CURS NR.

10
Imprumuturile publice

Categoria financiara cea mai importanta, din grupa resurselor extraordinare, o reprezinta
imprumuturile publice interne si externe (sau creditul public) care cuprind sumele mobilizate din
veniturile disponibile ale persoanelor fizice si juridice prin intermediu unor institutii specializate la
dispozitia statului, a colectivitatii locale si a institutiilor de stat. Asadar, creditul public este o forma de
credit acordat statului sau oricarui alt organism dependent de acesta, in calitate de debitori, creditorii
putand fi persoane fizice sau juridice, rezidente sau nu, care dispun de mijloace banesti temporar
disponibile si care accepta sa le dea ca imprumut.
In cazul resurselor de imprumut, putem vorbi atat de cerere, cat si de oferta. Cererea de credit
vine din partea autoritatilor publice, agentilor economici si populatiei, in timp ce oferta de resurse de
imprumut este reprezentata de capitalurile disponibile temporar ale agentilor economici, bancilor, altor
institutii financiare, populatiei etc.
Resursele de imprumut fiind aceleasi, indiferent de agentii reprezentanti ai cererii de credit,
putem vorbi de o competitie intre creditul public si creditul privat. Astfel, intre creditul public si cel
privat exista o serie de asemanari si deosebiri.
Dintre asemanari putem mentiona:
1.

ambele sunt sume puse la dispozitia investitorilor;

2.

ambele se bazeaza pe principiul facultativitatii;

3.

au un caracter benevol;

4.

se obtin pe baze contractuale;

5.

reprezinta un transfer de putere de cumparare;

6.

nu se ofera gratuit ci in schimbul unei remuneratii sub forma de dobanda.

Deosebirile dintre cele doua tipuri de credite sunt:

1. calitatea debitorului difera, astfel incat, la creditul privat debitorul este o persoana fizica sau
juridica, in timp ce la creditul public, debitorul este statul.
2. creditul privat poate fi comercial, bancar, ipotecar, iar la creditul public este creditul bancar;
3. documentele care stau la baza creditului sunt, in cazul celui privat, titlurile de comert, iar in
cazul creditului public, efectele publice (bonuri de tezaur, obligatiuni etc.). Acestea atesta
calitatea de debitor al statului si confera dreptul detinatorului de a incasa dobanda.

4. creditul privat este intotdeauna benevol si rambursabil, in timp ce creditul public poate fi
obligatoriu, in cazuri deosebite, si perpetuu in sensul ca nu se ramburseaza, ci se plateste doar
dobanda aferenta.
Diferenta dintre creditul public si respectiv imprumutul public tine de calitatea partilor
contractante. Astfel, pentru statul debitor, suma obtinuta de la subscriitori se denumeste imprumut, iar
din punctul de vedere al creditorului poarta denumirea de credit.
Creditul reprezinta, pentru economiile contemporane, o sursa principala de finantare, datorita
faptului ca autofinantarea nu le-ar putea imprima, singura, o evolutie ascendenta. In cazul in care se
inregistreaza un deficit temporar, completarea veniturilor curente se face cu ajutorul imprumuturilor.
Statul poate apela la aceasta solutie in masura in care se bucura de credibilitate pe pietele financiare
externe si interne.
Imprumutul de stat, sub raport juridic, reprezinta intelegerea dintre persoane fizice si/ sau
juridice, pe de o parte si stat, pe de alta parte, prin care prima consimte sa puna la dispozitia statului o
suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata, iar aceasta din urma se angajeaza sa
o ramburseze la termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri aferente.

10.1. Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:

a.

caracter contractual si voluntar;

b.

caracter rambursabil;

c.

caracter remunerator.

Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa rambursarea sumei

imprumutate si o anumita contraprestatie (sub forma dobanzii).
Caracterul rambursabil se refera la faptul ca imprumutul de stat se restituie, la termenul fixat,
persoanele fizice si juridice care l-au acordat, spre deosebire de impozite care constituie o prelevare, la
dispozitia statului, definitiva si nerambursabila.
Caracterul remunerator se refera la faptul ca imprumuturile de stat sunt purtatoare de dobanda,
castiguri si alte avantaje. In anumite situatii, se poate intampla ca avantajele oferite de imprumuturi de
stat sa fie restranse.
Astfel daca rata dobanzii pe piata scade, statul procedeaza la conversiunea datorie sale, in
sensul ca preschimba inscrisurile unui imprumut mai vechi cu o dobanda ridicata cu inscrisuri ale unui
imprumut nou cu o dobanda mai redusa.
Operatiunea de preschimbare a inscrisului unui imprumut mai vechi cu o dobanda mai redusa
cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai ridicata poarta denumirea de AROZARE.
2

10.2. Clasificarea imprumuturilor de stat

1)

dupa locul de plasare a imprumuturilor, distingem:

-

imprumuturi interne

imprumuturi externe.

Primele se contracteaza pe piata tarii respective si se exprima in moneda nationala, celelalte

sunt contractate pe pietele straine in valuta.
2)

dupa durata pentru care se contracteaza imprumutul, exista:

-

imprumuturi cu termen

imprumuturi fara termen.

Din prima categorie fac parte imprumuturile cu diverse scadente:

-

pentru imprumuturi pe termen scurt cuprinse intre 1-5 ani

imprumuturi pe termen mediu cuprinse intre 2-5 ani

imprumuturi pe termen lung peste 5 ani.

In cea de-a doua categorie sunt cuprinse imprumuturile fara termen de rambursare, statul
consumandu-si doar obligatia de a plati anual dobanda.
Obligatiunile la aceste imprumuturi pot fi totusi retrase de pe piata pe calea rascumpararii la
bursa.
3)

dupa forma pe care o imbraca, se delimiteaza:

imprumuturi cu dobanda, care sunt remunerate cu o suma fixa;

imprumuturi cu dobanda si castig, ce sunt remunerate cu o dobanda stabilita, la care se

adauga un castig in situatia tragerilor la sorti castigatoare.

4)

dupa forma de exprimare, distingem:

imprumuturi in natura, care nu apartin finantelor si au un caracter exceptional;

imprumuturi in bani, cele care se practica in mod obisnuit in statele moderne.

5)

dupa caracterul raporturilor juridice dintre parti, sunt:

imprumuturi voluntare

imprumuturi fortate.

Primele sunt liber consimtite, actiunea de a subscrie la imprumut fiind benevola. Cele
fortate sunt mai rar intalnite, statul impunand subscriere la imprumut in situatii exceptionale (crize,
razboaie).

10.3. Elementele tehnice ale mprumuturilor publice

3

Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu ajutorul unor elemente

tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe baza crora sunt lansate i se angajeaz.
Pe baza acestor elemente tehnice, subscriitorii poteniali fac judeci de valoare cu privire la
condiiile plasrii disponibilitilor bneti proprii n nscrisuri ale mprumutului public.
n continuare, vom efectua o prezentare succint a elementelor tehnice specifice
mprumuturilor.
1. Denumirea mprumutului constituie acel element tehnic prin care se precizeaz destinaia dat de
ctre emitent resurselor obinute pe baza sa i anul contractrii mprumutului. Daca se dorete atragerea
ateniei opiniei publice asupra caracterului excepional al mprumutului sau asupra obiectivului urmrit
prin acel mprumut, apreciat de interes naional, se precizeaz acest lucru prin nsi denumirea lui.
2. mprumutatul (care apare i sub denumirea de subscris, debitor sau emitent) este autoritatea public
solicitant a creditului. n cazul mprumutului de stat, acesta devine debitor i emitent, deoarece emite
nscrisuri cu denumiri specifice (obligaiuni, bonuri de tezaur, rente de stat .a.) care atesta:

subscrierea la mprumut;

valoarea efectului public;

anuitatea;

dobnda i/sau ctigul;

scadena.

3. mprumuttorii (denumii i subscriitori, creditori sau depuntori) sunt persoanele fizice i/sau
juridice care consimt sa crediteze statul (sau orice autoritate publica), primind, n schimbul sumelor
subscrise,

obligaiuni,

polie

sau

alte

titluri

de

stat).

4. Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o forma i un coninut stabilite prin actul
normativ de lansare a mprumutului, n care se precizeaz sumele subscrise i drepturile creditorilor.
Aceste nscrisuri sunt denumite diferit (efecte publice, obligaiuni, titluri publice sau hrtii de valoare),
n funcie de termenul de rambursare a mprumutului i de caracteristicile lor juridice.
n funcie de termenul de rambursare, n cazul mprumuturilor pe termen scurt (de pn la 1 an)
se emit:

bonuri de tezaur sunt nscrisuri care se adreseaz unei categorii speciale de subscriitori, deoarece
nu se supun regulilor dreptului cambial i nu pot fi transmise la cursuri variabile, prin cesiunea de
creane; ele pot fi, ns, lombardate la bnci i pot fi vndute la licitaii, la cursuri variabile;

certificate de datorie sunt nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de tezaur, dar se vnd numai
la valoarea lor nominal, avnd, deci, cursuri fixe;
4

certificatele sau bonurile de impozite sunt nscrisuri nepurttoare de dobnda pe care statul le
nmneaz creditorilor si pentru plata unor furnituri sau pentru onorarea altor angajamente;
deintorii acestor nscrisuri le pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului i nu pot fi
transmise dect statului;

poliele de tezaur spre deosebire de nscrisurile prezentate anterior, acestea se afla sub incidena
dreptului cambial, care reglementeaz condiiile n care pot fi scontate la bnci, executate silit etc.;
de asemenea, acestea pot fi scontate la bnci sau pot fi negociate la bursele de valori;

obligaiunile aferente creditului public sunt titluri de credit emise de ctre stat pentru
mprumuturile angajate pe termen mediu sau lung i asigur posesorilor acestora un venit fix, de
dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atribuite doar ctiguri sau att ctiguri ct i dobnzi;

titlurile de rent sunt specifice mprumuturilor fr termen, iar posesorii acestor nscrisuri au
dreptul s primeasc de la stat anumite sume de bani, precizate anticipat, care se pltesc periodic,
pe toata durata vieii acestora.
n funcie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi:

nominale (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr redus de subscriitori, iar plata
veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se efectueaz doar ctre titulari sau
reprezentani ai acestora);

la purttor (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr mare de subscriitori, iar plata
veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se efectueaz oricrui deintor al acestor
nscrisuri i n orice localitate unde funcioneaz ghieele sale de specialitate).
De asemenea, trebuie reinut faptul c, sumele exigibile, de la autoritile publice emitente ale

mprumuturilor pe termene scurte formeaz datoria public flotant, iar cele exigibile pe termene
medii i lungi (inclusiv cele fr termen) reprezint datoria public consolidat.
5. Cuantumul (mrimea) mprumutului public apare att sub forma cuantumului aprobat de
organul legislativ sau executiv, ct i sub forma cuantumului realizat dup ncheierea
operaiunilor de plasare.
Cuantumul aprobat se prezint n urmtoarele forme:
cuantum limitat, ca valoare nominal a unei sume ce urmeaz a fi mprumutat i n ce privete
perioada de timp n care se pot efectua subscrierile;
cuantum nelimitat, cnd statele solicit mprumuturi deschise (ca suma i/sau ca durata a
subscrierii).

Cuantumul realizat este n funcie de condiiile stabilite de autoritile emitente cu privire la dobnzi,
ctiguri i anuitate i evideniaz ncrederea/nencrederea potenialilor creditori (subscriitori) n
autoritile emitente.
Cuantumul mprumutului public se determin cu relaia:
Cip = VT Nr.Te(pl)
unde:
Cip cuantumul mprumutului public
VT valoarea unui titlu
Nr.Te(pl) numrul titlurilor emise sau plasate efectiv
6. Cursul de emisiune al mprumutului public (Cei) reprezint preul, stabilit de emitent, pentru 100
de uniti monetare din valoarea nominal a acestuia.
Totui, acest curs se stabilete de emitent i n funcie de raportul dintre cererea i oferta de capital de
mprumut, de nivelul dobnzii i al altor avantaje promise de acesta potenialilor emiteni. n acest
context, n practic se utilizeaz:

curs al pari", cnd Cei = 100 u.m.;

curs sub pari", cnd Cei < 100 u.m.;

curs supra pari", cnd Cei > 100 u.m.

De regul, datorit concurenei care se manifest pe piaa capitalului i a inexistenei unor

soluii alternative, cursul de emisiune al mprumuturilor publice este sub pari", subscriitorii
beneficiind de o prima de emisiune, dat de diferena dintre valoarea nominal a titlului i suma pltit
la subscriere.
Cnd statul emitent are o reputaie bun pe piaa capitalului, cursul de emisiune al titlurilor de
stat este al pari" i n mod excepional supra pari".
7. Valoarea titlului creditului public, chiar dac este o noiune care se folosete n mod convenional
(deoarece nscrisurile care certific mprumuturile publice nu au o valoare proprie), apare sub
urmtoarele forme:

ca valoare nominal, reprezint suma nscris pe titlul de credit public i exprim mrimea creantei
pe care deintorul acestuia o are de ncasat de la stat sau, invers, datoria pe care statul o are de
pltit deintorului titlului respectiv;

ca valoare real, reprezint suma efectiv cu care se vinde sau se cumpr un titlu de credit public
i se manifest nu doar cu ocazia emiterii i angajrii creditului respectiv, ci i n cursul perioadei
de valabilitate a mprumutului angajat, n funcie de cursul la care se opteaz la burs nscrisurile
publice negociabile.
6

8. Veniturile i alte avantaje ce revin subscriitorilor la mprumuturile publice sunt plti efective pe
care statul le efectueaz ctre creditorii si, ca pre" al dreptului de folosin temporar a sumelor
bneti mprumutate, sub forma de: dobnzi, ctiguri, dobnzi i ctiguri, rente, prime de rambursare,
precum i anumite avantaje sau faciliti, care nu presupun fluxuri monetare directe.
a) Dobnda reprezint suma de bani pe care statul o pltete creditorilor si pentru mprumuturile
angajate de la acetia. Nivelul (mrimea) dobnzii anuale (Da) se stabilete pe baza ratei dobnzii (d),
care se fixeaz anticipat, prin prospectul de emisiune a mprumutului public.
Rata dobnzii la mprumuturile publice se fixeaz la un nivel apropiat de cel al ratei medii a
dobnzii la creditul bancar.
Rata medie a dobnzilor practicate la mprumuturile publice difer de la o ar la alta, iar
nivelul acestora se modific de la o perioad la alta, nregistrndu-se o tendin de cretere a lor. De
asemenea, n rile i n perioadele n care procesele inflaioniste sunt mai accentuate, nivelul ratei
medii a dobnzilor la mprumuturile publice este mai ridicat dect atunci cnd monedele naionale
prezentau o stabilitate mai mare.
b) Ctigurile sunt veniturile ncasate de subscriitorii care sunt deintori ai titlurilor de credit public
ctigtoare cu ocazia tragerilor periodice la sori. Suma total a ctigurilor se stabilete, n acest caz,
la nivelul dobnzilor care se atribuie n varianta titlurilor publice cu dobnda, dar suma se mparte doar
posesorilor de titluri de credit public ieite ctigtoare. Aceste titluri de credit public se emit de ctre
stat n scopul creterii atractivitii unor mprumuturi i se adreseaz acelor subscriitori crora li se pare
mai tentant perspectiva obinerii unui ctig mare, n comparaie cu realizarea cert a unui venit de
cteva procente pe an, sub form de dobnda.
n concluzie, rezult c n cazul titlurilor de credit cu ctiguri sunt subscriitori care risc i
devin mari ctigtori, n timp ce pierd dobnda pe care ar fi ncasat-o n cazul titlurilor de credit cu
dobnd.
c) n cazul mprumuturilor publice cu dobnda i ctiguri subscriitorii accept o rat a dobnzii mai
sczut, n condiiile n care diferena de venit astfel rezultat este compensat sau chiar remunerat"
prin ctigurile atribuite sub forma primelor de emisiune i a primelor de rambursare.
d) Rentele sunt sumele de bani pe care statul se oblig s le plteasc persoanelor fizice care subscriu la
mprumuturile publice fr un termen expres de rambursare. Aceste sume de bani, denumite i rente
viagere, se pltesc regulat, n cuantumuri fixe stabilite anticipat, pn la sfritul vieii subscriitorilor,
dup care, obligaia statului se stinge.
e) Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la mprumuturile publice sau care revin
efectiv acestora datorita diferenei, favorabile lor, dintre cursul de emisiune i cursul de rambursare ale
obligaiunilor.
7

f) Avantajele sau facilitile nonsubstaniale (care nu presupun fluxuri monetare directe) se refera la:

scutirea de impozite a veniturilor ncasate pentru mprumuturile subscrise sau pentru titlurile de
credit public negociabil procurate n tranzaciile bursiere;

acceptarea, de ctre autoritile fiscale, a unora dintre titlurile de credit public, la valoarea lor
nominal, pentru stingerea unor obligaii fa de stat a subscriitorilor;

acordarea privilegiului juridic pentru unele nscrisuri ale mprumuturilor publice de a nu fi expuse
executrii silite, n cazul declarrii strii de faliment pentru deintorii acestora;

garantarea juridic a unor mprumuturi publice mpotriva deprecierii monetare, prin exprimarea lor
ntr-o valut mai stabil sau prin indexarea lor s.a.

10.4. Tipologia mprumuturilor publice

mprumuturile publice se emit i se contracteaz n diverse forme, att pe piaa intern, ct i pe
cea extern i sunt nsoite de o serie de condiii, care, practic, le individualizeaz.
De aceea, este necesar clasificarea acestora prin luarea n considerare att a caracteristicilor
comune, ct i a celor operaionale.
Prin urmare, mprumuturile de stat se clasifica astfel:
1. dup forma de exprimare, mprumuturile publice sunt:

n natura;

n bani .

2. n funcie de moneda n care se exprim distingem:

mprumuturi publice n moned naional;

mprumuturi publice n moned strin, care poate fi a statului creditor sau o ter moneda strin;

3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi, exist:

mprumuturi publice cu garanii personale (care oblig statul debitor s angajeze cauiunea
asiguratorie a altui stat);

mprumuturi publice cu garanii reale (implic angajamentul garantrii printr-un venit bugetar
sigur i permanent, proporional cu serviciul aferent datoriei publice angajate).

4. dup clauza rambursrii, mprumuturile publice sunt:

amortizabile (termenele de rambursare i modalitile de efectuare a rambursrii se stabilesc n

prealabil);

mprumuturi neamortizabile (cnd statul se oblig s plteasc, anual, dobnzile datorate, fr s

defineasc precis termenele de stingere a datoriei sale fa de subscriitorii mprumutului)
8

5. dup forma titlurilor emise de stat, distingem:

mprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza de inscripiune (se emit cnd numrul
subscriitorilor este redus i se caracterizeaz prin restricia plii veniturilor aferente i rambursarea
sumelor scadente doar ctre titulari);

mprumuturi cu titlu la purttor" (se emit n cazul unor subscrieri cu larga adresabilitate, n scopul
asigurrii operativitii n ncasarea cupoanelor aferente veniturilor promise i n transmiterea
capitalului);

mprumuturi cu titluri mixte (capitalul, fiind nominativ, se ramburseaz doar titularilor, iar
dobnzile se pltesc pe baza cupoanelor la purttor").

6. n funcie de natura raporturilor juridice dintre pri, mprumuturile publice sunt:

voluntare sau liber consimite (n acest caz, subscrierea este voluntar, fr nici o constrngere
direct);

forate (n acest caz, statul oblig anumite categorii de contribuabili s subscrie, iar aceste
mprumuturi pot fi, aa cum s-a precizat anterior, directe sau deghizate).

7. n funcie de perioada de timp pentru care se contracteaz, deosebim:

mprumuturi pe termen scurt sau flotante (au termene de rambursare de pn la 1 an);

mprumuturi pe termen mediu (contractate pe perioade cuprinse intre 1 i 5 ani);

mprumuturi pe termen lung (contractate pe perioade mai mari de 5 ani);

mprumuturi fr termen (este cazul mprumuturilor perpetue i a rentelor viagere).

8. n funcie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim:

mprumuturi publice certificate cu titluri negociabile (titlurile au o circulaie asemntoare cu

aceea a efectelor de comer i pot fi vndute/cumprate la bursele de valori, n funcie de cotaia lor
efectiv);

mprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile