Avangard (art)

Avangarda sau avangardismul (conform termenului din francez, avant-garde) reprezint tendinele de
maxim actualitate aplicate n art la un moment considerat. Fr menionarea unor indicaii temporale,
se subneleg de regul dou variante: fie pionieratele artistice ale momentului n care se discut,
fie experimentele abundente desfurate de-a lungul perioadei interbelice.
Terminologie
Termenul i are originea n jargonul militar din limba francez, desemnnd detaamentul care exploreaz
terenul necunoscut pentru a pregti naintarea grosului trupei.Antonimul termenului avangard, folosit de
asemenea n terminologia militar, este ariergard.
Trsturi
Avangardismul este caracterizat prin spiritul de frond, prin negarea violent a formelor
de art consacrate, cutnd proclamarea noului. Artitii avangardei dau dovada unui activism susinut i
se concentreaz asupra creaiei ca proces, neinteresndu-se de rezultatul ei (opera). Ac iune de oc,
avangarda are funcie regeneratoare i deschiztoare de drum n arte.
Avangarda acioneaz energic n momentele de criz politic sau social, asociindu-se adeseori cu
manifestri extremiste. Avangarda corespunztoare crizei nfptuiete
gesturianarhice i revolte spectaculoase.
Avangarda interbelic
Dintre reprezentanii cei mai cunoscuiai avangardei din literatura universal au fost Tristan Tzara, Hans
Arp, Marinetti, Andr Breton.

Traditionalismul este un curent cultural care, asa cum sugereaza si numele,

pretuieste, apara si promoveaza traditia, perceputa ca o insumare a valorilor arhaice,
traditionale ale spiritualitatii si expuse pericolului degradarii si eroziunii. O notabila
incercare de conservare a valorilor traditiei romanesti se regaseste in activitatea
poporanismului si samanatorismului, care s-au manifestat pregnant in primele doua
decenii ale secolului al XX-lea si a caror reactie a avut si un aspect negativ, deoarece
adeptii acestor curente au respins cu fermitate orice tendinta de modernizare a
literaturii nationale.
In perioada interbelica, directia traditionalista s-a regasit, la nivel ideatic, in
programul promovat, in principal, de reviste cu orientari politice distincte:
"Gandirea "Viata romaneasca", "Samanatorul Trasaturile
traditionalismului:
intoarcerea la originile literaturii;
ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor;

promoveaza problematica taranului;

pune accent pe etic, etnic, social;

cultiva universul patriarhal al satului;

proza realista de reconstituire sociala;

istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un mod

exaltat;

ilustrarea specificului national, in spirit exagerat.

Modernismul este o micare cultural, artistic i ideatic care include artele vizuale, arhitectura, muzica
i literatura progresiv care s-a conturat n circa trei decenii nainte de anii 1910 - 1914, cnd artitii s-au
revoltat mpotriva tradiiilor academice i istorice impuse i considerate standard ale secolelor anterioare,
ncepnd cu cele ale secolului al XIV-lea i culminnd cu rigiditatea i "osificarea"
academismului secolului al 19-lea.
Unii istorici ai artei mpart secolul al XX-lea n perioada modern i cea postmodern, pe cnd alii le vd
ca dou perioade ale aceleiai ere artistice. Prezentul articol prezint mi carea care a nceput la finele
secolului al XIX-lea; pentru arta dup anii 1970, vedei articolul desprepostmodernism.
elurile modernismului
Modernitii au crezut c prin refuzarea tradiiei ar fi putut descoperi noi i radicale feluri de a crea "un
altfel de art". Arnold Schoenberg a crezut n ignorarea armoniei tonale, tradiionale sistemul ierarhic de
organizare a muzicii care a ghidat acest domeniu pentru mai bine de dou secole i jumtate ntruct a
descoperit un mod nou de a organiza sunetul, bazat pe gruparea notelor n rnduri de cte
dousprezece. Aceast tehnic a rezultat n creerea muzicii seriale a perioadei de dup primul rzboi
mondial. Artitii abstraci, inspirai de micarea impresionist i de lucrrile lui Paul Czanne i Edvard
Munch, au pornit conceptual de la presupunerea c att culoarea ct i forma - nu reprezentarea lumii
naturale - sunt elementele eseniale ale artei vizuale. Astfel, Wassily Kandinsky, Piet Mondrian i Kazimir
Malevich au ncercat s redefineasc arta ca i aranjamentul culorii pure. Dezvoltarea fotografiei a afectat
puternic acest aspect al modernismului, fiindc nu mai era nevoie de func ia pur descriptiv ale niciuneia
din artele vizuale. Aceti artiti moderniti au crezut cu trie c prin refuzarea reprezentrilor reale i
materiale, arta va trece de faza materialist i va intra ntr-una spiritual.
Micri artistice din cadrul modernismului

Bauhaus

Constructivism (art)

Cubism

Dadaism

Ermetism

Expresionism

Brcke, Die

Expresionism abstract

Fauvism

Funcionalism

Orfism

Simbolism

Stoeanism

Suprarealism

Suprematism

Stijl, De