dreprul la *
dar gi dreptul de a-l reprezenta '
-napoierea copiiuiui, dreptul de a avea legdturi personale cu copilul,
pe copii in aciele juridice civile gi de a-i incuviinla actele juridice civile.
in ceea ce priveqte sfera indatoririlor pdrinteqti cu privire ia persoana copiiului, aceasta
care unii
este comuni gi se iefera la obiiga{ia de a creEte copiiul qi obligalia de a-1 intreline, la
'
autori de speciaiitate adaug[ obligalia de supraveghere gi obiigalia de edr'rcare 9i de asigurare a r
:nvafiturii gi pregatirii proflsionale. Unii autori rezumd drepturile gi obligaliiie pdrinteqti cu privire
la-un bingur drept gi 1a o singurf, indatorire gi anume, aceea de a creqte copiiul.
:a oersoan"
"opii,tl.ti
de
Drrcpturiie paiintegti cu privire la bunurile copif,ului sunt, in accepliunea tuturor autorilor
in

'

-o..iulitute, aceleaqi qi anurne: cirepful de adurhistrare a bunurilor copilului, dreptul de a-i

:e'rezenta pe copil in actele juridice civile gi dreptui de a-i incuviinla actele civile'
Cregterea gi oirotirea copiilor prin parinli se reaiizeazd printr-un ansamblu de institulii
pirintegti fali de persoana copiiului rninor'
;.'rridice care reglementeaii drepturile qi indatoririle
:recum gi fafd de Patri.moniul sdu.
i1.2.2. Drepturile qiindatoririle pd.rinteSti ctt privire la persoana copilului minor
Dreptuiiie gi indatoririle pe iare 1e au pdrinlii fata de copiii minori, sunt stipulate in Cociui
juridic obiigalional cu continui '
-rmiiiei, dar gi in Legea zlztzooq, dAnd naqtere unui raport
in
-.--lev
debiiorii sunt pdrinlii, iar creditorul este copilul minor. ln acest sens sunt Ei'
uu!
III r-ars
--:tIlPIvAt
drepturilor 9i
:i=-nzitiirp qrr
ar L. 31 alin. (2) din Legea rr.21212004, conform cdrora exercitarea
-i)Pt-rzltrrlu
sd asigure
-'datoririior pdrinteqti trebuie s[ aibd in veclere interesril superior al copilului 9i
:unistarea materiald qi spirituali a copilului, in special prin ingrjirea acestuia, prin menlinerea::ialiilor personale cu el, prin asigurarea cregterii, educdrii gi intrelinerii sale, precuffI 5i pnn
::rrezentarea sa iegaid gi adrninistrarea patrimoniului sduln privinlu p.rrJun.i copilului minoi, obligalia de intre{inere de cdtre pZrrinli este de a asigura
..*olt*.a bio-psrho-sociala a copilului, prin forme qi metode adecvate stadiului de maturizare, iit
scopul evoluliei gi trecerii sale de la starea de dependenld la cea de autodeterminare. Aceastd
::iigafie se disemineazd intr-un numlr de indatoriri expres reglementate de Codul familiei, precum
.i de alte acte normative speciale'
Convenlia asupra drepturiior copilului prevede principiui potrivit cdruia rlspr.inderea pentru
::egterea copilului gi asigurarea dezvolt[rii sale revine in primul rAnd parinlilor. Astfel apare dreptul
.i rndatorirea de a cregte copiiul, care potrivit art. 101 aliniatul (2) , parinlii sunt obligali sd creasc5.
:rci1ui, ingrijind de sdndtatea gi dezvoltarea iui i-rzicd, de educarea. invaldtura 9i pregitirea
potrivit textului citat inai sris, obligalia de a
;rofesionan, in raporr cu insugirile lui. Se cieduce cd.
include indatorirea de a ingriji de sdndtatea gi dezvoltarea fizici:. a copiluiui, precum 5i
=..g,. copiiul
:a educarea. inva![tura ;i pregdtirea iui profesionaii'
?arinfii au obligatia de a-i creqte pe copil in conformitate cu leluriie stafului nostru , spre a-l face
in cart
:..:iosiror coiectiiitatii. Cheiruielile necesare pentru indeplinirea acestor indatoriri, in mf,sura
:-l se supona de cdr;e slar ;i daci in acest caz copilul nu are venituri proprii, aceste cheltuieli revu
:1rhtilor. porivil a-.St' :li:. 1 9i art. 107, aiin' 2
.

DREPTUL FAMILIEI

$l sraR

avdnd datoria de a mtinci in familie, de aFormarea gi .o*ur* ,i face in .oor"t ru*iiiei, copiii
a avea dreptu] la
": ::li:.|::: ::::::1T:'"?T::"scop'
li ajuta pirinlii in clif-eritele sarcini. fard
i"".trilot dobindite de pirinri atit timp cat nu a fost prestatd in acest
exercitatd. decAt dacd pdri'tele are o conduiii
Supravegherea, indrumarea copiiului, nu ptate fi
exempiLrl sdu personai, si aibl o comportare
moraia adecvatd. penrrlr a-1 deiennina pe minor. prin
-corespunzdtoare nonneior de convieluire sociald
, , ^.^:r-.r.
potrivit art. 32 din Legea nr.21212004, pentru parinli, clreptul copiiuiui de a fi crescut in condilii
morald gi sociali, implicd urmitoarele
care sd permiti dezvoltar-ea sa fizicd, mentari, spirituala,

il;i#;oi'iil

t
I
I

obiigafii:

opinia

sa;

.1_ _

^^_:r.-r..

educarii qi formdrii profesionaie a copiiuiui;

iar;
parinlii trebuie sd creaicd gi s6 educe copiii in aga fer incat - s[ fie folositori societd'fii'
de asigu.area celor mai corespunza'toare condilii
dipozitiile art. 306 C.pen. se preocupd de asemenea
''\
d.e cregtere gi educare a minorului'
^^r-6d inrrii'rrrra
invf,lE'tura 9i pregltirea prof esionald a.l
Dreptul pS.rinteiui cle a veghea la creqterea, educarea,
se realizeazS' printr-un singur pirinte
copiluiui este incicient in situaliite in care ocrotirea copiiului
ori unei institulii pubiice sau private autorizate' '
ori copiiul este incredinlat unei persoane sau familii
de sdndtatea 9i dezvoltarea frzicdu
un alt drept este reprezentat de dreptul qi indatorirea de a ingriji ingrrjire, previzute'de
art' 48'
rie cregtere 9i
a copiiuiui, fiinii circumscrise <irepruiui ii indatorini
alin. (2) codui famiiiei- Pe caie de consectlla,alin. (1) din constitulie gi stipulate'expresde art. 101
inciuslv, asupra modului in care pdrinlii se
autoritatile abilitate ale statului sunt ouiigur" si vegheze,
qi sd intervini prin indsuri corespullzdtoare '
ingrijesc de s5.n5.tatea gi dezvoitarea fizica a copiiior
sunt obligali sd solicite asistenldu
confonn art. 43 alin. ( 4) din Legea *. ilztzob+, pa.inlii
de sdnitate pe care o poate atinge 9i pentru a
neoicaif, pentru a asigura copilului cea mai buni stare
copilului'
preveni situaliile .orJprrn in pericol viafa, cregterea 9i clezvoltarea
le-ar diuna sdndtdlii, moralit[fii ori le-ar pune inu
Exploatarea minorilor, folosirea lor ia activitdli ce
peritol viata sau dezvoltarea normald sunt interzise '
,-r:^^- .o
bucurd de proteclie
se 1-,.^,,.i
cu handicap
Copiii sub 15 ani nu pot fi angajali ca saiariali, iar persoaneie
de stat pentru asigurarea sanat[fii qi
specialil. pdrinfii au obligalia de a foiosi masuritl iuate
cu consimldmAntul boinavului san
dezvoltirii normale a copiilor, ingrijirile medicale efectuandu-se
acordui. In cazuri grave, in care salvarea
al persoanelor care, potrivit legii]suntindrep[lite a-gi da
in neputinld de a-qi manifesta
vielii copiiuiui , precum gi a persoanelor lipsite de discernS-mant ori
sau incuviinlarez
vointa, este ,"."rura o'ingrijire medicaia de urgenli, iar consim!f,manhrl
medicarl va fi efectuata de medic pr
persoanelor in drept nu se poate obline in timp utii, ingrijirea
scopuri terapeutice, de la persoant
propria rdspunder.. Ert. interzisa recoitarea de sange pentru
precum 9i prelevarea de lesuturi qi organ'
minore,gi de la pelsoane aduite lipsite de discernamAnt,

de la aceleaqi Persoanecu consimllmantui parinlilor sau a celorlal'

Transplantarea de iesut'ri sau organe la copil se face
interdiclie, in conformitate cu art' 14!
ocrotitori legali. Indatorirea ingrijirli copiiului minor pus sub
gi u-i i*bunatali condiliiie de viafa' Preievare
este qi in sarcina tutoreiui, ,pr" u-i glaui vindecarea
fiecdruia dintre tituiar
de mid*vi osoasd de la minori sJpoate face numai cu consimlimdntul
consimflmantr-rl se exprimi "n f?'
autoritalii parinteqti sau al reprezentantului legal al minoruiui.

dupd caz' in a chrei raz\

pregedintelui tribunalului juJelean szu al municipiului Bucureqti,
efectuarea obligatorie a unei anche
activitate ciorniciiiaz[ minonrl. ori in fala unui mugirttut dprpd

<

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidd r4i2008

oe chtre autoritatea tuteiard competenti. Preievarea de mdduvi osoasd poate fi efectuat[ de la r-rn
_^inlnor .lll1tql_ifi lqng_nc_iul_tq!4Uf_gau 9p19!i!_alq, fq_fuari !illAlUlui tmpr_e-{rqasd qdse prejetrale_
Obtigatia de a asigura sindtatEa gi dezvoltarea fizic5, a copilului este dublr-r dimensionatf,. Ea este.
:e cie-o parte. obiigatia pozitivd, de a face, gi presupune asistenta continuir a tuturor trebuintelor
':opilului, in conformitate cu particuiaritiliie stadiului de dezvoltare gi nevoile speciale ale copilului.
?e de altd parte, ea reprezinta qi obiigalie negativd,de a nu face, care se refera la proteclia copiiului
rnpotriva abuzr-riui fizic. psihic gi emofional, a neglijenlei, a Llnor practici care ar putea d5.una

:inltdfii
-

saie.

Dreptul ;i indatorirea-de a ingriji de educarea copilul"ui sunt.pre-v-5.zute expres atAt-de-art.-29-a1in.

5);i art.48 aiin.. (l) din Constitufie, c6t qi de art. 101 alin. (2) Codul familiei. De fapt, art.29 airn.
r6t din Constitulie prevede ca parinlii au dreptul de a asigura potrivit propriilor convingeri, educatia
ccniilor minori a cdror rispundere le revine.
in temeiul art. 4l alin. (2) din Legea m.27212004 , parinlii copiluiui au cu prioritate dreptui de a
aiege felul educaliei care unneazS. sd fie data copiiior ior qi au obligalia sd inscrie copilui la Scoala qi
td asigure frecventarea cLl regularitate de cdtre acesta a cursuriior gcolare. Copilul, care a impiir-rit
1-l ani, poate cere incuviinlarea instanlei judecitoreqti de a-gi schimba feiul invatdturii gi a preedtirii
:rcfesionale. Practic, acest text a abrogat tacit art. 102 Codul familiei, care prevedea cd aceastd
iecuviinlare se dd de cf,tre autoritatea tuteiard. -a
DreptLrl gi obiigatia de educare se exercitd, in primul rind, nemijlocit gi continuu de cf,tre pirinti.
iar, pentru anumite aspecte ce implic[ o pregd.tire sau abilitAli speciale, parinlii pot incredinta
:opilui altei persoane sau unei institulii de stat ori private. Educaiia in famiiie se implete$te cl
educalia social6. PArinlii pot alege pe educatorii copilului ori pot incredinta educatia copiiului unei
aite persoane sau unei institulii, dar in toate cazurile parinlii au indatorirea de a supraveqhea moiui
h care se sivdrqeqte educalia copilului.
Dreprul gi indatorirea de a ingriji de invaldtura gi pregitirea profesionald a copilului se
-i.nrrmcn.irr
rlrelfului qi obliga{iei de educare a copiluiui. Intr-adevdr, invildfura qi pregd.tirea
er^vsrrrJvt
:iofesionaid sunt coinponente de bazi ale educdrii.
interpretand dispozifiile art. 4l alin. (3) din Legea nr.21212004, pind la irnplinirea virstei de 14
'--:
-"-* in drept sd decida asupra invaldturii qi a pregitirii profesionale a copiiului. Dup[
-x-i-+:: )urrL
:rrr, Pclrtrltlr
aceastd vdrstd., la cererea copiluiui, instanla de judecatd poate incuviinfa acestuia si-gi schimbe
relul invalaturii gi a pregdtirii profesionaie, dacd, bineinleles, schimbarea este in interesul
:rinorului.
Aceastd obligalie nu se rezumd numai la stabilirea felului inva![hrii sau a pregdtirii
lrofesionaie. ci implicd atdt asigurarea de cd.tre pdrinli a condifiilor materiale corespunzdtoare. cat qi
supravegherea pennanentd a evoluliei copiluiui. De asemenea, dupd cum s-a mai precizat, parinlii
:u obligafia sd inscrie copiiul ia qcoald gi sd asigure frecventarea cu regularitate de c6tre acesta a
cursuriior qcoiare.
Parinlii au dreptul de a indruma copilul, adic[ au facultatea de a orienta actele copilului, de a decide
rotrivit legii cu privire Ia tot ce vizeazd. creqtere gi educarea sa, sdnd,tatea, dervoltarea sa fizicd,
nvdidtura qi pregatirea sa profesionald. Aceste drept este corelat'iv indatoririi de a creqte copi1ul.
Fird a se putea face o enumerare compieti a atributeior pdrintegti in exercitarea acestui drept, se
roate aminti, cd el se reaiizeaz[ prin: facultatea de a hotiri feiul invdllturii qi preg[tirii
:rofesionaie; dreptul de a orienta contactele gi anturajul copiiului minor. Toate atributele in acest
sens trebuie exercitate conform cu legislalia in vigoare gi cu respectarea interesului copilului.
Obiigalia de paz5. qi supraveghere a copilului, nu este prevlzutd expres de Codul familiei, dar se
:ircumscrie obligaliilor generale de ingrijire gi cregtere a copilului prevdzute de art. 48 alin. (1) ciin

-onqfifirfie qi

DREPTUL FAMILIEI

$i

S'I'AREA UIVILA

- Marta HarbadA raei2008

art 1000 alin. (2) Codul civi1. Intr-adevd.r, potrivit art. 1000 aiin. (2) Codul civii, tatal
pLv Y ruvr
'rrevederilor
;i mama sunt responsabili de prejudiciui calrzat de copiii lor minori ce locuiesc cu danqii.
indaiorirea de paz6 ;i supraveghere a copilului nuiarelca obiect numai mdsurile necesare penlm ca
acesta si nu comiti fapte prejudiciabiie pentru-alte=persoane, ci gi eliminarea riscurilor ce i-ar nr:iea
ameninta existenla ori integritatea fizicd sau,sanatatea.
Potrivit art.2 din Legea 6111991 pentru sanclionarea faptelor de incilcare a unor nonne de
convientuire sociald, a ordinii gi linigtii pubiicel, neiuarea de cdtre parinli sau de cdtre persoanele
cdrora li s-a incredinlat spre cregtere Ei educare un minor in vArstd de pAnd Ia 16 ani sau care au ir
?ngrijire un alienat sau debil mintai "a mf,surilor necesare pqntry__a_|___implediqa__dq la _fapte-dt
vagabondaj, cergetorie sau prostitulie coffsfru co-ntraienlie qi G iinCiioneazd cu amencid.
?aza copiiului suplineqte lipsa de discerndmdnt a acestuia qi-i asigurd. astfei o dezvoltart
nonnaid. Indatorirea de supraveghere are caobiect indrumarea copilr.rlui intr-o anumiti direclie pril
;eiui cum este crescut gi impiedicat de la sdvirgirea anumitor acte. In acest sens, parinlii po
inrerzice copiilor si citeascd. anumite carfi; s[ iege pri'etenii sau sd se vadd cu anumite persoane, s
desfacd. gi sd intercepteze corespondenfa c,opiiior.'
Dreprul gi obligalia cie educare, de pa2[ qi supraveghere a copiiului presupun, al5.turi de folosire
merodelor de convingere qi unele mdsuri coercitive sau disciplinare. Dar aceste mdsuri trebuie sd s
circumscrie interesului copilului, sd nr,r dgpd.geasc6. limitele unei comportdri fireqti gi sd n
primejduiascd. dezvoltarea frzicl. intelectuali, moralf, ori s6.nb.tatea copilului.
Potrivir art.28 alin. (2) din Legea nr.21212004, mdsurile disciplinare a copilului nu pot fi stabilil
decit in corrun acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepseie irzic
ori aceiea care se afl[ in leg[turd cu dezvoltarea fizici, psihicd sau care afecteazi starea emotiona
a copiiului.
fut.306 din Codul penal, incrimineazd, sub forma infracliunii de reie tratamente apiica
minorului, punerea in prirnejdie grav5, prln mdsuri sau tratamnete de orice fel, a dezvoltlrii fizic
inteiectuaie sau rrorale a minorului de cI.tre pdrinli sau orice persoand cdreia minorul i-a fc
incredinfa spre creqtere qi educarel.
Dreptul de a cere inapoierea copilului de la orice persoand care ii line pe nedrept este un
dintre drepturile principale pe care le delin parinfii, fiind prev5.zut expres de art. 103 alin. (1).
temeiul ar1.103 aiin.(2) Codul farniliei, instanfa de judecatd este obligatd s5. respingd cererea, da
inapoierea copiiului la parinli este contrard intereselor acestuia, urmAnd ca in cazul in care minoi
a imnlinit
u
rrlrP rarrrL 10
r v uani sd fie ascuitat qi el. In stabilirea in concret a interesului superior ai copiiul'
instanla va dispune efectuarea anchetei sociale atAi la domiciiiul pdrinlilor, cAt gi Ia cei al persoar
care-l deline. In ceea ce pdvegte acliunea tutorelui pentru inapoierea copiiului la dorniciiiu s-a de'
cd tutoreie este in drept s[-qi aliture acliunea civiia celei penaie, fte sd se adreseze direct instan
civile. Pentru identitate de motive, pdrintele va putea sd procedeze in acelagi fei pentlu inapoie;
copiiuiui de la cei care-l {ine fdrd drept. Pdrintele are dreptul sd ceard inapoierea copilului de
orice persoand care-i line fErd drept. Raporturile de afecfiune care-i leagd pe bunici de minorui al
ia ei nu justificd prin ele insele respingerea acliunii tatdlui de inapoiere a copilului.
In cazui in care parinfii nu locuiesc impreund. potrivit art. 100 alin. (2), ei hotdrdsc de corr
acord la care dintre ei va locui copilul, iar in caz de neinfeiegere intre parinli hot[rdqte insta
judecS,toleascd, dup5. ce a ascuitat autoritatea tuteiari qi pe copil dac[ a impiinit vArsta de i0
Instanla va hotdri avAnd in vedere interesul minoruiui. Ca urmare se vor anaiiza compar;
posibilitaliie qi garanliile morale ale pdrinfiior, r-drsta copiluiui, comportarea p[rin{ilor fald de cc
qi atagamentul acestuia fatd de pdrinfi. Opliunea copiluiui, fIrS a avea un roi preponderent in lua
solu{iei, nu poate fi nesocotitd, dac5. el e la virsta cand ?gi poate aprecia corect intereseie.

DREPTUL FANIILIEI

$t

STAREA CIVILA

- Maria Harbadi 1a;i2008

potrivit textului susmentionot. .offif minor locr-riegte la p[rinlii sii, iar'art. i03 din acelaqi cod

-v

--.re./gdgc[ace9tiaauclreptr-rls[cear'dinapoiereacopi1u1uide1aoriceperosanicarei1!inefara
:rept'
'
.
nnqrp fi ,ecninci
numal dacd aceasta este contrard
-^- ^:^.-^^ ^^*;r,,1,,;
copiiuiui poate
Cererea pentru inapoierea

,r,tereselor sale

ii

ti

respinsd de instan!6

claca clezvoltarea frzicd, morald sau intelectuali este primejduitd

in

casa

:d.linteasca.
pe mai multe aspecte $1 anume:
Practica jrtrlecdtoreascd astatuat in problema cercetati ,
Bucureqti, L'S' a solicitat in cazui iLn care
?rin cererea inregistratd. la Judecatoria Sectorului
vvr al nPirinfilor
uv cei
\rrJlrrlvl de
Y
iu distinct
pruPrru
^^'l^':' . .
ale un pai.nllluluu
.ainorul
orul are
Patnmoilu Propnu
:!^^--.
lui presupune sivirqirea urmitoarelor'
parinlii
cdrrs
de
copiluiui
Administrarea patrimoniuiui

?ctO:

,,

:-,

c ^^t^ *^.^+-- t^1-A-Ai-ao ,'-"i rlrenf qet

ierdeni
astfel conservat;
lui gi care presupun cheltuieli reduse in raport cu valoarea dreptului

venituri1orpecare1eproducebunu1SauaSufletoraebanipecare1eareminorul:
care le au fala de rninor parinlii' o
dreptr-*ile patrimoniale a1e acestuia, plata creanlelor pe
este necesari
rudl in linie dreapta ori unchii 9i mdtuqik, pentnt reaiizarea cirorastricdciunii a
;i
bunurilor supuse
incuviinlarea prealabill a autoritalii tuteiare ;i instriinarea
ar:toritatii
incuviinlarea
fEri
posibile
celor nefolositoare, ciac[ valoarea lor este sub 250 lei
t';telare.
nu este necesara
Au fost considerate acte de administrare pentru a cdror vaiabilitate
efectuate ia
capitale
de intrelinere gi cele
,r-rc,wiin-1area autoritalii tuteiare urm[toare.le: repaialiiie
minorului, piata datoriiior
:mobilul proprietatea minoruiui, incasarea sumelor de bani cuvenite
a autorit[fii tutelare pentru'
:ninorurui. Dirnpotrivd., este necesar6 incuviinlarea preaiabili
de administrare: acceptarea
;rmitoarele acte juridice, considerate acte ce depdqesc limiteie dreptului
unui contract de
:nei mogteniri, intrebuinlarea sumelor de bani apartinAnd minorultti, incheierea

imprumut in numele rninoruiui

.
1j
s[ pericliteze interesele
unele acte juridice civile, consiclerate cie legiuitor ca fiind de naturf,
garantarea obligaliei pentru aitr-rl,
;ninorului sau sd-i aducd, pagube, cum ar fi contractui de donalie,
gi suroriie pirinfiior, pe de o parte 5i
acteie juriciice dintre pdrinli, rudele in linie dreaptd, fralii
,:opilui minor, pe cle aitd parte nu pot fi incheiate de cdtre pdrillii minorului'
exerci}iu, astfel cd
\{inorul, pAna ia vdrsta de 14 ani, este lipsit total de capacitatea de
aceste acte sunt in obligalia pdrinfilor sai'
copilului minor
11.2.3. Drepturile gi tnAni.to,:irile pdrinteEti cu privire Io bunurile
dintre pdrinfi 9i copii' Pe fondul
Dreptul roman, consacri principiul ino.p.naenlei patrimoniale
cu privire la bunuriie copilului vor avea
acestui principiu generai, oieptuite qi obligaliile p[rinteqti
respectiv:
un conlinut distinlt in func1ie de etapa de dozvoltare a copilului,
a) dupd cum acesta este lipsit de capacitatea de exercititt;
b) are capacitntea restrfrnsd de exercitiu'
pentru .opii rl lipsit de capacitatea de exerciliu parinlii aclioneazf, in .uiiiut. de reprezentanli
de a
iliei" prevede in acest sens: "Plrin{ii au dreptul qi indatorirea
iega art. 105 aliin.(l) Codui familiei
lesali
data la care el
copiiului 1or minor gi de a-1 reprezenta in actele civile pdnl la

"l=*#o.^;;""rri"
rmplineqte vArsta de 14 ani" '

exerciti singur
privegte copilul minor cu capacitate restrflnsS. de exerciliu, acesta i;i
prealabii6 a p[rinlilor spre
cirepturiie qi igi executa tot astfel obligaliile insl numai cu incuviintarea
a-1 ap6ra impotriva abuzului.

it .-

t2a

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidd

raii2008

Drepturiie qi indatoririle parinfilor cu privire la bunurile copiluh-ri sunt prevdzute expres in art. i05
aiin.(1) Codul familiei gi anume: dreptul qi indatorirea de a administra bunurile copilului qi dreptr-rl gi
indatorirea de a-i reprezenta pe minor in actele civile gi de a-i incuviinla actele.
Ternzenul cle aclministare est"e luat in acceptiunea intilnitl in doctrina dreptului civil gi nr-rmai de
acte adrninistrative propriu-zise, denurnite gi acte de dispozrlie, precum qi acte de consen,are a
bunurilor pentru a le pune in vaioare
I'{oliunea cle. adminisfi"are a unui patrirnoniu este mai largl decAt noliunea actulr-ri de
administrare privitor la un bun singular, deoarece in sfera acteior de administrare a patrirnoniuiui
intrl qi acte de dispozifie folositoare pentru buna gestiune a acestuia.
Copilul aflat intre vArsta de 14-18 ani dobAndeEte capacitatea de exerciliu restr6.ns6, ceea ce din
acest punct de vedere legal echivaleazi cu posibilitatea sa de a face singur acte de administrare a
patrimoniuiui s[u dar numai cdnd a oblinut din partea p5.rinliior, pentru aceasta, o incuviinlare
prealabilZr. In acest mod, el se asigura fa!6 de abuzul tertelor persoane. Exist[ qi o exceptie. cAnc
minorui aflat intre vArsta de 14-i8 ani dobAndeqte capacitatea depiinS. de exerciliu prin cE.sdtorie
fbrd a mai,fi necesarf, incuviinfarea p[rinliior. Aceste acte admnistrative a bunurilor se fac in moc
obiqnuit, pinl la vdrsta de 14 ani, numai de citre parinli gi de c[tre tutore in iipsa acestora, iar intrt
varsta de 14-18 ani se fac de cdtre minor, dg cu incuviinlarea pdrinfilor. In privinla adrninistrdri
bunurilor minorului. pArinlii sunt supu;i acelbragi dispozi{ii ca'gi tutorele, cu o singurf, exceptie
parinlii nu sunt obiigali sd intocmeascd inventarul bunuriior minorului dacd acesta nu are alte buntir
dec6"t ceie de uz personal-

Parinlii au urmitoarele indatoriri privind bunurile copiluiui:

._

indatorirea

pirinlilor

de a depune unele sume de bani qi hArtii de valoare ale minorului

de a prezenta ddri de seamd anuaie gi generale la incetarea ocrotirii p[rinteqti.

In privinla gestiunii patrimoniuiui minorului plrinlii se vor conduce dupd regulile pe care lege
1e-a stabilit pentru tutore, reguli ce sunt cuprinse in art. 126-141. Dipoziliile privitoare la tuteld. vt
li apiicate, prin aseminare qi pdrinfilor cu singura rezervi c[ in cazul plrinlilor autoritatea tuteiar
nu va mai intocmi un inventar ai bunurilor minorului dac5. acesta nu are alte bunuri decAt cele de r

personal.

Fala de reglementarea legai[ potrivit cu care dispoziliile art. 126- 141 privitoare la gestiun,
patrimoniului minorului prin tutore se aplic5. gi p[rinlilor, cu singura rezewd amintitd, unneazd
reguiile dup5. care se conduc pdrinlii in gestiunea patrirnoniului copiluiui lor minor s5. fie studiate
cadrul tutelei minorului.
Pdna ia v8rsta de 1.4 ani minorul este lipsit de capacitatea de exerciliu iar intre 14-18 ani are
capacitate de exerciliu restrinsd. Dtn acest motiv legea recunoa1te pdrin[ilor dreptd de .a
reDrezenta pe minor in acteie civile, in situalia tr care are vdrsta sub 14 ani. In consecin{d acest mr
de protecfie a copilului constituie.gi o rnanifestare a drepturiior gi indatoririlor pdrinteqti reforitoa
la bunuriie minorului. Dreptul de reprezentare conferf, pirintelui posibiiitatea de a substitui propr
sa vointd, voinlei minorului cu prilejul unor acte juridice. Voinia sau consim![m6ntul pdrlii care
oblig[, fine de insdgi persoana acestuia qi nu de patrimoniul ei.
Actele juridice prin care minorul iqi angajeazd patrimoniul, chiar dacl sunt mai pulin frecven
posibilitatea incheierii de c5.tre minor a oricd.rui fel de act juridic, prin intermediul pirintelui s
r6.mAne deschisd.Dreptul de reprezentare prive-ste in esgnld persoana copilului qi nu bunur
acestuia, fiind nu numai un simplu drept, ci gi o indatorire. Este valabil pentru minorui sub 14
deoargce acesta este lipsit total de capacitatea de exerciliu. Fdra a deosebi dupd cum pdril

t2r

DREPTUL FAMiLIEI
@

$l

S'I'ARHA CIVILA

- Marta Haroaoa

ia5i2008

,niocuiisc voinLa copilulLri. reprezentdndu-1, ii intregesc vointa, incr,rviinlAndu-i actele, ei nu sr-ttrt

incireptatili sa aib[ ori si obrina nici un folos material, in indepiinirea sarcinii de ocrotire 3 "
ninoiuiui cu plvire la bunr-rrile sale, cdci p'irir-rtele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului 5i
iici copilul asupra bunurilor pirinteiui in afarl de dreptul de moqtenire qi la intrelinere
)rspoiiiiile arr. 105 Codul familiei, prevdd ca dupd implinirea virstei de i4 ani, riinorui igi exelcitl
:ingur dreptgrile si iqi executd tot astfel obligaliile dar numai cu incuviinlarea preaiabila a plrliior.
C asemenea ilcuviinlare e necesari numai pentru actele de dipozilie incheiate de elCopilui aflat ia vlrsta cuprinsd intre 14 gi 16 ani are nevoie de incuviinlarea prealabila a
:arinliior chiar gi pentru incheierea acestor acte juridice. Minorul care munceqte dispune sinqur de ,.,*" de bani cAgtigate din munca sa. Acesta poate sd facd depuneri la C. E.C 9i sa dispunl de nsssls ;;;
,jenuneri fira incwiinlarea prealabill a plrinfilor. ArLrnci cdnd ambii parin{i sunt ?n viati'
indatoririle "
:enrezentarea se face prin amindoi pdrinfi, fiind egali in ceea ce priveqte drepturile 9i
de copiii lor mtnort.
=td
Asistaiea in justilie a minorului cu capacitate de exercilir-r restrdnsf, este obligatorie. tlinorui'judecarea cauzeior civile. El va fi citat, i se vor comunica acteie
-:esre 14 ani figureaza personai ia
je proceciura, iar parinlii sau tutorele asisrf, pe rninorul care a impiinit vArsta de 14 ani. semn6-nd
:liiuri de ei cererile adresate i.nstanlei, fiind citali in acest scop la judecarea cauzei'
pirintele ia fei ca tutorele nu poate sf, se foloseascd de bunuriie minorului. el numai le
:orninistreazd. Acesta este singura persoani care-l poate reprezenta pe minor sub i4 ani, iai ciacd
:cssta a implinit virsta de 14 ani pdrinteie il poate asista.
prin noile reglementf,ri sunt excluse incllcdri sau lirnitlri a exercit[rii drepturiior pf,rinteqti :'rir
:cle admristtrative, o serie de competenle clin sfera de 14 ani, senrndnd al5-triri de ei cereriie
:riresate instanle-i, li'ind citali in acest scop la judecarea cauzei.
pdri'tele ia fel ca tutorele nu' poate sd se foioseascd de bunurile rninorului, el numai ie
:cministreaz1. Acesta este singura persoanf, care-l poate reprezenta pe rninor sub 14 ani, iar dacd
-:-3srA a
imnlinit vArsta de l4 ani pirintele il poate asista'
*^^.,},^..^'"rr
?rin noife reglementdri sunt excluse inc[icdri sau limitiri a exercitarii dreptr'rrilor pirinte$ti prin
:c,.e admnis6rative, o serie de competenfe din sfera administrativd fiind deplasate cdtre instanta
.:ciecltoreasc5. A devenit operaiionald. exercitarea de cdtre ambii a drepturiior 9i obligafiilor
-::.rinteqti
in mod ega1l, inclusiv dupd divorlui acestora. Divorlul pirinfilor nu trebuie sd afecteze
-.norhrrile conilgir-ricu fiecare pdrinte decAt dacd acest iucru estein interesul sdu superior.
i,aporturiie juridice dintre parinli gi copii reprezintd un irnportant aspect al reglemetdrilor clin
l:eptui farniiei, poate ciriar cei mai important. datoritl compiexitilii saie. a numeroaselor
::cbleme ce se ,idi.a, a diverselor situalii in care sunt pugi p[rinlii, pe de o parte 9i minorii pe de
.;ii narre prezenta acesror raponuri dintre parinli gi copii, trebuie si fie echiiibrat[, in timp f,rind
.':edominantd o singura imagine. Astfel apare in locul relaliei de iubire, responsabilitate 9i loialitate
::rtre p[rinli gi copii, o legdturd bazatl'pe interese.
Resnectaren rirepturiioicopiluiui nu presupune incdicarea drepturiior plrinteqti, ci asumarea dt
-;rre nirinri lr .r.ro, obligalii perinanente fEra de care exercitarea drepturilor copiluirii nu estt
:.rsibiid. pentru a realiza acest echilibru gi pentru a fi consecvenli principiutui respectdrii interesulu
.:perior ai copilului s-a linr.rt seama de drepturile ;i obiigaliile pdrinteqti care decurg din aitr
:liumente ;uiiOice internationaie ratificate de Romdnia, in special Convenlia europeana
::ecturilo.r' o inului.

I
DREPTUL FAMiLIEI

SI

STAR.EA CIVILA

- Maria Harbddi raqi2008

I
L

tL3. AUT}RITATI PUBLICE ADMINISTRATTVE c{t ATRTBUTTT iw nownruruL

ACROTIRII MINORULUI PftIIU PAMWTT
I!1.j.1 Generalitdti
in Qn''inia
rr.,
y!!
^"ctectia drepturilor copiluiui constiruie pane inregrantd a protectiei sociale, f,rincl1FF/\rcr!t'i e oenerrii
"I
'
.1ff Si CA
^--^-;-^'x \-cL
^^ PLULtr\.Llg
nrotectie Jprurd.Id.
sneciali put.tLI
nentrrr
cnniii uu
r-,' JU
ep crrrcL
efl; ?Lfl SttUatli
UIH.(tlttZd'L(t
uo. Prutu\-LlL
u LvIJrrr
Btrllgf d'ldr u4r .j)t
L

deosebite care 1e afecteazd viata, sinS.tatea. integritateamoraiS.gi existenta cotidiand, fiind din acest
gi in conflict cu legea.
Impiicarea puterii publice - a statului - in asigurarea protecliei drepturilor copilului, ir.rp.,n.f
infiinlarea unui cadru institulional care:Sd tealizeze politica statuli-ri in acest domeniu. Acest cadru
trebuie iinplicat in respectarea iegislafiei care protejeazd copilul gi in acordarea de
nrnrpcrii
asisfentl de snecialitate celOr antrenati, in realizargn 3sectei
-JLvr
PlvLvvltr.
in vederea corel5"rii cerintelor europene cu ceie din lara noastrd, s-a impus asigurarea unui cad-n4 g
nonlativ conform standerdelor europene, care s6. asigure copilului cit gi parinfiior drepturi ce
trecut ii erar-r incdlcate. dar si oblieatii ce le au de indeolinit.
Astdzi, in Romania, protecUa Jopilului inseamnd realizarea unui echilibru intre trei comoonent{ i

notiv subiecli in pericol

.
inl I

oconiinIa.^^.il',lfami1ia9isocietatea.Asigurareaacestuieclrilibruestereg1ementatd'aplicata9f
vJvrrLLurv.
vvyrrur,
monitorizatS. in mod continuu de cdtre stat.-t\!
ca responsabilitate fundarnental[ a acestuia fata de

cetatenii sdi.
In acest sens> rlu fost create La nivel central, cit qi ia nivei local, institulii cu atribufii in protectiaf
copiiului intrr-rcit prin adoptarea Legii nr.21212004, dar gi a altor acte normative, autoritatei

tutelarl a exercitat, conform Codului farniliei, prerogativele esenliale

in

domeniul ocrotirif,

irunon:lr:i.

Autoritdti publice cu atributii tn protectic copilnlui Ia ni,-el bentral

I
La nivel central, confonn Legii rr.27212004 Autoritatea Na{ionald pentm Proteclia DreptLrriio}
Copilului este organ de speciaiitate al administraliei publice centrale, cu personaiitate jr-rridicd.
rrlat in subordinea. Ministerului Muncii, Solidariralii Sociale gi Familiei gi monirorjz.o.l
,'pqnect2rpe
nrinripiilor
vuvvuLLu
gi drepfgriior stabiiite prin prezenta lege gi de Convengia OrganizaLi#
vo
IIrv
yr
Natiunilor Unite cu privirile la drepturile copilului.
Ar-itoritatea Nalionald pentm Proteclia drepturilor Copiiului ( A.II.P.D.C.) este constituitS. in bazl
i{.G. nr. 143212A04 qi se organizeazd gi funcfioneaz5. ca organ de specialitate al administratiei
11.3.2.

publice centrale.

Aceasta are unnd.toare\e funclii.

apiicarea strategiei si
a

programelor de reformd in domeniul protectiei copiiului;

normativ

n."-r^.

vederea realizS.rii obiectivelor gi prograrnelor;

statului, gestionarea serviciilor pubiice in domeniui protectiei copiilor aflati in dificultate;

Ti

pian intem gi extern;

l.

domeniul nropriu, controlul respeetd.rii aplicdrii acestora, precum qi a activitalii instituliilorf

fr
organismelor aflate in subordinea sau sub autoritatea sa.
It
TotodatS., autoritatea asigurd. respectar-ea pe teritoriui Romdniei a drepturiior copiluh-ri, pL
inten'entia, in condiliiie legii, in proceduriie administrative gi judiciare privind respecatreaJ
promovarea dreptunlor copilului.

I'
l2_3

-l
:G==#

oou*rur

I.ffitntao
-..JLUl rcrr"*

rn oorttrrrLrr
are numeroase atributtt

vrv"----

i Mrrncii.
]1r3::^''.l\nP",,.,.eaorobaIeGuvemr:luicr-iavizu1Ministeruitlt|VIIln0ii.
--;
in domeniui protecliei qi
qi supunt
t

"

elaboreazl

iofta*itAlii

-1

,rr,,,(i-icrpnrf

"*; 'p-:t T'u*itr.i, strategia

sll.'vrr* natlonala
Sociale Ei lamtltet'

' : -^+r^'
nalionale
strateglei
obiectivelor
a
de irnprementare

, ii::'l;;::X**lm:tl*t.r'e

;,
'

a
'

din

domeniu;
caz, propune Guvernului'

cu.apr:?:fi:##-"

sati' dr"rp6 caz' a actlvlt*;-'-

"tittitelor
luareamasurilorneCeSaren.,i#;;una,ag,*oltiectivetorSau'J.'pu,caz'aactivita!i1orde-,
^ - ^+tv li nromov^lllfttn*tttot ^'.
implementare a acestora;
i

re a ncrsonalului

rispundi acestot
programe tare sA

ntuotl-.^

tratatelor internapont
principiii"e qi'no'mele
il
RomAnia este parte,

protecliei qi

|
|

pr::r:

$'t

efective

.'!l
izirii legisialiei .'lt:Tt^^::
=
domentut
in
a'acestora; PfoBram'e

de

i;;"ttt;.,Tfi'a"i

p.o*o11"''::li*:L::lJ:';l,s:iii:fr:fi*":l:lrffi"'"'li'-#1e'

nt
evaiuare a organizaliilor'

::,"nffi#T"::h-4tffi;iitrffiL;"ffir'r.ft;
in
> i,,
oo'iJJ'?i^".'^"tT'""l in admrnistrare sau

rolosinla-,-u^Y,l1
hnan{area programelor

:* T"fi"T:l':T.""::-

gestionareo'?"a"'iio' ^f"""i""pttn"
raporturlle
lctivitate. .,.',
ql iibertllilor :TilllY,in
drepturilor
anirarea
tpat^l:i:,:-it':'JilO"taiafi
-,-.,ri
condifia copilului'
poporului asigurd

acesruia cu

,tvocatul

ilqiTi#;jt${f*ff':f;$;rgryf
W#irass'fi
to"-'i'iu flnttu
Legi
ile consultative comunitare,

Conform

'J;'q"

f111"c!ia copiiului'

protectia"Jopi,t,i:t :-:ilil-;t:iJinf:":i;il':il
*-rili;t:Jft#:;X"*U
i"i
i,
persoanele cu atnDu'
Dtiecyia Genera,l

l..i"ia organizate la nivelui

aparatul propriu

rnlrnlcr ;i;r:oraqelor;
locale comunale'

"""tiiiifor
,zstructuri ,onr.iioiu comunitsre

'

zona de rnteles special

plasarea acestora.in

rcoitoure copiii aflali

..ifi iliJTi,"'"fi r*[Hi**":x'*ll,:!i]T:ff"':'#"*a"*'*^rolur'ese4iarar
irr_r.row*."'r^*rirt*ii
loc.are
'a
in situalii

administrali-i

putti".

de rrsc'

*H:l#,rffi,"t1l
J::'l*il*::ifnf*:#"l-*tiitnil'?TTi:
oe pariniii sai,

*ffinl:'T'#:r:#'*'1"""'T";

frecu*:i p::1":d;:''"i"iu
acliuni speclale'

a inn'ennnle
larintiior sai' fentru
u,,to,iiafri;

d*1

,
l::li":J::,1111*J#J*4t"9't:llli::fiJi:13
o
,sigura ins,:i,." n.cesari
copiiior reprezi*ti
a nevoilor comunltau'i
u"na'i*tu
irlentificare
de
n procesul
u1utu,
.oprl1
^
sociare care privesc
so cietdlii romineqtt'
a
zu"aameniai[
reso onsabiin"i

;rrf-

u.^il;" ;'

DREpTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidi

raqi200E

,l

oo*ioistrativ teritoriale pot fi create struchtri comunitare consultative

globale aie
al cf,ror rol este atAt de soiulionare a unor cazuri concrete, c6.t gi de a rf,spunde nevoilor

L- -i".l"i n""tiltuii

respectivei comunitdli ai respectivei

Str-uctu.le comuniiare consultative pot cuprinde, fbrd a se iimita, oameni importanli
qi
de care
colectivitdfi, care datoritd naturii activitifii desfhgurate, poziliei pe care o ocupS- resurselor
I
cie
oameni
copilului
proteclia
privind
problemelor
la
soiulionarea
contribui
pot
poi dispr_ine,
uro."ri, preoli, cadre didactice, medici, consilieri locaii, poiiligti'
prin acelaqi act emis de autoritatea
,+cestea sunt inhinfate prin hotdrdre a con,siliului local, iar
independentadminsitraliei locale se siabileqte durata,.,qi confinutul mandatului acestui organisrn
comunitate'
form,at pe bazS de voluntariat, din persoane reprezentative pentru
de formare in domeniui
programe
Torodati strucfurile comunitare consultative benefi ciaz6. de
pentru care au fost create'
asirentei sociale qi protecliei copiiuiui, in vederea indeplinirii rolului
ntr u pr oteclia c opilului
juridicS., iar prin l-,egeaw.2'1212004 suil
Aceasta este organ de specialitate far6. personalitate
9i serviciul pubiic
,"c;;;,rc ,tr-u"t,rriL de la nivei judelean - comisia pentru proteclia copiiuiui
sale in vigoare de o'U'G' n:'
specializat pentru proteclia copilului - reglementate anterior intrf,rii

b. C o mis i a p

26tt991.
io subordinea Consiiiului judelean gi respe*tiv a consiliilor locale ale sectoareior muntctptuiur
de speciaiitate al acestora, fbll
Bucuregti, fi:ncfioneazi comisia pentru proteclia copiiului, ca organ
promovd.rii drepturiic;
p"rronulitate jurid.icd, cu activilate decizionali,in materia protecfiei 9i
copilului sul:
copii*iui, iar organizarea gi metodologia de frrnclionare a comisiei pentru proteclia
stabilite prin H.G. w- 143712-09'20041'
judelean, respectiv pri:
Coiiiisia perrtrLl protec,tia copiiuiui este inf,rinlard prin hotd.rdrea Cosiliului
geneia
hoilrare a consiliului iocal ai sectoarelor municipiului Bucureqti, la propunerea secretaruiui
potrivit legii'
ai judeplui , respectiv a secretarului sectoarelor municipiuiui Bucureqti,
pregedi'tele Comisiei pentru proteclia copilului este secretarul general al judefuitii, resilecti'
este desemnat director'
secretarul sectoarelor municipiului Buclreqti, copregedinte al Comisiei
general al Direcliei generale de asitenti sociali 9i proteclia copiluiui'
Leiialli 5 membri ai Comisiei, care reprezintd instituliiie care i-au desemnat sunt:
I un medic specialist pediatru, desemnat de direclia de sdnf,tate publicd judeleand,
. respectiv a municipiului Bucureqti;
. un psihopedagog cu experienll in educafia speciaid, desemlat de inspectoratul gcolar
" judetean, respectiv a municipiului Bucureqti;

judefear:.
reprezentantul direcliei pentm dialog, farnilie gi soiidaritate sociald'
respectiv a municipiuiui Bucureqti, cu atribulii in domeniul asitenlei sociaie;
judequi
nil reprezentant af organismeior private acreditate, propus de secretarul generai al

ectiv al sectoarel or municipiului B ucureqti'

speciale iud:
competenla comisiei este de a soluiiona cauzele privitoare la copiii aflali in situalii
protec:
p:ltru
Comisiei
masurile de proteclie necesare acestora, iar competenla teritorial5. aparfine
de. l_u.]t
copilului in a cirei razf, teritoriala se afld domiciiiul copiluiui. Iii"teffien'de 30 ziie
iniegistrarii de cltre Direclia Generald de Asistenli Sociald 9i Proteclii Co:iilrlut:,:t:t1t]
privire la cauza respectiv[, comisia are obiigalia de a solulion a cazul, chemAnd in !a!a :,i-,t:1:
pri-'
rb ani, pirinlii, pelsoana. familia sau reprezentantul organismului
^'^'t-'^--- 1- ,-^1^+::
poate da relat[
acreditat cd.ruia sd ii f,re dat in piasament copilui- precum gi orice persoand care
resp

il;,*pri"ii*rriu j"
cauza-

cauzele supi
FlotdrArea Comisiei'poate fi atacatd la tribunaiul de la domiciliul copilului2'l2l?l
j uclec [rii fiind s oiu{i onate p otrivit re guiiior specraie de proceduri prevdzute de Legea m'

DREpTUL FAMILIEI $i STAREA CtVtt A - Maria F{arbidi raqi2008

ol *pit"tui aflat in situaliiie speciale ardtate in lege, Coinisia pentru
in acord .u int.r.rilSil*

plasarnentul, plasamenlul .=*;

proreclia copiiului poot. stabili mdiurile de proteclie speciald a copiilor:
in regim de urgemld, ,.,prou-gherea specializata'
-: - ^- r ^,.:^+: ;";
:v11sr-rriledeprotec!i.sp..iutuacopi1uluisestabi1escdecf,treCornisienumzriatuncicdndexrstf,
aimplinitv6-rsta de l4 ani, exprimate in
acordul pdrinlilor, p...u* gi consimllmAntui copilului care
iala membrilor Comisiei.
c.'Directia Generild cle Asisten{d sociald si Proteclia copilultti
subordinea consiliilor judelene
Serviciul pr-rblic specializat pentru proteclia copiiului, existent in
preculn qi serviciul public de asistenla
;i a comisiilor localelale sectoarelor municipiului Bucuregti,Bucureqti se reorganizeazl' ca Direclia .:t''.
cle ia niveiul judele1or gi sectoarelor municipiului

s,:ciaii

Generalf, de Asistenla Sociali qi Proteclia Copiluiui'

juriciica, inhinlati in subordinea

Direclia Generaie este instihr{ia publici .,, personalitate
Bucuresti, prin
consiliului judelean respectiv a consiiiului local al sectoarelor municipiului
pt:"t1]-1

de asistenld sociaid gi a serviciului pubiic specializat pentru

sectoareior municipiului BucureEti'
nivelul jr-rdeluiui, respectiv
lopilului
in rnod corespunzzrtor a atribuliilor 9i fi'rnctiilor acestora'
Generaie se aprobi prirt
"r.lrror.u
structura organizatorici, numarul de personal gi finanlarea Direcliei
local ai sectoarelor municipiului Bucureg.ti,
hotd.r6.re a co*siliuiui judelean. respectiv a consiliulsi
coresptlnzdtor a atribuliilor ce ii ievin'
care o infiinfeazl, astfei incat sa urig.r.. indeplinirea tn mod
copiluiuii'
rrecum gi realizaiea deplin[ qi exercltarea eieliv6 a drepturilor
consti in asigurarea la ni.;ei
copilului
gi Protec]ia
R_olul Direcliei Generale de Asistenld Sociall
politicilor ;i strategiiior
juclelean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiuiui Bucureqti- apiicarea
,:e asiten{d sociali in domeniul protecliei copiiuiui, famiiiei, persoaneior singure- persoaneior
.,,drstnice, persoanelor cu handi.*p, pr""nm 9i a oriclror persoane aflate in nevoie'
general, in cazui in care acesta este-'
Conducerea Direcfiei Generale se asigurd de citre directorui
director'
iunclionar pubiic. sau dupd caz, de directorul executiv qi de colegiul
aduite (cornpleteazl'
Direclia Generalii indeplinegte atribr.rlii in domeniul protecliei persoanei
in nevoi, a nevoilor resurseior
evaiuarea situafiei socio-economice a persoanei adulte aflate
raportul de evaluare initiali a
acesteia), in domeniul protecliei clrepturilor copilului (intocmeqte
speciald), precum 9i aite
qi a familiei acestuia gi propune stabihrla unei mlsuri de proteclie

conrasarea serviciului

pulti.

de la

'

prln

'

;i

copilului
atribulii stab ilite conform-Legii nr' 27 212004'
in principai,
in vederea realiziii atsbuliilor prevdzute de lege Direc{ia Generali indeplineqte,
urmdtoarele func1ii:

la nivelul judefului,
u activitr.lilor de asistenld socialr qi proteclie a copiiuhii
resp ectiv al s ecto arel or rnunicipiului Bucureqti ;

i i::'#fi:Tu..

publice locale de asistentd

responsabiiitali in domeniul asisten{ei sociale, cu serviciile
activitali in domeniu;
social[. precum gi cu reprezentanlii societalii civile care desfEqoari
prevenirea, combaterea
implernentarea stretegiilor cu irivire ia ac{iunile antislr[cie,
individuale qi
marginaliz6rii sociale, precum qi pentru soir,rlionarea urgenlelor sociale
qi protecliei
municipiulii Bucureqti. pe plan intern qi extern, in domeniul asitenfei sociale
copiluiui.
perso{tnele,
d. servicii puhlice de asistenta sociald organizate lct nivelul mtmicipiilor, oraEelor,
atribrtlii de asi.stentd socisld tlin apuatul ProPri.,u"ul consiliilor lacale comunale

ctn

IIRHP'l'UL FAMILiEi $i STAREA CIVILA - Maria Harbldi raqi2008 I

I
La niveiul municipiilor qi oragelor sunt organizate prin hotd,rire a autoritdlilor ua*ln*t*ti., I
pr-rbiice locale servicii de asitenld social5., iar 1a nivelui comunelor, atribulii in domeniui protecti,ei
I
copilului vor avea persoanele' cu atribufii de asistentd socialS. din aparatul propriu ai consiiiiio,

comunale.

Atit serviciile publice de asisten!5. sociald organizate la nivelul municipiiior gi oragelor, cit ,l I
persoanele cu atribulii de asistenfa sociald. din aparatul propriu al consiliilor locale .o,r11-,noi. I
monitorizeazd gi analizeazd. situafia copiilor din unitatea administrativ teritoriald, precum
$i modul 1|
a drepfurilor copiiior, asigurAnd centralizarea gi sintetizarea dateloi qi infonnatiilor

SfinTare

irr activ'itaiea ciesiigurarf,, ull aspect imponant ii consrituie prevenirea separdni copiiutul Ce I
lamiiia sa. In acest scop asigur6. consiiierea qi infonnarea familiilor cu.copii in intre{in.t. urup.o I
dlepturilor copilului gi asupra serviciilor disponibile pe plan iocal. Totodatd iclentific[ qi evaiueazdt
situaliile care impun acordarea de servicii sau prestalii pentru prevenirea separdrii copilului a.
I
familia sal, eiabordnd documentalia necesarS. pentru acordarea serviciiior gi prestatiiior qi acorda I
sen'icii sau prestatii. in conditiile iegii.
I
Potrivit legii, se infiinfeazd urmd.toarele servicii in materia prevenirii separlrii copilllui d. I
parin{ii sai gi de proteclie speciald a copiiului iipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pdrinfilor. I

: :ffill ::ilrami,iai; h

servicii de tip rezidenfial.

I
Aceste servicii pot fi infiinfate, dupd caz prin hotirAre a consiliilor locale, judelene tuu u I
consiliiior sectoarelor municipiului Bucuregti, ori prin hot5.rire a unor organisme pri..,ate acreditaie I
ciupd ciistincliile din Anexeie 1.3 la H.G w. 143812004 de aprobare a Reguiamentuiui cadru.
I
Serviciiie cle zi sunt acele servicii prin care se asiguiA menfinerea, refacerea qi dezvoitr-." I
capacitdlilor copilului gi a ale parinfiior sdi pentru depdgirea situaliiior care ar putea detenlina
I
separarea copiluiui de familia sa.
iI
Serviciile de tip familial sunt aceie servicii de ia domiciliul unei persoane fizice sau faryulii ce au I
rolui de a asigura creqterea gi ingrijirea copilului lipsit temporar, sau definitiv, de parintii sai ca I
urrnare a stabilirii in condi{iile Legii w.272 12004 a rndsurii plasamentului.
f
Serviciile de tip rezidential sunt aceleagi servicii prin care se asigurd protectia, creqterea gi I
inerijirea copiiuiui separat, temporar sau definitiv, de pdrinlii sdi, ca urnare a stabilirii in conditiile il
Legii rv.21212004 a mdsurii plasamentului.
I
Pentru a monitoriza efectele acordb.rii de servicii sau prestalii pentru prevenirea separarii I
nnnii.l"i
;^ r^milia
vvfvrr
ulul
u9
lq
sa viziteaz[ periodic la dorniciliu familiiie qi copiii care beneficiiza d. I
asemenea servicii gi presta{ii
1
Aceste sewicii asigur[ pi unndresc aplicarea m5.surilor de prevenire qi combatere a consunjuiui J
de aicool 9i droguri, de prevenire gi combatere a vioientei in familie, precum qi a comportameptului

"

Aol i^-'o-+.
(JtrIIL
V gIIL)

Unndresc evoiufia dezvoltdrii copiluiui qi modul in care parinlii acestuia iqi exercitd. drepturiie si
i$i indepiinesc obligaliile cu privire la eopiiui care a beneficiat de o mdsuri de proteclie speciala gi a .l
fost reintegrat in familia sa;
inainteaie propuneri primarului, tn cazui in care este necesard luarea unei rnlsuri de protectie ili
sociald, in condiliiie legii gi colaboreazd cu Direclia Generald de Asistent[ Social[ qi irroteclia n
protectiei copilului si transmit acesteia toate d.ateie qi informaliile solicitate in

il

::3Jli:il*meniul

Organismele private delin un rol important, de asemena ald.tttri c{e autoritd;ite pubtice, acestea
putAnd desfhqura la r6.ndul lor activit5.fi in domeniul protectiei drepturilor copiiului qi a

127

,l

DREPTUL FAMILIEI $I
<..,tp.''*.ejuridicededreptprivat'fEriscoppatrimonial.
STARE

:roiecliei speciale a acestula $1 sul

in condiliile legii'
:_cestea constituite qi acreditate pot inJiinfa, organiza Si dezvolta'o servicii d.e prevenire centre de asistenli gi sprijin pentru readaptarea copiluiui cu problenre
psihosociale;
o serviciile de monitorizare , asistenla gi sprijin a femeii gravide predispuse sd-gi abandoneze

:rnstituite

$t acreditate

copltul.
I

a
- ,.

&

seP&rdrii copilului de fainilia sa'

protecfiusp..iota a copiiului,-numai pe baza-unei licenle eliberate

-de

Autoritatea Nalionaid

pentru Proteclia Dreptr'rril or C opilurlui'

regimului de drept public
in desfdgurarea activitafilor, orgotir*eie private acreditate..se supuncare aceasta este supusd in
reglementb'riie prin
,:revd,zut in Legea nr. 21212004, precu* 9i d.
3v.ecutare.

ambele au un scop comun $1 anurle

indiferent cf, sunt organisme private sau autoritati publice,
copiiul'i
organizdna gi oesfagirand activitali de prevenire a separdrii
^nreresui superior al copiiului,
je famlia sa. Dar ra noi in !ar[ acest lucru nu se intamprd ca la niveiul uniunii Europene, in sensul
acest domeniu de ocrotire qi proteclie a
cd sunt numeroase carente ce trebuiesc inliturate din

drepturiiorcopilr-rlui.

,
J:,. __x-:,-i^
pdrinteasca
'* Is ocrotirea
Atttoritatea tutela;rd si atributiile ei cu piiivire
Romtniei, codul familiei qi alte
convenlia o.N.iJ cu privire la clrlpturile copilului,. constitulia
care il privesc pe copil, fie cd sunt luate de
iesrementdri regare stipureazi faptlr ca in toate deciziile
ai+,e crganisrne guvsiilsriiientale jai
krsfiruliiie pubrice. ,uu private de ocrotid sociaie sall
fie luate in considerale cu prioritate'
nonguvernamentale, interesele copiluiui trebuie si
garantarea fiinc:ion5::i
par-ticiparea statului in activitatea de ocrotire a copiiului se manifestf, in
care poarti responsabilitatea pentru e:l:: ;:
insritufiilor, serviciilor'gi l[caqeror publice salr privale,
parinlilor sdi, tutorelui 9i a altor Dersoane ri
crotectia acestuia linindcont de drepturile gi obiigaliile
iesponsabilitate in domeniu.
pentru buna funcfionare a ser"'ic-ilc:
AutoritAtile achninistraliei publice locale poartd rdspunderea
normele legale de ocrotire a acestor categc:li :=
cie autoritate tuteiarl, prin care se pun in aplicare
Dersoane fizice, minore 9i majore'
!: -^^ :-+^-^-^r^- *o-o^o-or^, 1i,
:prin exercitarea atribuiiilor de autoritare se rcalizeazd. ocrotirea intereseior persoanelor lipsite
precum gi a persoanelor care. cesi s'
capacitate de exerciliu sau cu capacitate de exerciliu restrdnsd,
imprejur[ri prevazute de lege' n:-'
bucuri de capacitate de exerciliu deplin[, datoriti unor anumite
pot apdra interesele in rnod corespunzf,tor'
rnunicipiiior, oraqelor' comuneicr sar
Atribuliile de autoritate tutelard se exercitd de cdtre primarii
ale adrnnisiraliei publice locale'
sectoarelor municipiuiui Bucuregti, ca autoritlli executive
de at'Ltoritate a adm!n.s-,':::1
Astfei, noliunea d,e autoritate tutelard ate inleiesul d'e fi'mclie si
de capacitate de exerciliu' "
cublice, funclie creati in scopui oclotirii persoanelor iipsite
:-::l
restrdnsf,, precum Ei a acelor Persoa:t::{
exerciliu
de
capacitate
cu
celor
a
exercifiu,
de
capacitate
de a-$i exprima qi de a-;i :ll
deqi au capacitate a.piir.a de exerciliu, se gisesc in imposibilitatea
11.3.4.

interesgie'
..
I
|
,t^^-!^ ^^^;r.,r.,;pot
nnr fi
fi grupate
otttr-tnfe irr
rorrrr,..=l
itt pat'
Atribuliile atftoritdlii tutelare cu privire Ia proteclia copilult'ti
I

'o"9o'lnrbulii in calitate

de organ de supraveghere gi

i ffii:liTllf':*:l*.^ii'i::"i!;.a
instanleiejudecdtoreqti'

contror;

prevede ascurtarea autoritrlii tuteiare

I
"-

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria HarbidA raqi2008

PotrivitCodu1uifamiliei'''Autoritatealtuteiar5'esteobligatasdexerciteuncclntrolefectil,$i
continuu asupra f'elului in care parinfii iqi ind-eplinesc ind.atoririie privitoar-lLersoana gi bunurile
copilului". Misurile de control qi supraveghereprevdzute in art. l0B privesc in aceeagi mdsurd pe
parinri cflt gi pe tutore. Controlul se poate infrptui nu numai din oficiu, ci gi la pidngerea sau

sesizarea Llnor persoane sau organizalii care ar socoti cd intervenlia autoritalii tuteiare este necesardLegea precizeazd c[ delegalii autoritdlii tutelare au dreptul s6 viziteze pe copii la locuinta sa gi sd se
infoi-meze, pe orice cale, despre felul cum acesta este crescut gi educat. Totodatl aceqtia:
pot da incuviinfare copiluiui care a impiinit virstajle 14 aqi sa:$i s-shinrb-e- felul-invdtdtu"rii,
pregitirii profesionale stabilite de p_arinfi gi tutore, ori sd aibd locuinla pe care o cere
desdvArqirea invd![turii sau pregdtirii profesionaie;
?ncuviin\eaz6, pdrinteiui dec[zut din:.dteptt-rile.pd.rintegti sd plstreze legaruri personale clt
copilul, afari dacd, prin asemenea legdtr-rri, nu este primejduitl creqterea, educarea,

r
'

'
.
.
.
o

inv a!6tura, p re gdtirea profesional d .a c op ilului ;

aproba inventarul bunurilor minorului; preLum gi plata anumitor creante pe care le are fa!5. de
minor pdrinteie, soful ori ruda in linie dreapti, fralii sau surorile pirintelui;
stabiieqte surrele necesare anuai pentru intrelinerea minomlui gi administrarea bunurilor
saie gi care pot fi modificate de autorita6a tutelard, potrivit cu imprejurdrile acestor bunuri;
dau incuviinlarea preaiabild pentru'actele de dispozilie pe care pd.rintii umeazd sd le incheie
in numele minorului sau pe care adesta urmeazd sd le incheie cu incuviintarea prealabili a

parinlilor;

numesc un curator in caz de interese contrare intre p6rinli ;i copii;

vor da descircare pdrinteiui pentru gestiunea anuaid a patrimoniuiui minorului. dupd ce se

verifici socotelile privitoare la veniturile qi cheltuieliie fbcute cu intrelinerea minorului

qi

adnrinistrarea bunuriior saie. , .1

Deiegaiii autoritafii tuteiare au dreptul de a-i vizita pe minori qi de a se infonna, pe orice cale
ciesnre felul cuin sunt ingrijili. Indrumarea este strAns legatd de control gi se bazeaz6.pe rolul activ a
organr-riui de autoritate tutelard cu privire la ard.tarea condiliiior optime pentru creqterea qi educarei
persoanelor protej ate.
Arributii ca organ de decizie
ln aceastS. categorie se cuprind atribuliile autoritAfli tutelare prin care se rezoiv6., in fond, anumit,
cazuri concrete previzute in Codul familiei. In comparalie cu atribufiile de supraveghere qi controJ
care au carcter general, acelea care aparlin autorit[lii tutelare, ca organ de decizie prezintd caracte
specific qi se concrctizeazd. in hotdrAri pe cale de decizie, prin care se rezolvd in fond anumite ceret
gi sesiz[ri referitoare ia ocrotirea minorului prin forme legale de protectie.
Aceasta are dreptui sa decida in numeroase situa{ii cum ar fi:
o rezolvd neinlelegerile dintre parinli cu privire la exerciliul bunurilor gi indeplinire
indatoririlor pdrinteqti, dupd ce ascuitZt pe acegtia;
poate da incuviinlare copilului care a implinit vArsta de 14 ani s[-gi schimbe felul invdlatur
sau pregdtirii profesionale;
. dacl minorul nu are bunici gi nici familie sau alte rude care s5. fie legal indatorate ia
n intreiinerea copi.luiui "autoritatea tuteaiard va cere Direcliei judelene sau a municipir-il,
Bucuregti pentru probieme de munc5. gi ocrotiri sociale s5. contribuie 1a intrelinerea acestuia'
" hotdrl$te, de acord cu serviciul sanitar competent gi linAnd seama de imprejurd.ri, dacd. c
pus sub interdiclie urmeazd sZr fie ingrijit la locuinla lui ori intr-o institulie sanitard.
Autoritatea tutelarf, are eompetenla de a da decizii numai in situaliile stabilite de lege, ace

in

ca

DREPTUL FAMILiEI

$ts

de persoanele indrePtdIite
decizie se iace' de reguld., Prin cerere,
de
cale
pe
hototatt
o
iu
tA
.tr""^tA
siu activ.
de a se sesiza gi din oficiu, in baza rolului
posibilitatea
exclude
nu
aceasta
dar
iege.
i.e
Atri,butii ca organ de sesizare
instarrlet
tutelard este competenti s[ adreseze cereri
in anumite cazrlri specifice' autoritateasitualii
sau prin
date in competenla sa de Codut familiei
unor
asupra
hotlri
a
pentru
juJecatoreqti

alte tiisPozi$i legale'

reprezintd o
partea organului de autoritate tuteiari nn
din
sestzare
de
dreptului
Exercitarea
la.o rezolvutt
declanqarea unei ac{iuni care duce
numai
ci
T,l:11:
cauzei,
a
fond
in
rezoivare
art' l-04alin(l)dinC.fam.,autoritateatutelardpoatecerelnstanlel
cdtre organul competent' Potrivit
gd'seqte in situalia
persoane in cazr-rl in care aceasta se
alte
unei
mlnoruL
jriciecltoreqti sI incredinleze
fizicd'
deoarece ii este primejduitd dezvoltarea
parinlilor'sii,
grija
in
llsat
fi
d. u ,r,., mai Putea
. ---,,+.
rnorali, inteiectuall'
din ac.eastd categorie sunt:
tutelare
autoritllii
-+trrUulilte
clintre parinfii divor{ati qi copii;
obligaliile p"rsonol.9i patrimoniale

pdrhtesri'
primejdqita prin i"t"t de exercitare a drepturiior
dezvoltarea fizicf, a copilului este
pdrinte' precun ;i
giuoa in i.deplinirea indatorir*or de
prin purtarea abuzivd sau ,r"gii."!"
s:ir.:i
profesionard a copiiurui nu se ihc in
*+;il;pregatirea
educarea,
care
in situalia in
devotamentului fala de statul nostru;
pirinteascl- se ''-a
intercliclie a copilului aflat sub ocrotire
sub
punere
de
cereri
unei
in situalia
nu.nu un tutore'
se de.,'ine major, iar apoi se va
o"roiraceastd
fan6
sub
sa
riminerea
de 'l:geiecloe
gi. de alte persoane prevazute
pr""rr*
tutelar-5.,
cerere va fi fEcutd de autoritatea
AceastS.

AcelaEilucruseintAmplaqiincazulridicariit:t-*t:ii"iminorului'
Drepiulautoritdliitutelare.deasesizains.t.$1]udecitoreascipentruahotdri?npriviniaunor
actiunii' Peniru
ocrotirea minoriior presupune motivarea
cu
iegdturd
in
iuate
trebuie
ce
md,suri
prealab*, a unei anchete
aceasta este necesar efechrar._u, irr

,otid" in vederea strangerii

materialului

u"'"'fr.',tfr;il:ff"H:;1l,ti.T;fite

sd asculte autoritatea
cazuri previzute de lege, au obligalia
rezolvirii cauzel'
despre anumite imprejur[ri q. l"p]necesare
informarrar-r.
mod
acest
in
civile
,,-.relarf,,
caire^instanla judecdtoreascd in procesele
de
tuielare
autoritalii
Legea prevede ui".,ritur.u
cu
onrfu;.uviintarea
unor^ rude sau aitor persoane
copilului minor unuia dintre pdrinli,
se
de ocrotire, in cazui divorfuiui' Aceasta
institufii
unei
a
sau
acestora
consim![mantul
autoritdtii tutelate fiind obligatorie'
disp*ne de cdtre instanla judecatoreas.a, .us"ultarea cont de inrereseie minorului odatd cu
tui.iora, tinarra
lnstanta va asculta parinlii ri uuro**.u

, il:l#T:i

*l,lHil'i;rivind

dreprurle ei obiigaliile personale

ei

patrimoniale dintre pirinlii

divorfali si coPii;
a div orlului ;

oziliile gale in materi

["jj::';, ;:r, ;fi as emdnare, disp
,, 1^^rrieon impreund
?rnnt
qi nu au ajuns la
cazur i*urJ parinlii nu rocuiesc
in
;ffi,nfffi#|n,irro*l.ri,
Ie

mi
ta minoruiui;
ivire la locuinta
un acord cu Pnvire

in acest fel
';'::H:j",#ilffi.^;;i.
indatoririte prrinteEti, primejduind
qhrzivi
sau neglii, !'
-:- -,-,io".o
;;il;;;li"r+'l:1ry:t:::,'"::ff
dezvottarea rlzrua ir ilrLurvvLu:,:"
ndtatea. ::Xff'Tff;H#;'ffi
;l.l::f
pregdtirea
u':,::iiffi
invildfura
;;r"u
oi
r,
educarea'
dacd
ori
plrinte'
de
Ei

sa

sravd indepiinirea indatoririlor

nOStru'
,tarrnramcnfrrl falr
fati de stahri
stahfl nostru'
- -r--*-1 ^l
qi devotamentul
nu se fac in ,piri*t

;:#J:#il" ."0**i

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidd

iari2008

CAPITOLUL II

ADOPTIA _ MASURA DE PROTECTIE ALTERNATIVA A

II. I. Reglementarea adopliei -

COPILULUI

la care are clrept copilul

t,
Tema enunlatd este de maximd importanff, dar gi de o strictS. actualitate. Ea se inscrie i'L
contextul mai larg al problematicii drepturiior copiiuiui,. asa cum .apar reglementate in legislalia
I
actuaidde dreptul familiei
LInteresul pentru o asemenea temd este justificat qi de actualui context politic, economic gi juriciic.U
care impune reevaluarea instihrliiior juridice tradilionale.
Este un adevS.r incontestabil cd proteclia copilului in general, gi rnai aies proteclia lui aiternativaf
prin adoptie, s-a aflat de ciliva ani gi se afld. in atentia legiuitorului dar gi a doctrinarilor si*
practicienilor din-sfera vielii juridice.
Schimbdrile ce au intervenit in proteclia gi prornovarea drepturiior copiiior (cu d.eosebir. u ..lorl
adoptafi) au deciangat in literaturd qi practicd vii qi ample dezbateri, uneie cu grad ridicat de
compiexitate, care necesitd r-rn sfudiu atent-)\5\t,
anrofundat. asupra tuturor coordonatelor subiectului infi
dis:ulie.
In dezvoitarea aspectelor pe care le impiicd adoplia se impune definirea acestui concept pe bazaart.l din Legea adopfiei gi prezentarea principiilor gi a noliunii de" familie", precum gi a cadruluil
norrnativ qi institLrlionai din acest domenir-r, evidenliind particuiaritaliie pe care la prezinta actualultregim juri<iic, ia16 de regiementarea ei anterioard prin O.U.G. nr. 25ll99l , cu modificarile gq comoletirile uiterioare.
L
Conform legii, adoptia este operaliunea juridic[ prin care se creeazllegdtura de filiarie intre
aciootator gi adoptat, precum qi iegitura de ludenie intre ad.optat gi rudele adoptatorului ( art.L Otti e::ea w.273120A9.
Legea actuall ageazd Ia bazaprocedurii adopliei urmitoareie crncr principii, numai prirnul dintre
e ie tlind reglemetat gi in legea anterioard:
ntds:.trd cle protectie

sa

etnicd..cuiturakf

gi lingvistica;
acestuia tn raport cu vdrsta

gradui sdu de maturitate:

Conceptul "familiei"

in acceptiunea Legri nr.27312004 privind regimul juridic

prezintS. asoecte noi.

Anumili termeni sau expresii din actui normativ actual au dobindit o acceptiune
noului cadru normativ gi instirulionai din acest domeniu de
conceptul,,i"J fa*iliei" ii sunt acordate mai muite semnificafii, qi anume:

reglementare.

condiliiie prezentei legi (a adopfiei);

al

s{-

adoptie{

juridicf, adecvatig-

I
--rl

rncluslv,

familiei extinse c
asigurd cregterea gi ingrijirea copilului,in condiliiie legii adoptiei.
t

I\
k

tt'
IJ I
I

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIViLA

- Maria Harbdcl[

ra5i2008
r

II.

in

2. Procerlura adoptiei nationale( internd

comparatie

cu

reglementarea anterioard, actuala proceduri

a adopliei aduce inodificdri

esen1ia1ecaresuntdenatr-rr[siapropie,inntarerrrdsur5,.reglementariiedindreptuinostnrc1e
normeie internationale in aceastd materie.
Una dintre particularitaliie noii procedriri constd in reglementarea unitari a celor doua feluri de
adoplie:

interni( nationali), conform prevederiior art. 19-38 din Legea nr.27312004;

internafionall, ( art. 39-49 din aceiasi act normativ).
Procedura r-rtilizata in adopfia nafionai5. impiicd in mare mdsurS. autoritatea administrativa prin

"
"

oireclia genera16. de asistenli social[ gi proteclia copiiului! DGASPC) de 1a domiciliul adoptatomiui

ori a familiei adoptive gi se realizeaz5. prin:
a atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare care au aptitudinea de a educa un copil,
indeplinind toate garanliile moraie qi materiaie cerute expres de lege;
:
u deschiderea procedurii adoptiei interne de citre instanfa judecltoreascd la cererea directiei
generale de asistentd sociald gi protectia copilului;
, incredinlarea( provizorie) a copilului in vederea adopfiei, de c5.tre instanta judecd.toreascd
competentd, prin hotarAre irevocabiid.' :\
" incuviinlarea adopliei de cdtre tribunalul competent, conform legii adoptiei.
Prezentd"m fazele - administrativi gi judecitoreascd - ;i etapele distincte din procedura arioctiei
nalionale pe care acestea le conlin pentru a evidenlia noutatea reglement[rii adopliei din Lese: ir:..
27312A04;i superioritatea ei fail cie vechiui caciru normative ciin domenlu. Atestarea adoptator.riui
sau a larniliei adoptatoare de c5.tre direclia generald de asistenti sociald gi protecfia copiiului.
Aceasti noud institulie pub1ic5. cu personalitate juridici, infiintati in subordinea consiliilor
;udetene, respectiv consiliilor iocale ale sectoarelor municipiului Bucureqti, in condiliile legii2. face'
evaluarea garanliilor morale qi a condiliilor materiale ale adoptatorului sau famiiiei adoptatoare.
Ea are strucfura organizatoricd, proprie, personal de specialitate qi este infiinlatd conform hotdrdrii
consiliului jude{ean, respectiv al consiliului local al municipiuiui Bucuregti care a infiinlat-o. In
acest sens se are in vedere posibiiitatea realizdrii atributiiior pe care lesea le d[ in sarcina directiei
in scopul exercitd"rii efective a drepturilor copiiului.
Competenfa aparline autoritdfii de la domiciliul acestora, avAnd in vedere urmd.toarele aspecte:
viala familial5., condiliile de locuit qi aptitudinea acestora de a educa un copil;

asociazd. la cerere;

Evaluarea trebuie sd determine'dacd suni asigurate garanliiie morale gi condiliile materiale de

cdtre adoptator sau familia adoptatoare qi care sd faciliteze incuviintarea adop.!i.i,--:-'
Tn
^-- rannri
^*v"' de cva|sn1e se avizeazd. favorabil sau se respinge cererba'solicitantului,distigindi-r-se
urrnd.toare le s itualii :
" dacd avizul este nefavorabil deoarece adoptatorul sau familia adoptatoare nu tntrunesc
condiliile cerute de lege pentru atestat gi li se refuzd adoplia, aceEtia au calea contestaliei la
tribunalui din raza teritoriaid in care se afld domiciliul lor;
" in caz de aviz favorabil se emite atestatll qi se declangeazd unnd,toarea etapa in proceciura
adopliei ( deschiderea procedurii adopliei interne).

t32

STAREA CIVILA - Maria Harbidd ra-si2008

Atestatul este eiiberat cle cdtre direcfie, in situatia in care adoptatorr"rl 'sau farnilia adoptatoare
sunr apli sh adopte, oblinerea acestuia liind reaiizatd in 60 zile de la momentul in care a fost depusd

DREPTUL FAMILIEI

$l

cererea de evaluare
- de cdtre soiicitanli

Legea menlioneaz[ valabilitatea pentru 1 an a acestui atestat, dar care poate fi prelungitd anual in
sitgalia in care sunt indeplinite cerinlele la care ne-am referit gi s-a fEcut.o cerere de preiungire din
partea adoptatorilor.
Reevaluarea se poate dispune de cdtre direclie dacd evaluarea a avut un rezuitat defavorabil
adoptatorului gi a fost refuzatf, cererea acestuia. Competenla in solulionarea contestaiiei la rezuitatu
nefavorabil al reevaluirii aparline instanlei, respectiv tribunalului de la domiciliul adoptatorului.
Legea excepteazd de la condilia atestatului urmS.toarele situalii:
adoplia persoanei majore de cdtre adoptatorul sau famiiia adoptatoare care a crescut-o ii

"

timpul minoritalii sale;

parinteiui firesc sau adoptiv.
" adoplia copilului de cdtre sofuieste
obligaiia directiei de a asigura adoptatorului sau farnilie
O noutaie in piocedura-adopliei
adoptatoare, pe toatd durata evaiuirii, serviciul de pregitire, consiliere necesare pentru ca ace;tia si
qi asume in cunogtinfa de cauzi qi in mod corect atribuliile de pdrinte'
b. Dupd eliberarea atestatulni se deschidegtrocedura adoptiei interne( natiottale) care este o
etupd in realizsrea adopYieial reevalulrii apar{ine instante
r'-nmnpreni"
\r Ul IIP U LvIl Lq in solutionarea contestatiei la rezultatul nefavorabii
respectiv tribunalului de Ia domiciliul adoptatonrlui.
1"g." excepteazd de la condiJia atestatului urmdtoarele situafii:
. adop{ia persoanei majore Ce citre adoptatorul sau iamiiia adopia'roare care a crescut-o
timpul minoritl1ii sale;
cf,tre soful pdrintelui firesc sau adoptiv" adoptia copiiuiui de adopliei
este obligalia directiei de a asigura adoptatorului sau famili
O noutate in piocedura
adoptatoare, pe toati durata evaludrii, serviciul de pregdtire, consiliere necesare pentnr ca ace;tia s
;i asume in cunogtinla de cauzd 9i in mod corect atribufiile de pdrinte
In conformitate cu pianui individualizat de protectie, care are ca frnalitate adop{ia naliona
se constat6 dacd rezultatul demersurilor pentru reintegrarea copiiului in farnilia flueasca. de origi
sau in familia l6.rgita nu au reuqit'
Dacd in procesul de documentare qi evaiuare sunt gasili copii care nu fac subiectul adopfi
conform planului de proteclie respectiv deoarece pot fi reintegrali in familie, se procedeazS
instituirea mdsurilor de proteclie specifice situaliei lorIn acest scop, direc{ia generaif, de asistenld sociai[ si proteclia copiiului in a cf,rei ri
teritoriald se afl[ domiciiiui copiiului, efectueazd demersuri pentru reintegrarea copilului in fain
sau, dupd. caz, pentru plasarnenfui copiiului in famiiia extins[ sau substitutiva.
Aceasta agtoritate sesizeazd, ulterior dernersului respectiv, instanla judecS.toreasci de
domiciliul copiluiui penrru a se incuviinla deschiderea procedurii adopfiei inteme( naliona
penlru cazurile cu atestat.
in interesul copilului qi pentru a menline rolul tradi{ional al famiiiei in creqterea 9i educz
acestuia, art. 23 din lege pennite incuviinlarea deschiderii procedurii adopliei dacd. sunt indepli.
doud condifii, gi anume:
. planul individualizat de proteclie prevede necesitatea adopfiei inteme;
. p6rinlii copilului sau, dupd caz, tutorele, iqi exprirnl consimldmAntui la adopfie.
condiliile legii care o regiemeteazd;
I{otd.rArea pronunlata de Tribunal cu privire la deschiderea procedurii adopliei interne, rdn

I
t
I
T

i1
I
I
|t
r
I
-f

:f
l
-l

"

DREPTUL FAMILIEI SI STAREA CIVILA - Maria Harbidi ra5i2008

drepturile gi obligafiile parinlilor firesti sau. cupi caz. cele exercitate de persoane

fizice sau juridice, se susPendd;

pdrinteqti sunt exercitate rie citre consiliui judetean sau, dupa
" drepturile gi obligaliile rnunicipiuini
Bucuregti. in a carui razd teritoriaia doiniciiiazir
consiliul locai a1
"ui,
copilul, ( dar existl gi exceplie de la aceasta soiutie legala).
:) Incredintsrea capilului in verlerea adoptiei constituie etapa urmdloare din procedura
u adopliei de cfrtre
riesfdsuratd, confonn legii, Jiinrt obligatorie si anterioard fazei de Tncuviintnre
instanla comPetentdsau familiei care
lncredintarea provizorie a copiiului pe o durata de timp de 90 de ziie persoanei
aprecia, in mod real, cu
Joreqte ,a-t uoopt., pennite judecatorilor sesizali de cdtre Direclie si poatd
la relatiiie de familie care s-ar stabili in cazui incuviinldrii adopfiei.
'nrivire
Apr".i"rea cs privire hi aceastir adaptare fizicd. gi psihica a copilului in noul mediu familial se
^eaiizeaziin raPori de'
" condiliiie de naturd socio-profesionale;
. de naturS. economici, cuituraii, de limbi' religie;
o alte eiemente specifice mediuiui in care a trdit copilul pe iritervalul de timp cit acesta a fost
incredinlat gi iare prezintd imporranfFpentru a aprecia evolulia ulterioar[ a acestuia. in
situalia incuviinldrii adopliei.
in a cdrei
Dupa rdmAnerea irevocabilf, a hotdrArii pentru deschiderea procedurii adopliei. direclia
raz6 teritorialf, domiciliazi copiiul, in termen de 30 de zile de la aceastd datd, efectueazi
adoptatoare pentm
demersurile necesare identificlrii ceiui mai corespunz6tor adoptator sau farnilie
copil. Interesul superior al copilului este luat in considerare cu prioritale in aiegerea atioptaiorului
sau familiei adoptatoar-e.
a
Direclia are deci. o importantd atribulie ulterior procesului de seieclie a adoptatoruiui, pentru
.ierifica gi constata cornpatibilitatea copiluiui cu adoptatontl sau famiiia adoptivd.
in u..ri. .orraigi, direclia in a cf,rei iazd teritoriala se ai-la domiciiiul copiiului, sesizeazd ineciiai
perioadd de 90 de
instanla jr-rclecitoreascd pentru incled"intarea copiiului in vederea adopliei pe o
ziie'
J^ 1^-^
nare nu
flrr pqte
necr
^-a^ ceruta
atestatul adoprtatonrlui
^^-.+^ de
este necesar
in care
sifualii ?r
^^l^ 1
2 oir,ratii
in cele
iege ?increciin{area nu este
;au famiiiei adoptatoare.
Direclia are atribulia de a intocmi rapoarte bilunare in interesul copiluiui, cu privire la evolutja
incredintat
acestuia gi a relaliilor dintre el qi adoptatori, iar la sfArqitul perioadei in care a fost
copil*i, aceeaqi autoritate prezintd un- raport f,rnal instanlei competente in scopul incuviinlirii
adopliei de cdtre aceasta din urm[. Legea reglemeteazd expres gi situafiile in care poate t-r revocatd
sau prelungitd mdsura incredinldrii'
care
d) Incuviintarea adopliei este etapa care tncheie/finatizaezd procedura adopliei interne Ei
este datd in competentd exclusiv.d instan{ei iudecatoreEti.
dr
Autoritatea judecaioreascd incuviinfeazi adoplia numai daci aceasti mlsurd alternativd'
proteclie a copiluiui este tn interesul superior ai acestuia gi rezult[ din probele dosarului respectiv'
bteclia ur" otrib1rlia ca in termen de f zile de la pronunlarea hotdrArii pentru incuviinlate adopliei
qi atribulia de a evolulia copilulu
sa ingtiinleze in scris parinfii fireqti despre aceasta, si totociata, are
judecatoreascd.
in familia adoptivf, sau la adoptator, ulterior incuviinllrii de cdtre instanta
ieIn acest scop intocmegte trimestriai rapoarte in care sunt consemnate constatS"riie pe care
Aceear
f5cut cel pulin pe o perioadd de 2 ani de la decizia instanlei de a admite cererea de adopfiepostadoplie'
autoritate administrativd. are indatorirea legal1 de a asigura parinfilor adoptivi servicii
Autoritatea Nalionaid pentru protec{ia Drepturilor Copiiuiui, organ de specialitate al administrali
Ministerului Muncii.Solidarita

UKr,yIUL|AlWREACIVILA_MariaHarb5d5Iaqi2008
SocialegiFamiliei,monitorizeazd,respectareup*nffito,,tuffi
:;:'i2004 cu privire la protectia gi promovarea drepruriior copiiului gi cle C";;.nt,;
i""r"ii",
unire cu privire la drepturile copiluiui,

ratificata prin Legea ni. talt990. Are totodat6,",;i;;"; -1

coordona9icontrolaactivitateadeprotec!ieqipromoVareadrepturilorcopi1ului.
Autoritalile publice sau organismele private- autorizate pot infiinla.
organiza ;i I
dezvolta'servicii de prevenire a separdrii copilului de famiiia ru, p..rr- gi
servicii de-proteclie
speciald a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pdrinliior
sdi, numai ciaci ;, i
obtinut licenta de funcfionare pentru serviciui respectiv, eliberata de Autoritatea
]rl;;;;; I
pentru Protec!ia Drepturilor Copiluiui.
Licenta de funclionare se acordd pe baza indeplinirii standardeior minime
oblieatorii I
elaborate pentru serviciile de prevenire a separdrii copiluiui de familia
a
sa, precum ;^;;il
serviciile de proteclie special[ a copilului lipsit temporar sau definiv de ocrotireo
pa.irrtilor s6i.
i
Standardeie sunt elabolate de cdtre Autoritatea Nalional5. pentru Protectia
Drepturilo, Coolf,.fr_,i I
;i se aproba prin ordin al secrgtarulr.ri de stat. In acest scop, Ordinr-ri nr. 45 Oin ZS martie ZAA4
aoroba standardeior minime obligatorii privind procedura adopliei interne.
Standardele minime obtigatorii5 urmS.resc, in principal, asigurarea gi garantarea
prestirrii, in conditii de celerita:.,
servicii de calitate copiilor ai caroi plan indiiiclualizat cie protectie
1,1":t internd. pdrinfilcn fireqti
propune ca finalitate adop{ia
ai acestor copii, precurn
-- qi
r- persoanelor
r-^"-:^--^"' v'
si t]
familiiior

adoptat.

care doresc sd adopte sau care zu

Serviciul de adopfie, in aplicarea acestor standarde actioneaz[ in respectul interesului
sr-rperior ai

copiiului,

al

demnitalii

9i

indiviclualitdlii persoanei

firnctionaliufe ;i competenii matw,rali:

Servicii pentru copil constflnd in :

evidenfa copiilor

in raport o^" urmdtoarele .r;;;i-'J;

al cdror pian individuaiizat

adop!ia;

,l

de . proteclie stabilegte

servicii pentru familia potenfiai adoptatoare care realizeazl. activititi de :

infonnare gi sprijinonsimldrnAntul la adoplie

ca Finaiilate I

in procedura adopfiei inteme un rol esential revine direcfiei in a c6rei raza teritoriald
domicili
copilul gi care are importante atribu{ii:
procedurii adopliei interne;
Ls zrut Lrs r4 ni1Li1 rarrlallcrll oellnlllve
$l revocabtie a hOtd.rarii judeCdtOregti
prin care s-a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne efectueazd demersr-rrile
necesare identificdrii ceiui mai potrivit adoptator sau ceiei mai potrivite
familii aOoptatoar.J
pentru copi;

in vederea adopliei unei nrde di

familia extinsd, asistentului maternal la care se afl6. copiiul ori unei alte persoane
sau familii
ia care copilul se afl[ ?n plasament:
r35

DREPTUL FAMILiEi

$I

STA

ffisoiicitdridinparteapersoanelor1raisusrrren!ionate,o

direclia efectueazl
persoani sau'iarnilie

demersuri pentru a identifica pe raza sa adininistrativ'teritoriall

atestate qi atlate in evidenla Oficiuiui;
nalionar a persoanelor sau fa'riliilor
soriciti oficiurui transmiterea iistei centraiizate la nivei
pentru adopfii, in situalia in care nu a identificat o
atestate ;i inscrise in Registrui nalio'al

p"rrotlasatrfarniiieadoptatoaredintreceleprevdzutemaisus:
potrivite pentru copil linflnd cont de interesul
P alege acroptatorur sau iam'i;r adoptatoar-e
superior al acestuia;

urrna rezultatului Pozitiv-

copiluluicuadoptatorulsaufamiliaadoptatoareg]sesizeazd,in;*
copiluiui in vederea'
instanla judecdtoreascd. pentru increciinlarea

adoPfiei;

'

,-.:--^,^ ^.,^1,,+

de cel pulin 2 ani dupi incuviinlarea adopliei'

sa asigure pdrinlilor adoptivi servicii postadoplie
Direclia <je ra aomiciiiui copiiului are obligalia
astfei
de aiopfle, fiind organizat gi dimensionar
prin compartimentur de profir din cadrul ,.*i.ioiui
de care
de celeritate, oferite de personalul calihcat
incat sa rlspund[ tuturoi soiicitdrilor in condifii

ot?:il;^rtimentur

postadoplie asiglri.
in
ai''ute i:".'i""o'.
",*i:itr 1'-:Y'11':^::::t::1: 'L'i:":t;:t1.
biorogice. Astfei, persoanele sau farniiiile
'edeie
adoptatoar", .opiiio, adoptaii'qi famhiei
cie soriii:igi
programe
servicii
ia
o.".,
uu
de arr. 54, i' cadrur compartim"*iui postJdoplie
adaptatenevoiiorior,acces^ibileatatpepianlocal,cdtginafionai.
gi rno*itcrlzzte.a evoluliei copiiului Si a reiariiloi
Acesi. cunrp-ariimeni asigura totoc,atiur,;-ldirea
cooii'
perioadd prev5.zut6. de lege in consecintd'
dintre acesta gi pirinfii sdi adoptivi pe intreaga
de sprljin 9i consiliere privind solulionarea
persoanele qi farniliile adoptatoare beneficiazd
pentru prevenirea ,"purniri copiiului de pdrintii sdi, prec.rn qi
probremelor apdrute in famirie.
sdi, se
separat temporar sau dehnitiv de pdrinlii
copilului
a
speciale
protecliei
rearizarea
pentru
qi fi'rnclio neazd'urmdtoarele tipuri de servicii:

trgonir.ura

.
.
o

servicii de zi;
sewicii de tiP fanrilial;
servicii de tiP rezidenliai'

AdoPlia internafionald
expres in regea adopliei gi implica
Beneficiazd de o procedurf, speciaia prevdzutd
11.3.

autoritzri

ad.ministrative de profii, cum sunt:

i :: nt.274l din 21 iunie 2004 cart
baza Legii -in
infiinlat
o.R.A.),
Adoplii(
pentru
Romfln
1. oficiul
administraliei pubiice centrale' cu personalitate
are natura,rn ri org; de speciaiiiatl al
{tzice
care se asigur6.la domiciliul unei persoane
serviciile de tip familial sunt acere servicii prin
urmafi
temporar sau definitiv de pirinlii sli, ca
cregterea sau ingrijirea copiluiui ieparat
sau famlii,
a stabilirii mdsurii piasamentuMl

o^.,o qeruicii nrin

prin care se aslgura pr otecfia, creqterea gi ingrijire
serviciile de tip rezidenlial sunt aceie sen'icii
condifiile prezentr
de parinlii sdi ca unnare a stabilirii in
definitive,
sau
temporar
separat,
copiiuiui
categoria serviciilor de tip rezidenlial centrele
din
parle
fac
plasamentuiui;
a
m'surii
legi
de t
in regim de urgenld; sunt considerate servicii
plasament gi centreie de primire a copilutui
pri' reoryanizarea comitetr:lui rtomin pent
rezidenliai qi centreie maternalej*ridicd, infiinlat
gi"coordonor. i activita!ilor referitoare 1a adoptie'
Adoplie( c.R.A.), cu atribulii de s'upraveghere
af
centrall cu atribulii in domeniul adopliei
Acest organ funclioneaza in caiitate de autoritate
cooperarea internalional6 in acest domenitt'
in subordinea Guvernului care are si rolul de a reaiiza
in domeniul adop{iei' intre care:
Romfrn petttru Adopliiare nuilleroase atribulii

DREPTULFAMILIEI$ISTAR.HALNILA_lviarla-nalUdudlqsl/UUb
persoand sau thrnilie

adrninistrativ.teritorialZr o
demersuri pentru a identitic'a p. ,-u sa
atestate 9i ailate in evidenla Oficiului;
-1 -^r:^-^r ^ ^o-.^o-clnr e^,, I
pentru adoplii, in situatia in care nu a ider-rtificat
atestate Ei inscrise in Registrul nalio'ar
dintre cele prevdzute nrai sus;
persoand sau familie adoptatoare
ril rinAnrl cont de

superior al acestuia:

copiluluicuadoptatorulsaufamiliaadoptatoareq]sesizeazd,if}**
urrna rezultatului Pozitiv' instanlajudecdtoreascdpentruincreciinlareacopiluluiinvedefe?..,

adopfiel' :-----^
de cel pulin 2 ani dupa incuviinlarea
qervic.ii postadop!ie
nost
adoptivi servicii
-x-:-+i.r^- arlnnri.,,i
are obligalia sa asigure pdrinlilor
copiiurui
dorniciiiui
1a
de
Direclia
d. uiopqi-, fiind organizat gi dimensionar astfei
,.*i.iurui
cadrul
din
profir
de
compartimenrul
prin
califrcat de care
in condilii de'celeritate, oferite de personair-rl
incdt si rlspund.a tuturoi solicitirilor
ut'3:il;.rtimentul

postadopfi: o'igl-l'1, :",*i:ll 1'^.,T".'.':^:::,:t::1: ,"1,,1ii:t:*1.

in
amte i:'""t"o'
biorogice. Astd, persoanele sau farniliile
'eieie
fami"riei
adoptali'gi
adoptatoar.,
cie s-'.iiii:r
programe
gi
servicii
ia
o...,
u'
"opiiio,
de art. 54, i' cadrul compartira"n*tui oostadoplie naficnal'
pe plan iocal' cAt 9i
aoaptate nevoiior ior, accesibile atat
unnirirea gi rnorriior \z.zr?.a evoiuiiei copilului tt " :t1t::;'i
Aces.r conrpzntimeni asiguia totoiati
coc11'
perioadd prevdzutd de lege in conseclnta'
intreaga
pe
adoptivi
sdi
parinlii
gi
dintre acesta
privind solulionarea
benefic iazi, de spriiin gi consiiiere
adoptatoare
gi
farniliile
persoanele
pentru prevenirea ,"piraiii copiiuiui de parinlii sdi, precr"rrn 5i
probremeior apdrute in familie.
piriniii sli' se
separat teinporar sau dehnitiv de
copilurui
a
speciare
protecliei
pent' realizarea
de servicii:
lrgonir.ura qi func1io neaz|'urmitoarele tipuri

.
.
o

sewicii de zi;
sewicii de tiP famiiial;
servicii de tiP rezidenlial'
lL 3 . A d.o P li a intern afi o n ald
ar-rtoritil:
expres in iegea adopliei gi implici
prev[zutd
speciai[
procedurf,
o
de
Beneficiaz[
administrative de Profil, cum sunt:
2004 carr
baza Legii *- 2'74r din 21 iunie
i*
infiinlat
o.R.A.),
Acioplii(
penrru
1. oficiul Romln
personaiitate
ai administraliei pubiice centrale, cu
are nahrra unui organ de speciaritate
asiguri la domiciiiui unei persoane fizi'ce
prir
servicii
acele
sunt
familiar
tip
de
serviciile
ca urn'Iart
"ur."e
temporar sau definitiv de pdrinlii sil,
copiluruiieparat
ingrij.i.rea
sau
cregterea
sau familii,
a stabilirii mdsurii piasamentulotl,
o^o,o oo,,.,rieii prin
nrircale se aslgura pt:otec{ia, creqterea gi ingrijire
Serviciite de tip rezidenlial sunt acele sen'icii
prezent
ca urrnare a stabilirii in condiliile
sdi
paiinlii
de
definitive,
sau
copiiului ,"purut, temporar
serviciilor de tip rezidenliai centrele
.ut.g*iu
din
parte
fac
prasamentului;legi a misurii
de t
reiim. de urell,lsunt considerate servicii
in
copilului
a
primire
-t.
de
..nt
qi
plasament
pent
reorganizarea comitetului rtomfln
pri'
infiinlat
maternalej*ridica,
gi
centreie
rezidenliai
la adop{ie'
gi' .olraor.or.I activitzrlilor referitoare
Adopfie( C.R.A.). cu atribulii de ffiaveghere

Acestorganfunclioneazaincaiitate-deautoritatecentrai[cuatribuliiindomeniui^*|i:].i'
in acest domeniu'
si rolul de arearrzacooperarea internalionalE

in subordinea Guvernului care are

adopliei, intre care:
petttru Adop{i\are nuilreroase atribulii in clomeniul

DREPTUL FAMILIEI

STAREA CIViLA

- Maria Harbidl

depune diiigentele necesare pe lAngd autoritalile statului al cirui cetdlean a adoptat un copi
aflat in evidenfa sa, pentm ca acesta si beneficieze de garan{iile. qi normele echivalente celo
existente in cazui unei adoplii nalionale;
. tine eviclenla centralizatd a tuturor adopfiilor incuviinfate;
acte nonnative, norme gi metodologii in domeniui adopfiei" elaboreaz[ proiecte defamiiiilor
car,e au domiciliui pe teritoriul altui stat, parte a Convenliei d
Cererile persoanelor sau
la Llaga, gi care doresc sd adopte un copii din Romdnia sunt transmise Oficiuiui prin intennedirautoriralii centrale competente din statul respectiv sau organizaliilor saie acreditate.
i'
Cererile vor fi luate in considerare, in evidenla Oficiului'dacd' se atest[:c6: ' , :j '|' ' ':'
. adoptatoml sau familia adoptatore este apt potrivit legisialiei aplicabile in statui primrtor';
beneficiat de consiliere in statul primitor;
" adoptatorul sau famiiia adoptatoareesteauasiguratd
o perioadd de cel pulin 2 ani;
" urmdrirea copiltrlui dupd adoplie pentru eopil qipefarnilie
in statui primitor.
" sunt asigurate servicii postadoplie
Oficiul, ulterior, va inainia instanlei judecdtiregti cererea de incuviinlare a adopfiei, insolitd t
,iocumentele necesare. Oficiul are obligalia. de a se aigura ci adoptatul va benehcia in,!ara strS'ir
,de earanliile gi normele echivalente acelora existente in cazul unei adoplii nalionaie. Dispozilii
proledurale incidente in cazul adopliei iqteme se aplicd in mod corespunzdtor, iar in cadr
procesuiui va

fi citat gi Oficiul Romin

pentrr-i Adopfii'

Ofrciul trebuie s[ urm6reascd evoiulia copilului pe o perioadi de doi ani de ia incuviinlar

adoplei qi in acest scop va solicita transmiterea de rapoarte trimestriaie autoritafli centri
competenre sau organizaliei acreditate gi autorizate din statul primitor.
Daca ulteri.or aCcpiiei internalionale, a-uop-ralorli sau iamiiia adoptatoare i$i stabileqte domicil
in Rominia, urmlrirea evoluliei copiluiui cade in sarcina direcliei in a cdrei razd teritoriali ili i
domiciliui adoptatul. Oficiui este condus de un secretar de stat, numit prin. decizie a primul
ministru care indep i ine gte unndtoarele atribulii princip aie :

de execulia acestuia, fiind ordonator secundar de credite;

profesionale a personaiului din cadrul Oficiului;

administraliei centrale cu atribulii in dorneniui adopfiei;

contpetenld ale acestora;

adoplie, pril lntegrarea acestor activitdli in sistemul de servicii gi institulii organiza

autoritdtile administraliei publice locale.
in structura Oficiuiui funclioneazi un secretar general, personalul Oficiului frind fonnat
funclionari publici qi personal contractual numit, respectiv incadrat, potrivit legii8.
In scopul intocmirii gi organiz[rii ia nivel nalional a evidenlei in materia adopfiei. OficiLrl
obligalia de a intocmi qi de a line la zi Registrul nalionai pentru adopliiRegistrul conline date referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, romAne sau strline, pre
ci
no'la.afo'irnnls
la copiii pentru care a fost deschisi procedura adopliei interne, pentru cei cirt
VlVt rLrJ
91 UVl'
s-a pronunlat o hotarare judecltoreascd de incredintare tn vederea adopliei sau de declarz
nulitdlii acesteia.

STAREA CIVILA - Maria Harbidi

$l
': ': i

DREPTUL
'--FAMILIEI

rqsi2008

=,'
z.Autoritateaiuoecltoreascii"afina_la-11el1rr;torac11l!tei
aceeaqi p roced u rd:
i.

t-*-t

rrnind

w'

2'7312004

"u!ionate;,
poririo. si realizarea.prin acelaEi act normativ-Legea
se remarci aldturi de alte aspecte
pentru ambele feluri de
cadru regal qi o tratare unitari
privind regi*ui 1uaor" ai adopliei u ,rnui
al copilului beneficiar
in rot cursur adopfiito-r, lntgresu! superior
efectiva jaiirn adopfie'
de proteclie, cdt 9i o garanlie
^tJjfi
a1 acestor mf,suri altemative
in priinul rind
speciale ptnutt adopliile internalionale'
actuali-Ltnrlliyi!-9onOi1ii
dar 9i
Regiemei-a;ea
intenraliona.le'la-care Rornlnia-este-parteg'
oo.,u.n1inur
naponal'a
regisialia
,entru a alinia
gi a se impiedica traficul de
rom6.ni adoptali in strd'inltate
.opliio,
evolulia
unnari
purea
a
se
oentru

:.l,mmn$:Tjiere

copii.

Adoplia

r-ffi

_.

intema{ional1,?:]i:,:1lli.,

cu domiciiiul
in Romania de cdtre o persoana sau familie

T'i'l##;;;il;;upri,aor,pozili'eleFuT:??_r^l*o=;;

in Romania, situatie in care n'o"d""

,,
:1d: ":]:"'l*1rf:'Fl;1;"t:i;'ln"n*.,,n',
3u*,;t *pn"
ramilie cu domiciliui in
o persoanr

'r:
generaie de
se c'prind, pe.lingi condiliiie
.;T;
proceduri
,rn.i
indepiinireu
r
^u"o,j,LlLT,llil;Jii'l1l':,ffffiJi;;"*#u;i.";;
strdindtate presupLrne
nalionald, qi anumite cerinle speciale'
;;;p1ie
pentru
necesare
formd,
iond qi de
"ri;; i; pr.utuuita incuvii*1arii adopliei intemaqionale ln iaza
impricar;;
c?7'
a) organecompetenre
intervin anumite organe strii'ne 'si- dupi
intemaiionaie
prealabild in"u.,riirrl'arii "a"p1i"i.
t"T;Tt;;'J
din statut s*din (parte a
:[]}|:']:ttttffjZ?" ou,*uatea cenrraidiutcontpetentd
cazul statelor cLe nu sunt pdryi ia
in
,ti{ii";;i,i;":.dt*-,
organ
convenliei de la tl4ga) sau
tn domeniul adopliei internalionale satL
au'ihu'tii
cu
crisenznatd
ar"Ltoritatea
conventia de 1a Hag a*t"ij"Jtir::,',:r:;::;u:f,;::f
care esre .rganul
trebuie sd ne autorizate 5i de onrciu,
::::^itare

aceast6'faz6"
cu organrsme
aaministraiiv intern curol deterrninantin
.j-.^-r.a ^.{^nriq intertnafionari
intr
tn ceea ce privegte adoplia
c) Autoritdrile ;;nnare pot colabora
priniitor, numai dacd acestea sunt
stanri*i
t.ritoriulactivitaC-p.
private care igi a"rmqo*a
qi autorizate de Oficiu
acreditate de statulrespectiv
1a Haga'
Hasa" in Ivederea!
^^-r^* /-nnrrenriei r1e
de ia
ce se impun' conform Convenliei
mlsurile
ia
sd
obligat
d) Oficiuleste
care ar putea fi realizata cu prilejul
naturl,
alt[
de
sau
firrurr"iure
prevenirii cagtiguritor riecuvenit.,
.onu"trfiei menlionate qi Legii ru'
oui."ti".ro,
contrare
oricdror.pro.ti..
san
adopliei gi descurajdrii
precum qi oferirea de cdtre adoptator
qi
sponsorizdrile,
donaliile
,TDAA4.Legea interzice
sau indirect' de orice
pnn persgarle.;;"tp"t..'in mod dir-ect
on
propnu
nume
in
din cadrul
familia adoptatoare.
impricate sau persoanel0r fizice
direcliiior
ofi.i*irri:
necuvenite
foloase materiaie
de adoplie'
ur
desfb'"'are ?n
inr,i*liifor publice implicate in procesul
,rtnntiei intemalionale
internationale desfb$uraLc
^^oAr*a adopliei
procedura
in
private
orgarusmeror
in care au
Este interzisd participarea
acestora, cu exceplia situaliei
personalului
sau
qi
membrilor
aplicd
Romania.Interdiclia se
calitatea de adoPtator'
Proteclia Drepturilor
sns, Autoritatea I'{alionald pentru
mai
de
interdicliilor
in situalia incdlcirii
p"rrdunei juridice implicate'
instanlei iuclecltoreqti dizorvar"*
solicite
sd
obrigatl
este
copilului

Cerinte de fand
^,L-, diferenfa de varstd sau lips
consimlimdntul,
capacitate4
privind
in afar[ condiliilor generale
pentru AdopJii qi apoi instanl
Romdn
oficiul
irrt.*o1ionur.,
etc, pentru adopliile
'rcleniei
11.4.

t38

DREPTULFAWREACIuLA-MariaHarb5ci5la1i2008l
LruLIrs sI
1r-rdecatoreascd
sa
,:;:'"il:'uclbu'r trebr-rie

verifice
venrlce si
daCd sLInt
sr-rnt reallzate unndtoarele cerinte specifice acestui
$l oaca
fel cte,

'

acloptatorul sau urrul clintre sogii'lin farnilia'adoptatoare care cionriciliaza

in strdinatare .rr.'
bunicul copiiului pentru care a fost incuviinlatd dlschiderea procedurii adopfiei;
I
" existd alte solicitdri de adoptie clin partea rucielor copih-rlui pdna ia gradul IV, cu domiciiiul ?' I
R-omflnia in care scop, direclia de la domiciliul copih-rlui va ?ntocmi
un raport care va
- -fi .
analizat de instanla jr-rdecf,toreascf,, sesizatd cu cererea de incuviintare
a adoptiei;
I
" adoptatorul sau familia ad,optatoare indeplineqte conditiiie de eiigibilitate pentm adoptie gi t
este apt s5' adopte in conformitate cu legislalia aplicabild in.statutpdm-itcr-gia-benaficiaf
- cie
-" t
consiiierea necesard, in vederea adopliei in statul prirnitor;
t
o este astgltratd urmdrirea evolutiei copilului dupd adoplie pe o perioada de cel pulin 2 a'i;
asigurate servicii postadoptie pentm copii gi famiiie in
"
primitor.
I
" . ..tYnt de ci-tre adoptator a acestor condilii se atest[ de cd,trestatul
indeplinirea
autoritatea centrald competentdL
din statul primitor sau de cf,tre organiza{iil,e sale acreditate gi autorizate in condifiile
legii.
I
Numai dupd ce se face dovada acestor ateqrarc .ererea adoptatorului este luatd. in evidenrd
clef
Oficiul RomAn pentm Adopfii.
ILS. Cerinle de

forma

Cererile de adopfie, fomuiate de acioptatorii cu domiciliul in straindtate se transmit

Oficiului, prin:
intermediul autoritS,tii strdine competente gi trebuie insoiite de urmdtoarele doctimente:
e ull raport intocmit de autoritlliie competente din statul primitor, cuprinzind infbrmaiii cu.
privire la identitatea persoanelor care doresc sd aciopte, capacitatea gi aptiluclinea
ior de a
adopta, siruatia lor personal5., famiiiaii, materiala. gi medicai6, mediul
social, motivele care ii,
detennina sa adopte un copil din RomAnia, precum gi cu privire la copii pe care
a putea sd*i.
nrirneaqr':i, spre adoptie; concluziile raportuiui
Hr'arvorvc
vor fi suslinute prin clocumenteie eliberate de
autoritAlile competente din staful primitor;
" certificatele de nagtere qi de c6sdtorie gi actele de identitate aie pelsoanelor care doresc sa'
adopte, in copie iegalizatd gi insolite de traducerea ior legalizatl in iirnba
rorn6.nd:
. cazierele judiciare ale persoanelor care doresc s[ adopte;
6 raport medicai intocmit separat pentru fiecare ad,optator;
n actul din care sd rezr-rite cf, existd. garanlia cd. adoptatul are posibilitatea s[ intre
si sd
'''
locuiasca pennanenet in statui primitor.
Documenteie prev5'zute vor fi prezentate in original gi inso{ite d.e traducerea
iegalizat[ ?n 1imba
roma-na.

11.6.

Procedura adopfiei internalionale

incuviinlarea adopliei internalionale este cle coilpetenla instantei judeci.toregti

romAne, daci ce1
'
putin una ciintre pdr{i are doiniciliul in Rom6.nia.
,
Instanlele judecdtoreqti romAne sunt exclusiv competente s6 judece proceseie
privinC
?ncuviintarea deschiderii procedurii adopflei interne, incredintarea
in vederea adopfiei gi
incuviinlarea adopliei dacd cei care u.*"ura a fi adoptat are domiciiiul in
RomAn'ia gi este cetf,tean

strlin sau fEri cetdfenie.

Cererea de incuviinfare a adopfiei, ?nsofitd, cie documentele indicate
anterior se ?nainteazd
instantei judecatoreqti de cdtre oficiul Romdn penrru Adoptii.
La judecarea cererii vor fi citali:
' direclia in a c5'rei tazd teritorialS. se afl[ domiciliul copilulLri. persoana sau famiiir;

romAn,

.:

adoptatoare gi oficiul.

139

UKE,Hl@l5'l'AREACIVILA_MariaHarb5d5Ia5i2008
Tribunalul poate transrnite oriie proba admisd de lege, fiind necesard si prezentarea de c6tre
direclie a raportului de anchetd sociaid privind copilul.
Dacd minorul a implinit 10 ani, i se va solicita consimtf,m6.ntul pentn-r adoplia sa interna{ionala.
{nterior pronunlirrii asupra cererii de incuviintare a adoptiei internationale, instanta
':rciec5-toreascd va analiza raportul directiei referitor la existenla altor solicitdri similare din partea
:udelor copilului pdnl la gradul IV, cu domiciliui in Rominia.
ILcL
a prurrLullarua
nrnrrrrnfareq astlpra cererii de incuviintare a adopliei instanfa judecdtoreascd
va avea in vedere
:i iocumentui care atestf, ca Oflciul gi-a indeplinit obligalia de a se asigura cd adoptatui va beneficia
:n lard strS,ina de garanfiiie gi nonnele echivalente acelora existente in cazul unei adopiii nalionaie.
juaecata urmeaz6 regulile procedurii necontencioase prevS.zute de
Codul Oe proceAura civiiZi. cu
:;.lcepfiiie prevdzute de lege, iar tribunaiul se pronun!5. intr-o hotdrdre supusf, recursului.
Oficiul are obligafia de a se asigura cd adoptatul va beneficia in lara strdind de garanliile qi
:lormele echivalente aceiora existente in cazul unei adoplii nalionale. La pronuntarea asupra cererii
re incuviinfare a adoptiei, instanta de -judecatd va avea in vedere gi documentul care atest1

'

-ncieplinirea acestei obli ga1ii.

Dispozifiile procedurale incidente in cazul adopliei interne se aplica
:ius, in cadrul procesului va fi citat gi oficiui Roman pentru Adoptii.
I L 7 . Efe ctele a d o p f,i ei inte rn atio n al e

in rnod corespunzitor. In

tr.fecteie adopliei internalionaie sunt identibe cu cele ale adop!iei na{ionaie gi i'izeaza
eumele.domiciliui. locuinla adoptatului, obiigalia de intrefinere, vocatia succesoralS. gi cerdienia
acioptatului 10.
.
fLUSue
ocqo
112 I'] n^A
14i
-t--r--:.^x
- J-:,-:-1
-IlllglTlallofiaie
-f--+-!ru. LtJt-/-vv"i
----,^J^
iluuPrrsr
PTEVELTE ud trrtrulslc
!I cele ale anularll adoptlgl
internalionale asupra cetaleniei adoptatuiui sunt prevS.zute in Legea cetdleniei ronrAne nr.2ll1991.
republicat5..
Pebaza hot[rArii judecdtoregti irevocabile de incuviinlare a adopfiei, Oficiul eiibereazd,, in termen
cie 3 ziie de la data comunicS.rii acesteia, un certificat care atestd cE adoptia este conforrnf, cu
normele Conventiei de la Haga.
Deplasarea adoptatului din Ror:rAnia in statul de domiciliu a1 adoptatorului sau al farniliei
adoptatoare este posibila numai atunci cAnd hotdr6.rea de incuviinlare este irevocabild.
Adoptatul se deplaseazd. numai insofit de adoptator sau de familia adoptatoare. in conditii de
sieuran!5. corespullzdtoare nevoiior adoptafuiui.
Oficiul are obligalia sa umdreascd evolufia copilului gi a relaliiior dintre acesta gi parinlii sii
adoptivi cel pulin 2 ani dupa incuviinfarea adopliei, prin intermediul autoritblii centrall .o*p.t.r.,.
sau al organizaliei acreditate ori autorizate din statul de domiciliu al pariniilor adoptivi.
In acest scop, Oficiul trebuie s[ solicite transmiterea de rapoarte trimestriale autoritl1ii centrale
competente sau organizaliei acreditate qi autorizate din statul primitor.
In cazul in care ulterior adopliei internalionale, adoptatorul sau familia adoptatoare isi stabileste
domiciliul in Rom6.nia, urms.rir6a evoluliei copilului cade in sarcina Oirecliei in a carei raza
teritoriald adoptatui iqi are domiciliul.

3.

Organivrele private
In acceptiunea H.G.nr. 144212004 privind serviciile gi activitlfile ce pot fi desfhgurate de catre
organismeie private romAne in cadrul procedurii adopliei inteme, prin "organisme private" se
inlelege asocialiile, fundaliile, federaliile, precum gi filialeie acestora, icreditate in condiiiile 1egii.
Pentru a putea infiin{a servicii de adoplie intern5., organismele private acreditate trebuie sd obtina, in
condiliile legii, licenfa eliberata de Autoritatea Nationald pentru Proteclia Drepturilor Copilului.

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

Maria F{arbldd

ra5i2008

i-

!*

Uirerior obfinerii licengei. organisrnele private romdne des_fhsoara activitf,ti in cadrul procedurilor de tadoplie intemi in baza inciieierii convenliei de pa-rleneriat cu Directia generaid de asistenla sociala
3.
;i prorectia copilului in a cf,rut razd. administrativ-teritoriald, desfhqoard respectivele activit[!iPersoaneie care benefictaz6. de serviciile gi activiiltile din cadrui procedurii de adoplie intemd cie l,*
citre organisinele private sLlnt:
" copiiul al carr-ri plan individualizat de proteclie are ca t-rnalitate adoptia intema,
]' -. faurilia potenlial adoptatoare,
E.
. p[rin!ii fireqti;
j

: '
comunitatea. ,
I-=Organizaliile privare stririne cu sediui pe teritoriui acestui stat pot colabora cu O.R..A.. in L.
o

,Jomeniul adopliei internalionale, numai dacd sunt acreditate potrivit cu dispoziliiie iegale din
stateie de origine qi
autorizate sd colaboreze cu Oficiul, aceste organizalii trebuie s[ indepiineasczi
Pentru a

fi

autorizate.

|
b

urmdioapele condi{u.
sd: fie persoane juridice legal constituite in stateie de origine;
E.
asupra
protecliei
Convenfia
copiilor
care
a
ratificat
unui
stat
teritoriui
pe
si aibd sediul
;i
cnoneriirii ?n materia adopfiei internalional8 incheiatl laHaga ia 29 rnai 1993, sau ale ciir-ui i--j.
4.'
autoritAli competente au incheiat acorduri de colaborare cu Oficiul;
t
sd fie acreditate de autoritaliie competente ale statlrlui ?n care se afld sediui Inr cn^rqI nanlrrr

t-

"
o

activitali in domeniui adopliei internalionaie;

4.i:
" sl unndreascd scopuri neiucraiive;
. si fie conCuse Ei adrninistrate de cf,tre persoane calihcate,
i -,
,^
" sd se afle sub supravegherea autoritdlilor competente ale statului unde este sediul lor soclai 1n!-ceea ce privegte alcd,tuirea. funcfionarea gi situafia lor l-tnanciarf,
rl'rginizaliile private strf,ine iare indeplinesc condiliile prevf,zute se vor adresa Oficiuiui in vedereal auiorizirii. in situalia in care sunt indeplinite condifiile prevd.zute de prezenta hotdrire precum giL'
ceie impuse de Convenlia de ia l{aga, qi/sau ale acorduriior de colaborare bilaterale in dorneniul, - -.
adocliei. Ohciul va autoriza organizalia privatd str[ind solicitantS. pentru o perioacid. de un an.
t
Legea nr.21312004 prin reglementdriie de drept material, in plan nalional gi interna{ional. dearocedurd gi institutional, incheie procesul de armonizare a legisialiei in dornenir"ri adopliei lq
ne.;oile situatiei cie fapt qi in acord cu cerinlele aderdrii RomAniei la Uniunea Europeand.
L
/-^'{-'r
judecdtoresc
este de naturl sd
\- 4Lrr Lrr. ur
^*^^-:-,atoric(
institufional) creat 1a nivel administrativ qi
541rrr
-'gi
garanlii
legaie gi procedLrrali
asiqure realizarea adopliei in interesul superior al copiiului oferind
necesare acestui scop. Faptul cd decizia finaii de incuviinlare aparline autoritS"lii judecatoreEti are c*cFe.r
cnn''ircq tv.osponsabilitAlii societdlii, previne ilegalitllile manifestate anterior gi pr-ine sub - vrvvL
JlJvruvs
control judiciar activitatea autoritaliior administrative cu atribulii in acest
t
domeniu.
Este de obselat (remarcat) c[ noua reglemetare urmf,reqte descentraiizarea, reglementinq' principalele activitdli de verilicare, documentare, evaluare a garantiilor moraie gi malgriafe alLadoptatoruiui sau familiei adoptatoare qi decizia, nu la centru( Guvem), ci consiliul judelean gi
iespectiv la consiliiie iocaie ale sectoareior municipiuiui Bucureqti.
i
Consider[m c5. aceastd verigd organizatorica ( directia eenerald de asistenld sociala qi protecti5'
copilului) aflatd in subordinea consiliilor judelene, in cazul municipiului Bucureqti trebuia plasatd l3
consiliui general ai Capitaiei qi nu la sectoareie acesteia pentru respectarea principiilor dL_
icterhizqre ua n.c'nnslgr
adminiStrative, in Sensul c5. adminisiralia unui SectOr din Bucr-ireqti nu este
vr6
de niveiul ierarhic al administraliei judetene.
desfdgr-rra

it

Ut'
It- ,1 ;i

DREPTUL FAMILIEI

$l STAREA clvlli - ilaria Fiarbdcii ra,si2008

Al5turidealtenor-rt5.tiin-p-Glu.ou.top1i.ffi,,..i-iGi]rmai*u..*a,urda
autoritdlii adnrinistrative in realizarea
ei, Iegea prevede i;;;;;.,-'.o'.1,,,
ii:e*iei in a c.rei raz_a
terjtorialI domiciliazd copilul, care face
demersuri penrn]:
o reintegrarea copilului in familie;
o plasamentui copih-riui in familia extinsd (parintii,
copiiul ;i

n-rciele firesti aie acestuia,

p6.nd la
persoaneie aitele iiecat .-t.
.*" apartin
extinse, care, in condiliite t*gii, asig,rrJcregterea
si
ingriiirea
copiluiui).
Direclia de la d'omiciliLrl copiiului efectueaid
o.m"ersr.i pentru..inrJgrur.a copilurr-ri
pentm plasamentul acestuia in familia
in famiiie sau
extinsd ruu ruirri**"^;';#planului
vulrluLrvu
y\)
ui4/ia
individuarizar de
proteclie care are ca finalitate adoptia.

IV inciusiv) sau in farniiia substitutirra (

famiiiei

gradr-rl

Planul individuaiizat d,e protlclie reprezintd

documentul prin care se rcalizeaz..planifrcarea
serv'iciiior' prestaliilor mrsurilo, i"
5i
qto,..1r.'rp;Jia a. copirurui , pe bazaevaiu'rii psihosociale
acestuia qi a familiei sale' in vederea-integrarii
a
iopli"iui var,"
care cr
a rurl
fost separat de lamllia
famiiia sa,
mediu famiiial stabil, in cei mai scurt
sa, intr-un
timp [osibi1.

."ail;fiil ffi1"]!il,'J:Hffi:in[J';1'ilu;;-uu eeuat, se poare stabili ca nnarirate

a pranului

in legea adopliei existd o contradiclie in se11{

cd art. 39, dd, drephrl bunicilor in
cadrul adopliei
internafionaie' sd adopte un nepot de
fiu sau fii"i', i" tr*p ce art. 40 alin. 2
din aceiagi act normativ
ciispune cd :"lnstanta judecdtoreascE
se va pronunta
conditiile
frezentei legi, numai dupa
anaiizarea raportuiui direcfiei referitor
.in
h
.;;;;lu'uito.
solicitari
ii*iiu.. din partea rudeior
copiluiui pAnd la gradul IV" care ii includ
p"l*l"l
ii
$i pentm cd" disoozitiiler'eg:i wJ72/20b4, care se
re{bii ?n generai iaproiec,iia
,,Acioptia

internationald
?ncuviin{atd

copiiului care are domiciliul in

numai in situilia

qi
RoinAnia. poate

fi

in care adoptatorul sau unul dintre solii

din famiiia adoptatoare care
domiciliaza in strrindtate, este bunicul
p"nt*
care a fost incuviintaid deschiderea:
procedurii adopliei'"Promovarea
"opliurui
drepturiloi
copiluhii, vor constitui dreptui comun
pen*u
din regea aaopiiei cu arr 54 aiin 3
;;itffi#^!,J'"rlTlo;?':#;#j1:i1r

';;";l'il'o",iriile

La stabilirea obiectivelor pianuhii individual

izat d,e protecfie se acordd prioritate
copilului in familie sau dacS' iceasta
reintegrdrii
nu este posibila, plasamentului copilului
in
familia
Aceasta ?nseamnd c5' se exclude
ertins6._,,
de la posibilitatea cie a fi.aoopta,
p"
.opiru
care
poate
ti
protejat
in
prin famiiia fireascd, de origine sau
in familia targiie o.iixtinsa care ii cuprinde
;HXl'"!iei'
qi pe

cu

toate acestea. remarcS'm ca pentm

prima clatd
expresd gi compieta a adopfiei
internalionaie (fara

;:t:ilr$J#i+:f"","ffilllona1r(int"oa),

in legisiafia

romand se face o reglementare

discriminari, av6.nd Ia bazEt aceleagi principii,
*rp."turea specificurui recla'rat doerimentere
',,

t42

BIBLIOGRAFIE
I. iVfanuale, cursuri, arti.cole
L AIbU Ioan, cdsdtoria in dreptul rontdn, Edit. Dacia, ciuj-Napoca,l9gB.
2. Albu Ioan, Drephtl Familiei.,E.D.P. Bucuregti 1975.
3. Banciu, Dreptul

famillel,Edit. Argonaut; Cluj-Napoca,i 998.

4. Declaratia Universal[ a Drepturilor Omului.
5' Diaconu C-A.' Propuneri de lege fer.enda privind reglementarea relaliilor de
familie tntr-tm stat
cie cirept, I, in Rev.,, Dreptul" w.9-1211990, p.j4.
6. Doina Balahur, Protectia copilultd ca principiu al asistentei sociale,Ed.. ALL BECK,
Bucuresti,

2001

Ion P, Tratat de dreptulfarniliei,Edit. All, Bucureqtilggg.

-R. Filipescu Ion P., Adoplia SI protectia copilulut aflat in difi,cwltare, Edit.All, Bucure.gti
1997.
9- Filipescu Ion P.,Tratat de dreptul familiei, Ehit. Acaaemiei, Bucuregti1989
10. Filipescu fon P.,Tratat de dreptul fantiliei, Edit. Atl Beek, Bucuregti,2ggg.
11. Flavius A-Baias, Marieta Avram, Cristina Nicolescu Modificarile aduse Coclultt.i.
,
familier
prin 12. Legea nr.288/2007, in Rev. Dreptul, nr. 3/2008
T. Filipescu

T'iorlanEmese, Dreptul j'amiliei, Edit. Lumina Lex, cluj-Napo ca r99i

14. Giorgio del vecchio, Lecpii de fitosofie jurid.icd, Edit. Europa Nova,',1992
15' Harbada Maria, Reforma in domeniul ad,ministratiei publtce locale cu atributii
In protecSa
copilului, in Buletinul stiintific nr. 8 (i) 2004, Ed. Fundatiei
,,Ghe. Zarre,,,Iasi, 2004
16' Harbidi Maria, Adoplia - prezent Si perspectivd, in Anaiele Univ.Al.I. Ctrza,,
,Iagi, Seclia
economic6,2001

1-1.

17.

Harbidd Maria, Dreptttl familiei

200

18.

Harbidr Maria , Dreptttl farniliei

l9' Harbidl Maria,

Si starea

civild, Edit. Fundafiei Academice ,,Gh. Zane,,, Iagi]

si starea civild,Ed.it.,'Junimea,,, Iaqi, 2004

Protect[a copilului aflat tn dificttltate, in Rev. ,,Studii de drept rom1nesc,,

ru.L-2lI99B p.97-104
20' I{arbldi Maria, Protectia d.repturilor copilttlzti intre realitate si cerintele aderarfi
Romaniei
Uniunea Europeana, in Rev, Aaaiele Univ. ,,A1. I. Ctrza",Iasi, Stiinte Economice,
2004-2005
21 . Lupgan Gabriel a, Dreptul
Edit.
"Junimea"
Iaqi
2001
familiei,
22. Macovei Dumitr u, Dr ept C iv Il, vol.I, Edit.,'Cantes,'.,Iagi, 1 99 9.

t}

23' Mihai Maria Felicia, Protectia coptilor pe termen lung, R.ev. de Cercetare si Interventi
Sociala, Iasi, 2004
24. Popescu R. Tudor, Dreptttl familiei, Tratat, vol.I. E.D.p., Bucuregti
1965.
25' Rluschi $tefan, Drept civil. Persoano fizicd. Persoana juridicd., Edit. Fundalia ..Chemarea

Ia;i,

1992

26' Teodor Bodoasc a., (Jnele aspecte critice referitoare la necorelarea unor dispozitii
dfn Lege
nr' 272/2004 privind protectia si promovarea drepturiior copilului cu anumite norme
cl[n f.eotrn
273/2004 privindresimul

DREPTUL FAMILIEI

iI.

STAREA CIVILA

- Maria Harbidd

Legislatie.

x*'k constitulia
Romaniei, revizuita prin Legea constitutionaia
nr. 4z9l oct. 2003
t'rx Decretul ru.32ll 954_
x"t Decretul numarul 31/1954 privitor
la persoanele fizice si persoaneie juridice.
*'F* Legea rv.27212004
privind protectia drepturilor copilului
x*'F Legea
nr. z73l 2004 referitoare la regimul juridic ai adoptiei
*** Legea nr.l05l1 992 cu privire
la raporturile de cirept intemalionai privat.
*8* Legea nr.l19/1996 cu privire
ra actere de stare civir6.
t** Legea nr.2IlI99l acetateniei romine.
*8'F ordonanfa
de urgenfa a Guvernului nr.12 din 6 februar-ie
2001.

,l\

rqsizooa