Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

Referat
la educaia fizic
Tema: Cultura fizica
fenomen social

Elaborat de:
Pavelco Iulia

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

Cultura fizica fenomen social

Practicarea exerciiilor fizice a insotit omenirea de-a lungul
ntregii sale existente. Structurata ca fenomen social
distinct, cu o determinare calitativa proprie, aceasta forma
specifica de aciune umana reprezint o componenta
necesara si permanenta a vieii sociale.
Exerciiul fizic este o realitate de esena sociala, este
practicat de om si se realizeaz in cadrul anumitor relaii
sociale. Pentru a trece de la empiric la stiintific, de la
spontan la contient, trebuie sa urcam de la conceperea
izolata a exerciiului fizic la fenomenul social de practicare
a exerciiilor fizice.
Procesul de practicare a exerciiilor fizice comporta
relaii variate, interferene si determinri cu multiple
fenomene
sociale,
in
primul
rnd
cu
cultura,
suprastructura, educaia si altele.
O problema deosebita se refera la locul pe care-l ocupa
activitatea desfasurata prin exerciiul fizic in ansamblul
culturii, spre care din laturile acesteia tindem sa o
ncadram, spre cultura materiala sau cultura spirituala?
Practicarea exerciiilor fizice prezint in mod evident
elemente materiale, dar exerciiile fizice nu pot fi
concepute fara cuceririle si participarea sufletului uman in
aceasta activitate. Este nendoielnic ca sportivul, de pilda,
nu depune numai un efort fizic, nu este un agregat, un
pachet de nervi si muchi. El se manifesta ca atare pe
baza unui ideal, participa cu ntreaga sa fiina spirituala,
este biciuit de voina de a nvinge, mistuit de emoia
concursului si satisfcut de victorie. Si nu numai el;
spectacolul traieste aceeai drama, si uneori mult mai
intens dect in sala de spectacol, pentru ca pe teren este
o drama reala si nu un mimesis.

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

I. SISTEMUL STIINTELOR DESPRE CULTURA

FIZICA
Practicarea exerciiilor fizice intr-o forma sau alta este o
permanenta sociala. La nceput, fenomenul a existat ca
realitate in sine a luat natere oarecum in mod spontan,
a coexistat si a interactionat cu celelalte laturi ale vieii
sociale in limitele determinismului, fara sa constituie o
preocupare speciala pentru cugetare, fara sa devin
obiect al acesteia.
Practicarea exerciiilor fizice in cadrul unui fenomen
social determinat apare ca o realitate deosebit de
complexa. In esena si micarea sa, el manifesta
elemente, momente, particulalitati biologice si sociale,
fiziologice si psihice, practic-obiective si spiritual teoretice, se realizeaz in forme variate, ncepnd de la
educaia copilului mic si terminnd cu exerciiile fizice
practicate de adult, sau de la cultura fizica medicala pana
la antrenamentul sportiv etc. Data fiind aceasta situaie,
fenomenul de practicare a exerciiilor fizice nu este
obiectul unei singure stiinte.
Sistemul stiintelor privitoare la educaia fizica si sport
se ntinde pe o gama destul de larga la o extrema,
cercetarea se realizeaz din planul stiintei mecanice,
pentru ca la polul opus sa ptrund in perimetrul
generalizrilor largi de ordin filozofic.
Sistemul stiintelor cu privire la educaia fizica si sport
are in centrul preocuprilor sale omul, att ca obiect de
studiu, cat si ca scop.
Privit ca obiect al cercetrii stiintifice, omul prezint o
tripla ipostaza biologica, psihologica si sociala.
Domeniul sistemului de stiinte care exploreaz
educaia fizica si sportul nu are in vedere omul in general,
omul privit in mod abstract. Stiintele respective sunt
orientate ctre practicantul exerciiilor fizice, urmresc
procesele
biomecanice,
biofizice
sau
biochimice
structurate ca efort specific, si anume ca exerciiu fizic.
Prin locul ocupat in cadrul sistemului de stiinte
orientate spre educaie fizica si sport, biomecanica,
biofizica si biochimia raportate la practicarea exerciiilor
3

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

fizice ar putea constitui un prim nivel al acestui edificiu si,

ca atare, le-am putea denumi stiinte prebiologice sau
infrabiologice.
Cel de- al doilea nivel al sistemului este cel al stiintelor
biologice propriu-zise, care, ntruct se refera la om, le
vom numi si stiinte antropologice. Vom face distincie intre
stiintele antropologice generale anatomia, fiziologia,
disciplinele medicale si altele si ramurile specializate
pentru studierea organismului uman in condiiile efortului
manifestat sub forma exerciiului fizic.
Omul nu este numai fiina, un organism, care poate fi
cercetat exclusiv ca o realitate biologica, ci o fiina
cugettoare, volitiva, frmntata de afecte si emoii.
Esena sa este biologica, dar si psihica. Elevul care
executa un exerciiu fizic, sportivul care se antreneaz in
vederea insusirii unui procedeu etc. nu sunt un pachet de
muchi si nervi, ci subieci activi care urmresc anumite
scopuri, tremura pentru realizarea unei execuii cat mai
apropiate de perfeciune, se bucura de rezultate.
Manifestrile lor in planul miscarii nu sunt de domeniul
dresajului, ci sunt insotite in permanenta de o gama
ntreaga de procese psihice.
In consecina, micarea fizica nu poate fi elucidata in
profunzime daca este analizata numai prin prisma
stiintelor trecute in revista. Acestea, procednd analitic, o
sectioneaza in direcii variate pentru a-I evidenia numai
unele din particulalitatile caracterizante. Ele fac abstracie
de elementul ideal, de latura psihologica, subiectiva, prin
care micarea fizica se realizeaz ca activitate specific
umana.
Substratul biologic, precum si latura psihologica
specifice omului sunt posibile numai in baza socialului. De
aceea, nainte de toate, omul este o fiina sociala.
Activitatea specifica pe care o desfasoara este ncadrata si
ea in tesatuta ansamblului social, este structurata ca atare
si l determina pe individ sa reacioneze ca fiina sociala.
Edificiul stiintelor care studiaz educaia fizica nu se va
ncheia, el trebuie inaltat prin ansamblul stiintelor sociale.
Nivelul stiintelor sociale integrate sistemului de stiinte
care studiaz educaia fizica si sportul nu este deloc
omogen; stiintele sunt directionate variat. Stiinta este prin

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

excelenta modalitatea prin care omul se raporteaz

teoretic la lumea reala. Dar orice stiinta are in ultima
instana o finalitate paraxiologica. In consecina, nivelul
disciplinelor sociale integrate sistemului care studiaz
cultura fizica se va dispersa pe o arie la extremele
creia ne gsim in domeniul abordrii teoretice si al
atitudinii practice. Daca disciplinele metodice se situeaz
in imediata vecintate a practicii, servind-o in mod
nemijlocit, pedagogia, teoria educaiei fizice etc. sunt cu
predilecie de ordin teoretic.
Att unele, cat si altele vor interactiona in mod
difereniat, cu arsenalul de cunostinte specifice celorlalte
niveluri ale sistemului.
Educatia fizica poate fi studiata ca un proces social
particular, menire ce revine sectorului de stiinte sociale
trecute in revista mai sus, iar pe de alta parte, ca realitate
sociala integrata in ansamblul vietii sociale, sarcina care
revine sociologiei culturii fizice. Educatul si educatorul, de
pilda, interactioneaza pe dimensiunile educatiei fizice si au
statuturi si roluri corespunzatoare acestor dimensiuni. Dar
educatia fizica nu este un proces artificial, o realitate
autonoma fata de ansamblul social determinat,ci este
implantata, integrata si legata prin mii de fire de acest
ansamblu. In consecina, educatorul si educatul
interactioneaza ca membri ai unor colectivitati si
comunitati umane, reproduc in raporturile lor concrete
legitatile si particulalitatile acestor grupuri. Aceleai
situaii prezint si sportul de performanta.
Care este valoare exerciiului fizic sau, daca el
reprezint o valoare, ce importanta are fenomenul
practicrii exerciiilor fizice pentru fiina umana in
structura destinului acestuia spre ce ideal trebuie dirijata o
asemenea activitate si alte asemenea probleme reprezint
ntrebri care depasesc interesul stiintific propriu-zis,
impunnd abordarea filozofica. Sistemul stiintelor trebuie
sa includ, aadar, in structura sa, cercetarea si meditaia
filozofica.
Practicarea exerciiilor fizice in etapa contemporana
este insotita dirijata si optimizata in permanenta de
cercetarea stiintifica. Dar paralel cu aparatul conceptual
stiintific continua sa fiinteze un intreg cortegiu de idei de
domeniul constiintei comune. Exerciiul fizic, indiferent de

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

forma pe care o mbrac, nu ramane numai in atenia

specialistului, a cercettorului. A devenit deja un loc
comun ,de pilda, afirmaia ca toata lumea se pricepe la
fotbal .

II. PROBLEMA APARATULUI CONCEPTUAL

Abordarea stiintifica a procesului de practicare
a
exerciiilor fizice implica in mod necesar constituirea
treptata si sistematica a limbajului stiintific.
Construirea limbajului stiintific nu are loc independent si
in opoziie cu limba naturala ci pornete de la aceasta si
se bazeaz pe ea. Sesiznd contradicia dintre valoarea
unitatilor lingvistice folosite in limba comuna si cerinele
pa care le incuba limbajul stiintific, specialitii
au
procedat la abordarea sistematica a termenilor cu care se
opereaz in sistemul stiintelor privitoare la fenomenul
social al exerciiilor fizice, in vederea elaborrii limbajului
stiintific.
La un prim contact cu fenomenul de practicare a
exerciiilor fizice uimete nespus de mult varietatea
activitatilor care s-ar ncadra in acelai proces social. Ce
poate fi mai contradictoriu dect practicarea exerciiilor
fizice de ctre un deficient fizic in cadrul culturii fizice
medicale si practicarea exerciiilor fizice de ctre
performeri in activitatea sportiv - competiionala ?
Diversitatea calitativa a elementelor reunite in acelai
fenomen social a creat in limba comuna o serie de noiuni
care se ntretaie, se suprapun sau se exclud reciproc.
Noiunile de educaie fizica, activitati fizice, sporturi,
activitati in cadrul naturii, gimnastica acoper realitati
diverse. Totui in limba de toate zilele nu se face o
distincie evidenta intre ele.
Situaia se repeta oarecum si in cazul lucrrilor lexicale.
Astfel in Dicionarul limbii romane literare contemporane
editat intre 1955 si 1957, educaia fizica , gimnastica si
sportul sunt definite cam in acelai mod. Cultura fizica
este menionata numai ca expresie, ea nu are deci,
valoare de
noiune, nu este o categorie de sine
stttoare.
Dicionarul limbii romane moderne mentioneaza
numai educaia fizica, iar gimnastica si sportul sunt

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

privite oarecum ca sinonime. Cultura fizica nu este

altceva dect rezultatul activitatilor sportive si gimnasticii
asupra corpului omenesc, precum si stiinta despre
dezvoltarea armonioasa a fizicului uman.
Dicionarul enciclopedic roman aprut in anii 19621966, trateaz problemele mai nuanat. educaia fizica
este privita ca proces pedagogic, lucru care nu se afirma
in cazul celorlalte concepte corelative.
Cultura fizica are drept scop dezvoltarea armonioasa
a aptitudinilor fizice si spirituale ale oamenilor.
In schimb, in Dicionarul de pedagogie
contemporana lipsete cultura fizica, iar la termenul
educaie fizica suntem trimii la sport si educaie
unde luam cunostinta despre raporturile care se gsesc
intre exerciiile fizice si educaie, si nu ce este sportul
sau educaia fizica.
Specialitii din tara noastr in domeniul teoriei
practicrii exerciiilor fizice au acordat un inteles timpuriu
problemelor de terminologie, a cror soluionare are
valoare att pentru teorie, cat si pentru practica.
Comisia romana si-a ncheiat o prima faza de lucru
prin elaborare volumului Terminologia educaiei fizice si
sportului. Lucrarea reprezint un prim pas pe direcia
constituirii limbajului stiintific al sistemului de discipline
care studiaz fenomenul de practicare a exerciiilor fizice.
Cartea este un studiu stiintific, ntruct autorii nu s-au
mulumit sa alctuiasc o lista alfabetica de termeni, pe
care sa-I defineasc relativ autonom unii fata de alii, ci au
ncercat o grupare logica, analiza lor prin prisma
corelaiilor, a coordonrilor si subordonrilor.

III. CONSTITUIREA SI DEVENIREA

FENOMENULUI DE PRACTICARE A
EXERCITIILOR FIZICE
Nucleul fenomenului de care ne ocupam este exerciiul
fizic, conceput aici in totalitatea formelor sale de
existenta. El se manifesta in toate planurile in cultura
fizica medicala, gimnastica de producie, educaia fizica
desfasurata in cadrul instituiei colare, pregtirea
militar, antrenamentul sportiv, competiie, activitate
recreativa etc.
7

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

El reprezint intr un anumit sens elementul de

legtura, de sudura a componentelor eterogene ce fac
parte din acelai fenomen social.
Prezent inca de la originea fenomenului social,
exerciiul fizic se generalizeaz, se raspandeste in arii
variate de manifestare.
Nscuta in condiii determinate, educaia fizica
reprezint o noua realitate sociala. Ea exista alturi de
cealalt realitate producia materiala.
Dezvoltarea fizica a individului uman apare
cercettorului ca rezultat in principal a doua forme de
activitatemunca si educaia fizica. ntruct cele doua
activitati coincid parial in privina efectului , unii autori
au procedat la tergerea oricrei granie intre munca
productiva si aciunea educativa. La nceput, inca nainte
de construirea comunei primitive gentilice se afirma in
manualul aprut sub redacia lui A.D.Novikov si
L.P.Matveev educaia fizica se realiza nemijlocit chiar in
procesul muncii.
Este incontestabil ca intre munca si educaia fizica
exista o tesatura ntreaga de relaii educaia fizica isi are
originea in procesul de producie si se desfasoara in
vederea sporirii eficientei lui, si una si alta sunt activitati
fizice, att una cat si cealalt contribuie la dezvoltarea
componentei biologice a fiinei umane.

IV. Rolul culturii fizice

Cultura fizica reprezint o componenta a organismului

social, un fenomen fara de care societatea nu poate fi
conceputa. Mase tot mai largi de oameni sunt atrase in
sfera sa de aciune. Ea intervine tot mai activ, in forme
variate, in viata oamenilor.
Definind fiina umana, Marx arata ca esena umana nu
este o abstracie inerenta individului izolat. In realitatea ei,
ea este ansamblul relaiilor sociale."
In tesatura constituita de ansamblul proceselor sociale
in care isi desfasoara existenta omul, cultura fizica parte
componenta a ansamblului se gaseste in relaie directa
cu latura biologica a individualitatii umane. Stratul biologic
al speciei este un produs istoric, determinat de condiiile
concrete de existenta sociala. Exerciiul fizic nu creeaz
din nou, ci actioneaza asupra unei realitati existente; el
8

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

creeaz prin adugare, realitatea supusa aciunii lui se

reetajeaza.
Relatiile dintre fenomenul de practicare a exerciiilor
fizice si componenta biologica a omului sunt deosebit de
complexe. Realitatea nemijlocita prin care fiinteaza aceste
relaii, exerciiul fizic, mbrac cele mai variate forme. El
poate fi practicat in cele mai diverse modalitati. Poate fi
structurat ca mijloc pentru dezvoltarea personalitatii sau
in vederea recastigarii sanatatii, poate fi realizat din pura
gratuitate sau pentru obinerea performantei, pentru
pregtirea militar sau pentru cucerirea spaiului
extraterestru pregtirea astronauilor.
Cultura fizica medicala se orienteaz ctre cazurile care
se abat de la manifestarea si dezvoltarea normala a
organismului. In consecina, spre deosebire de celelalte
forme la care prevaleaz elementul constructiv ntrirea
sanatatii pe baza creia se brodeaz valorile specifice
cultura fizica medicala trebuie sa reconstruiasc,
contribuind la recastigarea sanatatii. Ea uzeaz de
arsenalul de exerciii fizice speciale pentru a reduce
organismul pe cat posibil in stare normala. Scopul aciunii
de data aceasta nu este, in principal, de prevenire, ci
terapeutic. Cultura fizica medicala urmareste restabilirea
potentelor organismului prin corectarea deficientelor,
insanatosirea organelor si sistemelor bolnave, pentru ca,
pe aceasta baza, sa se treac la celelalte forme, care sa
asigure sarcina dezvoltrii fizice. Dar cultura fizica
medicala nu se rezuma numai la mijloace terapeutice.
Sfera sa de activitate este mai larga; intr-un anumit sens,
cultura fizica medicala are in vedere si prevenirea,
prentmpinarea agravrii unor stari de fapt existente,
limitnd procesul de accentuare a deficientelor. Ea are
sarcina de a veghea la dezvoltarea normala a
organismului in perioade cnd acesta se gaseste in
condiii speciale, cum sunt graviditatea, batranetea,
practicarea unor profesiuni cu efecte esentialmente
negative pentru organism si de a interveni activ si
raional.
Cultura fizica de masa cunoate o varietate nesfarsita
de forme si mijloace de realizare. Este, am putea spune,
compartimentul cel mai diversificat al fenomenului, foarte
eterogen in ceea ce privete elementele sale si centrifug

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

prin influenta realizata. Ea are menire de a-I atrage pe

oamenii muncii la manifestrile cultural sportive, de a-I
antrena in practicarea sporturilor, a concursurilor de masa
si a altor forme de exerciii fizice. Ea participa ca element
component in structurarea timpului liber. Totodat, cultura
fizica de masa constituie o modalitate specifica prin care
se tinde spre atingerea miestriei sportive. Atrgnd mase
tot mai largi in jurul sau, ea este pentru sportul de
performanta ceea ce este activitatea de amatori pentru
cultura artistica, am spune, grafiata cu majuscule
sportul de masa formeaz baza singura a sportului de
performanta .
Cultura fizica de masa indeplineste cerina dezvoltarii
calitatilor fizice sau a castigarii de noi deprinderi motrice.
Chiar mai mult dei orientata nspre componenta
biologica a individualitatii, aciunea exercitata de formele
exerciiului fizic are rezonanta in sferele de influenta ce
cad in seama altor fenomene sociale. Diapazonul efectelor
nu se reduce numai la reacia organismului; el cuprinde in
egala msura si viata spirituala a individului. Practicarea
exerciiilor fizice face sa vibreze coarde ce in de domeniul
artei sau moralei, implica participarea stiintei.
Formele particulare ale fenomenului rspund unor
cerine speciale, fapt pentru care sarcinile lor sunt
difereniate. Tinand seama de limitele istorice si neuitand
aciunea negativa a procesului de nstrinare care
cuprinde intr-o anumita msura si cultura fizica, putem
spune ca domeniile sale nconjoar fiina umana, ocrotindo si sprijinind-o asemenea zidurilor, bastioanelor si
contraforturilor unei fortarete. Si dup cum construcia
acestora, organizarea lor, poziia, forma, orientarea sunt
diferite, potrivit naturii cerinelor, tot aa fronturile culturii
fizice sunt deosebite ele sunt structurate in funcie de
ceea ce trebuie sa apere si mai ales de ceea ce trebuie sa
cucereasc. Fiina care se gaseste la adpostul lor este
omul, dar nu omul in general, ci copilul sau adultul, omul
muncii sau omul in timpul sau liber, sportivul sau
deficientul fizic, militarul sau cosmonautul.
Funcia specifica si fundamentala a culturii fizice consta
in elaborarea unui ansamblu de mijloace si condiii care,
puse in aciune, determina optimizarea procesului de
dezvoltare a fizicului uman. Ca fenomen cultural, ea
10

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

interactioneaza cu fiina umana prin planul componentei

biologice a acesteia, pe care, valorificnd-o in modalitati
variate, o perfectioneaza continuu.
In devenirea lui istorica si individuala, organismul uman
se supraetajeaz succesiv si simultan prin aciunea
concurenta a mai multor planuri biologic, social in
ansamblu si al culturii fizice.
Sportul de performanta nu vizeaz in primul rnd
dezvoltarea componentei biologice, ci victoria. Funcia
este oarecum mascata de scopul imediat victoria,
performanta. Ea se realizeaz insa inevitabil. Dezvoltarea
fizica a sportivului este baza si condiia statutului si rolului
sau de sportiv.
Aciunea culturii fizice nu se rezuma numai la
dezvoltare fizicului uman. Educaia fizica, antrenamentul
sportiv si activitatea competiionala, exerciiile practicate
in scop recreativ nu sunt numai mijloace puse exclusiv in
slujba fizicului, a componentei biologice. Amatorul de
turism, sportivul consacrat sau elevul care asteapta cu
nerbdare ora de educaie fizica nu ar pune atta suflet in
aceste activitati daca ele ar fi subordonate numai funciei
privind dezvoltarea fizicului.
Prin natura originii si a existentei sale, cultura fizica
satisface o funcie mult mai profunda, mult mai generala,
care actioneaza in permanenta si pentru majoritatea
omenirii ea contribuie la formarea gustului specific
pentru micare, pentru exerciiul fizic, indiferent de
modalitatile concrete pe care le mbrac acesta. Pe de o
parte are loc formarea gustului pentru practicarea
exerciiilor fizice, iar pe de alta, formarea gustului pentru a
participa ca spectator la desfasurarea activitatilor sportive
si, in primul rnd, la competiiile de nalta miestrie
sportiva. Pentru a contura si mai bine aceasta funcie,
trebuie sa precizam ca, educnd, formnd gustul pentru
micare, cultura fizica satisface acest gust, rspunde
cerinei spirituale formate de insasi aceasta activitate.
Tocmai
acest
fapt
explica
atractivitatea,
natura
reconfortanta a elementelor sale, fie ca sunt practicate
sau privite.
Practicarea jocurilor, a ntrecerilor a dus la descoperirea
laturilor estetice, morale ale acestora, a reliefat placera

11

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

resimita in timpul realizrii lor, a format spiritul uman

capabil sa sesizeze miestria miscarii, perfeciunea lui.
Ceea ce spune Marx, referind-se la arta, are valoare si
pentru actul de cultura fizica. Omul scrie el se afirma
in lumea obiectuala nu numai prin gndire, ci si cu toate
simurile sale. Si, continund, precizeaz Abia prin
bogatia obiectual desfasurata a fiinei umane se formeaz
sau in parte se si creeaz pentru prima oara bogatia
simurilor umane subiective o ureche muzicala, un ochi
care pricepe frumuseea formei , pe scurt, simuri capabile
de desftri omeneti si care se afirma ca forte eseniale
umane.
Ca fenomen social integrat in sistemul vieii sociale si in
care fiina umana isi desfasoara o parte a existentei si
esenei sale, cultura fizica implineste si o funcie comuna,
pe care o ntlnim si la alte fenomene integrarea sociala
a individului.
Funcia specifica fundamentala a culturii fizice consta,
cum am aratat, in optimizarea dezvoltrii biologice a fiinei
umane. Procesul complex de interaciune dintre formele
concrete ale practicrii exerciiilor fizice si individualitatea
umana in planul existentei acesteia ca specie biologica se
structureaz ca realitate sociala si are, in ultima instana,
efecte cu implicaii sociale in privina componentei
biologice sau nemijlocit sociale in raport cu celelalte laturi
ale personalitatii umane.
Procesul integrrii, realizat prin practicarea exerciiilor
fizice, se manifesta bivalent. Pe de o parte, individul este
antrenat pe linia existentei sale ca o specie biologica in
sfera de aciune a unei realitati sociale cultura fizica si
prin aceasta, respectiv pe de alta parte, are loc integrarea
stratului biologic al fiinei umane in circuitul de ansamblu
al vieii sociale, valorificarea lui in planul social, deci
ridicarea sa la un nivel superior.
Integrarea realizata prin dezvoltarea fizicului are
implicaii multiple si pentru latura intelectuala, pentru
desfasurarea individualitatii ca fiina spirituala. Cercetrile
de psihologie, in special cele efectuate de H. Walon, au
demonstrat ca constiinta eului este legata de
dezvoltarea corpului, ca realitatea concreta a acestuia
constituie prima temelie a personalitatii. Practicnd
exerciiul fizic, individul se proiecteaz in acesta si are
12

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

putina de a se evalua in permanenta mai mult sau mai

puin corect. Ilustrativ in aceasta privina este faptul tiut
ca infirmii fizici au numeroase complexe, carene ce in de
domeniul componentei psihice.
Analiza locului exerciiului fizic in procesul de integrare
nu poate avansa dect pe poziia evidenierii aciunilor
sale pozitive in acest proces. Din unele cercetri efectuate
rezulta ca aproape fiecare al doilea copil intra in
coala cu tulburri cronice. Creterea tulburrilor
nregistrate pe o perioada de 4 ani era de cca 10% in
landul Nordheim Westfalen, care este foarte
industrializat Procentul de tulburari de boli cronice la
tineretul ncadrat in procesul de producie este de cca
50% .
In acest context, medicina, economia, politica,
pedagogia, sociologia etc. insista cu tot mai multa
consecventa pentru practicarea exerciiilor fizice ca mijloc
profilactic, eficient, educativ, evident in ultima instana ca
mijloc de integrare, ca modalitate specifica a societatii de
a lupta mpotriva efectelor provocate de ea. Privita din
acest punct de vedere, funcia de integrare releva
valoarea compensatorie a exerciiului fizic in raport cu
viata moderna. Desfasurarea exerciiilor fizice reprezint
un efort prin care ne opunem aciunii dezintegratoare
exercitata de domenii si activitati sociale distincte, o
reacie fata de uzura nervoasa, de oboseala psihica si
fizica provocata de societatea contemporana si se
constituie intr-un sistem social determinat, ca o modalitate
de reintegrare a individului in circuitul social.
Practicarea exerciiilor fizice de ctre individ exprima,
pe lng o serie ntreaga de valene cu rol integrativ , si o
forma specifica prin care acesta are posibilitatea directa si
empirica sa-si autoverifice potentele bio- fizice, sa
procedeze , cu alte cuvinte, la ncercarea forelor proprii,
oarecum experimental, nainte si in afara organismului
social din care face parte sau in care urmeaz sa se
integreze. In forme superioare de organizare a exerciiilor
fizice, prin fixarea unor scri de valori evidente, comparaii
si confruntri, individul isi da seama de locul sau in raport
cu ceilali semeni, de progresele realizate, de posibilitatile
de care dispune, precum si de aprecierea pe care o fac cei
din jur referitor la persoana sa.

13

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

Sportul devine un instrument si o metoda a

comunicaiilor de masa care permite fiecruia sa supun
unui examen propria sa identificare cu colectivitatea
prezenta din care face parte, cat si poziia acestei
colectivitati in lume.
In cazul acestei forme de activitate , constituirea
constiintei de sine se realizeaz relativ mai repede si mai
aproape de valoarea reala a individului dect in alte
activitatii.
Am putea spune odat cu Durkheim, ca principala
regula a practicrii exerciiilor fizice este distinge-te pe
tine nsuti.
P. Vialar merge pana la a considera ca singura condiie
umana cu adevrat suportabila este condiia sportiva.
Astfel, ca fenomen social, activitatea de educaie fizica,
sport presupune in structura ei o serie de laturi si
momente pe care le vom ntlni pentru orice alta
activitate umana. Practicnd exerciiile fizice, individul
desfasoara aceasta activitate in genere in anumite
grupuri( echipa, clasa, prieteni ), interactioneaza ca fiina
sociala ( relaii morale ), si deci este contient (relaii
interpsihologice ), capata un anumit statut, joaca un rol
determinat etc. el isi pune in valoare esena sa sociala.
Virtual, exerciiul fizic poate reuni, poate apropia orice
indivizi pe cei tineri cu aduli, pe subalterni cu superiori,
pe oamenii muncii fizice cu reprezentani ai muncii
intelectuale, pe cel de o naionalitate cu cel de alta.
Potrivit din aceasta perspectiva, el apare mai degrab ca
pretext al procesului de socializare.
Cultura fizica indeplineste aadar un rol complex,
actionand convergent spre individ, pe care il realizeaz ca
membru al unei colectivitati, ca subiect care trebuie sa
acioneze intr-o societate data.
Valorile culturii fizice sunt cuceriri ale geniului uman,
produse ale unui efort istoric prin care omul s-a inaltat pe
o anumita direcie a esentialitatii sale. Si, totui,
fenomenul de practicare a exerciiilor fizice a cunoscut in
evoluia sa un drum sinuos, pe care nu a pasit
necondiionat si multilateral ascensional ntreaga omenire.
Integrat funcional in micarea societatilor, el a urmat
fagasul general al devenirii istorice, cu consecinele

14

Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

negative sau pozitive ale acesteia in raport cu fiina

umana.
Cultura fizica reprezint o cucerire mareata a geniului
uman, o realitate sociala datorita creia, alturi de alte
domenii ale culturii , omul paseste treapta cu treapta spre
perfeciune.
Bibliografie
Florian Georgescu, Cultura fizica- fenomen social, ed. a II a, editura
sport- turism , 1976.
Teoria educaiei fizice ( sub redactarea lui A.Novikov ),Ed.
U.C.F.P.,p.32
Fr.Engels, Dialectica naturii, ESPLP, 1954, p.168.

15