Sunteți pe pagina 1din 181
Rinse eee tortie riots ect aera reeves tete eels rc 2 con i> R. HAWKINS Siete: PAD rcNeE esa MD., Peis Tones ontributiei pe ere adus-o Hawkins a fox innnobila, wveran al Omnscuenmier Gartéa Daath logic din an Ansel, funn baal De asenenc, insu Seulain —gihy ISHIN 973-8401 4 it feu unoarco deat mot tae yun Si aS il Cuprins Pooja. Jniroducere. SECTIUNEA INTAI Precenta toi Bumnecen camowuts = Prolog ‘CAMOLLLI = Reluarc viet pm SECTIUNEA A DOUA Procesut Spiriwal camrowut mt = Nature eautaritor: amount iy = Fundonsentete. CarmTOU v- Fitoria asypra cul ‘carmout mt - Descumpetersa Eula SECTIUNEA A TREIA Calea canstinjes amTouut vi = Munteu. arrouut vin - Dincolo ile Cousatae Carmrouue x + Constinte avensata AMTOLUL + Despre naturilui Danese (PMTOLUL ~ Drum Spiritual ‘carrouut a= Cautarea udesirni carTOLUL AM » Expliati ‘carmouuc sw = Corpn! yi soctenaea.. earTONUL AY = Clary CCAMTQRUL AM = Karma, stor si faelep exROLUL NVI = Dr {CAPITOWUL xVM - devi ern ‘CAPTOWUL xx = Comentariéf evemny {CAPTOLUL XK + Dualitate vers malian tins versus Sprit, ‘arrouut xt + Geneza; ereatie si evoluie ANDI Hata sealetcangtinje. ANBIAC -Calibrorea nivelelor canstiniet ANC 0 Tehnica de calibra covect. Leciur recomandate Despre autor Nota eutobiografica wi a9 a) Mt dD 38 as 39 353 333 z Prefata Seopul Iucririt de fat este imens. Ea nu include doar 0 aportre detaliatd gi subiectiva 1 stirlor foarte avansate ale constinfe spirituale namie in mod traditional duminare pentru prima dats, eoreleatA si recontextuilizeaz4 informatia spiritual into asemenes mane into foce comprehensibila ratiuni si nteleera Aceasts corelaie intrest si spivialitate reprezines 0 fiegrare inte dimensiunite lineste 91 non-lineae. Prin inst- ‘medi ylepisirtcontearil', auroral rezalva un confit vee de end lumen si aparertitezolvail, impasil dint sta si religic,intce materilitate si spintualitate, respect dine eu 31 spin Aceasta rezolvare clacifica misteele i d:lemele nerezolvate ce au insofit omenizes de-a lungul itoriel. Gratie ‘expansiunit constiintel pe care o failitears lecrura lucriii de fad, eispunsurile la Ttebaci se auroeveleaza, iar adevéririle devin axtoevidete, ‘Stiul prezentri il duce pe etitor deopotrive fn domenial linear si in eel non-tinear, atl inet, spre surpriza acestuia Is tan monien: dat incorprehensibils| devine nu mama: comprehen siti, ei evident ‘Nivelul calibra a constinisipersoanelor cate av itt mate rial de faa fost Coeumentat experimental, emavcindi-se un vans i 0 clevare consiceabile.Puterea ar darul de a realiza Bra efort ceea ce fora mu reuseste sh facd nieieum, deoarece puleres ajunge acolo unde forta ra are acess ‘Aczasid carte este srist deopotriva pent sinele si Sinele civtorui. Desi marele si tradiionaal obstaca ia cale dum nti mit clepstea eoouariler dun: noa-dclitgi, poate ‘na obseu in monet vw afro iit eaten, ‘ceasi conlin fiearenval 01a dela se Material este prezoma fn ptr sti pi 1. Deseriereastrlorsubicetive ale conse spicituale 1. Drum spin ML Catea cate thuminare prin interned intelgeriématuri consti: 1V.Converinte, daloyur, interviue si diseutis de grup cu 0 ‘mare varietae de student spctuali si grupuri din dierite si La o prin privire,datorits mulitudini de grupusi 6i de Drezentar), material citi de fh pare se repete. Cu toate Aacestea, materalul este reezentaastfel in mod deliberat, dleoarsee de fiscave dat este prezen inr-un context difrit $ 0 aid suecesiune de imrebiri st rserwun. Ficeare re-pre- entre conte la ical ns i noi subi. ‘Daca in 1985 un procent de 85% din tell populatie amit ‘alr sub nivel integra (situa a valoarea 200), in prezert acest mumir sn redus sinior, atingind doar 78%, Ceree:nile sfectuate au indicat el acest fst se datoreazd unui avans general a constientei spintusle Materitul prezectat in cartea de fit este nie prin fool et ‘autora nu este nici teolog, nici fqabisericeasc, ct un elniean cu 0 experienta vistl in domeniul educate, site, medic i, ‘sihiatei,psthanalize,exrcetn -precum win rape clinic 1 sttingifce. FI este deseris dept un om relizat, de succes §: talent in nmulte damerii. in momentul in care a survenit easteplaa sa iluminars, era persoont cu cea mai iasemnatd Practic8paihatric8 i lina din orassi New York a Font, de mserenes,s experigsle spiritual incense fle autorutai, incypnte in pens eopuldrie, consolidate in adoleseeold si fesite Ls suprafitd tn eadral vised mile ‘Acestea au cauaat retragerea si i2laren $4 pentru un mur d= ini, precurs si intcresul manifest in direcia nei cereeti: fundamesiaie tn domeniul noturit coasintel, cercetare care 9 ccondus tlt la serietea lucrarit Patere versus Fortd, eit s Ia serierea eel ef (© alt curoaitate aparent este nccea cd, icin riage sale ‘experientespirtuste, sutoral volumulu de fai mu 3 mentira-0 ticiodat, de-alunyul unei perioade de peste 30 de er, pd in ‘momental publietr volumula: Putere versus Fort. Cind ert intsebat despre motivele acestel racer, el nu a coment deca e3 nv era rime de spus despre acest lucrs™ LLucrarea de fat, mai avansatd deed Putene verses Fart, indoplinesc anevoiosul obiectis dea face comprehensibil incomprehensiblul Gratie unor descreti si explisati adcovate, veeea 6 este obscur devine clar si evidem. $i toemai dar 8 ‘evident de a comusice si a sere a fost cel care 2 ocarionat interesul s comentanile Mais Tereza, Adeviratl ator al ei este Consiga sas. Eedirsrl os Avertisment ‘ersoancle religioas: in sens traditional, precum cele are nanifest@ timiditate in fata spirtuelittyi, sunt prevenite ei ‘material prezentat ici poate Fsulbrator si, prin uma, este smut bie sl evite, Snvayaturile sunt prezentate pentru uzul siudemtlor syria angajeti $seriosi, alla in eturarea lui Dumnezeu ea turinare. Cale etre tluinare prin edeviru radical este solicrant si ‘reclami abansloarea sistemulu de credinga, Numa dupa aces, ‘alitates supremd se reveleszi pe sine drept cautaren Sine Suprem, Materialul prezentat eaiten de fina este redat din Introducere Desa lungul istoriei, descrierle stvilor iluminnte ate iaten dea Ahandons toate motivate noaste, eu excepis aceon de e servi complet pe Dursnczes, provine dint sabe neingrAits entra EL Objectval sosru ns este ate iluminares, eft st lvsnim servitoré ai ui Durnezeu. A deveni un canal perfect Jpenira iubirea tui Dumnezeu iseamna 53° ne sbandonim complet sisi elim sbiewivele cause de eg0,Intiatorea eri spiritual uiterioare dove nai bucaia. S—_Odatdajunsi ta bacure i modeste, rest proses exe ‘en Devenin conte cd fotreaul proces de cia spirtuala fe aevat prin aracin desma fundamental, execin th mai uring penta a intelegeSinele deci penta a fi propulat pain F intcmetilevlut mist. ft-un limba obisu, se poste spune © suntem mai curing east de vitor decdt popu de eeu. © ste evident etn afar de exzul fn care am fost detinati iluminti, na vom f def! interes de acest subiec Maar sha ira ao wsemenea star esto state destl dear in real ving deo, 0 pesoana ism na ntieste ict maar © ‘ingrdal persoen cares ie meres foare mul de atingeren | ilumini,Astfl cles poate fi apevooas i olictant. Jn lumen Occidental me exista un rol waditono| sau “> neceptt penta cauatoru spirits. Nu ete ce asta ca eineva srs Inleeafacerile lamest si api st-siptreae resil ven pe un drum al exuarispiriuale a adevéruli In anumite tii, de _ gemplu in Todi exisid © astmeneacale euurala talons { recepatd ca forms normals de dervoltie. In Occent, un Stent spinal srios e alata cel mai adesea unr persoane -edieaz, ew care rene fn comsn, Din nef ia afra de “esl ch ita ino mana sa Tnioun seminar tealogic = © ces prea ut pen adesea privite cu supine, et eum A enslse vin snciate Adee, rp pce nat xpi 2 rope leprae Inert pte detec apes pene fi imer spinal crs lanes cig cores tt tar nc op cquracaaier tr mop as oo semantic hn, pst au, pr sips dem ‘Dimlins detent Sept wen devil Wr mete fanaa eure avs topo mie de Serio etna su tne ce nd Dic von ela vel sen seer, vom Gear cde ee, ap hee tno sperome re 300s eh dep Gepkind sat gt opopinosede eh TON Dae inter iain sore ee pore Dat nd ivi me provid del parse sem atari sa heen penoes aera ne ia lnm ee sams crud pnt otto ih tr resid pt ene ae Tinta, ip, contl su the Gr saa ees items pete st pie pa ean Danese O ene pals vin pons ge sweat nome: wesc tl mand 9a Se nate conts pent cone corre Inter peo tance obec ae pn xvi ci patel rida! al vot so fae fonpanart se elvae, Noell coun oan Geulceva sont in one prone at seupant precise Top eet oak icc cat wi aster Pare ras Porson sige seat a Conse TOD contmblnsrl cone negate tte a Sep nn Un nil sles ‘crabanars open as Ye mile dene Sob pal sv 20, Ur id saa nc a torus aes ied samen ala yl 200, woul seat Rot 0 anne 3. ni aflati stub prnygul de 200, Un individ situat la nivel! 300 riblonseav negaivitaia 4 90.000 de osmeni aati sub ign de 200, 3 pi de inlclepti cae ealibreaz® cel putin lz nivelul 700. Dine dnizeci se gasese eel pia le nivelu! 800, dine care Pysee su dejo ta nivel) 900 sas ebiar peste acesta si, in fine, P brit n singurfnfelepr sit leo valoare superiera nivelulu: 0. Aveste cific au shimbat din 1995 fueoace, anu fa care & | publeata cares Putere versus Fora. (Numai zeceeamens de F pe Wrunint se sien pe atunci lo 0 valoare saperioast nivelulut 1). Negativitaen tnvegit populaii umane ar fi condus te “dulosisugere, dack oar 6 exist efecrul de contrabalansare al gesior clmpuri energotice super care | Se pare ed existi un adevie in afiratia ct puerea inna a wi Durinezeu se mansmite ttre Sijele de pe Pama printo setie de transformatori deseendenti, Desi numtral actual al -perwarclor de pe planets are ealibrear negativ il depageste ex ‘oyhe secole [a valoazea de 190 si apoi, pe seastepate. a sit use fs nivell actual de 207, {= Pulerea Tovatturor originale ale Avatanurilor inluentenzs si contextusizesza semnificatin wieti omeniti peste secole si chiar pentru mi de ai. Este foar-einstractv, curate acestea, #8 elibram nivelal consti: unui mare invitétor 31 spoi st “ealibrom nivelol be eae se situezz2 doc:tina instituionaizata “wure a parvenit peste secole. Unele invataturi au supravictuit proape in totaltate nevacamate, in viene ce alle au fost serios| eicriote, Uncle au etzut ehitr Ia niste nivele att de joase, vIpeit calibreazi sub nivel tic al Adeviruui Rezultatul “aces fap a fost sparta unor cute negative, ce au devenit surse e conflict 5 nogutivitte fn hime. Este bite 88 amintim e& -populaiatea neste un sem al Adevarulu. Astfel, mu este deloe 2 Bivclol poy 2 Marea majeritate 4 populatici oinemirii ade sub Bivelil 200 sie multe miline de ‘tsligi cae sunt ta mod findamental Ce anume este spiritual? Oumeaii confunia de obicei .sprituaiatea” cu, ‘tia eu domenis! supranateral iy asta. Aces sunt, de ‘Spt fart iteite aceasta confizie rezuthadesea in devotnare social $i in nesigurants De exempiu, tn eonsitia Sticlor Unite este afinnat cu Clarita c& dreprule oxaalui invorise din natura diving & ‘reatici, find siabilitnsfel priceipial spiritualist. Cu toate ‘este, autort Consttatiteuft dstinta inte acest spear slit spundnd cf cersjeni uot liberi de orice constringee ‘eligioash. Fondatorii Swielor Unite erau constienti ca reign divide si ch este bazata pe 0 putere secular, in vreme ce spistualiatea unifch si nu are vieo organizare lumeosee Corstituta Staelor Une (care calibreszt la nivel 100) Dronunts in mod clar cd guvernl i extrage autovtaica din Draspile spiituale- care posuleszd 8 toi otmeni sun egal, {evantind lbertte si drepiate pent toi ceidtenit- 5. ca nehne {5 ghidere dupa aceleasi pincipi, Aceasi poritie fara eehives bicet aeslea ale iubin, icrtani, pact, ‘cues, bund, alerefuzul celor materiale wi sudccrt De obice,religia, are in esenid un miee de spirtutitate care ou toate acesea, ese treeul in plarul sceund s chiar penhn adore Ain vedere, Altmiter = peniru ada singur exempt. ete 2 ar avea foarte putine ganse 8 aid8 oe, Uunivetsa adevarat s1 ma eunoase vara mila. Adevinul poate & identifi ella aunt inven ale eulu Aa Adzvacul spiritual este il tn timp. spatiu, BL intotdesina cu sine pace, armonie, cor, ube, compas cat prin aceste cali CAPITOLULIV Fundamentele Religia ca sursa a greselilor spirituate -Exisa doas suse de cori ce provin di religile waditionale .adevirne. Prim oonsta in sina nainelegere sau aerpretre {rei a nvr onginale ale respectivshs mare Tmetitr. Din ‘cou faptui cd ascukator si ade inal mu erau sie, la nut og, nina, fnvtacunle oxginake au fst contaminate te eu! ‘acestora Acest fap a fost amplfcnt ape’, de-a mga general, de wadution si seri. Deseon,denaturares este datorata Fp eal” ae tends de reds fees literal al euvintelor na spirital ‘Sau eserja invitinin Once taducere care rarsmite aliceva decit pce sa dragoste ee eronatt, Assasin ese rel de biz) usor se recuroscut Cea de-a doua distorsionare, mult mai stspinctd, const in Fnviaturile spiritual eare provin ein ceea ce este murit im mod obisnuit ,doctrina bisericeasea" Aceste seglemenitr, eseori in Torna culpabilizini si prohibit, au fst, in ealitate, inventate fn totaiate de eat oficial serie si de cre asa- ‘isle sutortal care dobvingiver8 puterea politi in strcnin institute acelui imp [Nu exist nic ua motv ater su plauzibil pentru a modifies, (ein ragunen nor eliza lame) tnvajtane originale the wn ‘eritail mare iwifito. Desi pare crs evident, mu fost deloc ‘lar de limgulssoollor ea fi Crstn, de exempta, nsearnna par sisimpla st uma exact fn li Hritos. “Tu nati Tnvalelori au propivddait orvolents, non ‘condurnares gi uhirea necondijonat Este pre de intees cum ig rice pretinsa autoritete eceleziastica poate viola acestcauevirr fundamentale purtind rdzbonie .tntemeise™ tn numcle unui Pretins bine al credinfe* sau ,bine al biserieit, ori pentru ‘eliminatea neeredineisils" Exists malte subjecte neabordate fa nvatiturilespistuale Original, iar aces! Iucru a ereet noi oportunity entre Prelucrisle falsetor religii, Dea tungsl secolclon, av fost ‘nvemtate tot felul de pate", eu explcatil din cele iout Inborioase i catonals, da ear po: fe deserise clinic doar, drept ‘wanipulari Bolnave ale wnor weburt urcane normale, Rl emulct ‘sifel mu a implicar numa: eroarea spitinala, ci si 0 eruzime psihologiet, precum si anuncarea vinovétie! asupea uman its Accastt focalizare asupra vinovttie: si pcatului condamnn onstinta umané prin consolideres dileme! contraritor 5 dunia perceptie. Acest ultim feet distraciv, asp constinge! umane it “ndeptrtesza pe om de Dumnezen si di ‘astereuneibariere.Accast bare este deni: numa de fuse ulin! onmeni cae, peat a reus af scae din capeana cocretivs 8 falsvlorelaborace,iebuie si dea dovadd de cali propia fe genial spina Un alt efect disiuctv al perceptelor anumitor doctine ‘eligiose consti in fapul <8 aeestea, ou de putine ort, crea Premisele unor teribile rizboaie $i perseeulii. Acestea sunt Fundimemaie fntdesuna pe difereatele religioase, a etror itporantt este exagernd ioomai pene a justitica pentecuile ‘Aceste devia sh interpret gresite sunt observabjle fy special tn domeniul imintiunilor itunecste ste religie! cu sexvaliate, rocrerea, ceserea seducarea eopillo dictsl/postum,detaile iti ince, obieiunt,imbeacéminea si puterea politica, A porta sit nu difrite Feluri de Imbeteéminte, pala sas barb, consiuie wn opt sufcient pent 2 aptinde perseeuate ‘eligiosse sau réeboiel. Cicamicis,imerdicia des consume ame vinere,rosttea de binecuvantiiinaintea meson, precim 1 datee fi detail stroutoritor religioase~ toate avestes devin unit. Zium in care se celebieuzA Sabatul (simbita say Suminies) devine mai importanth deck adevarl, Respect! rita ui Dumnezew nu rez fy a purta sa nu 0 pare a Prin faptl cA explowicaa benaiale ew ris de & ignora Frincipalsle adevaruri spiral, religite contribu la propria lor clin i, prin aceasa, ts decimal generat al emenini. O mate pare ‘in coca co este considera (5 especat touoatt) ea doctrina biser easel mu consti alieva dee un prods al eului Dac este adevirat, aga cut a spus Iss, carl sSlgieste in oc privito- ‘alu atu! probiens sunt chiar aceiaeare vid pcs ri peste ot fn pericada Vietoara, chars piorul nel mese em considerat ‘fi opts, nebuind, asada, fe oopert cert cao pee. mure parte a ceca ee a fost in rod tadionl desers ca pleat’ ru conse doit niste exagern ale vinoviie, provenite in mintea unor autora eeclevasicetulturate din punc de vedere ‘emotional. Adena la povata Las pe cel cate mu ae nici wo pet 2 arunce prim piati ar rele la tcere tote aeeste falc ssumér ale adevirlu pia. |i moe paredonal,sceste denature adeviraui spiritual as ‘condannat - in murnele Divina’ - at pe Damnezcu, et st ‘hats umand. Azure acest mst save promana in num tui Domnezea pare mai deraba o axe bombestics luzcie si fnelitoare, Nici unul dine cei care au experimentat vreodats realittee absolut a prezente lw Dumnezeu var fi ptt 8 fac ssemenea afirmati denana'e Emanciparea umasitiit fnainte dea ctuta 0 nou directe, este necesar si discerem ‘geseile din vechile sbordii, cu dorinya de a le depts, Aceat Tucru reclama deopotriva csraj si onesitaie neinfricata Vinderarea din multe boli grave, netratbile 1 potential incurable se bazeazA pe disporbilitatea si capacitates de a face {fh adevarulu, slegind astelocale diferits Actiunea de a pune ‘capt neg si de a adimite adevarul ne duce dincolo de pregal ttc ol Integriai (calibra I velul 200), Phaenixul tri sprituale 0 naseut din cemusa disperait fomenosit. Asa cuun a spus yi Maien Tereza, loa fAimoas’ Aotusul sre, ina $i noroin din Fond i ee net de impurin, in viata aulorului acest citi ss penecut fevelatia imensei sufernte a ftregii omeniri. Imensitates acesteia era incredibilt i coplesitare. Asa cumn arm mai spus 5) fv alt pil) acest lu 2 condus, din pate, lo greseala de a fcondamna pentru tonte suferinele umanitttis pe Dumnezeut eligi, care ya permis st se Intimple toate astea™ Cu tote ‘acesten, condita arinttd mia corsol dat chemarea si dorinia de a alina suferina omeniri, ‘Multi ani mai teziu, ast in milocul disper st Prk af prevenit in veean fel, ateul care devenisem +a sbandonst Iu Duninezeu si #avat ¢profunds trerive spintiala, Aveasta tere ‘ avu darul de asm tansforma toate imgelegeilerefertoace Io cconceptcle de Dumvezeu, Adevar si Realitate. Apoi,citiva ani ‘mai tirziu, a avut loc viziunen 51 inelegercs. deopotrivi. a ignoranjei profunde si a linuteke constintei umane, care se dervalviserd fh adevaracele baze gb sure ale sufermetturor ‘camenilo. Intelegersn acest signnice ignoracte, precum sia ‘eribilul pret pe are tebuia st pateasce umanitetea a avet in impact profind sia cceulit fntr-0 schimbare a directiti stradanie, de la alinareasuferintelor frie si mea le rearea| spiritual, care era rspuraatonre ce toate acest, Eul eolectiv al umanitii, exprimat ia forma societai, este orb in fata probleme fundarrentale care si la haga proprie sale sufecine. Credinja conform cfreia problemele care trebuie Feaolvate sunt yexteroate” este wna definitorie pentru eu; prin lurmare, toote programele social, inclusiv clzbosicle, sunt dedicate recolviri acesior probleme .exteciore™ Problema principall a owenirl consti fn faptul a rmintea umana este incspabild s4 discearna adevirul de fatstate, Ea nu poate deosebi binele* de rts". Fara aves nici un sijfloe de autoaparare, carmen sunt fx cheremul flsiti - fo toate ademenirle sale aseunse, core defileazs in forma patriotism, relige,binelei social, distractor inofensive ete Prin efectuarea uni simple si foarte comod test al adevirulisfasitai toi dictator, imsrati si demagogi str: {efi pret putetea. Dai cineva ar fi pus o flografis lui Miter ina phi a aa ci ink esi ple ‘ob ple inane Asa et ar ett! incal ne! opal a Se hens ar a «comity Clg!» sar ie ita arson na Ti Ala devaind advan prt eae Toe mass tr meni tt ei il cine ani‘ est Pies, Fo ee psa; ue tse ndanestt rr pe oa fa pee sapien tae ind exe dena acs ee per vnc «sil ia Abie eee tr: tes pre nd fe eee seat Sue revo de gutern Sar Unt de IA FB, de sat ce spony sud compute pee deans seven plist in tua tan re singin pi el pe Fann pte ‘devi su care nv coe nun wero Bragul unui Copit Este arma inocente, de care se ter cel mai mult legiunile ‘ntunecate ale Tumi, pentru cd en demasct deghizsile prin care acestea {si mengininfluenta asupra a peste sapiezeci $¢ opt de proceste din populatia hum acd renuntam la negare, vom vedea e& falsitatea, ‘manipulares si distorsionarea adevarului satisfac cu preporderents cele mai joaseincinati ale ocelor,pitrunzind ‘nwreaga socieute. Popularele jocuri pe calclator nu sunt deloe imocente, asa com pot pirea la prima vedere; ele sunt masini) rogracnates8inibuse sensibilita spiritual prin eondiionarea ‘mini a rim gi violent. Uciceres eu premeditare a cinilor de Drceri na este un psport, ci unset singeros. Drogurile nu sun: delos ceva .cool, ci o inrobite, Rock-ul dur, heavy-metal ‘muzica rap nu sunt nici eliberacoare, nei amezante; cle mu sun: ddseit un mat doliberst prin care se antreneaz’ comstiina ier. Mass-nin 9 pretinde inocents, dei stage profitut sriaye din amen luni i vunerabiitt oameni ro ‘Brajl unui copil nevinowat eonstitule un spect span ‘ator pentru macile organiza cates andamentenzd influent pe ignorans oameoilor. False! ,rtaboi Impomrva drogurilor” se dovedestea fi oce mal importanis caueh a acestei probleme, find chiar bastionalintreguls comert cu diogun, pe care ln eat, ‘autorizat $i imbogatit, Comunismal nu a fos fof de vreun zbo, ci de non-violent lui Gotbscioy. Renasterea Ini Istos ~ marca, prooroeia a doua wens ~ Inseam, dinto-un punct de vedere spiritual, inlocuirea falsit prin adevae, 2 Tmunericului prin lumind, 9 ignorsojei prin constient Semificaia uj Krishna, Buddha, Hristos si Allah ow a ‘consat in prezena lo personal pe Pant, ci in adevarurile pe cre ci le-an dezviluit si expus, precum si in nivelul energetic ridicet care ingotea invatanunle loz Toate finfele iluminate spunea mulimii £8 ignore personalitacea sau persoara lr, in sshimb si se concenteze asupen invaatuni Inan mod tipie ppenini nelntelegerile si distorsienasite care domind reliile, ‘omenurea face intocrai opusul — venerind perscanele si ocurile viaitate de aceste, datele si mosnentele itorie, car ignorind Snvagzurie Prevalenta fnvaiturilor lui Hrstos/BudhaKrishna/Avatar pare a fi semnalatt de recenta tanztie a nivelului constinist {umanititi dela valoarea negativi de 150 la actulul nivel de 207 (Ceaversnd, prin urmat, linia Adeviralui si Integriati, situa) In fivelul 200). Semniicaia acestis evemiment major, petecut ‘pentru prime dat in istoria umanit, mu poate fi recut sub ‘Scere. Prin analogie. noi stim c3 la nivel fzi, © schimbare de uml edteva grade temperaturi globele are cftei= protunde supra iri slenete $ asupra tot ceea ce Dnsearen via. Dacia dows verire a lui Hristos webu sa fie dezvaluta de tun seam, atunes acest sem a aphrut deja ~ foarte resent. Ft indoiala, este vorba tema de acest sehimbare peofunda, de ia ‘ce denatn constiinga orenii, In adevar. c toate i promisunile sale pent nts omenine Este posiil ca brajul una eopil ne posta sean Iunind a ypor noi mri ab eiviliratick. Sea spas e canal exe 6 ‘conus spre Dumnezeu si spre rai de inocents copiilor. In realise, singura cale prin care puter deschide usa spre adevis| troee prin inocenta copilul din bo. Thoeenta coplal anne nealbura tn carl eons ute ror. Ba constnie struct de bazi a consti! insti Se poate face 0 atalogic eu arevare-ul, ere ri este modifica sau influent cu nimie de sofa prosesat de computer, exact aga cum sparatl fotogratic ns este afetat de imagine trarsmise prin lene sale. Redescoperirea Suarii Originare Pe eft vreme soi speculim despre “imitele constiimet omeniti, in realiate, cel care transform societaten into Imaniert inviibild st neastepita este individul, Forta este ‘vulnerbild i fae unui mumar infin de opoaiti, dar puteri, vc © opocties nici wn inamic mui pot sta impawiva.Preeura fnsust patil, puterea este imund si invuluerebld in fata atacunlor (Oamenit cred ed sunt condusi de mint lor si ea sunt vietinele imprejurarilor. Astel, ei se considers viewime ale cutentulut propriei constinte, sentimentelor si circumstantelor tranzitoi PPunetul de vedere prevalent este acela ef ny exist alte opti fata de starea acuala a sentimentelor sau a emotilot ‘Azeasts cedare iy fats mini sia eireurstantelorexteriare (lumea) este acceptat drept ceva natural si normal. Putin foameri bamuiese cf mai exist so olth optiune, Prin ‘autoeramina:e $i concentra interioar, putem descoperi cit toate starile constinje; sunt rezultaeunei optim, Ele nu sun: deloc iste eertitadini date si neschimbabile, determinate de factort incomtrolubili, Agest Iueru pose fi descopzrit deck examin: ‘sum asume funcjoneazamintea ‘Noi nu sunzem deloc condusi de cltte mite. Mines mt ezviluie decdt ws nesirsiteurent de opi toate depbizae tn {orma aminirilor,fantezilr, sfaimelor ori sonceptlor. Penteas ii elise dle sub doeninatis arin este suficiet #8 Taelegen Faplul ct secisth elie a subietelor nu ete deed wn malgar arbitra ke selceti wane se perina pe eeranu mini. 1Noj nu sustem fort" simi reseatiment penis ‘anumith amine negative, mci s8 ne temem de vitor. Aceasien ‘ru sunt deeit simple optiani. Mintea este ea ue televizordolat eu © varietate de eanale; asf, not nv avem de urna nici 6 tentatie pertculard» giodir. Putem si cadem in tetata de x ne plange de milo, sow dea Hi suparot sas ingriorai, tract secret a {uturor acestor optiuni este aceea c8 ele oferk © compensate internh sau o satisetie secrete, care constituie Insts! sursa stachiel giinduior 4 amin Dact aceste comipensat* sunt refuzate, vom descoperi cd in spatele ecranului gindurilor, exist un spatiy al bocurel ~ lavibl, silent si liosit de ginduri. Aceosth optiume se st {ntotdeaune ta disporiie, dar pena a o experiments, trebus 6 0 alegem in dauna turcor celriae optiuei, Sursa bucurei este ‘ntotdeauna prezent,inotdesuna disponbil si independents de ircurstante. Exist doar doud cbstacoe: (1) ignorare faprulus 8 aceast8opriune exe fntotdeaune disponibll si prezent si (2) ‘wlorizaren a altceve deci pacea si bucura a find ma presis de pce si bucurie, din plicerea secret a compensaci. Experienta prezenje: lui Domuezew este sccesibila si Prezenti iniotdeaura, dar asteaptl slegerea nostra. Aceastd ‘alegere ponte fi fScuih numa: prt cenuntarea fa orice alteeva in favoorea pic si iubii fui Duninezeu. In schimb, divintates Sinelui se autoreveleazt ca fad imotdeatns prezentt, der neexperimentat, deoareee a fost ignoraa,witath sau, din eauzt 8 alegerile noesie a fost altel, Gand este vittorul 2 Alegerea de a experimenta prezenta lui Dumneze se Petree in xfara trmpulu. Asada ea m1 este undleva Ta vitor este ‘isponibilé numa in prezert. Nici alt conditie neste necesard (51 nicl micar posibilt), deoarece momental prezent este Permanent; el nu se schimba niciodat; nu dispare nicioda tn fest sau in mane. De fap, este inevitabil. Toots. lumen este in sguran( fn momentul acim. oo Prin observare, va deven evden cd singuru lusru cre pare ‘8 achimbe este aparenta, Moment! astm este linigtit gi eschimbat; ecranal ecte permanent acelesi, Desi vn ssenaiu de film se schimba si poveste se desfsoara, acest Iuera poate aves oc mama in cada clipei precise ~ w2cum +Momentul de fata" constitvie cerinta atosputerict, neschimbitoare gi absoluté peut a experimenta. Este insisi csenfa de a fis a exisa a constione, Existenga este imposibils foriunée sltundeva cu exceptia cealitaii radicale @ momentului Prezent. Aceasit clink este tot cees ce tte. Propria noasts ‘onstiin, ea Sine, este singurul Ochi grin care poate fi ‘experimentat sau cunoseut orice lucra. Sens auntie al realitis fete conferit de Sine in impejurinle yexterionre" De alte, twocmal acest fapt este cel care le face s8 ard reale Prin urmare, ‘expetimentarea seliati este © proiecte a consinte’ spre sine, ‘roveaid din Sine. Noi nu suntem martori we lumi wale, ct sors acesiei tealitii vizibile. Lumen este de” fapt ‘un divertisment.Precor amuzarnentul, e git s2 maf uot pee in serios. Paradisul se gtsesteioldunira si este dezvaluit de Cconsienta Lume este musi o aparenté. Melodrama ei nu este edt un artificial sensalui donatura al percepts. Accasta ne ‘conde lo credinya€3 umes e mare, puternicdsi permanent - si 8 Sizele este mic, sab si wanztovi. fo realtte, lururile stau {hs tipsa eroding in aparenta s, asa eu e definite etre Percept, humea pe care o credem rela dispute. Atunei cind alegem s8 fir uns ex potential: interior omniprezent al bucurici 151 pci, lumen se transforma ou-un smnuaant pare de distaci iar Snteaga dram fnceteaza st mai fle considera alceva, Optiunea pemtrsedevir, paces bucurie wes fntideauna la Lispoditie, desi eswe apurent tngropats in spatele ignovaniel si ‘nconyfienjei rezliste din obisnuinga noasid de & alege alte foptiuni, Adevinil Wauninc se auroreveleaz) atunci cind toate celelalie opviuni sunt refurale, pentru a ne abandona ivi _ Dumnezes, © Conditia umanit ca stare sehin bata 4 coustiintei"* Un fpr am made ete sui prin inter renee ale dete, dag eum drone ind profiad istera. Fabisea Conse 0 expenent mind hives Unt de ele oelsrnave dcp te deren ctr constnpel ese acces chat cen ce ge de el pi experts sok chanui (ees ce pee todas, sonporamerl sau serinnse.a exe ceva et ese hu coo, pebmoran in seat fi ssl peo ds ia cnn ene ‘stare a omului. mn a nee a obit at Ingo, ws ten Inet seinentleracr, vine conic a fret oes eptve au deena da sxe, tomate we normale. Isla cy riley sade fesamentle lor agave eigen, Oncaea (yee exe Stluit cate tape peu te npc cu acs Scone Dar mula beef fecl ne npc ee rode sec Oe eh ~ pin simpla eves ‘path caren rm ara ck poe ‘Osta caadevirt orm corte exe ma ibeitde ons spine, fi ps bse we One {Se framerate ne pe rain peop Fo ‘eel prdoin ane sas munca bak coarse se coniie noma Dea gal sari tne ncaa Pectorna inact gu cnet pita he mp 8 brenda asst nn insane vem dea fhe 2 © Crim hr cme et cle mace sl epost Serpe pl hun proce ‘de 78% din toralu populatiei lumii eaenaripedsyenl hielo comin lero aden inure lb ‘Aco lose faa ch numa 15% in poploe lurd 3 {oe afi sol oo pra exrem emer conti ie prog 20 (acl adc) 0 No} inctinmt tne gindion tao stare schimbata a eonstiintet ce ln stave poranoaal prodasd ania, Ia ceva asemanstor transeihipnotic, ki af programa, ori le fapul eri sa splat creel, Dini-un stadia refertor 13 influenele care aetionen7a prin anioaarea repetatd a rivelslor constiinel omului, devine (ident ch mintea omenicitftrunest toate eriterile ponte 8 fi ontoliti influenia si manipulath it-o manic sstemaicd si ontinut (in conformitate cu defnitia unoc stare procese in ccereetaen stintiica). ‘Un copil se mate eu inocena une constinye neprogramate, ar, apo (asa eum s2 pete Iuerunle gi fn exzul componente: Frardwate& una computer este programat sstematie ev un soft, ceare reprerinia amprenta societtii. Acest stem are fnst vn elect inajor si evident. Nu exist vreun progsom disponitil pentru a certifea adevarul sau falsitatea noior programe! (Se poate ‘ace o comparaie foarte fnemeiatd cu un viru informstic) ‘Copilul wa crede et neem tot ce ise va spre. Apot,coastinis eprosjati m copilalai cade prada ignoraniei colective, ezinformari i faluelor sistome de credints (care au citrus in ‘ltimile mileni capaciteten omelui de af fet). Tn reaitae, programarea rezltats astfl este necorestbild, ce si cum n-ar exsta veun mecanism disponibil pentru testa Sutenicitsea materalului cu care este programat® mintea opiluui. La suprafta a pea ea pa la 7% dintre informatit ‘nu vor f numa false, ci si distutive. La aeestea se mi adaue ‘$i fapul cd wintea umand mu este prea bine dota din punet de Yedere genctc pert a rerista la aceasta programere. Mai mult {80 ueime din forall populate wmane posed un exeier care mu Furnzeaza sufiienia serotonin’ pentratranmisia nervoas fapt ce arage dupi sine incidenca crescut) 2 depresiilor si ependente, supcaalimentarer sau iesirile de comportament fosdqi capacitatea de a rationa poste i disiust complet fnt-o clip deo izbucnire necontolabila 3 emote. "Mai rmult,eapacitatea de rjionare este minata de realitatea biologics a preaertei mint animale (att din punci de vedere sinatomnic, et gi Functional) side actvitatenaravicd a aceatein, fcare vontinudsB exereite un instinct animal universal»: n consolidesch tendijele pradatonre si agesiviniea, Toate Insintele animale perish in om si inflacncars tou sae owing) 0 mare pire a comporamentlli at surine emotional. Emote trimaice unt mereupezens la supa Azza tendinfe sunt ce fice wuerabie ln anteone ee ‘oanpulare prin progmare soci propaganda Prin unnar, on pam I dm eu mine nedeevoenh in punt de vedere biologi, ovine malice arinligents $f informatte sale sum programe visemate ou date meer fats, negative i cisragtore cel putin 78% in tiny. Acsoce este deck probabilie satis renin omenien he foepa or arn carl ssi exist segerte lari de populate a ‘ora procenal de mail ise apropie ne Gest as ~ de exenpl,subeutnls intaeonale ake bance de cates 2. Ase, cel mai ditugsor aspect este acest crows romana impie clmere foare entce ds comportanere Pracitvinten alt & nor ited nal eaens pone eturna't spe Smal repatve.inreegn ceowomé toot tian: ~ eum ea intima i exci! Getmanie s Iapones Apel ec dea die ezbos mondial ~a fost Jenral sare Salat stage nas mma noe vite nvm 38 propiloreutun,Irvegs ste pot ft rede rine Pinto propa st de ignorant side nds se ee ei retospeci, cum da puts fe sieva ati de acu car st oumiez,neraivorbind def eda via pore rn intermedi wut stot tet kinsoloie prem ay eral. Dictator coueazd one oslbie som sacle ~Hitohito se dovedest ete! amu fin, Centra au fi Zone Societies nu are nici alts masa desigurana in ated oe 8 ava popula acest spl et al advil, pe caret efectnorcine sin once moment. Dac aes teat simplor 8 unosca pe sed larg ar avea un eet tol nae soe incest omen Simplititen exe a aces tet, alt de imence sae Senet apie 5a general, pune in a x neem ‘eh, electri sau + cipuli desc thn ‘nfo, Umantates poate Gotne benef nen n industria a YS ss pe gris. Probabil ch Hnfelegerea fapatul co scest test poate ‘alice mori benelicli si proftu semnifieaive va stimuls st interes pentru Apliacca testi Kinesiologice io lumea afacerilor st in indusrie garantenza beneficile potentiale $i eeonom rmilande de dolar. Pe de alt parte, exit segmente la populate care aunt interesate st pistreze actual status-cuo. Desi pace wluitor trim ino societate fn care proearori seund Gelibarat dovezile care ar probe nevinevatiaacuzatilor pentru 3 ‘bfine condamnare, chiar daci aceasta se voldeazd cu executia| acuzatului. Aceste incidente mu constituie decit simplomele faprult cd gradul de severiete al maladiei de eare suterd constinia omeniri este unul foarte sercs. Precum testul ADN, testul kinesiologic reveleszs {ngtntancu vinovakia seu inocena orcarui acura. El deterring {mediat adevirulsuu falstatea oreteet depocii 8 martorilor si reveleazi aumsidecit prezenta sau identistes tadatorilo defectonior, agentior sri, informatorice, mineinoeilor si a ‘uturor eloralte forme de renegat ‘Testu dezvale in numai elteva minute ~ sau chiar soeunde ~ identitates. spionilor industrialt ori poltci, = argajelor aeloiali, a dealerlor de drogur, a persoanelor periculoase, pre cum si locatia unde se ascund infacrori. Numai mebuie enetsite ste au mil de ore cu © investigatiepenala penteu a identifica un criminal fn seve. Tose infractunile pot fi rezolvnte uso. Fiecare etal al une! infact (fe ex si din tec) poate f trasat enact ~ inelusty cu referin la tmpal, la data $1 fa mosivele stvasin acestea ientitates fptesilor ec. Puter prin usor espns fs Intrebirile de genul unde este corpul victime’” sau. arma crime" sau ,eare este mativul erie’. ‘Asa cum busola permite navigati in sigurans eleseopal ne facilitzaza studieres asronomies, iar miroscopul pe cea. a biologie, testarea Kinesiologicd ne permite st descopenim in ‘numsi citeva secunde orice fapt refenter Ia once subiect, indiferentcind sau unde anume s-afndmplat in storie, Testarea kkinesiologica ese un instrument extrem de adeptabil, a cirat ‘aloate rela, ce! putin in preven, epi ined nedescopenith n Perspectiva istoried Desa hungul istoiei, a exista o plenitudine de invdttur spirtuale si de ci de @ ajunge In Dumnezeu, Acestoa sunt Yopas" su file care au fost desrise in mod traditional Fiecare dinar cle si-a dezvoltstproprile sol, reli Scripta, sfin), favor si iguristoree. De-a lungulistories, facestea au absorbit, de asemence, difeite grade de efaicitte, recur si ramaite alecultari din care au prover. Cea mai mare paste traitor spirale importante ale lumi: a devenitastfel ‘dentifcaté cu influentele etniee si obicelutile care pot fi - $i ‘desea $i sunt - inhibitor a invagdnuniorfosesi sau devieri de la puritateainteroara a scestoca, ‘Aces lucrua conus la divizuni fre male reli ale amit i @ consttuit chiar motival unar rizbocie religioese teibile Probabil e® un now studiu asopra adeverul) spietval va depts aceste diferente supcrfciale si va refine esenta fundamentela e ‘uur invaraurlor spine importante, iniferex: de originea sau etches lor Ce tuseamna un drum spivitwal prur? In reatitate, pina in prezent, ou a cxistat nici @ ale da Cena Sinai Nota cu privire la Biblte crestina (versiunea Regelui James) Veehinl Testament calibresza [a nivelul 190. Cu toate acestea, Catea Genezei se situa la nivel 660, Pealmil la 650 si Proverbele Is 350, Dacd loam exalude pe aceste, eile Veterotestamentare rims af eases numai Ia nivelul 125 ‘Nou! Testament calibreaxd Is nivelul 649. Cu toate acest, daci am exclude Cares Revelatilor (Apocalipss) ~ care s¢ toazh abi Ia nivel! 70 -atunci Noul Testament ar calibra la rivelul 790. Biblin fn forma sa actusis calibreazd la nivelal 475. Dar, pots 9 0 fies cu adevirat flat (se eum implica tial ei de fla Seriprrt), ar wobui 38 exclude toate eile Vechiul ‘Testamert (cu excep) a Cacti Gesiees,Paalmilor gi Proverbelo) iar din Noul Testament, Apocalipsa. Duct am face acest Iver, ‘Bilis ar flew adeviratsfints, deoarece a calibra la nivelul 740, Este impoctant de noiat ci versiunes Lamsa a Bibliei (rodust din limba sramaica) ests mat corera decit vershnea Regelui James (trdust din greacd). Ea calibrenza cu 20 de puncte mia mult, Versiunea Regelui James conmine erori serouse = de exemplu, in episod de pe cruce, Fisus este citatgrest ca spinind Dosmne, pentru ce rai pardsit?', in versiunea sramaicd citaul sunind ,Doarnne, pentr acessta a fos rims" Hisus vorbea aramaica, nu greaea vezi Introducere, Di versinea Lamsa, pg, nil Dac versiunen Lamss » Biblici ar exclude Vechiul Lestament (cv exceptia Carii Gencesi Psalmilor si Proverbelor} i Apocalipsa, ar calf ia nivelul 810. Daca Apocalipsa ar {nfstuatd din Nout Testarent,atunci Noul Testament al vers Lanse ar calibra lo nvelul B80, ‘CAPITOLULY Victoria asupra eului Simplitatea Esenfatturot Invite spirnale poue i rezumats fn etteva faze simple De fp, poner principal al arescor cons inten aversmen ~ 9: arume aela de a evi, pe de pars, ova ce genereaa us caspuns Knesologic slabs de a ur, pe ‘de al, pulsuile care ne fa puter! acest ron, pi de compan 8 condi de iubire necenditionta fata det ceea oe inseam Satta toate expres acess, fa except inlusiv fal de en prope), Concenrai-vd supra servini necpoiste oft {abit consirati 8 eespec:nurr cretion, at cera oe este nxpati, dors lamest gi conta Iieomia de piers posesul pe care le presupun acest. Deptt tendina de a face jueat de lone (Ze gerul este Finch, vanitaten 8e af corect cu once pret si etpcana de si judes pe eet Cia lee ty Inet emda, Vee Invalnior care v4 tansmit aceste princi st ignorit pe 00 ceili. Aplcai acest princpasupra odul in cre privit ita ~ ait pe cet propre, tg pe acetal, Aveiincredere in bir, mila s fii inklepetue a Divina, care vede ingolo de eroarea umand si mat deporte de limitele si Sldbiunile morte, Adwset tr prim-slans) vith voastre rina i oes fn ible It Dunaezeu cares aout eto nclept pl eh ema, condarmare judeesta mu Sint dct creat ale ell Preoun source, bir hw ‘Dumnezen strafuceste in mod exal penten tol Hvitalidesevirite negative (provenite dia erorile amtropomortice) ale an Dumnezeu gelos, ménios, dist-civ, pirtinitor, favorizatr, izbunitor, nesigur, vulnerable, Abandonare si sacrificiu ‘Acestia sunt termen! arbitra sare select cfutareaamumitor ‘rincipii spirituale din perspeciva incresslorvexate ele cui 4: jushicdnlor pe care acest le aluce in sprjnul negativ, Pentrcd, in vreme ce spctul considera arninttele principi deep, lun cigtig, ul le percepe ca pe o ameninfare la adress poztionaiati: ‘Aceste absodonari si sacrifcs se leaps strans de fnlocnirea venitatit cu smerenin, Practc, evea ee trebuie sh facem ese 3a enunjam lo vanitatza de a-i judeca pe ceilaki. Pardsiea Pozitionalitit are darl de a anda limitele induse de ,ercarea polaris conterilor (pent cd aceast consituie conseeinta alisi & perecptii). Renanares In folosivea termemas Eu ‘enereazé o siabite a influentel miezului narcisis al eulul De accea, inlocvii obieciul de a v8 exprimaideile prin promuile ssubieetiv cu" cu folosirea personse!& ela ‘ncind mai multe pa ale unui argument sina un punet de vedere unilaeral (Ceea oe observim tn Iuinca evenimentelor mare au e nici bun, nici ri, ei repreziot® nurmai © expresic a e&mpuilor fenemgtice ale consinei, care s© expr prin inermediul ‘anumtor indiviei fn anumite condi de spatiy $i timp. Dich evitim pozitionaiate ipotsticd, dips care camer ar putes" fi lifer de com sunt, vedem ci, de fapt,oaranii my pot defel $8 fie altel, in ciada orcdtor eforiui ar depune pentru aceasn, Pentru ef, daca a fl avut posibiltatea de a fi difeiti, arf fost ast, Posibilititite sunt definite de limite: este, ipotticl wu esis sos aici 2! 15 cx mn commas o wate. oan Ese ional ae ron pment Sats nam somerset an Pi compare into eal ole, Inn ai adevinl ator fore, Taal eheeeeril sau ,singura cat consta "iuiassrie ima e =”9 8 Ug iaflegeri Depiisiren negativittti Nu dee efcen sa usm opel 4 in se isn cam sgn nimgdin Sef. Ace en ca ore dls 8 onan 2 ine Hd oct dn ao nile mee ee WiCeten sa elirsindin ceva ce €0e2 2 ecnncaeie 8 doy tival. Reaiearea faptUlu cd mis vif ee Ret ese ed "S2o\g automat Gilemele mora DE fit, felons fe Wiodenuna acest lucru, Avocatit # medic eeae cue P8Cientitor si clicntiler tor eh ae oe Tnwerg aha ect viedo, ndenun it 9 jes. Un mar chug ‘©Ptrsazd cu acelasi profesionalism $a criminal st Pehl 9 : [Nu sunt in postu dea judeea "duaea aestoa este in perc. .NY Sint in porn Os a Jute ke dereme" a aimee cb Experimenting nare wir ae Monarea une view siinale. uiem denis) area ¢5 Sean i Or pence Sa ae ene Pein, pin mare, pte aa lest vocal Mryca de laud inte tse int cae aie cg AMET pr le al pescane eangsne essa imple vat de ardor Sie at deplore a concentra energie gi atte del Shiycs banal avo clot 81 eelzir lume sateen oe o ogres spiritual, Af, ete exe rctor devin sabonkmat permanent, iar cert ce are 0 valour reld ete ales in etsmentl ie, Un instrument foarte a in tres aries deca ene acl dae provera asprin propriate mor, fntebinéa-ne pentru ce dscizic am peers af fm Aspunaiter Mune, in uns eereeant spintuale (pe eae oriine poate estes), i eu ceri c coda conn a wit mi Omit rei mica ot 9 etn ext mati petr a trbuie sf ne sxumsim rispandeea Ninie au weseneobserat Su neieisrat. Aces fat exe ean‘onn ota expert tumanesfilepiuni scumlat de-a ng roe euler st freon mi mit el eastitie o ea coment a ttre ebiilor $ovatiulor spinal. ‘Apo prttet,neptvtats este depth, pu i sila, pin devia dea alege opis ss, Grae ep: itso re provine dn argaies eu toa fin, legerilenegatve ma ‘oai sont considerate opiuni vale Aces! Mew se oetese aproape olor, ca 0 comecina 2 alegeriobiectivelor sovnale, pe care le consider af speroarsobiectvelor fumes. Urmurea propriitor indemnuri In gene, vedele epirtle mo sunt foarte populare in societse. Nu este necesar impure ela vere owsme CCl mei ban mod de prozzitism «cel Frdatsent pe propria fexemplu sna ce excrete prs eonstringere. I influent pe cela wai degraba prin ceen ce Rumen deci prin ceeu ce Spuncn spin cee ave, Eaptates ator veer contre ‘opiniipusic ponte consis on eerent de nud dnc prin din pepe scilopis, dat, proce asl, vom candace In conficts 1 dsconte in hume. Rola refomamorta soci politic comsa ocmal in cdutarea .cauzelor”, dar secisd Activia ete feria He cea a etatorusumindr Se pate consider adesea ace srdani deme de tonal merit “un suport simatic, dar nu webuie witat cf ele constitu, de ssomenea, positionalitati definite perceptual, eu programele si limitcle lor intinses. Implicarea in problemele soccti este un tux pe caze cfutstert laminae) spintuale trebuie se-lase in ‘un, Flecare persoant are de tndeplinit propria se kau si propriu! destin - 5 arf fare bine 8 nv se producd 0 confune {ne aceste doul misiuni, Sfnti din isteria urnastai, motivati din ponet de vedere spistual, riicat eu adevarat omenirea: aceasta a fost natura misiuni Jor si meritl cuajulu spiritual ~ acest Zap implicine, adesea, chiar sacrficares viet lor fizce. In mod coletiv, scot sini sociali aw inspiat natiuni si cular intreg i, atl, prin intermedia Viti lo publice, et au servi ‘thcereinreage cmenie, general de-«rindul, CChemarea pe cae © wrmeaz® aspirantul spiritual Indreaptd spre smerenie in scieiate gi spre serviresintegh osenit. Tn sovieliridie8nivelul consint’celorlalt pein setiane exteionr® ‘i pulerce proprilti exemply, devotati ssirimualt prin erestere imerivart, Fiecte exestere survenita in nivelul constinte: infuenteaz® nivelul constintl insegit omenirt into manietd cul, ce se poate disceme si demonstabila prin intermediul cerestirt spintuale, Nivelul calforar al cunstiigel omenini reprezints un compus rezutat din stadiu| de evelutie al fiecarei jersoane, iar niveleie care produc 0 calibre inaltt sunt de o ‘meusitate de ori ma: puterice dect cele negative Pterea fubirii emenatd de constiota anei miei fractiuni a ‘umanitagt contrabalansea7a, de fept, complet neparivitarea Iimensei majorizii a aamenilor. 78% din populatia lumi se ‘iseste focd in linitele gamet negative, sub nivelul 200, s¢ un ‘procent de numa 4% din totlul camenir ating nivell fbi necanditonace, care caibreazé Ia veloarea de 540. Prin urmare, coriee ind de iubire si compasiune contrabalanseaza multe fpinduri negative ale ators. Noi au schimbim lumea prin ee face Sau spun, ei ea 0 eonsesiny a ceea ce devenim, Astil, fiocare aspirant spiritual servese lume, Viata obisnuita Semnificaia este defini de cootext care, la rdndal stu, termini molivatia. Morivasia este acees care determind valoarea spiniteala. dedicn atiurile nonsite €8 pe un servis ‘dus viet din iubize iseamnd ale senctifia 9 ale transforma in motivati egowste ia daruri ipsive de egoism. Defi {excelenta ea pe o dediare celor mai inate standarde. Asti, prin [untae steidane, ieare aviune poate fof glorficas. h ‘Dumezes. Oriee sareina si runes poste consita un ingredient AL contnbuiet pe eare © aducem lumi. Chiar si cea rai minors Sarcing poate fi privta din perspec va servis binelui com asf, orice mune’ este innobias a fimetie de modul in care o eontextualigam,viars poate insemma. bucurie sau resentiment. Invidia este inloesitd ex _genevoziatea. Dae ali beneficial de efortrile noastre, cu att mai bine. Fieeare dine noi are oportunitatea de asi adiee contribute Ia ermonic si frumusele prin amabilitetes feta de tial, sprijinind totodata spintal uman. Cees ce oferim gratuit Vets futoaree Ia not, pentru e8 nei isine suntem parte a vei Fiecare dar se intearce la cel care |-t Mut, Ceea ce afiemann in ceilat, afin, de fap, Tron ins Viata exceptionaté Peay af alg ebue a tite seas de fap 8. in socittes oss, deiceren vet stngent thang este © alegee desl de pti eomank. fn general, sepul pe cae $1 propune societies exe succes fh lame, in tiny ce scopul imi exe toemal seine tance lumes, Este important 88 na aii fel ed lumen operezt in ede parasnes Aewoninelimtate «casa linear, ce we prep le prevalent eu vite aces ce este Pe de al pare, spiituaiata se bazsarh pe nal inves pe dena on-duliii,cn ical sou, in et mat bu ce, o atric pot ee PPentn realist eare opereazi in majele reductionism ‘nwterial si al yreaultatelor* masurabile si conerete, valorile spirtuale par vapi, eftmere si suspecte, Prin ulmare, nivelele stiinfed si Logics (care calirear’ In nivelut 400 si domind socictatea noastrt) percep valorile si motivate eslor de lo nivel $00 eu scepticism si continu prin a nega orice realitate a niveelor superioare valor: 600, De obicei, Inelegerca raajoiitt oamenilor cu privire la spinivalitate sau celigie (oe care le confurda inte ele), se feagh strins de valorile de bine” si" In general, societatea este dominatt de antinomia morals nue bine st cha, fie eace sgenereaza fnreaga panoplie a instiutilor leg, inchisoior, reglementicilor guvernamentale, taxelor, completelor de judesata, polite, armate, poltie st ezbovelu Prin contrast, organiza pure din pamct de vedere spiitas sunt lpste de sructuri autora, mu posed sedi su edie, ms ‘yun staff de oficial, trezore, nic bani sau alte bunt, evté 5 ‘xprime vreo parere partzana sraman in afore oricdrar probleme ‘exteioare obiect'vuli lor Prin insist nstua lor, organieaile spintuale mu fac declaraié publice, ma urmarese atrageree de prozeliti si opereazd exclusv prin inenmediuladerdi: volurtare {a principle spirituale. Ee m) au angajali, niet dato, obligatit Su investi. Aste), despre spinalitata adevarsca se poate afima c& este, lume", dar ma yin lune”. Spintuatitatea ra ‘auth laude sau teputaic, dar nei nu accep invinovatiren Cele mai bune exemple ale grupurilor spitituale din soeietatea noast® sunt asa-namitele grapurt .hazcte pe eele 12 tape". Puteren acestora deriva strict in purtates lor spiritual, 9F ele au evohuntint-o asezienea mau, inci se pot adress tuned game larg de suferinte umane. AcestegrupuriealidrexzA in nivel $40, care corespundeiubii weconditionate Vita exeeptionald" devine, ate, in simuten eortextului yi semnificatei; alegerile instinie o ierahie a valorilor care rmotiveaz toate activitisileDierenta dine vata obismita gi vita ‘exeapionals este in principal una ce tine de cemtext, A valoriza nites mas presus de acumoarile materiale corstiuie deja schlimbre de atuine ace mj, ne ts vin 4 Atunei edind oamenit devin deticati st imspirati din puncte vedere spiritual, inieuga lor via ponte sjunge ta 0 ruptra ‘majord. Malte asemenen persoane si pirasesc bruse servile, daca, get si -éimpotrivd, sunt rele", atanei me simtim deprinnti ort yu mn realitme, toate incererile de a ne defini pe noi insoe sunt la fel de fake si echivaleme cu ointespretare presi Este forte util st recunoastem ef ilezia unui sine separat au, ‘nei emt separate are darul de a crea o identiate fal, a ‘rei tenaitate este in mod vizibil dificil de depasit cel putin din Citeva motive. Devenim indagosii de seest, sine” pretiog, cat devine apoi o obsesie si ne manopoiizeaza gindirea si limba Sinele devine foarte valosizat, casi cum el ar fi erou! sau eroina ‘icttcuiva. Bl i pe rind rolul do acto, victim, eaueds este Mut ‘esponsabil de toate neimplinirile, day, in acclesi timp, pransste ‘ote Jaudele;intrun cuvdmt, este consideratactorulprincinal a ‘melodramei vei. Acestlueru pretinde, de asemenes ca sinele x fie aparat, iar supravieuirea sa devine cca mai imporians. De aici provine si necestatea ce afi ,coreet™ ev orice pret. Credinga Jn realittea sinelui devine eetivalentA cu suprevietuitea $i ‘contnuitten existent ins Prin urmare, depisirea identiietsit ew sinele reelem’ abondonarea. tururor Tnclinatilor mentale amnintite nai sus, Reclama, torodara, disponibilttes de ai ,sacriica” lui Dummezeu toate acese trisituri si obiceiui mentale, numa din jubire si smerenie. Sinereaia totald poste fatinsd numa’ prin limiarea gindurlor si opinilor fa vaidtatea lor vectusbila Acest Iucru nu inscemnd altcevs decdt disponibilistea de a abandona toate prezumptile gindivii. Prin perseverentd, Vanitatenincetear8 a mai f luata rept adevlr si, mai suit, se ajnge la inelegerea ca tocmai in ea rezidh fundomentl exer Jntr-un fins glorics sl aceste remus, intslegem ea fa reaitate, ‘mintea nu crmoaste nmi sca tot cosa ce poate 5 fact ea este 88 cunoased despre”; ci wii micar mu are capacitzea de a ccunoaste ceva cu adevarat, pentri cd a cunoasie eu adevirat Inseam s0 fi ccea ce cunosti - de exemplu, faptul ea am ‘Sunoaste absolut total despre Cina nu ne face chinez A limita mintea strict la ceca ce sie fn mod dovedibil {Inseamnd -i reduce volumul gi influenta. tno asciacnea ‘mdsurd, Ine 38 devin} servitoarea si nu stapina nossird Asc. devine evideat cd, fn tealiate, mites se ocupi de pstgune 104 aparnie, coven medeinonstabile si anticte ae gn pe Chri hc aod el a one de oat ea realiaten Ni ele po sl enn de ie ens mount Minn te ene et ser api orem dete de tn etn Dano Sfaminare monte seep ve doves ps Ge lowe: Toe contig mucal wane Upipdvle once Sorina nest nine, Mince ota ne xe ‘motreatd cu nesfirsite opinii. Insi, atunei cénd intelegem ce sunt sre cu ae ese vse nf ni trot le mi Tous eps lipo at ele provn din poltnaine =p ee o cmon ~ sh Truly toma "sezash poiionalnte conse evra pessitlorsuenme,Atesdonrs pont se fedneae eon, iar ear ater oper sth sane pono “ ‘De asemerea, valoaren memoriei este diminuata $i de inlegece fui of jen se mur ch peape Se pest dar est sca ores nneecen eesti Tecoma esr dest nope luo Uwe Tae tate weet fost Ramet, di, pe ure’ aeen Siglo nose dren aman ment sar sprog pero eu pope sss faPhe oe ban pe anne Tet a co cig ma tlepine ‘Girt co medion Wi conerpiia, spe maura ce wigem et ate fepomeels pce te ase - sh 8 onan tut Er" or vlna ~ me dinar 3 Cred eset nagar a ent propria nor sine enomere Wei nu sn cae nine 8 ime. Ca oe ais venice we pain esp sere pe hue stench imprest core ale mor fnetlor conor prominent sive exe vim deonemtnd: iy indie scot con se aa neti conulicandocie mitiven 8 vou series Decree pe np gaa greens ‘cate pana stones eae pesca ae ae Arieih 8: Mawrtaen = Ch tied Sino ‘unei programtri anteriare. Asculdndu-ne ginduile, i ‘cf mu facem altceva deett sa aseultnm de aceasta prograasate, NU ‘exist nied un yeu" interior eaze si dea rastere aeestul cuenta constirtel. Putem ajunge la accesth descoperie dac8reeurgem it un exerci simpla ~acela de a ordona mint s8ncetezes8 mai tindeascd. Aste, vx devent evident einen igor dorttele oastre face exact cera ce vrea eo, ntuedt ru actionesrt loc dupa alegerle soaste voiitionale. Ba, chiar dimponiva, foare desea, ea face exact invers deck vrem noi La bara permanentel eu sia capacitatié sale de a dorsina se giseste pretentia aestuia conform careis el ar fi autorul Inregit experiente subiective. Formularen eu gindese imerpune eul drept cauza presupust a tururor aspectelor vie ‘Acest luc poate fi fone die! de detect, dach nu reeurgern ls © concentrare intenst x teniei - fy timpul medical ~asupra ‘origin curenului de gindun, ‘Timpulseurs ine senzaisinteioars ocurents i pretatia eului ea! ar fi autor] espeetivelor evenimente este de crea 1/10.000 securde. Oca ce acenst pavzh este descopeit eu isi pierce capacitatea de dominae, Devine evidert ed, de fit, ‘Suntem nusmai maior ferorenel,nieidecum cauza Sau auterit ‘acestora. Modlin care actioneazd cul este extrem de interest De fap, ceea ce se intima ested el se interpune Inte realiate ‘i mine. Funetionaren se este asemintoare ou cea a itu ‘monitor de mare fideliate. Acestaceruleazd programal ce focmai fiasese Inteyistrat cu o fraetiune de secunéh mai devreme. Prin ware, coca ce este experiment de 0 persoans fa vias ‘bist yu exe altceva decd o eluate imedist a osea cea fest stat anterior de cate eu" In aceastfactiune de securds, fu! editeaz instance materials) primit, fn eonformitate eu Programarca sa anterou. Aste), cistorsienea este realizal auomet ‘Acest ecran intuneet realittea si @ ascande din fa congtienei, Unul dint primeleIucuri cae sunt observate atc cind deptsim eul este ocoplestoare transformare a ines vi! care devine ovietuite foarte tens, Aste, ajunyer fo sal de 1 experiments realitatee insite en aceasta 8 listenin i Hands, Meawnins = Cem amen sity de infuse. Impacul pe are are asupet nog cca prim xperimcnare a adevernel vit este coplsitor fu rma cateva clipe inant dispartie viel falsulul sine, Survine 0 lnvezsie eat iet-un mod care deptgeste rice iinegnatic posbla, Decesulcpartuli de perepie al eului ne prilgjuieste revelati unei splendor’ mimunate. In_eceasta Fracune de secure, mearte inssieste percept ca 9 simpla reminescond a srt ul ‘Rezarmind, puter: finns ciel ma consis alteova decdt 9 sumd de pouvalita tnt loll de vanitate si eamd. EI ste indephrat prin smerenia radicald care i) submineaea propaga. © ai sus a puteriteului consid i creda eel consi urs infelegeri i supravieni poate. privin ca pe f inerfata a noasta eu ime, ca pe elerentu de lephtur care, Sserenea unt eran detelevizor. ne dues humea gi semaicta ss Ne temem cfc ol sunem pier ‘Dena lungul viet nossre, eliole 2 corsiuit puncte central al ateniei si suSeanei poaswe. Pr urare, investitia motional nel af! enorme, Eu eonsttie deopotiva nurse 9 biectl sradanieh roast; li fi atbuion inenpa. gam 9 Sentmenteor,plerdeioe,acumulaor,vistrilo sa tragedilor Tumane”Devenim obsecti de eu si ne iadrigosim de acestt itt, de rolrile sau vicsiudnle sl. Volunul mare de fnvestii pe cre le Facer in cet sine it fe st pert pret valoros perira a renunja In el Sune ancora in el pri tt) ani de familirtteimiimé, prin specantele, tetris viele noaste. Ne ata de acest ye" per e8 fl considera a {cen experene viet ns. Sir duph aceasta enor investi doo vith inten c= reer cu arf sinle sos real, epare I onzort spectral mor Tnfonnata ingrozitoare cist eu" este destinat x sErsenset pave incedibid. Perspeciva mori, cae implied un sSrvit {fini aos. pare nodeapt, bar, real sau wage. [Ne faces fiom eran 38 ica. Seem puso fa statics {Evra ingaga paroles emetior secs 0 consent a atime es MES ay, n ‘Renuatanea fa coneeatrarca exslusva asupm eval eo Scop principal al nosiru implica abardonarea tluror atayacaentelor si vanitifilos, Asif, ajungem, in cele din urms, {atin fatd cu prineipaa funetie de eootrol a euli, cea de ash ‘sigura continuitstea 5} supraviewirea. Prin urmare, cul se framponeazt de toate foculttile sale deoarece scoptl lor Principal, cela de asi asigura supravietuirea, constituie ratiunea” fundamenait a obsesii sale de a dina, cistiga, fvita, de a se alia $1 2 acum posesian, intoraatit # ‘ptitedin. Eul posed un numar nefiesit de scheme pent a-3\ mir sansele de supravie(uice ~ unde grosolane si evidente,altcle subale $i ascunse, Penirs 0 persoans objsnitt, tate cele de mai sus par formidable si cam pesimise. Toss, pena cel implicat:inieo Icrare spiciualé avansata, vestle bure sunt evidente, in realitate, eulsinele nu trebuie deloc si moard: viata nu se srvest,evistenta nu iceteaza; nu exists nies vreun destin ort su tragic ctruia sti poner capi Asa eum sta huerurie git