Sunteți pe pagina 1din 23

Cuprins:

1.Introducere.Aparitie
3-4
2.Autori.Promotori..
.4-7
3.Compozitia.
7-11
4.Observatii
generale.12-14
5.Baza-Legea talionului.
..15-19

Legea Talionului, in Sfanta Scriptura


Legea Talionului, un progres social evident
Legea Talionului, o treapta spre iertarea crestina.
6.Concluzie.Parerea proprie19-20
7.Anexe...2122
8.Bibliografie..22

Introducere.Aparitie
Cea mai cunoscuta codificare antica ramine a fi Codul lui Hammurabi,descoperita in anul
1901 de cercetatorul francez Morgan pe ruinele orasului Susa,in sudul Iranului de astazi.1
n anul 1897 o expediie tiinific francez, condus de marele orientalist J. de Morgan, ncepe
spturi arheologice pe ruinele strvechiului ora Susa, n sud-vestul Iranului de azi. Fost
capital a statului elamit independent, Susa fusese distrus n anul 640 .e.n. de ctre
Assurbanipal, dar, sub mpratul Darius i urmaii si, ajunge capitala imperiului persan. Cu
ocazia spturilor, expediia a dat la iveal, n luna decembrie 1901, prima bucat dintr-un bloc
de bazalt negru pe care se afla spat o parte din codul lui Hammurabi, iar n luna ianuarie 1902,
cel de al doilea fragment al blocului, cu restul codului.
nlimea stelei este de 2,25 m, iar limea de 1,90 m, n partea de jos i 1,65 m, n cea de sus.
n partea superioar este sculptat zeul Soarelui, ama, stnd pe un scaun fr speteaz. Acesta,
purtnd pe cap o tiar cu coluri i din umeri nindu-i flcri, ine n mn un fel de sceptru i
un inel, simboluri ale puterii. n faa lui, n picioare, regele Hammurabi ia aminte la sfaturile pe
care s-ar crede c i le d zeul, cu privire la coninutul, importana i modul de aplicare a legilor.
Dedesubt, este tiat textul faimosului cod. Pe faa stelei, textul ocup 21 de coloane, din care 16
n stare perfect lizibil, dar celelalte cinci, distruse cu dalta, rmn de necitit. n partea inferioar
a stelei, textul este spat pe 28 de coloane, bine conservate i, n consecin, uor de citit. n total,
aadar, textul a fost scris pe 49 de coloane, cuprinznd patru mii de rnduri i opt mii de cuvinte.
Dup toate probabilitile, textul codului a fost repartizat iniial pe mai multe asemenea stele.
Din cuprins, rezult c textul care fcea credina adic cel autentic a fost expus n Babilon:
n cetatea Babilonului, pe care au ridicat-o zeii Anu i Bel n Esaggil, templu a crui temelie
este tot att de tare ca cerul i pmntul, am scris n inscripia mea cuvintele mele preioase i
le-am aezat naintea chipului meu de rege al dreptii.

1 Criminologie,Igor A.Ciobanu,2011
3

Codul ncepe cu un prolog ntins pe primele patru coloane de text i o parte din coloana a
cincea. Hammurabi declar c zeii i-au ncredinat sceptrul i, n temeiul acestei misiuni,
promulg textul codului ca s nimiceasc pe cel ru i viclean, ca cel puternic s nu asupreasc
pe cel slab. Dei Hammurabi invoc numele zeilor, legea ca atare nu este nemijlocit opera
lor. Dac legile lui Urukagina apar ca legi divine, cci zeul Ningirsu le ntocmise, ncepnd cu
Urnammu se ncetenete ideea c regele este acela care exercit puterea legiuitoare, dei
puterea temporar o deine de la zei. Codul lui Hammurabi continu tradiia i, ca atare, nu este o
lege religioas, edictat nemijlocit de zei, ci ntocmit din porunca zeilor i sub oblduirea lor
de ctre rege, care deine n stat dreptul de a legifera. De aceea, Hammurabi declarndu-se
nobilul care se pleac naintea marilor zei i regele cruia zeul Marduk i-a ncredinat domnia,
ncheie astfel prologul: Eu, rege ce in n supuenie cele patru pri ale lumii am furit eu
nsumi dreptul i dreptatea n limba rii, fcnd pe oameni s se bucure.
n afara acestor declaraii de principii, prologul cuprinde o lung nirare a tuturor binefacerilor
fcute de Hammurabi oraelor statului su. Printre acestea figureaz i cetile Larsa i Mari,
ceea ce dovedete c legiuirea a fost ntocmit dup ce acestea au fost nglobate imperiului
su, eveniment posterior biruinelor obinute mpotriva regilor Rim-Sin i Zimrilim. De aici,
ooncluzia c data promulgrii codului a fost nceputul celui de al IV-lea deceniu al domniei sale
(1760 1759) .e.n.
Autori.Promotori
Codificarea poarta numele celui mai de seama rege al Babilonului-Hammurabi(in unele
izvoare Hammurapi),care a fost al saselea suveran al dinastiei amorite intemeiate in 1894 i.Ch.
de catre Sumuabum ('prima dinastie babiloniana').Domnind intre anii 1792-1749
i.Ch.Hammurabi a creat un stat trainicTara dintre ape,unificata sub sceptrul unui singur
domnitor.Cunoscut in istorie ca un mare rege si un remarcabil legiuitor,Hammurabi,inca din cel
de-al doilea an de domnie se arata dornic de a instaura dreptul in tara sa.2 Il succede la varsta de
25 tatalui sau Sin-muballit (1812-1792 i.e.n.), devenind stapanul unui mic regat din
Mesopotamia centrala cu o suprafata de circa 20000 km patrati; radial, frontierele orasului-stat
nu se aflau mai departe de 70-80 km de Babilon. Descoperirile arheologice ale ultimelor
decenii, descifrarea arhivei din Mari a lui Zimrilim, prin bogatele informatii puse in circulatie, au
modificat imaginea lui Hammurabi, reducand din soclul pe care acest vestit suveran fusese
ridicat de istoriografia si literatura moderna. Astfel, trei sferturi din domnia sa, Hammurabi nu a
2 Criminologie,Igor A.Ciobanu,2011
4

fost decat unul dintre cei 4-5 despoti pretendenti la hegemonia mozaicului de orase-state care
alcatuiau Mesopotamia, abia in ultimii 10 ani de guvernare reusind sa-si elimine adversarii si sa
constituie un imperiu (si acesta nu atat de vast precum se credea pana nu demult); unii cercetatori
inclina chiar sa vada in Hammurabi din primul deceniu de domnie un simplu vasal al suveranului
asirian Samsi-Adad I (1813-1780 i.e.n.).
Descoperirea pe doua tablite de lut a 'legilor din Esnunna' (cu doua secole mai vechi decat
Codul lui Hammurabi), ca si a fragmentelor din legislatia lui Lipit-Istar din Isin (1934-1923
i.e.n.), a dovedit ca opera legislativa a regelui babilonian nu este atat de izolata si originala
precum se credea. Corespondenta diplomatica si administrativa a lui Samsi-Adad I si Zimrilim,
doi dintre contemporanii lui Hammurabi, se dovedeste superioara celei a lui Hammurabi.
Imperiul creat de Hammurabi este departe de a fi durabil, urmasii sai raman in scurt timp stapani
doar peste nucleul acestuia, reprezentat de Babilonia.
Nu este insa mai putin adevarat ca Hammurabi a fost o personalitate energica, un om politic
inteligent si lucid, un artizan neintrecut al combinatiilor diplomatice rafinate, un administrator
care dirija personal aparatul de guvernamant centralizat, un comandant militar indraznet si
talentat, astfel ca, la sfarsitul domniei sale Babilonia reprezenta cea mai importanta putere a
Orientului Mijlociu. printr-un abil joc al aliantelor, Hammurabi isi consolideaza in primii ani de
la urcarea pe tron pozitia in Mesopotamia; in anul 7 de domnie sunt schitati primii pasi ai unei
politici expansioniste prin ocuparea vechilor cetati Uruk si Isin, iar in anii 10-11, prin cucerirea
oraselor Malgium, Rapiqum si Salibi. Urmatoarele doua decenii sunt consacrate consolidarii
economiei, realizarii de mari canale, construirii sau repararii unor edificii civile si religioase;
relatii pasnice sunt intretinute cu Regatul Mari, cu statele Larsa, Esnunna si Asiria (slabita dupa
disparitia lui Samsi-Adad I). Anii 29 si 30 de domnie consmneaza campanii victorioase la
hotarele de nord si nord-est, in cursul carora sunt infrante coalitii ale Elamului, Asiriei, Gutium si
Esnuna. In anul 31, Hammurabi il invinge pe Rim-sin, dinastul Larsei, vecinul sau din sud,
anexand astfek intregul Sumer, Zimrillim, regele din Mari, aliat statornic de peste doua decenii,
este infrant in cel de-al 33 lea an al domniei lui Hammurabi, iar doi ani mai tarziu, Mari,
metropola de pe malul Eufratului dispare definitiv din istorie dupa un mileniu de neintrerupta
existenta. In anul 38 este supus orasul-stat Esnunna, iar Asiria este constransa sa recunoasca
suzeranitatea babiloneana. Puterea lui Hammurabi se afla acum la zenit, titlul de 'Rege al
Sumerului, al Akkadului si al celor patru parti ale lumii' tradind aspiratiile sale spre o monarhie
universala.

O realizare majora a lui Hammurabi o constituie tentativa de unificare a jurisdictiei


mesopotamiene prin redactarea celui mai vechi cod de legi din istorie ajuns pana la noi; stela de
diorit pe care acesta este gravat in cel de-al 34-lea an de domnie a fost descoperita in 1901 la
Susa si se afla astazi la muzeul Luvru din Paris. Cele 282 articole sau paragrafe vizeaza
uniformizarea dreptului civil, penal si comercial pe intinsul noului imperiu si impresioneaza prin
concizia si claritatea enunturilor, prin nivelul de sistematizare, precum si prin modernitatea
spiritului in care au fost gandite. Prin opera sa politica si legislativa Hammurabi ramane cel mai
prestigios suveran al Mesopotamiei mileniului II i.e.n. Cei 43 de ani de domnie reprezinta o
epoca de aur a civilizatiei babiloneene; akadiana inlocuieste treptat, ca limba culta a
Mesopotamiei, sumeriana; acum se cristalizeaza cele doua mari eposuri - Poemul
creatiunii si Epopeea lui Ghilgames. Cultul zeului Marduk, divinitatea locala a Babilonului, este
ridicat la statutul de mare zeu al Mesopotamiei. Centrul de greutate al istoriei mesopotamiene se
muta acum definitiv din Sumer in Babilonia, iar Babilonul se impune ca unul dintre cele mai
stralucite metropole ale Orientului. Urmasii lui Hammurabi se mentin inca un secol si jumatate
(pana in 1595 i.e.n.) pe tronul Babiloniei. Faima Babilonului face ca acest oras sa devina
simbolul intregii tari, astfel incat jumatatea meridionala a Mesopotamiei (intre Bagdad si Golful
Persic) este desemnata incepand cu izvoarele grecesti antice cu termenul de Babil.
Primul editor al codului V. Scheil, care a nsoit, n calitate de specialist n limbi orientale
misiunea arheologic francez a lui Morgan a mprit textul n 282 de articole, avnd n
vedere att cuprinsul material al legii, ct i unele exigene ale tehnicii juridice moderne. Primele
cinci articole se ocup de procedura de judecat. Articolele 6-13 reglementeaz furtul, prevznd
modul n care se poate constata i sanciunile corespunztoare. Articolele 14-20 pedepsesc furtul
de sclavi, de copii i tinuirea sclavilor fugari, recompensnd pe cei ce prind sclavii fugii de la
stpn. Urmtoarele 16 articole reglementeaz n amnunt drepturile i ndatoririle ostailor,
tratnd totodat i regimul proprietii lor funciare. Articolele 42-47 sunt consacrate precizrii
poziiei juridice a arendailor funciari, iar urmtoarele cinci privesc drepturile creditorului asupra
fructelor de pe ogorul ce i-a fost dat n gaj. Articolele 53-56 statueaz pedepsele la care se expun
cei care nu folosesc canalele de irigaie n conformitate cu regulile fixate de autoriti.
Urmtoarele dou articole ocrotesc proprietarii funciari mpotriva pagubelor aduse de animalele
din cireada altuia, iar articolele 59-66 se refer la dreptul de proprietate asupra grdinilor, cu care
ocazie se ocup i de drepturile pe care creditorul le poate avea cu privire la roadele livezii
debitorului su.

Urmeaz 35 de articole, din cele ce au fost rase cu dalta. Ele cuprindeau n conformitate cu
reconstruirea operat cu ajutorul copiilor gsite n cteva biblioteci mesopotamiene n principal
norme privind proprietatea imobiliar i, n secundar, dispoziii referitoare la camt.
Articolele 100-107 se refer la activitatea negustorilor i a auxiliarilor lor, iar n continuare patru
articole se ocup de crciumi care, n acelai timp, serveau i drept case de toleran.
Articolele 112-116 reglementeaz contractul de depozit i de mprumut i chezuirea datoriilor
prin intermediul membrilor familiei debitorului.
Un mare numr de articole (127-195) privesc organizarea familial, iar de stabilirea pedepselor
cuvenite n caz de vtmri corporale, codul se ocup n articolele 196-225. Urmtoarele dou i
ocrotesc pe stpnii de sclavi; articolele 228-235 privesc activitatea i rspunderea juridic a
arhitecilor si constructorilor de vase, iar prin articolele 236-277 codul stabilete regimul juridic
al contractului de nchiriere. Ultimele articole cuprind dispoziii referitoare la sclavi.
Articolele codului sunt redactate sintetic, reduse la formulri scurte. De cele mai multe ori
textul are n vedere cazuri concrete i, dup expunerea lor, ofer i soluia juridic
corespunztoare. Din ntreaga economie a codului, ct i din cuprinsul prologului i al
epilogului, rezult c legiuitorul nu a intenionat s reglementeze toate instituiile juridice, ci
numai pe cele mai importante, lsnd practicii judiciare sarcina de a soluiona speele
neprevzute sau reglementate parial n cod.
Compozitia
Cercetatorii afirma ca cele mai vechi reglementari juridice ale comertului au fost stabilite in
stravechiul Babilon.Cea mai veche opera legislative,cunscuta sub denumirea de(Codul lui
Hammurapi)continea dispozitii referitoare la circiumi,negustori si auxiliarii lor,la camata.Codul
cuprindea reglementari privind contractele de locatiune,comision,imprumut.3
Codul arat c este vorba de o populaie repartizat n trei clase, definite dup principiul: la
stare social superioar, prerogative i obligaii superioare.
Noutatea acestui cod redactat in secolul al XVII-lea i. Hr. rezida in definirea stricta a
drepturilor si a indatoririlor fiecarei caste. Hammurabi ajunge chiar sa faca distinctia intre culpa
si responsabilitate. Astfel, intentia criminala este luata in considerare in articolele codului,
rupandu-se astfel cu traditia unei pedepsiri mecanice, de tipul ochi pentru ochi, dinte pentru
3 Dreptul Afacerilor,Nicolae Rosca,Baies Sergiu,Editia a III-a,Chisinau 2011
7

dinte". Aceasta inovatie este, intr-adevar, la originea dreptului ca sistem fondat pe justitie; ea a
avut ca efect canalizarea razbunarii personale si obtinerea unui acord general asupra judecatilor
facute, deoarece acestea reprezentau o mai buna adaptare a sanctiunii penale la delictul comis.
Astfel, un delict svrit mpotriva unui om din popor este mai puin sever pedepsit dect dac
el este comis mpotriva unei persoane nstrite; dar, n schimb, primul achit drepturi mai puin
apstoare dect al doilea.
Ct despre sclav, dei poate fi dat sau vndut i marcat ca o vit, el se bucur de o personalitate
care i d dreptul s posede bunuri i s mearg la judecat. El a servit ca model in toata
Antichitatea. Statul condus de Hammurabi timp de aproape doua generatii era considerat in
Antichitate ca un model de echitate.
Dreptul familial recunoate soiei, unic, o capacitate juridic, dreptul de a exersa diverse
profesii, chiar i de funcionar public; dar el rezerv soului posibilitatea de corecie n caz de
infidelitate, iniiativa divorului, l autorizeaz pe acesta s-i ia o concubin i s adopte un copil
pentru a-i asigura o descenden.
Iat cteva fragmente din celebrul Cod al lui Hammurabi:
Dac cineva acuz pe altcineva, fr s poat aduce vreo dovad, acuzatorul va fi omort.
Dac cineva acuz pe altcineva, i poate dovedi vina acestuia, el va fi rspltit cu bani.
Dac un judector ia o decizie ntr-un caz, iar apoi se dovedete c a greit, va fi pus s
plteasc de dousprezece ori ct a impus el acuzatului, i nu i se va permite s mai judece.
Dac cineva fur pe fiul altcuiva, va fi omort.
Dac cineva gsete un sclav evadat i l returneaz proprietarului, acesta va
trebui s plteasc doi ekeli.
Dac un ho este descoperit n timp ce fur, va fi omort.
Dac cineva nu are suficient grij de un bara, i barajul cedeaz, el va fi vndut, iar banii
obinui vor nlocui recolta pierdut n timpul inundrii culturilor.
Dac cineva inund culturile unui vecin, i va plti pierderea.
Dac cineva i las grdina n seama unui grdinar, iar acesta i face treaba bine timp de patru
ani, n al cincilea an proprietarul e obligat s ia parte la grdinrit.
Dac grdinarul nu i-a fcut treaba bine, iar plantele sufer, el va plti pierderea n funcie de
producia vecinului.
Dac cineva are o datorie, i nu poate plti, el se poate vinde pe sine, pe soia sa, pe fiul su i
pe fiica sa s munceasc; dup trei ani ei vor fi eliberai.
Dac un om dator i pltete datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista
obiecii.
8

Dac cineva se cstorete cu o femeie dar nu are niciun fel de relaii cu aceasta, nu se
consider cstorie.
Dac o soie are relaii cu un alt brbat, amndoi vor fi legai i aruncai n ap, dar soia poate
fi iertat de soul ei i druit regelui ca sclav.
Dac un brbat folosete violena asupra soiei altui brbat pentru a se culca cu ea, el va fi
omort, iar femeia considerat fr vin.
Dac un brbat este capturat n rzboi, iar femeia prsete casa, dei este mncare suficient,
ea va fi aruncat n ap.
Dac un brbat este capturat n rzboi, i nu exist mncare, femeia este fr vin dac
prsete casa.
Dac un so prsete casa, soia pleac n alt cas, iar soul se rentoarce, soia nu este
obligat s se rentoarc.
Dac un brbat vrea s se despart de o femeie care a dat natere copiilor si, o parte din
pmnt i din bani trebuie cedat ei de so. Cnd copiii cresc, ea se poate recstori.
Dac un brbat vrea s se despart de o femeie cu care nu a avut copii, i va da napoi zestrea i
banii pe care i-a adus din casa tatlui ei.
Dac un brbat adopt un fiu, iar acesta crete n casa prinilor adoptivi, prinii naturali nu pot
cere ntoarcerea acestuia.
Dac cineva lovete pe altcineva de rang mai nalt, va fi biciuit n public de aizeci de ori.
Dac cineva lovete pe altcineva de acelai rang, va plti o mina de aur.
Dac un sclav lovete un om liber, i vor fi tiate urechile.
Dac un brbat lovete o femeie nsrcinat, iar aceasta pierde sarcina, el i va plti zece ekeli.
Dac un constructor construiete o cas, i o construiete bine, proprietarul va plti doi ekeli
pentru fiecare suprafa a casei.
Dac, ns, nu reuete, i casa se prbuete, ucigndu-l pe proprietar,
constructorul va fi omort.
Dac fiul proprietarului va fi omort, fiul constructorului va fi ucis.4
Spre deosebire de legile mesopotamice anterioare, incomplete n reglementrile pe care le
cuprindeau, cu totul locale n privina sferei lor de aplicare i mai mult etice dect juridice n
cuprinsul lor, Codul lui Hammurabi reglementeaz cele mai importante i uzuale instituii
juridice, are un caracter pur juridic i o sfer de aplicare general pe teritoriul imperiului de
curnd format.

4 www.Wikipedia.com
9

Metodic n chipul de a reglementa instituiile, codul ine seama de toate condiiile politice ale
epocii, urmrind s fuzioneze tradiiile sumeriene, adic vechile cutume autohtone, cu obiceiurile
i reglementrile populaiilor semitice ce au ntemeiat cel dinti imperiu babilonian. De aceea,
unii cercettori au considerat, dei n mod impropriu, dar destul de sugestiv, Codul lui
Hammurabi drept o codificare de mpciuire, n sensul unei legiuiri comune a populaiei
sumeriene autohtone i a celei akkadiene, de neam semitic, care, dup cucerire, a pus temeliile
noului regat. Dealtfel, cu mult emfaz n epilogul su, Hammurapi spune: Eu sunt
mntuitorul [care] am strns la pieptul meu oamenii din Sumer i Akkad.
Legat de practica judectoreasc cu vechi i bogate tradiii n ara dintre ape, Codul lui
Hammurabi mai poart nc amprenta deciziilor judiciare. De aceea, articolele sale sunt foarte
apropiate de spe, de caz, de realitatea concret. Pentru legiuitorul babilonian nu exist
infraciune, ci numai infractor, nu exist credit, ci creditor, nici debit, ci numai debitor, procesul
de conceptualizare a noiunilor juridice gsindu-se abia n faza sa incipient. Dealtfel, nsi
termenul de lege (dinatum) desemneaza mai degrab o decizie judectoreasc dect o norm
abstract i general de conduit.
Fr a fi grupate dup logica juridic a legiurilor moderne, normele Codului lui Hammurabi au
fost rnduite pe teme concrete, deoarece legiuitorul n concepia babilonian nu era doctrinar, ci
practicianul ce avea datoria de a soluiona corect diversele categorii de cazuri oferite de practic.
Din acest punct de vedere, elementul de sistematizare teoretic rmnea fr semnificaie pentru
legiuitorul babilonian care, confruntat n permanen cu nevoile vieii de fiecare zi, se meninea
cazuist i, n consecin, departe de preocuprile doctrinare.
Spre deosebire de multe legiuiri ale epocii antice i medievale ca de pild cele ebraice,
indiene sau islamice n care elementele religioase predomin Codul lui Hammurabi este o lege
laic, mirean. Legiuitorul babilonian, dei mputernicit al zeilor, rmne totui singurul i
adevratul codificator. De aceea cu excepia articolelor 2 i 132, care ngduie utilizarea
ordaliilor mpotriva celui nvinuit de vrjitorie i a femeii mritate nvinuit de adulter textele
codului nu conin dispoziii privind intervenia miraculoas a zeilor n procedura de judecat i
cu att mai puin prescripii religioase sau de cult.
Civilizaia lui Hammurabi este o civilizaie de limb semitic, limba akkadian. Vechea
sumerian i pierduse din importana ei, deoarece sumerienii cucerii cedaser rolul lor politic
de odinioar semiilor biruitori. Akkadiana cuceritorilor devine limba oficial a rii i, n
consecin, limba documentelor publice. Era firesc, aadar, ca i legiuirea lui Hammurabi s
10

apeleze la ea. Pe de alt parte, limba sumerian, cu structur aglutinant, lipsit de flexiuni i cu
un vocabular destul de redus era, n privina posibilitilor de exprimare a ideilor juridice,
inferioar celei akkadiene, mai bogat n termeni, mai variat n construcii gramaticale i mai
perfecionat n privina tehnicii folosirii cuneiformelor.
Dei akkadiana s-a impus definitiv n Babilon, devenind limba ntregii producii spirituale n
epoca lui Hammurabi adevrata epoc de aur a culturii babiloniene totui limba sumerian i
monumentele ei au continuat s fie studiate i ulterior, asemenea limbii latine n Evul Mediu.
Codul lui Hammurabi se termin cu un epilog care ncepe de la coloana XXIV-a i se termin la
coloana XXVIII-a. Mndru de opera sa, regele care se autointituleaz rege desvrit i
caracterizeaz codul drept norme juridice de echitate, preciznd c prin intermediul lor a
asigurat rii un drept mbrcat n haina legii (scrise) i o bun crmuire.
Dei misiunea de a da legi rii i-a fost ncredinat de zei (zeii cei mari m-au ales), totui
opera sa legislativ este o creaie laic. Eu sunt continu Hammurabi pstorul, mntuitorul
al crui sceptru drept i extinde umbra binefctoare asupra oraului meu; eu am strns la
pieptul meu oamenii din Sumer i Akkad; sub paza mea i-am cluzit n vreme de pace; cu
nelepciunea mea i-am ocrotit, pentru ca cel puternic s nu-l asupreasc pe cel slab, pentru ca
orfanul i vduva s-i primeasc dreptatea. n cetatea Babilonului, pe care zeii Anu i Bel au
ridicat-o n Esaggil, templul a crui temelie este tot att de tare ca cerul i pmntul, am scris n
inscripia mea cuvintele mele preioase i le-am aezat naintea chipului meu de rege al dreptii,
pentru a rndui dreptul rii, pentru a curma nenelegerile, pentru a cluzi cu dreptate pe cei
asuprii. De opera sa, Hammrurabi este mndru i de aceea se proclam cel dinti dintre regii
[celorlalte] ceti. Cuvintele mele sunt preioase continu el iar nelepciunea mea de
neasemuit. Dei laic, Hammurabi dorete asemenea altor legiuitori de mai trziu ca opera
sa s dinuiasc de-a pururi, ntocmai unor porunci divine i, de aceea, pentru viitor regele pune
legea sa sub oblduirea zeilor. Din porunca lui ama, mare judector al cerului, dreptatea s se
rspndeasc n lume prin cuvntul lui Marduk, stpnul meu; nimeni s nu se ndeprteze [de la
poruncile] monumentului meu, n Esaggil pe care l iubesc, s fie numele meu pomenit n
veci. Punte de nelegere ntre sumerienii autohtoni i akkadienii cuceritori, codul, n concepia
lui Hammurapi care desigur nu avea n vedere pe cei pe care obiceiurile vremii i aezaser la
marginea sau dincolo de marginea societii urmeaz s fie o pavz de aprare pentru cel ce-i
caut dreptate i un temei pentru glorificarea marelui rege . Cel apsat, ce va avea un necaz, s
vin naintea chipului meu, al regelui dreptii i s citeasc inscripia pe care am scris-o, s repete
cuvintele mele pline de neles; iar inscripia mea s-i lumineze necazul, s-i gseasc dreptatea n ea i
11

inima lui s se bucure [spunnd]: iat, Hammurabi, stpnul, este fa deoameni asemenea unui printe
iubitor El a adus pe vecie oamenilor fericire i a crmuit ara cum se cuvine. 5

Observatii generale
Codul lui Hammurabi nu este rezultatul unor dezbateri parlamentare de genul celor cu care
suntem obisnuti noi. El constituie codificarea in scris a principiilor de convietuire sociala
practicate de civilizatia babiloniana acum 4000 de ani. Descrie atit normele de convietuire
acceptabile cit si pe cele neacceptabile. Denota vechimea acestor valori pe care noi le numim
traditionale dar pe care ideologia deconstructionista contemporana le numeste demodate.
Descrie valori unanim acceptate acum 4000 de ani. Denota valori si norme de convietuire sociala
care foarte probabil au fost practicate vreme de sute, ori chiar mii de ani, inainte de a fi
codificate. Pe linga asta documentul da de inteles ca la un anumit punct in evolutia societatii
societatea a determinat ca anumite practici sociale erau utile si altele nu. In consecinta, atit
practicile utile cit si cele daunatoare au fost codificate cu scopul de a proteja si promova pe
primele si de a le interzice ori pedepsi pe cele din urma. Analiza pe care o facem astazi denota ca
ceea ce acum 4000 de ani oamenii vedeau ca fiind normal, astazi vad ca fiind anormal. Natural
nu ne referim la sclavie ori institutii de genul acesta, ci la institutia multimilenara a familiei si
casatoriei.
Cuvantul casatorie apare in Cod de 13 ori, cuvantul sot de 44 de ori, sotie de 67 de ori,
adulter de 3 ori, familie o data, si divort de 3 ori. Cuvintul sex nu apare de loc. Asta
indica ca pentru societatea babiloniana de acum 4000 de ani casatoria era importanta, relatiile
intre sot si sotie bine definite pentru a proteja unitatea familiei, iar lipsa cuvintului sex denota
ca, spre deosebire de astazi, societatea primitiva nu era obsedata de sexualitate asa cum ea este
astazi. Divortul e mentionat ca fiind ingaduit in cazul in care femeia era stearpa, iar adulterul era
pedepsit cu moartea. Un barbat care isi parasea familia nu se mai putea intoarce la ea iar sotia lui
avea dreptul sa se alipeasca casei unui alt barbat. Pedepsele aspre pentru adulter si abandonul
familiei indica ca babilonienii luau in serios protejarea familiei si a casatoriei.
Casatoria .Aflam detalii interesante despre casatorie in Codul lui Hammurabi. Codul nu o
defineste direct ci doar indirect. Paragraful 128 afirma, in traducerea engleza: If a man has
taken a wife and has not executed a marriage contract, that woman is not his wife. (Romaneste:
5 www.Wikipedia.com
12

daca un barbat si-a luat o nevasta dar nu a facut un contract de casatorie cu ea, acea femeie nu
este sotia lui.) Casatoria deci era constituita dintr-un barbat si o femeie, barbatul fiind numit
sot iar femeia sotie. Dar pentru a fi oficial constituita si recunoscuta in societate, uniunea
dintre sot si sotie trebuia evidentiata sub forma unui contract de casatorie. Asta denota
ca in absenta unui contract de casatorie relatia dintre barbat si femeie era o relatie de
concubinaj. Ceea ce insemna ca inca acum 4000 de ani societatea facea distinctie intre
concubinaj si casatorie.
Oare de ce? Fara indoiala deoarece casatoria, nu concubinajul, impunea stabilitate relatiilor
intre soti, care la rindul ei impunea stabilitate sociala pentru toti membrii societatii. Casatoria
demarca perimetrii relatiilor sexuale si de familie, relatiile intre barbat si femeie si intre parinti si
copii. Toti isi cunosteau rolurile si limitele. Iar din asta toti aveau numai de castigat: barbati si
femei, parinti si copii, si societatea in general.

Ce inseamna contract de casatorie? Exact ceea ce in zilele noastre continua sa diferentieze


casatoria de concubinaj. Concubinajul nu e bazat pe legamint ci e o convietuire de convenienta
fara obligatii reciproce. Casatoria, insa, e bazata pe legamint. Legamintul de casatorie intre
barbat si femeie implica promisiuni reciproce de fidelitate si monogamie, de a trai impreuna la
bine si la rau, in sanatate ori boala, si de a exclude din relatiile dintre sot si sotie persoanele terte.
Promisiunile acestea erau facute in prezenta martorilor. E interesant si de notat ca si Biblia, in
Vechiul Testament, defineste casatoria ca fiind un legamint intre un barbat si o femeie facut in
fata martorilor. (Maleahi 2:14 i de zicei: De ce? Din pricin c Domnul a fast martor ntre
tine i femeia tinereilor tale, fa de care tu ai fost viclean, dei ea era tovara ta i
femeia legmntului tu.)
Punem in contrast aceasta definitie traditionala a casatoriei, veche de cel putin 4000 de ani, cu
defintiile care se reliefeaza astazi. Noua ideologie a familiei nu mai fundamenteaza casatoria pe
uniunea intre barbat si femeie, pe persoane de sex opus, nici pe legamintul intre sot si sotie,
fidelitate, monogamie si excluderea persoanelor terte din relatiile intre sot si sotie. Se vorbeste
tot mai mult despre un nou gen de casatorie, casatoriile deschise (open marriages) in care sotul
permite femeii sa intretina relatii sexuale cu alte persoane, fie de sex opus fie de acelasi sex, iar
sotia permite acelasi lucrul sotului ei legal. Poliamoria ori casatoria de grup face parte si ea din
acest trend si cere tot mai strident sa fie recunoscuta legal.

13

Copiii nenascuti. Copiii nenascuti erau pretuiti si aveau o valoare reala in Codul lui Hammurabi.
Daca o persoana agresa o femeie sloboda insarcinata si cauza pierderea fatului, nu se impuneau
pedepse penale ci pecuniare, despagubirea fiind de 10 secheli. Codul lui Hammurabi
mentioneaza multe delicte care trebuiau despagubite pecuniar, cea mai mare despagubire fiind in
cazul uciderii copilului nenascut al femii slobode. In antichitate echivalentul unui sechel era de
10 dolari, ceea ce ne indica ca acum 4000 de ani uciderea copilului nenascut se despagubea cu
echivalentul a 100 de dolari.

Divortul .Divortul era ingaduit in anumite circumstante dar interzis in altele. De exemplu, daca
sotia se imbolnavea sotul nu o putea divorta ci avea obligatia sa o intretina pentru restul vietii.
(Art 148) Iar daca divortul era permis, barbatul era obligat sa dea femeii o parte din recolta,
avere si bunuri pentru a-si intretine copiii. (Art 138)
Crime sexuale. Cu toate ca in Cod nu se foloseste cuvantul sex, anumite relatii sexuale erau
interzise si pedepsite. Incestul era interzis. Un tata care intretinea relatii de incest cu fica lui
trebuia expulzat din cetate. (Art. 154) Un tata care lua o sotie pentru fiul lui si se culca cu ea era
spanzurat iar fata inecata. (Art 155) Daca un barbat se culca cu sotia tatalui sau dupa moartea
tatalui, atit el cit si femeia erau arsi pe rug. (Art. 157) Violul era pedepsit cu moartea barbatului.
(Art 130) Adulterul era pedepsit cu moartea ambelor persoane prin strangulare si inec. (Art 129)

14

Baza-Legea Talionului.
La baza Codului lui Hammurabi se afla legea talionului-ochi pentru ochi,dinte pentru
dinte,mina pentru mina,picior pentru picior,arsura pentru arsura,vinataie pentru vinataie.6
6 Criminologie,Igor A.Ciobanu,2011,Tipografia Centrala F.E.P
15

Legea talionului este una dintre cele mai cunoscute si dure legi vechi, ea fiind practicata si de
poporul evreu, mai ales in perioada de inceput a Vechiului Testament, pana la aparitia
judecatorilor. In acele vremuri, legea talionului era vazuta ca un real progres, in comparatie cu
pedepsele anterioare. Astfel, in urma acestei legi, victimele nu aveau voie sa-l pedepseasca pe
raufacator cu un rau mai mare decat cel infaptuit de acela.
Aceasta lege aspra a justitiei mozaice, putand fi numita si "lege a reciprocitatii", imputernicea
pe cel pagubit sa rasplateasca celui rau cu aceeasi fapta. Pentru aceasta, aceasta lege a si fost
numita "a talionului", cuvantul "talion" insemnand "asemanator". Concentrata in formula "ochi
pentru ochi, dinte pentru dinte", legea talionului nu era intalnita insa numai la poporul evreu, ci si
in alte culturi vechi.
Cea mai veche marturie despre aceasta lege apare in "Codul lui Hammurabi" (sec XVIII i.Hr).
Regele babilonian Hammurabi a compus renumitul cod de legi, alcatuit din 282 de articole, spre
a inlesni judecata cazurilor de dezordine sociala. In acest vechi cod de legi, legea talionului apare
astfel: "Dinte pentru dinte, vanataie pentru vanataie, picior pentru picior, mana pentru mana, os
pentru os, ochi pentru ochi." Codul lui Hammurabi, sapat intr-un bloc de piatra inalt de peste doi
metri, a fost descoperit de arheologii francezi in anul 1901, el fiind pastrat astazi in Muzeul
Luvru.

Legea Talionului, in Sfanta Scriptura !


Fiind luminat de Dumnezeu, Moise a alcatuit si el o serie de legi, pentru poporul lui Israel.
Astfel, pentru a infricosa si pentru a imputina faptele cele rele, legea numita "a talionului" a fost
si ea strecurata printre legile mozaice. Frica de pedeapsa era adesea in stare sa-l intelepteasca pe
om, sa nu lucreze cele rele.

Dupa ce poporul ales a iesit din Egipt, trecand in chip minunat

Marea Rosie, el a inceput a se organiza, potrivit poruncilor date de Moise. Astfel, cand si-au
stabilit tabara in fata Muntelui Sinai, Moise a rostit o serie de porunci, printre care si aceasta lege
a talionului: "Iar de va fi si alta vatamare, atunci sa plateasca suflet pentru suflet, ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior, arsura pentru arsura, rana pentru
rana, vanataie pentru vanataie" (Iesire 21, 23-25).
In acelasi loc sfant, peste putina vreme, Moise va repeta aceeasi lege, zicand: "De va lovi
cineva un om si va muri, acela sa fie omorat. De va lovi cineva dobitoc si va muri, acela sa dea
dobitoc pentru dobitoc. De va pricinui cineva vatamare aproapelui sau, aceluia sa i se faca ceea
ce a facut el altuia: Frantura pentru frantura, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; cum a facut el
16

vatamare altui om, asa sa i se faca si lui. Cel ce va ucide dobitoc sa dea altul; iar cel ce va ucide
om sa fie omorat. Aceeasi judecata sa aveti si pentru strain si pentru bastinas" (Levitic 24, 1721).
Legea talionului va fi amintita si intarita pentru a treia oara, in campia Moab, cu putin mai
inainte de a intra poporul in Pamantul Fagaduintei si de a adormi Moise intru Domnul.
"Judecatorii sa cerceteze bine si, daca martorul acela va fi martor mincinos si va fi marturisit
stramb asupra fratelui sau, sa-i faceti ceea ce voise sa faca el fratelui sau. Si asa sa starpesti raul
din mijlocul tau; si vor auzi si ceilalti si se vor teme si nu se vor apuca sa mai faca in mijlocul tau
acest rau. Sa nu-l crute ochiul tau, ci sa ceri suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru
dinte, mana pentru mana, picior pentru picior. Cu raul pe care il va face cineva aproapelui sau, cu
acela trebuie sa i se plateasca" (Deuteronom 19, 17-21)

Legea Talionului, un progres social evident


Dupa cum spuneam si la inceput, legea talionului a avut drept intentie principala scaderea in
intensitate a faptelor rele. Astfel, legea razbunarii sangelui, lege de o cruzime ce ducea adesea pe
razbunator la depasirea raului initial, nu se putea scoate brusc din mentalitatea popoarelor vremii.
Legea talionului urmarea deci, pentru inceput, ca razbunarea sa nu fie mai mare decat raul
patimit initial de razbunator.
Intamplari de acest gen, in care razbunarea depaseste cu mult fapta rea initiala, pot fi intalnite
si in Sfanta Scriptura. Astfel, dupa ce il ucide pe Abel, intunecatul Cain, intaiul ucigas de om,
fuge si se ascunde. Dumnezeu insusi ii va randui lui Cain o pedeapsa cu mult mai mare decat
fapta lui, dupa cum citim: "Si a zis Cain catre Domnul Dumnezeu: "Pedeapsa mea este mai mare
decat as putea-o purta. De ma izgonesti acum din pamantul acesta, ma voi ascunde de la fata Ta
si voi fi zbuciumat si fugar pe pamant, si oricine ma va intalni, ma va ucide." Si i-a zis Domnul
Dumnezeu: "Nu asa, ci tot cel ce va ucide pe Cain, inseptit se va pedepsi." Si a pus Domnul
Dumnezeu semn lui Cain, ca tot cel care il va intalni sa nu-l omoare" (Facere 4, 13-15).
Intelegand gravitatea faptei sale (crima), Lameh, fiul lui Cain, inteleptindu-se, isi plange
singur fapta, cerand o pedeapsa nenumarat mai mare decat a aceluia. "Si a zis Lameh catre
femeile sale: "Femeile lui Lameh, luati aminte la cuvintele mele: Am ucis un om pentru rana mea
si un tanar pentru vanataia mea. Daca pentru Cain va fi razbunarea de sapte ori, apoi pentru
Lameh de saptezeci de ori cate sapte!" (Facere 4, 23-24).

17

Unii vinovati fugeau de pedeapsa, insa erau pedepsiti cu mult mai mult, iar altii, intelegand
gravitatea faptei lor, cereau singuri o pedeapsa cu mult mai mare. Prin urmare, razbunarea unei
fapte rele cu o pedeapsa cu mult mai mare decat fapta insasi, era ceva intarit in viata popoarelor
respective. Astfel, acest mod de razbunare ducea adesea la abuzuri si excese de violenta, precum
citim in cazul tinerei Dina: "Intr-o zi, Dina, fata Liei, pe care aceasta o nascuse lui Iacov, a iesit
sa vada fetele tarii aceleia. Si vazand-o Sichem, feciorul lui Hemor Heveul, stapanitorul
pamantului aceluia, a luat-o si, culcandu-se cu ea, a necinstit-o. (...) Feciorii lui Iacov insa,
venind de la camp si afland despre aceasta, se amarara si se maniara foarte tare, pentru ca
Sichem savarsise o fapta de ocara in Israel, culcandu-se cu fata lui Iacov, ceea ce nu trebuia sa se
intample. (...) Cei doi fiii ai lui Iacov, Simeon si Levi, fratii Dinei, si-au luat fiecare sabia si au
intrat fara teama in cetate si au ucis pe toti cei de parte barbateasca.
Apoi fiii lui Iacov se napustira asupra celor morti si jefuira cetatea in care fusese necinstita
Dina, sora lor" (Facere 34, 1-31).
In cazul mai-sus amintit, pentru pacatul unuia singur a patimit, mai apoi, intregul neam.
Moise, vazand setea de razbunare a celor nedreptatiti, adesea nelimitata, odata cu legea
talionului, a hotarat si ca fiecare sa fie tras la raspundere numai pentru faptele sale rele. "Parintii
sa nu fie pedepsiti cu moartea pentru vina copiilor si nici copiii sa nu fie pedepsiti cu moartea
pentru vina parintilor; ci fiecare sa fie pedepsit cu moartea pentru pacatul sau" (Deuteronom 24,
16).
Astfel, legea talionului, ingaduind inca implinirea setei de razbunare, a fost data de Moise
pentru a limita acest gen de abuzuri si excese de violenta. Privind astfel lucrurile, legea talionului
ne apare ca fiind una milostiva, intr-o vreme in care cruzimea nu avea margini. Razbunarea nu
avea voie, deci, sa fie mai mare decat raul patimit si nici indreptata asupra celor nevinovati.
Un alt aspect benefic al legii talionului este acela ca ea putea fi aplicata numai de preotul sau
de judecatorul locului, singurii care aveau voie sa masoare cazul si sa se pronunte asupra lui.
Acestia urmau dreptatea in mod obiectiv, lipsiti fiind de manie aprinsa si de razbunare
neindreptatita. "De se va ridica asupra cuiva martor nedrept, invinuindu-l de nelegiuire, amandoi
oamenii acestia intre care este pricina sa se infatiseze inaintea Domnului, la preot sau la
judecatorii care vor fi in zilele acelea. Si judecatorii sa cerceteze bine si, daca martorul acela va
fi martor mincinos si va fi marturisit stramb asupra fratelui sau, sa-i faceti ceea ce voise sa faca
el fratelui sau. Si asa sa starpesti raul din mijlocul tau; si vor auzi si ceilalti si se vor teme si nu se
vor apuca sa mai faca in mijlocul tau acest rau" (Deuteronom 19, 16-20).
18

Principiul de baza al acestei legi, adica recipricitatea egala, nu era insa unul absolut
obligatoriu. Astfel, de multe ori, judecatorul putea hotara o alta pedeapsa, oarecum echivalenta
cu fapta rea initiala. "Daca un bou va impunge de moarte barbat sau femeie, boul sa fie ucis cu
pietre si carnea lui sa nu se manance, iar stapanul boului sa fie nevinovat. Iar daca boul a fost
impungator cu o zi sau cu doua sau cu trei inainte, si stapanul lui, fiind vestit despre aceasta, nu
l-a inchis si boul a ucis barbat sau femeie, boul sa fie ucis cu pietre si stapanul lui sa fie dat
mortii. Daca insa i se va pune stapanului pret de rascumparare, pentru sufletul sau, ce va fi pus
asupra lui, aceea va si plati" (Iesire 21, 28-30

Legea Talionului, o treapta spre iertarea crestina.


Fiul lui Dumnezeu, intrupandu-se "la plinirea vremii", adica atunci cand omul putea primi o
noua lege, cu mult superioara tuturor celor vechi, a adus legea iertarii si a iubirii desavarsite.
Mantuitorul nu a condamnat insa legea talionului, adica nu a suprimat puterea de judecata a
tribunalelor, care isi pastreaza pe mai departe rolul de a masura relele si de a aplica pedepse
intocmai cu gravitatea lor. Legea noua a iubirii nu este data deci judecatorilor (tribunalelor), ca
un nou cod de legi civile, ci fiecarui crestin in parte, spre inmultirea si statornicirea pacii si a
dragostei.
Astfel, in predica de pe munte, Mantuitorul Iisus Hristos a dat o noua lege, nu stricand, ci
plinind (desavarsind) legea invechita a talionului. "Ati auzit ca s-a zis: "Ochi pentru ochi si dinte
pentru dinte." Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui rau; iar cui te loveste peste obrazul
drept, intoarce-i si pe celalalt. Celui ce voieste sa se judece cu tine si sa-ti ia haina, lasa-i si
camasa. Iar de te va sili cineva sa mergi o mila, mergi cu el doua. Celui care cere de la tine, da-i;
si de la cel ce voieste sa se imprumute de la tine, nu intoarce fata ta.
Ati auzit ca s-a zis: "Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau." Iar Eu zic voua:
Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si
rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc" (Matei 5, 38-44).
Legea dreptatii sociale a crescut in lume precum creste un copil, maturizandu-se treptat.
Legea veche a razbunarii rasplatea raul cu mult mai mult rau; legea talionului, imbunatatind-o pe
cea anterioara ei, rasplatea raul cu un rau egal; legea noua a iubirii crestine, imbunatatind-o pe
cea anterioara ei, rasplateste raul cu bine.

19

Astfel, adevaratul crestin nu este deci acela care pune drepturile sale mai presus de toti, ci
acela care stie sa lase la urma chiar si drepturile sale, daca, in felul acesta, poate sa vindece
neputintele sufletesti ale cuiva.

Concluzie.Parerea proprie.
Codul lui Hammurabi e relevant in contextul furtunoaselor dezbateri actuale privind valorile.
Sofisticatii contemporani privesc cu dispret principiile de interactiune sociala si convietuire ale
inaintasilor nostri cu mii de ani in urma. Dupa ei aceste principii nu sunt relevante astazi.
Dimpotriva sunt luate in ris cu toate ca trebuie recunoscut, de buna credinta, ca ele reprezinta
prima incercare de reglementare in scris a relatiilor sociale civilizate. Este neindoielnic ca
principiile enuntate in Codul lui Hammurabi au fost adoptate pentru a preveni haosul moral si
decadenta morala in care au trait generatiile de dinainte. Daca Hammurabi a socotit de bine sa
defineasca si sa standardizeze casatoria, inseamna ca generatia lui a gasit modurile de convietuire
precedente haotice si deficitare. Casatoria a fost desemnata tocmai pentru a produce ordine
sociala, sa reglementeze relatiile intre sexe, parinti si copii, sa protejeze copiii, sa protejeze sotii
de intruziunea tertilor, si sa asigure succesiunea armonioasa a generatiilor.
Ideologiile si practicile contemporane se afla tocmai la polul opus. Dupa 3.750 de ani de
istorie scrisa si mai bine de 4000 de ani de experienta umana, casatoria este re-definita.
Hammurabi si generatiile din vechime s-ar intoarce in mormint daca ar sti ca dupa 3.750 de ani
tarile luminate ale Europei au legiferat casatoriile intre persoane de acelasi sex. Crimele
sexuale au fost si ele, in mare parte, dezincriminalizate. Adulterul nu se mai pedepseste, la fel
incestul. Doar violul inca mai este pedepsit. Divortul s-a liberalizat, iar motive bine intemeiate
pentru a-l obtine nu mai sunt necesare.

Dintr-o alta perspectiva insa, Codul lui Hammurabi reprezinta si un standard care traseaza
liniile definitorii ale civilizatiei. Civilizatia incepe atunci cind societatea stie sa diferentieze intre
bine si rau, alege binele, respinge raul, codifica binele si pedepseste raul. In consecinta, o
societate poate fi numita civilizata doar atita timp cit are discernamint, poate diferentia intre
bine si rau si interzice raul. Abisul si colapsul moral incep acolo unde abilitatea de a discerne
binele de rau se termina iar vointa de a respinge raul se stinge. La punctul acesta se afla Europa
zilelor noastre, indraznim sa spunem.
20

Avortul, imoralitatea sexuala, uniunile sexuale rele, cultura mortii, pornografia, hedonismul,
lipsa de interes fata de bunastarea generatiei de miine toate acestea sunt simptome ale faptului
ca Europa isi pierde abilitatea de a diferentia intre bine si rau si ca vointa ei de a respinge raul se
stinge.

Anexe
Primul mare legislator pe care il cunoaste istoria ,Hammurabi a fost in sec XVIII-XVII-lea i.Chr
regele Babilonului.Se stie despre el ca a domnit 43 de ani,ca a fost un renumit conducator militar si
diplomat.A fost fondatorul marelui imperiu babilonian,care depasea in intindere teritoriul
Mesopotamiei.A sprijinit mult dezvoltarea agriculturii si comertului si a dorit sa atenueze conflictele
sociale reglementand raporturile din societate prin stabilirea unor norme juridice.In felul acesta a luat
nastere Codul lui Hammurabi.Nu este cel mai vechi ,dar este cel care ne-a parvenit integral aproape.
Hammurabi

21

Cuprinde nu mai putin de 282 de articole,pe care regele a pus sa fie sapate in piatra ,pe o stela-un
monolit de diorit,descoperit in 1901 la Suza de arheologii francezi.Se afla la muzeul Louvre,are o
inaltime de 2,25m si latimea bazei de 1,90m.In partea de sus este sculptura in basorielief
reprezentandu-l pe rege primind legile de la zeul justitiei,Samas,stand pe tron.(gest ce confera
autoritate si respectare deplina a celor emise de suveran)
Piatra pe care au fost sculptate legile

22

Cand zeul suprem Marduk m-a insarcinat sa conduc poporul pe calea cea dreapta si sa calauzesc
tara,atunci eu am intocmit legea si dreptatea in limba tarii.Prin aceasta am pus temelie bunei stari a
poporuluise arata in prologul acestui cod.
Bunastarea nu era tocmai a poporului ,pentru ca dispozitiile lui Hammurabi au un caracter de
clasa,exprimand ,cat se poate de clar tendinta de a apara interesele marilor proprietari-care erau
regele si ai sai ,templele cu preotii si familiile nobililor.Asa de pilda ,se prevedea ca taranul care nu isi
va plati datoriava fi sfasiat prin tragere de vite chiar pe camp,iar celui care va fura grane sau nutret
pentru vite sa i se taie mainile
Este foarte cuprinzator Codul lui Hammurabi.Articolele sunt grupate astfel incat sa rezulte limpede
domeniile ,dreptul penal si procedura penala,draptul propietatii,dreptul familiei(cu normele de
succesiune),dreptul
muncii,dreptul
comercial
,contractele,imprumutul
,stabilirea
dobanzilor
legale,etcInteresanta era si procedura judiciara.Aceasta era bazata pe declaratiile martorilor si ale
notabilitatilor statului ,pe cuvenitele expertize in materie,pe juramantul partilor in cauza.Judecata se
incheia prin redactarea unui proces verbal (care cuprindea rareori,insa,motivele sentintei).Un proces
putea fi revizuit,instanta ultima de apel fiind regele.

Bibliografie:
Criminologie,Igor A.Ciobanu,2011,Tipografia Centrala F.E.P
23

Dreptul Afacerilor,Nicolae Rosca,Baies Sergiu,Editia a III-a,Chisinau 2011


www.wikipedia.com
, ,,Tipografia centrala,Chisinau
2005

24

S-ar putea să vă placă și