UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ALE MISCARII SPORTULUI

SI SANATATII

REFERAT
GIMNASTICA in ROMANIA
FRG
(ex: Lavinia Miloovici)

Student:
BUSUIOC SERGIU MIHAI
Anul III, SPM

Gimnastica este unul dintre cele mai vechi sporturi olimpice fiind
inclusa si in programul Jocurilor Olimpice antice, atunci cnd concurentii se
intreceau intr-o varietate de concursuri, care, cu greu, ar putea fi denumite
gimnastica. Acestea au inclus lupte si sarituri peste tauri, in conformitate
cu ilustratiile de pe vase de lut. De fapt, numele de gimnastica este derivat
din cuvntul grecesc antic gumnos , care, tradus literal, inseamna gol,
acesta fiind si unul dintre motive pentru care femeile au fost excluse de la
Jocuri, nu doar in calitate de concurente, ci si ca spectatoare. Gimnastica
olimpica a acelor timpuri s-a stins odata cu desfiintarea J.O., dar, pana
atunci, timp de peste o mie de ani, regii care au guvernat in epoca au
incurajat practicarea exercitiilor fizice

Din greaca antica la Internet, istoria gimnasticii este strns legata si de

evolutia Jocurilor Olimpice, de la cele Antice la cele Moderne Sportul, la
modul general, prin urmare si gimnastica, a capatat forme in acceptiune
moderna pe parcursul secolului al 19-lea, in ceea ce priveste gimnastica in
prim-plan aflandu-se disputa dintre cele doua stiluri in conflict: sistemul
suedez (in principal grup de exercitii libere) si sistemul german (cu ajutorul
unui aparat).
In Europa secolului al 19-lea au inceput sa apara Gimnazii destinate
gimnasticii, in aer liber, care seamana cu locuri de joaca, locuri privite ca o
aventura in cazul domnilor care doreau sa impresioneze doamnele, care, la
randul lor, tot din acelasi motiv, care purtau semne ale ascensiunilor
montane. Din punct de vedere al armatei, gimnastica a fost privita ca o
posibilitate de exprimare a disciplinei, si nu este de mirare ca termeni militari
inca mai exista, cum ar fi defileaza pe si salutul juriului. Federatia
Internationala de Gimnastica (FIG) a fost fondata in 1881, la Lige, in prezent
existand 129 federatii afiliate.

Gimnastica este unul dintre putinele sporturi prezente in Program inca

de la prima editii ale Jocurilor Olimpice din epoca moderna,. incepnd cu
1989, prin evolutiile baietilor, fetele intrand officia in scena abia in 1952, la
Helsinki, dar si pana atunci, la diferite editii au fost concursuri destinate
gimnastelor. Primul concurs olimpic de gimnastica, Atena 1896, a reunit la
start 18 gimnasti din patru sase natiuni, la cateva aparate, programul
(uneori concursul a avut loc in aer liber) suferiond permanente schimbari
pana sa ajunga la forma cunoscuta azi. Modificari au fost facute aproape la
fiecare concurs olimpic, in ceea ce priveste numarul, felul si constructaia
aparatelor utilizate, numarul de gimnasti pe echipa, tipul de exercitii,
calitatea evolutiei, varsta competitorilor, de la concursurile in aer liber la cele
in sala etc. Cu toate acestea, era adevarata a gimnasticii a debutat odata cu
Jocurile Olimpice din 1952, de la Helsinki, atunci fiind stabilite liniile
coordonatoare ale dezvoltarii acestei discipline.
Gimnastica este, astazi, una dintre cele mai populare sporturi din
programul olimpic, dar, de asemenea, una dintre cele mai pretentioase.
Practicata pe scara larga in intreaga lume, este nevoie de o combinatie unica
de putere, flexibilitate, rezistenta, indrazneala si maiestrie pentru a atinge
cotele de varf. Astazi, gimnastica artistica se bucura de o larga popularitate,
fiind regina marilor intreceri poli-sportive, timp in care si-a diversificat si
aria de cuprindere, aparitia gimnasticii ritmice, trambolina, aerobica si
acrobatice, fiecare avand competitii la nivel mondial si continental care
suscita un interes deosebit. Unele documente au relevat faptul ca, de-a
lungul sec. al XVII-lea si al XVIII-lea, diferite celebrari sau evenimente
importante de la curtile principiale din tarile romanesti au fost insotite de
demonstratii acrobatice, precum elemente acrobatice, trageri de franghii,
sarituri peste animale aliniate (incluzand chiar si salturi), toate acestea
executate de catre sportivi locali (pehlivani) sau renumiti acrobati, adusi din
strainatate special in acest scop.

In 1822, la Medias, a fost creata o asociatie de gimnastica numita

TURNVEREIN. Profesorul sas Stefan Ludwig Roth a introdus in cadrul
curriculum-lui scolar programul de gimnastica al germanului Friedrich
Ludwig Jahn. Figura controversata, Jahn a fost creatorul aparatelor de
gimnastica. Incepand din anii 1860, programele de gimanstica din tara
noastra s-au dezvoltat prin crearea de asociatii si societati de gimnastica,
precum cele din Arad si Bistrita in 1869, si Brasov in 1861. O societate de
arme, gimnastica si tir a fost creata in Bucuresti in 1866. O societate
internationala de tir si gimnastica a fost creata si la Iasi in 1877. Societati de
gimnastica au fost infiintate mai tarziu la Timisoara si Craiova in 1889 si
respectiv, 1890. Altele au aparut intre 1891 si 1906 la Pitesti, Agnita, TarguJiu, Ploiesti, Galati si Campulung-Muscel.
La data de 14 septembrie 1906 a avut loc un congres al societatilor de
gimnastica care a dus la crearea Federatiei Romane de Gimnastica, prima
institutie centrala ce va coordona si conduce peste 18 societati existente la
aceea data in intraga tara. Primul conducator al institutiei a fost generalul
P.V.Nasturel, cu doi adjuncti ministrul la acea data al Educatiei Spiru Haret
sI lt.colonelul Theodor Petrescu. Societati noi de gimnastica si cluburi au
aparut in 1907, acelasi an cand Federatia Romana de Gimnastica a devenit a
noua federatie care s-a afiliat la Federatia Internationala de Gimnastica. In
luna mai a aceluiasi an prima manifestare nationala a avut loc la Arenele
Romane din Bucuresti, cu demonstratii la bara fixa, paralele inegale si cal cu
manere. Gheorghe Moceanu (1835-1909) a fost primul mare profesor roman
de gimnastica. El si-a inceput cariera la Cluj, dupa care a lucrat o lunga
perioada de timp la Bucuresti. A tradus numeroase studii si lucrari despre
gimnastica din germana in romana si a infiintat numeroase asociatii de
gimnastica in Transilvani si Banat, la fel ca sI in Bucuresti. Moceanu a militat
puternic pentru introducerea gimnasticii in programele scolare si in armata,
scriind, in sustinerea acestui scop, primele carti si ghiduri despre gimnastica.
Inafara faptului ca a practicat gimnastica, Moceanu a mai fost si un excelent
dansator si un promotor al dansului popular romanesc, atat in tara, cat si in
strainatate. Gimnastica din Romania ii este profund indatorata.
Un alt mare profesor al gimnasticii a fost Nicolae Velescu, student si
apoi coleg al lui Moceanu. A fost coautor la unele studii si a ajutat
organizarea unor turnee demonstrative de gimnastica si dansuri populare
romanesti in Orientul indepartat. Dimitrie Ionescu (1864-1946) a fost o alta
personalitate si profesor al gimnasticii romanesti. Absolvent al Scolii Centrale
de Gimnastica din Roma, in martie 1892 a infiintat revista Gimnastul
4

Roman, care, incepand din anul 1907, a devenit revista oficiala a Federatiei
Romane de Gimastica. In 1910 presedintele Federatiei Romane de
Gimnastica a devenit membru al Consiliului Federatiei Europene de
Gimnastica. Gimnastica a continuat sa castige popularitate in Romania. Anul
1914 este anul creerii unei noi asociatii in Aiud, Buzau, Lugoj si Alexandria. In
anul urmator, 1915, a avut loc al noualea Congres al Federatiei Romane de
Gimnastica; cu aceasta ocazie, regele Ferdinand a emis un decret regal,
atribuind federatie deplina autonomie juridica.
Femeile au devenit parte din programele gimnasticii intre 1916-1932,
odata cu participarea la concursuri internationale organizate in Franta, Italia,
Iugoslavia si Cehoslovacia. Competitii nationale, de fapt, festivaluri de
gimnastica, au fost organizate in tara la intervale regulate. In 1932 Federatiei
Romane de Gimnastica s-a afiliat la Uniunea Federatiilor Sportive din
Romania. Perioada anilor pana la 1940 a fost caracterizata de introducerea si
dezvoltarea sistemului gimnasticii suedeze dezvoltata de Pierre Ling, in scoli,
universitati, armata si la Academia Nationala de Educatie Fizica. Aceasta a
fost un rezultat direct a existentei mai multor specialisti care au fost educati
in aceea perioada la Stockolm. Odata cu instaurarea regimului comunist in
Romania, dupa cel de-al doilea razboi mondial, sistemul sovietic a dat o
calitate mai mare gimnasticii la aparate, aceasta instaurandu-se in institutiile
educationale la fel ca si in cluburi. In anul 1947, primul campionat national a
avut loc la Resita, in timp ce Bucurestiul a gazduit primul campionat national
scolar. Mai multe competitii bilaterale au avut loc intre 1950-1951. Intre anii
1950-1964 sub indrumarea unor mari antrenori precum Iosif Maier, Adina
Stroescu, Robert Podlaha, Nicolae Balasu, Caius Jianu, Petre Dungaciu, Maria
Simionescu si altii, gimnastica romaneasca a cunoscut o crestere rapida, atat
din punct de vedere tehnic si metodologic, cat si din punctulul de vedere al
formarii specialistilor, unii dintre ei mai activand si astazi in gimnastica
romaneasca.
Jocurile Olimpice din anul 1952 de la Helsinki au insemnat prima
participare a unor echipe romanesti, atat la masculin cat si la feminin, dar cu
rezultate modeste. Primele campionate nationale universitare au avut loc la
Arad in anul 1953 si campionul national nu a fost altul decat actualul
presedinte al Federatiei Romane de Gimnastica, Nicolae Vieru. Aceste
campionate au continuat pana in anul 1980, cand greutati financiare au
determinat intreruperea acestora. La Bucuresti, in luna mai 1957, s-au
organizat de catre Federatia Romane de Gimnastica Campionatele Europene
de Gimnastica, la feminin. Gimnastele romane Sonia Iovan si Elena Leustean
5

au castigat medalia de argint, respectiv bronz, la aceasta competitie. In anul

1956 s-au organizat, ca o repetitie pentru aceste Campionate Europene, o
competitie numita Campionatele Internationale de Gimnastica ale
Romaniei. Este cea mai veche competitie individuala din lume, atat la
masculin cat si la feminin: in anul 1996 s-a desfasurat o editie
comemorativa, cea de-a 4o-a editie a acestor Campionate Internationale.
In 1956 la J.O. de la Melbourne, in 1958 la C.M. de la Moscova si la J.O.
de la Roma din 1960 echipa feminina a cucerit medalia de bronz. In perioada
1950-1964, atat echipa masculina cat si cea feminina au castigat experienta,
prin participarea la competitii balcanice, europene si mondiale, castigand
uneori si medalii. Editia 1964 a Jocurilor Olimpice a adus rezultate slabe
pentru Romania, locul IV la feminin si locul XII la masculin, fapt care a dus ca
oficialii acelei perioade sa puna in discutie participarea tarii noastre la J.O. de
la Mexico City, 1968. In acelasi timp, au fost luate o serie de initiative pentru
a imbunatati participarea la competitii a gimnastilor romani, eforturi care au
fost rasplatite incepand cu anii 1971-1972. Aceste masuri au inclus contacte
cu antrenori din Uniunea Sovietica si din Japonia. Antrenori romani au fost
trimisi la studii in strainatate si au fost organizate cantonamente comune cu
sportivii sovietici si japonezi. In 1969 a fost creata scoala de gimnastica de la
Onesti, o fortareata pentru gimnastica feminina. Din 1961 s-au organizat
campionate nationale pentru gimnastica ritmica-sportiva, eforturile federatiei
fiind incununate de succes in competitii internationale, continentale si
mondiale. Incepand cu anul 1965, Romania a luat parte in mod regulat la
Turneul Prietenia, o competitie intre tarile socialiste. Competitia a fost un
loc de lansare pentru numerosi campioni mondiali si olimpici. In 1973
aceasta competitie a fost castigata de catre Nadia Comaneci.
Federatia Romana de Gimnastica a luat fiinta in anul 1906 si s-a afiliat la
Federatia Internationala in anul 1907. In anul 1987 FRG s-a afiliat si la
Uniunea Europeana de Gimnastica. Prima participare olimpica a avut loc in
anul 1952 la Helsinki, echipa clasandu-se pe un modest loc IX. In anul 1957
FRG a organizat primul Campionat European de gimnastica feminina, in
Bucuresti sala Floreasca, unde gimnastele Sonia Iovan si Elena Leustean sau clasat pe locurile II si III la individual compus, cucerind inca 3 medalii de
argint si bronz la aparate.
Prima afirmare olimpica a gimnasticii feminine s-a produs la olimpiada
(J.O.) de la Melbourne 1956, unde echipa formata din Elena Leustean, Sonia
Ioban, Emilia Vatasoiu-Lita, Ileana Sacalici, Uta Schland, Elena Dobrovolschi
6

si Georgeta Hurmuzache a cucerit medalia de bronz; totodata, Elena

Leustean se claseaza pe locul IV la individual compus si obtine o medalie de
bronz la sol. Anul 1958 mentine echipa feminina pe locul III la Campionatele
Mondiale (CM) de la Moscova, loc confirmat si la J.O. Roma 1960. Perioada
1964-1968 a fost marcata de un usor declin al gimnasticii feminine, echipa
situandu-se pe locul VI la J.O. Tokyo 1964 si absentand la J.O. Mexic 1968. Ca
urmare, intre masurile luate de federatie pentru redresare, a fost si aceea a
infiintarii liceului de gimnastica de la Onesti (actualmente Liceul Nadia
Comaneci). La C.M. 1970 de la Ljubljana si J.O. Munchen 1972 se remarca
deja o crestere a echipei, aceasta clasandu-se pe locul V, respectiv VI si
prezentand o noua garnitura de gimnaste din care se remarca Alina Goreac si
Anca Grigoras. J.O. Montreal 1976 au insemnat un moment istoric, de
referinta pentru gimnastica romaneasca. Rezultatele memorabile ale acestei
competitii, dar mai ales aparitia Nadiei Comaneci au revolutionat gimnastica
mondiala, ca dovada ca aceasta olimpiada a fost denumita semnificativ
Olimpiada Nadiei; echipa formata din Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu,
Anca Grigoras, Mariana Constantin, Gabriela Trusca si Georgeta Gabor a
cucerit medalia de argint, urmata de o salba de medalii de aur, argint si
bronz la individual compus si aparate, adjudecate de Nadia Comaneci si
Teodora Ungureanu.
A urmat o perioada de dominare a Nadiei care isi inscrie in palmares
pana la retragerea din 1981 participarea la inca o olimpiada totalul
medaliior olimpice fiind de 9 din care 5 de aur. De asemenea, ea detine
performanta unica de cucerire a 3 editii consecutive a Campionatelor
Europene ramanand astfel definitiv in posesia Cupei Challenge. La toate
acestea se adauga o multitudine de medalii cucerite la C.M., C.E. si turnee
internationale. Nadia a fost distinsa in anul 1984 cu Colanul Olimpic de
Argint, de catre presedintele C.I.O. Juan Antonio Samaranch. Actualmente ea
traieste in America si este presedinte onorific al FRG. De mentionat este
deasemenea faptul ca echipa Romaniei a cucerit de 3 ori consecutiv titlul
mondial pe echipe in anii 1994, 1995 si 1997, participante la victorie fiind si
gimnastele Alexandra Marinescu, Claudia Presecan, Ionela Loaies, Daniela
Maranduca, Nadia Hategan, Mirela Tugurlan, Corina Ungureanu. Numarul de
sportive legitimate este in jur de 900, in cadrul a 26 de sectii de gimnastica
ce participa consecvent la competitiile oficiale ale FRG. (Autor Nicolae
Vieru, presedinte de onoare al FRG).

Lavinia
Miloovici (lb.
srb:
octombrie 1976, Lugoj, judeul Timi) este o
actualmente antrenoare de gimnastic.

,
n. 21
fost gimnast romn,

Lavinia Miloovici, cunoscut ca "Milo" n lumea gimnasticii, este considerat

cea mai valoroas gimnast romn a anilor 1990, avnd n palmares 19
medalii mondiale i olimpice. Performana cea mai notabil este considerat
finala de la sol la Jocurile Olimpice de la Barcelona (Spania) n 1992, pentru
care a primit nota 10. Aceasta a fost a doua not de 10 acordat
la Barcelona, i ultima pn n prezent.
Medalii olimpice
Gimnastic
Aur

Barcelona 1992

srituri

Aur

Barcelona 1992

sol

Argint

Barcelona 1992

echipe

Bronz

Barcelona 1992

individual compus

Bronz

Atlanta 1996

echipe

Bronz

Atlanta 1996

individual compus

Biografie sportiv
n circuitul competiional internaional, Miloovici s-a afirmat ca o gimnast
de un extraordinar succes, reuind s urce pe podium la fiecare Campionat
Mondial i ediie a Jocurilor Olimpice ntre anii 1991 i 1996. Cu toate
8

acestea, cariera ei pare a reproduce cariera Danielei Siliva prin aceea c ea

nu a reuit s ctige medalia de aur la individual compus n nici o
competiie major. La Campionatul Mondial din 1993 a avut o ratare i
greeli majore au plasat-o pe locul secund apoi pe locul al treilea n 1994 i
respectiv 1995. Un destin similar l-au urmat prietenele i colegele ei de
echip, Gina Gogean i Simona Amnar, toate trei pierznd titlurile mondial
sau olimpic la individual compus ctigate in final de Shannon Miller, Lilia
Podkopaieva respectiv Svetlana Horkina.
Dei a fost att de aproape de cucerirerea unei medalii de aur la individual
compus, nu exist nici o disput cu privire la impactul pe care l-a avut asupra
mai tinerelor colege de echip. Sub ndrumarea ei, Romnia a ctigat
titlurile mondiale pe echipe la ediiile din 1994 i 1995. De asemenea,
Miloovici a condus echipa Romniei la ctigarea medaliei de bronz
la Jocurile Olimpice din 1996 (Atlanta, SUA), n ciuda numeroaselor
accidentri neateptate care au srcit echipa de unele dintre gimnastele de
baz. n final, echipa a avut n componena sa doar ase gimnaste fa de
cele apte la care avea dreptul. Echipa Romniei a fost ntotdeauna renumit
pentru spiritul de echip, iar Miloovici a fcut parte din aceast tradiie. n
competiiile pe echipe, ntotdeauna a fost vzut mbrindu-i colegele,
felicitndu-le pentru execuiile reuite i ncurajndu-le dup ratri.
La Jocurile Olimpice din 1996 (Atlanta, SUA), Miloovici a avut deosebita
ansa de a-i mbunti performana anterioar, medalia de bronz ctigat
la Barcelona. La fel, rivala ei Shannon Miller, ncerca schimbarea medaliei de
argint n medalie de aur. Dei Milo a fost trecut cu vederea pe parcursul
ntregii competiii, consistena execuiilor i-au permis s ctige avantaj n
detrimentul rivalelor sale i s devin prima gimnast de la Nadia
Comneci care reuete s urce pe podiumul olimpic la dou ediii
consecutive ale Jocurilor Olimpice. De asemenea, colegele ei de echip, Gina
Gogean i Simona Amnar, au scris pagini de istorie, Gina ctignd argintul
iar Simona bronzul la egalitate cu Miloovici. Astfel, echipa Romniei devine
una dintre puinele echipe care reuete s aib pe podium toate sportivele
nscrise n concursul de la proba de individual compus.
Cea mai strlucitoare realizare din cariera ei de gimnast este aceea de a fi
ctigat un titlu mondial sau olimpic la fiecare aparat, performan pe care
nici una din aprigele ei rivale nu a reuit s o realizeze. ntr-adevr, Lavinia a
fost prima gimnast, de la Vra slavsk (din Cehoslovacia), care a obinut
aceast performan.
Dup retragerea din activitatea competiional
9

Dup retragerea din activitatea competiional, Miloovici s-a rentors n

Lugoj unde i-a nceput activitatea de antrenor. n 2002, Miloovici i alte
dou foste colege de echip, Corina Ungureanu i Claudia Presecan, au
dezlnuit un ir de controverse datorit pozelor nud publicate de revista
japonez LCC Gold (ISBN 4-87279-118-5) i a filmelor topless ce cuprind
rutine specifice competiiilor de gimnastic (DVD-urile:Gold Bird and Euro
Angels). DVD-urile s-au dovedit controversate datorit unor scene i material
publicitar n care gimnastele apar purtnd costumele oficiale ale echipei
Romniei. Mai trziu, a ieit la iveal faptul c ele nu au fost contiente de
obligaiile contractuale, de a purta costumele oficiale, pn nainte de
nceperea filmrilor [1]. Din acest motiv, celor trei gimnaste le-a fost interzis
s antreneze sau s arbitreze n Romnia pe o perioad de cinci ani, din
2002 pn n 2007.
Lavinia Miloovici este cstorit cu Cosmin Vnatu, ofier de poliie, i au
avut mpreun o fiic, Denisa Florentina. Fetia n vrst de patru ani a
Laviniei Miloovici, a murit, duminic, 12 octombrie 2008 din cauza unei boli
a sistemului nervos.

Palmares
An

Competiie

Echip
S P
IC
e
r
I

199
Campionatele Internaionale ale Romniei
1

199
Campionatele Europene de Juniori
1

199
Campionatele Naionale
1

199
Campionatele Mondiale
1

199
Jocurile Olimpice (Barcelona, Spania)
2

B So
r
l

1
2

1
10

199
Campionatele Naionale
2

199
Campionatele Mondiale
2

199
Campionatele Internaionale ale Romniei
3

199
Campionatele Naionale
3

199
Campionatele Mondiale
3

199
Campionatele Europene
4

199
Campionatele Mondiale (Brisbane)
4
199 Campionatele
4
(Dortmund)

Mondiale

pe

echipe

199
Campionatele Naionale
5

199
Campionatele Mondiale
5

199
Campionatele Europene
6

199
Jocurile Olimpice (Atlanta, SUA)
6

Legend: Echipe = Echipe, I C = individual compus, Sr = srituri, P I

= paralele inegale, Br = brn, Sol = sol
Diverse
A fost antrenat de Octavian Belu la "centrul naional" n Deva.

Tatl Laviniei, Tnase Miloovici, a fost lupttor olimpic.

La vrsta de 9 ani a fcut scarlatin; aproape c a abandonat
gimnastica din cauza bolii.

11

Lavinia Miloovici este (pn n prezent) ultima gimnast care a primit

nota 10 la o olimpiad.

Milo este singura gimnast, cu excepia cehoaicei Vra slavsk, care

a cucerit cel puin un titlul mondial sau olimpic la absolut toate aparatele.

Bibliografie
wikipedia.ro, romgym.ro

12