Sunteți pe pagina 1din 1

Scrisoarea I

a) Scrisoarea I este o sintez a temelor universului eminescian: natura,


iubirea, mitul, istoria, omul i societatea, poetul i poezia, contiina i materia.
Textul are o compoziie modern, secvenial, n care temele i motivele,
ideile i miturile se ntreptrund, ceea ce d textului o structur complex.
Formal este o epistol, prin coninut este o meditaie, prin spiritul critic o
satir, n secvena a treia un imn, prin problematic, fire narative i prototipuri
umane este un poem.
Prima secven aduce un tablou romantic, nocturn, dominat de simbolul
lunii, care sugereaz contiina universal, principiul feminin, i are rolul de a
transfigura realitatea: Strbtute de-al tu farmec ie singur-i ari!. Temele se
deruleaz interferndu-se. Tema omul i societatea este dezvoltat printr-o
suit de litote: microscopice popoare, muti de-o zi, muuroaie de furnici, lume
mic ce se msur cu cotul, imagini care au drept numitor comun conceptul de
fortuna labilis. De aici o interferen cu motivul viaa i moartea: Cum c lumea
asta-ntreag e o clip suspendat, / C-ndrtu-i i nainte-i ntuneric se arat.
Conceptul de lume ca vis l gsim sintetizat n versul: Cci e vis al nefiinii
universul cel himeric.
Secvena a doua a textului dezvolt tema omul i societatea, prezentnd
cteva prototipuri umane:
filosoful (Altul caut n lume i n vreme adevr)
negustorul (Iar altu-mparte lumea de pe scndura trbii)
regele (Vezi pe-un rege ce-mpnzete globu-n planuri pe un veac)
sracul (Cnd la ziua cea de mne abia cuget-un srac)
geniul (Iar colo btrnul dascl cu-a lui hain roas-n coate), care este
centrul universului, fiindc n el st spiritul, care genereaz i susine lumea
(Aa el sprijin lumea i vecia ntr-un numr). El devine atotputernic, fiindc nu
are niciun obstacol. Contiina universal este penetrat de cel ce are
Cunoaterea, care-l integreaz n Sinele .De
aceea Universul fr margini e n degetul lui mic.
b) Scrisoarea I este o meditaie pe tema fortuna labilis, exprimat deplin
prin versuri ca: Deopotriv-i stpnete raza ta i geniul morii. Este tema care
genereaz secvenele de nceput i de sfrit, concentrate pe simbolul luna,
sugernd mitul Sfnta Lun. Influenat de gndirea indian, Eminescu
mediteaz asupra sensului vieii. Sensul vieii este aflarea adevrului,
Scrisoarea I este i o meditaie pe tema poetul i poezia, De aceea laudele
pentru omul de geniu nu sunt un scop, fiindc, dac a ajuns s aib
Cunoaterea, spiritul se desctueaz de iluzia vieii. Lumea, realitatea senzorial, cunoaterea
relativ prin simuri trebuiesc integral prsite,
De aici drumul Cunoaterii se deschide: n prezent cugettorul nu-i oprete
a sa minte. El, Cunosctorul, omul de geniu, trebuie s afle c adevrata
valoare se impune dup moartea sa, prin faptul c ea conine adevratele
lumini. Poezia este, deci, un mesaj esenial, rostit de cel care are Cunoaterea
revelat, aa cum vor dori s-l formuleze poeii expresioniti de mai trziu.
Sensul poeziei, valoarea cunoaterii i a vieii, a poetului i a filosofiei este
pierderea identitii eului

S-ar putea să vă placă și