1.

Aminoacizii numii i acizi aminai sunt substane organice (acizi

organici) pe baza crora, n urma reaciilor metabolice, de obicei, se

construiesc i se degradeaz proteinele superioare
2. Structura general a aminoacizilor

Compuii organici care poart denumirea de "aminoacizi" au n

componena lor cel puin o grupare aminic (aminat) - NH2 i
una carboxilic (de acid organic) COOH.
Deoarece conin att grupri funcionale acide (carboxilice), ct i bazice
(aminice), aminoacizii se comport ca amfoteri (ca baze n mediu acid i ca
acizi n mediu bazic). Caracterul amfoter este o proprietate foarte
important, pe care aminoacizii o imprim proteinelor n componena
crora se regsesc.
3. Clasificarea aminoacizilor
o

esentiali aminoacizii pe care organismul nu ii poate sintetiza (sau ii poate sintetiza in

cantitati foarte mici) se numesc aminoacizi esentiali: valina, leucina, isoleucina, lizina, metionina,
fenilalanina, treonina si triptofanul. Valina, isoleucina si leucina sunt numiti si aminoacizi cu
lanturi ramificate si se gasesc in cantitati mari in proteinele de origine animala.

conditionat esentiali anumiti aminoacizi sunt necesari in cantitati mai mari in anumite
perioade, cum ar fi arginina la copii pentru crestere: histidina, cisteina, tirozina, prolina,
glutamina.

neesentiali sunt aminoacizii pe care organismul ii poate sintetiza din aminoacizii

esentiali. Acest lucru presupune insa un efort metabolic si consum de energie.

Clasificarea dup structura chimic

4. Clasificarea dup structura chimic

- dup numrul gruprilor -NH2

- monoaminoacizi
- diaminoacizi

- dup numrul gruprilor -COOH

- aminoacizi monocarboxilici
- aminoacizi dicarboxilici

- dup prezena sau absena sulfului

- aminoacizi nesulfurai
- tioaminoacizi (prezint o
grupare tio -SH)

dup prezena sau absena radicalului

heterociclic sau al celui aromatic

dup prezena sau absena gruprii OH

(cu excepia gruprii carboxil)

- aminoacizi ciclici (prezint resturi heterociclice sau

aromate)
- aminoacizi aciclici (au structur catenar linear)

- hidroxiaminoacizi (au una sau mai multe grupri hidroxid

)
- aminoacizi nehidroxidici (nu conin grupri -OH)

5.Funciile aminoacizilor
- reprezinta o mare parte din tesuturile, celulele si muschii din organism;
- sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a celulelor; imbunatatesc circulatia sanguina; produc enzime pentru o digestie optima;- s
intetizeaza hormoni esentiali in reproducere; contribuie la furnizarea energiei.
6.Proprietati fizice ale aminoacizilor
Solubilitatea aminoacizilor n ap este variat (ntre 162 g% pentru prolin i 0.01 %
pentru cistein). Toi aminoacizii se dizolv n baze i acizi diluai.
Cu excepia glicocolului, aminoacizii sunt substane opticactive, datorit existenei n
molecula lor a cel puin unui atom de carbon asimetric .
7.Proprietti chimice
Sub aspect structural, dup poziia gruprii -NH2 fa de atomii de carbon
asimetrici din catena hidrocarbonat, aminoacizii pot aparine seriei L sau seriei
D.
8.Aminoacizii au caracter amfoter.

n soluie acetia se comport ca amfioni sau ioni bipolari datorit

disocierii gruprilor funcionale carboxil i amin.
Astfel, n funcie de pH, aminoacizii pot exista n soluie apoas sub trei
forme: amfioni, cationi, anioni:

9. Proprieti chimice ale aminoacizilor sunt determinate de:

prezena gruprii COOH
- prezena gruprii NH2
- prezena altor grupri funcionale (-OH, -SH)
- - prezena simultan a celor dou grupri funcionale COOH i NH2
10. rolul fiecarul amionacid esential
Valina - insuficienta ei in alimentatie provoaca scaderea consumului de hrana si
dereglari de coordonare a miscarilor;

11. Lizina - intra in componenta triptofanului si metioninei. Insuficienta de lizina in

dieta are drept consecinta dereglarea circulatiei sanguine, micsorarea numarului
de eritrocite in sange si continutului de hemoglobina, provoaca oboseala
muschilor, dereglari n calcificarea oaselor, cefalee, vertijuri, greata, voma,
anemie;
12. Metionina - normalizeaza metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor in ficat si
se recomanda la profilaxia si tratarea aterosclerozei. Metionina este necesarala
functionarea suprarenalelor si la sinteza adrenalinei;
13. Treonina - in lipsa ei se micsoreaza masa corpului si se incetineste cresterea;
14. Triptofanul - participa la sinteza albuminei si globulinei si mentinerea
echilibrului azotat, la sinteza proteinelor serice si a hemoglobinei, a acidului
nicotinic si joaca un rol important n profilaxia pelagrei;
15. Fenilalanina - participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a
suprarenalelor;
16. Histidina - participa la sinteza hemoglobinei. Decarboxilarea histidinei
contribuie la formarea histaminei, care dilata vasele, mareste permeabilitatea
peretilor lor;
17. Leucina - contribuie la normalizarea bilantului de azot, a metabolismului
proteic si glucidic;
18. Izoleucina - intra n componenta proteinelor organismului. Lipsa izoleucinei n
ratia alimentara provoaca echilibru azotat negativ;
19.Cele mai bune surse naturale de aminoacizi
Painea integrala, neagra, este o sursa excelenta de aminoacizi esentiali.
Inlocuiti-o pe cea alba, saraca in asemenea elemente, cu aceasta varietate.
Cateva felii dimineata, la micul dejun, sunt suficiente pentru a stimula viteza
de transmitere a impulsurilor nervoase la creier.
Carnea de curcan contine tirozina, aminoacid care stimuleaza producerea
de dopamina si noradrenalina, substante chimice responsabile de motivatia si
timpul de reactie ale fiecarui individ. De asemenea, contine triptofan.
Branza de vaci este o sursa buna de triptofan. Ouale contin proteine de
cea mai buna calitate si toti aminoacizii necesari organismului, o valoare
nutritionala similara avand proteinele de origine animala
. Produsele din soia contin lecitina, substanta esentiala bunei functionari a
creierului, ajutand la imbunatatirea memoriei, precum si o serie de aminoacizi
esentiali.