Gatu Irina Nicoleta

Seria 2015
Grupa 5.1.1

Modulul : ngrijiri la domiciliu

NGRIJIREA PACIENTULUI VRSTNIC CU
INCONTINET URINAR LA DOMICILIU

Gatu Irina Nicoleta

Seria 2015
Grupa 5.1.1
MODULUL: NGRIJIRI LA DOMICILIU
NGRIJIREA PACIENTULUI VRSTNIC CU INCONTINET
URINAR LA DOMICILIU
Incontinena urinar este o tulburare funcional a aparatului urinar ntlnit frecvent la
vrstnici. Alturi de demen i de imobilizare, incontinena urinar reprezint o cauz major de
instituionalizare.
Tratat fie n spital fie la domiciliu, incontinena urinar a vrstnicului este un fenomen n
cretere care necesit costuri ridicate pentru echipamentele utilizate, tratamentul eventualelor
complicaii ca i pentru personalul de ngrijire.
Pentru c are un impact major asupra calitii vieii femeii, incontinena urinar, netratat o
perioad

ndelungat,

poate

genera apariia

depresiei. Mirosul

dezagreabil,

folosirea

absorbantelor, precum i limitarea capacitii de relaii sociale, au efecte asupra dispoziiei,

tonusului psihic, nsoindu-se uneori de grade variabile ale depresiei.
Studiile epidemiologice au demonstrat faptul c exist o rat mai mare de apariie a
incontinenei urinare la persoanele care au un tabagism cronic din cauza eforturilor de tuse
constante care foreaz
Incontinenta cu imperiozitate mictional este pierderea de urin care apare concomitent cu
senzaia puternic i greu de stapnit de a urina. Se nsotete de miciunea frecvent i cu cantit i
reduse de urina i apare n procente egale la brbti i femei.
Urinarea noaptea este un simptom frecvent care afecteaz somnul pacientului i care de
asemenea predispune la accidente, caderi, etc. O urinare pe noapte este considerata normala.
Cauzele urinarii nocturne sunt mai ales circulatorii, cardiace si legate de medicamentele cu care
se trateaza aceste afectiuni. Mai rar este de vine vezica si inca si mai rar prostata.

In tratarea acestor simptome medicul trebuie sa identifice impreuna cu pacienta/pacientul

obiectivele tratamentului. Acestea ar trebui sa fie controlul imperiozitatii, disparitia episoadelor
de incontinenta (cind exista) si rarirea frecventei mictiunilor. Lamurirea pacientului ca obiectivul
este ameliorarea treptatava aduce complianta necesarasi va evita esecul.
Odata diagnosticul de incontinenta urinara de efort stabilit pacientei adresate unui centru de
reeducare vezico pelvina i se va propune un program individual, adaptat situatiei locale a
muschilor perineali, dar si necesitatilor si efortului fizic pe care il depune zi de zi. Trei luni
acestea sunt efectuate sub control medical. La sfirsitul acestei perioade se apreciaza imbunatatirea
in conditia pacientei si eventual se stabileste un program de exercitii pe care pacienta sa il
efectueze singura acasa.
Primul pas in imbunatatirea conditiei pacientelor cu incontinenta urinara ar trebui sa fie
educatia sanitara. Informarea reprezinta primul pas pentru cresterea calitatii vietii pacientelor.
Cunoasterea faptului ca exista solutii de ameliorare si chiar vindecare, ca acestea nu se rezuma la
operatii chirurgicale va indrepta pacientele spre alegerea solutiei convenabile.
Aceste metode de tratament, reeducarea mictiunii si a perineului, stimularile electrice,
medicamentele cu efect asupra vezicii urinare reprezinta solutii de tratament si pentru pacientii
neurologici cu tulburari urinare.
Dementa Alzheimer este o tulburare cognitiva ce are o crestere exponentiala, care se
dubleaza la fiecare 5 ani, acesti pacienti prezentind incontinenta urinara in procent de 53%.
Pacientii cu boala Parkinson, Scleroza Multipla, accident vascular cerebral, diabet zaharat
beneficiaza deasemenea de aceste metode de terapie a tulburarilor urinare, in cazul lor cauza fiind
una neurologica.
Stimularea electrica este utila la toate pacientele la care tonusul muscular al perineului este
redus. Prin stimulare electrica muschii sunt adusi la o situatie mai buna, situatie in care pacienta
poate incepe singura sa faca exercitii. Rezultatele stimularii electrice pot fi imbuna ite prin
exerciii cu conuri vaginale, de diverse greutati, efectuate de pacienta acasa.
Fiecare pacienta are un program individual, adaptat situatiei locale a muschilor perineali,
dar si necesitatilor si efortului fizic pe care il depune zi de zi. Antrenamentul va porni poate la fel
pentru o secretara si o politista, dar va dura diferit si exercitiile vor avea o intensitate si
complexitate diferita, deoarece activitatea fizicain cele douaprofesii este diferita.

Stabilirea programului se face de catre medicul specialist urolog/ginecolog, dupa o discutie

cu pacienta care sa evidentieze conditiile de munca si de recreere a acesteia, conditiile in care
pierde urina, felul in care urineaza.
La pacientele cu patologie neurologica asociata sau la cele operate anterior pentru
incontinenta urinara probele urodinamice sunt necesare pentru stabilirea unui diagnostic corect.
Rezultatele acestor programe de tratament depind mult de cooperarea pacientei si de cooperarea
dintre specialistii implicati in tratamentul incontinentei urinare.
Primul pas in imbunatatirea conditiei pacientelor cu incontinenta urinara ar trebui sa fie
educatia sanitara. Informarea reprezinta primul pas pentru cresterea calitatii vietii pacientelor.
Cunoasterea faptului ca exista solutii de ameliorare si chiar vindecare, ca acestea nu se rezumala
operatii chirurgicale va indrepta pacientele spre alegerea solutiei convenabile.
Odat cu naintarea n vrst, aparatul genital sufer o involuie progresiv care determin o
slbire a structurilor aponevrotice care afecteaz i aparatul sfincterian al vezicii urinare.
Riscurile neprezentrii la medic sunt legate de scderea calitii vieii, apariia infeciilor,
iritaiilor, inflamaiei sau a pruritului local.
Ingrijirea bolnavilor cu incontine urinar in mediul familial, la domiciliu, ridica o serie de
probleme in fata personalului de specialitate, care trebuie rezolvate in colaborare cu familia.
Apartinatorii nu poseda de cele mai multe ori cunostintele necesare pentru ingrijirea bolanvilor;
din acest motiv aplicarea tehnicilor de specialitate revine asistentului medical din cadrul echipei
de ingjiri la domiciliu. Intrucat el nu poate fi prezent tot timpul langa pacientul ingrijit la
domiciliu va instrui unul din apartinatorii bolnavului asupra tehnicilor elementare de ingrijire
generala (spalarea bolnavului, schimbarea patului, administrarea medicamentelor, aplicarea
compreselor, pregatirea alimentelor, alimentatia acestuia etc.). Conducerea, controlul si
indrumarea activitatii de ingrrijire a bolnavului ramas la domiciliu dupa indicatiile medicului
coordonator raman insa in sarcina asistentului medical.
Ingrijirea bolnavului la domiciliu trebuie condusa dupa aceleasi principii ca si ingrijirea
bolanvilor in spital. Mediul familial nu intruneste insa conditiile favorabile existente in institutiile
sanitare. Transformarea mediului familial in vederea crearii conditiilor optime de ingrijire a
bolnavului in limita posibilitatilor, fara a perturba prea mult viata de familie este sarcina cea mai
importanta a asistentului medical care ingrijeste bolnavii la domiciliu. Capacitatea de convingere,
alaturi de cunostinte profesionale temeinice, trebuie sa-i fie de multe ori adevarate arme de lupta
4

contra unor conceptii retrograde, invechite si individuale ale apartinatorilor in problema ingrijirii
bolnavului.
Ingrijirea bolnavilor la domiciliu necesita cunostinte profesionale mult mai temeinice si o
experienta profunda, pentru ca asistenta sa se poata adapta in orice conditii, cu mijlace cat mai
rudimentare la ceea ce este esential pentru a juta medicul la stabilirea diagnosticului si apicarea
corecta a tratamentului.

Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici cu incontine urinar

alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper

bazat pe dependenta \ independenta activitatilor vietii in diferite etape;

evaluarea gradului de dependenta;
evaluarea resurselor umane si materiale;
verificarea si respectarea recomandarii medicale;
planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand

recomandarea medicala;
executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare;
aplicarea protocoalelor de ingrijire;
instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere;
explicarea nevoilor muribundului;
evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative;
evaluarea rezultatelor ingrijirilor;
raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri
Aplicarea corecta a tratamentului prescris necesita o stransa colaborare intre medicul de

familie, asistentul medical si apartinatori, iar in centrul acestei colaborari trebuie sa fie asistentul
medical. Intrucat vizita lui nu coincide cu vizita medicului, el trebuie sa se intalneasc zilnic cu
acesta pentru a-i comunica observatiile culese, a-i raporta modul de executare a prescrptiilor si a
prelua niole indicatii de tratament. O parte din acestea le executa personal, a alta parte le
transmite apartinatorilor. Dispozitiile date acestora relativ la ingrijirea bolanvilor, la orarul de
administrare amedicamentelor, indicatiile de regim dietetic, schimbarea pozitiei bolnavului,
colectarea urinii se vor nota in fisa de ingrjire individualizata a pacientului asistat la domiciliu.
Asistentul medical va avea grija ca medicamentele bolnavului sa fie tinute la loc inaccesibil
copiilor din casa si sa puna din anumite categorii de medicamente la dispozitia bolnavului o doza
5

unica. Pe pungile de medicamente se va nota vizibil numele medicamentului, doza precum si

orele exact e de administrare. Asistentul medical trebuie sa controleze modul cum au fost
administrate medicamentele, numarand tabletele sau prafurile, intreband la nevoie si bolnavul
asupra orelor cand le-a primit.
In vederea usurarii evidentei medicatiei pentru bolnavi si controlul pentru asistentul
medical, se pot utiliza cutii compartimentale, pe care asistentul le va umple zilnic, eventual
spatamanal, notand pe fiecare compartiment ziua si ora cand trebuie admninistrat continutul
compartimentelor.
Instrumentarul si materialele, necesare ingrijirii la domiciliu trebuie sa fie asigurate de
asistentul medical. Asistentul medical trebuie sa aiba cele necesare intotdeauna la indemana.
Asistentul medical isi va asigura pentru perioada cat lucreaza la domiciliul bolnavului un loc
corespunzator unde sa si pregateasca materialele necesare pentru aplicarea tratamentului, pe care
il va acoperi cu un camp steril. Conditiile de sterilitate perfecta trebuiesc asigurate in orice
imprejurare, indiferent de mediul in care ele trebuie aplicate.
Igiena corporala - se adreseaza rufariei de corp, tegumentului si mucoaselor bolnavului.
Rufaria trebuie confectionata dintr-un material moale, care sa nu irite pielea, sa nu fie prea
stramta, sa nu-1 jeneze pe bolnav in nici un fel. Ea trebuie sa fie in permanenta foarte curata,
urmand sa fie schimbata cat mai des.
Tegumentul bolnavului va fi intretinut intr-o stare de perfecta curatenie. Orice bolnav
trebuie spalat zilnic pe toata suprafata corpului cu apa si sapun, si atunci cand este necesar chiar
de mai multe ori pe zi, pentru a evita formarea escarelor de decubit.
In functie de starea generala a bolnavului, asistenta medicala va efectua toaleta acestuia pe
portiuni, respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena sau daca pacientul este
independent, il va educa pe acesta sa efectueze toaleta generala, in salile de baie/dus ale
salonului.
Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
aparitia eczemelor si iritatiilor pielii.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii se poate accidenta in cadrul
crizelor de agitatie.

Efectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulatiei cutanate, pe care o stimuleaza,
favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliale din tesutul celular
subcutanat, are efect relaxant si sedativ asupra organismului
Camera pacientului
Temperatura optima a camerei sa fie de 20-220C, pacientii cu afectiuni neurologice
necesitand o temperatura constanta. Camera trebuie aerisit ori de cate ori este necesar, avandu-se
grija ca bolnavii sa fie protejati de curentii de aer rece.
ncaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si bine aerisita. In saloanele
de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar distanta intre ele sa fie de minimum un
metru. Curatenia se va efectua zilnic: dimineata si dupa-amiaza. Curatenia de dimineata se va
incepe imediat dupa terminarea toaletei bolnavilor.
Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita executarea curateniei si pentru a nu retine
praful. Curatenia se va face exclusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a evita ridicarea
prafului si a nu antrena inhalarea germenilor existenti.
Paturile trebuie sa fie deplasabile pe roti, rabatabile, prevazute cu rezemator mobil la care
treimea cefalica a somierei poate fi ridicata in pozitie oblica de 45 0, necesara pentru a asigura
confortabilitatea in pozitie semisezanda, in scopul favorizarii respiratiei.
Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a preveni escarele de
decubit la bolnavii imobilizati. Pernele, in numar de doua, una mai mica si alta mai mare pentru a
asigura bolnavului o pozitie comoda. Patura trebuie sa fie confectionata din lana moale. Lenjeria
trebuie sa fie alba, din bumbac, cu cat mai putine cusaturi.
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea timpului si i se asigura
ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a proteja bolnavul impotriva
umiditatii, frigului si impotriva producerii leziuniloe tegumentare (escare), cat si de a usura
munca asistentei medicale.
Alimentatia constituie substratul vital in ingrijirea bolnavului, constituind un obiectiv
important de realizat pentru asistenta medicala, alimentatia mentinand energia organismului.
Aportul alimentar trebuie sa tina cont de nevoile organismului, diferentiat in functie de varsta,
starea de sanatate sau boala, precum si de munca (efortul) depusa.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a monitoriza
functiile vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diureza si scaunul.
7

Sesizeaza aparitia unor modificari patologice, modificari de culoare a tegumentelor, eruptii

cutanate, edeme si transpiratii.
Asistentul medical trebuie sa aiba o atitudine demna la domiciliul bolnavului. El trebuie sa
castige increderea familiei si nu trebuie sa dea niciodata impresia ca este grabit. Activitatea
asistentului medical este multilaterala si in functie nu numai de bolnavi, dar si de conditiile in
care va gasi bolnavul. Munca asistentului este mai usoara daca este asteptat de membru familiei
si devine mult mai grea, daca gaseste bolnavul singur, fara apartinatori.
Pacient in varsta de 72 ani, diagnosticata cu diabet zaharat tip II, hipertensiune arterial,
insuficient cardiac, sindrom nefrotic prezint urmtoarele semen si simptome: incontinen
urinar si de materii fecale, valori crescute ale glicemiei si lichidelor, tulburari de deglutitie,
insomnia, apetit alimentar diminuat, purtator de sonda urinar.
Problema

Obiective

Interventii

Modificarea

Mentinere

delegate
- Monitorizarea glicemiei zilnic si

valorilor

a valorilor

autonome

si

Evaluare
Bilant pozitiv:

a functiei hepatice o data/ luna. - Pacientul

Alimentarea pacientei s fie

glicemiei

enzimelor

si functiei -

hipoglucidic
Administrarea

hepatice in

prescrise

limite

antidiabetice, hepatoprotectoare - Pacientul prezint oscilatii

Educarea familiei cu privire la

normale

medicatiei
de

alimentatia

medic:

pacientului

si

importanta mentinerii glicemiei

in limite nrmale

- Monitorizarea functiilor vitale

intre

zilnic

glicemie si
hepatice

glicemie

prezint

100-125

mg/dl
Bilant negativ:
mari ale glicemiei de la o

zi la alta.
- Aplicarea interventiilor cat
mai frecvent.
- Verificarea
administrarii
medicatiei si a regimului
alimentar

Nevoia

Probleme

Obiective

Interventii autonome si delegate

Nevoia de a

Alterarea

Pacienta s

Se supravegheaz functiile vitale

Pac

respira si a

circulatiei

prezinte o

Se comunica cu pacientaul

circ

circulatie si o

Se administreaz medicaia prescris

res

avea o
buna

Alterarea

respiratie

de medic
8

circulatie

respiratiei

corespunztoare in

nor

limite normale
-

Se asigur un climat corespunztor

Pac

Asigurm o pozitie corespunztoare

nor

Invata pacienta: s faca exercitii de

respiratie profunde, sa tueasc si s
indeparteze secretiile

Alterarea

Asigurarea unei

Se administreaz medicaia prescris

de medic
Ajutarea pacientei

nevoii de a se

micri i

recuperrii

mica

posturi

kinetoterapeut:

avea o bun
postur

continuarea

Dim

de

de

ca

ridi

corespunztoar

pacienta sa execute bine programul

me

de exercitii

indicate
urmareste

Schimba poziia pacientului la fiecare 2

ore

Asigur
meninerea
integritii
tegumentelor si

pudreaza cu talc
-

Efectueaza exercitii passive la fiecare 2

ore

a activitilor
articulare

Maseaza regiunile predispose la escare,

Invata

pacienta

care

este

Inte

teg

alte

postura

adecvata si cum sa efectueze exercitii

musculae active

Alterarea

Pacienta trebuie

nutritiei

alimentat si

Dificultate in
a se alimenta

hidratat

Se administreaz medicaia prescris

de medic
Ajutam pacientul sa se hidrateze si

Pac

alimenteze corespunztor

alim

Educm familia i pacienta cu privire

cor

corespunzator

la alimentaie
-

si hidrata

Administrm medicatia prescrise de

medic

Comunicam cu pacientul

Pacienta

este

alimentat

regim corespunztor
9

dup

un

Regim special cu lichide cantitati mici

Alterarea

Pacienta s

si des
Se comunica cu pacienta

Pac

nevoii de a

prezinte o

Asiguram un climat corespunzator

nor

elimina prin

eliminare

Administram medicatia prescrisa de

constipatia

corespunztoare

cronica

medic
-

Asiguram un regim special

La recomandarea medicului facem o

clisma evacuatoare

Dificultate in

Pacienta trebuie s

Asiguram educarea pacientei

Supraveghem i msur temperatur

Pac

mentine

aib o temperatur

Aerisirea camera

tem

temperatura

n limite normale

Administram medicatia prescris de

nor

in limite

medic: antitermice

normale

Rugm pacienta s consume lichide

Se supravegheaza pacienta in caz de

complicaii

Asiguram o igien corespunzatoare:

se schimba lenjeria patului i ajutm
pacienta s se aib o lenjerie curat

Deficultate n

Pacienta trebuie s

i uscat.
Asiguram confort pacientei

Pac

a se odihni si

aib un somn

Se comunic cu pacienta

lini

a dormi

normal, s fie

Se aeriseste camera

anx

odihnit i s

Se

prezinte o stare de
bine

trag

draperii

pentru

crea

senzatia de noapte
-

Se

administreaz

somnifere

la

indicatia medicului
-

Se

aeaza

pacienta

intr-o

pozitie

corespunzatoare
-

Rugam pacienta s consume ceai

caldut sau lapte

10