Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alexandru Lpuneanul
dispre total fa de popor, el este un personaj mult mai malefic dect domnitorul.
El reprezint tipul boierului trdtor, prezentat n antitez cu boierii patrioi,
Spancioc i Stroici.
Prin reconstruirea istoric, prezentarea unui erou de excepie, utilizarea
antitezei, scenele tari (piramida din capete, sacrificarea lui Mooc, scena otrvirii),
culoarea local, descrierea cetii Hotinului, nuvela aparine romantismului.
Sobrietatea stilului, obiectivitatea relatrii, concizia sunt trsturi clasiciste
ale nuvelei.
Realismul e anunat prin surprinderea maselor: pentru prima data in literatura
romn, Negruzzi surprinde psihologia colectiv. Mulimea adunat la poarta curii
domneti, dezorientat, netiind s-i exprime doleanele, acioneaz apoi sinergic,
cernd ntr-un glas, capul lui Mooc.
Ridicndu-se peste stilul cronicresc, Negruzzi reine numai atmosfera
scrisului arhaic, culoarea local. Stilul narrii faptelor este obiectiv. Rareori intervine
naratorul,
cu
cte
un
calificativ
(mravul,
ticlosul sau denat cuvntare). Predomin naraiunea i dialogul pe fondul
realist al aciunii. Limbajul, cu elemente de factur popular, este expresiv (a
ugui, gloata, norod). ns n naraiune pot fi ntlnite i neologisme.
Numele lui Negruzzi este legat de obicei de nuvela istoric Alexandru
Lpuneanul, care ar fi devenit o scriere celebr ca i Hamlet, dac literatura
romn ar fi avut n ajutor prestigiul unei limbi universale, afirma George Clinescu.