Sunteți pe pagina 1din 26

DOCUMENTELE CONTABILE

Legea contabilitatii prevede ca orice operatie patrimoniala se


consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un act scris care sta la baza
inregistrarii in contabilitate, dovedind astfel calitatea de document justificativ.
Continutul documentului economic variaza in functie de caracterul
operatiei consemnate. Continutul se caracterizeaza prin anumite elemente
obligatorii care trebuie sa asigure reflectarea clara si completa a operatiilor
economice pentru care se intocmesc.
Printre aceste elemente, unele sunt comune tuturor categoriilor de
documente economice iar altele sunt specifice anumitor documente.
Elementele comune sunt:
- denumirea documentului
- denumirea unitatii emitente si adresa sau compartimentul care a intocmit
documentul
- numarul si data documentului
- partile participante la efectuarea operatiei economice consemnate in
document
- explicatia operatiei economice
- baza legala (daca este cazul)
- datele cantitative si valorice eferente operatiilor consemnate
- semnaturile persoanelor responsabile de intocmirea documentului.
Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate se face analiza si pontarea
documentelor justificative. Prin pontare se precizeaza simbolurile conturilor prin
care urmeaza sa se reflecte operatiile economico-financiare.

Documentele
considerente:

intocmite

au

importanta

deosebita

din

urmatoarele

- constituie baza legala a inregistrarii operatiilor economico-financiare in


contabilitate
- stau la dispozitia actionarilor si a cenzorilor fiind necesare pentru
verificarea modului de desfasurare a activitatii
- furnizeaza informatii necesare conducerii unitatii
- stau la dispozitia organelor fiscale si a altor organe de control care
verifica modul de respectare a dispozitiilor legale in vigoare referitoare
la calculul si plata impozitelor, taxelor, etc.
- furnizeaza informatii necesare bancilor si altor institutii de creditare in
vederea acordarii de imprumuturi catre unitatea respectiva
- constituie probe in justitie in caz de litigii.

Clasificarea documentelor
Sunt utilizate mai multe criterii de clasificare astfel:
1. Dupa regimul de tiparire:
- documente tipizate (la care continutul, forma si asezarea elementelor
sunt stabilite prin reglementari legale)
- documente netipizate (continutul, forma si asezarea elementelor nu sunt
prestabilite, acestea putand fi concepute in functie de necesitati)
2. dupa regimul de utilizare si pastrare:
- documente cu regim special (pentru care inscrierea si numerotarea se
asigura la nivel national de catre Ministerul Finantelor)
- documente fara regim special (se utilizeaza pe baza unor norme generale
fara a exista reglementari speciale - fisa de magazie, etc.)
3. Dupa modul de intocmire si rolul acestora in cadrul sistemului
informational decizional:
- documente justificative (sunt intocmite in momentul efectuarii operatiilor
economice) - chitanta, bon de casa, factura
- registrele de contabilitate (in care se centralizeaza operatiile economice
extrase din documente):
a) Registrul Jurnal - se utilizeaza pentru evidenta cronologica a tuturor
operatiilor economico-financiare care au loc la nivelul unitatii
patrimoniale, serveste ca proba in justitie.
b) Registrul Cartea-Mare - se utilizeaza pentru inregistrarea, gruparea,
sistematizarea operatiilor economico-financiare in raport de natura
lor.
c) Registrul Inventar - este utilizat pentru realizarea controlului asupra
modului de gestiune a patrimoniului si constituie recapitulatia datelor
din listele de inventariere privind activele si datoriile.
Toate aceste registre sunt prevazute de legea contabilitatii ca fiind
obligatorii de intocmit pentru fiecare unitate patrimoniala.
- documente de sinteza si raportare contabila care se intocmesc la anumite
termene: balanta de verificare (se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni)
si bilantul contabil (se intocmeste semestrial si anual)
4. Dupa destinatia sau functia pe care o indeplinesc:
- documente de dispozitie prin care intreprinderea ordona efectuarea unor
anumite operatiuni (de exemplu un ordin de plata)
- documente mixte prin care se confirma atat dispozitia cat si executia
unei operatii (de exemplu cecul de numerar)
5. Dupa circuitul lor:
- documente interne care circula in cadrul unitatii patrimoniale (bon de
consum)
- documente externe care circula in afara (factura fiscala, aviz)

6. Dupa continutul lor:


- documente primare (se intocmesc in momentul si la locul producerii
operatiei inregistrate- chitanta, bon de casa)
- documente centralizatoare (constituite din mai multe documente de
aceeasi natura si din aceeasi perioada - centralizatorul bonurilor de
consum)

NORME DE INTOCMIRE, CORECTARE, CIRCULATIE, GESTIONARE


SI ARHIVARE A DOCUMENTELOR
Verificarea documentelor de evidenta este operatia premergatoare
inregistrarii operatiilor economico-financiare in conturi si consta in controlul
respectarii conditiilor de forma si fond pe care acestea trebuie sa le
indeplineasca.
Documentele se completeaza citet fara stersaturi, inlocuiri sau adaugiri,
spatiile goale trebuind barate.
Rectificarea se face prin taierea textului sau a sumei gresite cu o linie
astfel incat sa se poata citi ce a fost gresit apoi se scrie deasupra textul sau
suma corecta facandu-se mentiunea asupra acestui fapt si se confirma prin
semnaturile persoanei vare a semnat initial documentul.
Se interzice folosirea culorii rosii la intocmirea documentelor (aceasta se
va folosi in cazul stornarii in rosu).
Nu sunt admise corecturi pe documentele justificative care consemneaza
incasari sau plati. In aceasta situatie documentul intocmit gresit se anuleaza.
Circulatia documentelor reprezinta drumul parcurs de acestea de la locul
intocmirii si pana la locul predarii sau arhivarii.
Arhivarea documentelor se face in cadrul fiecarui compartiment pana la
incheierea exercitiului financiar. In exercitiul financiar urmator documentele se
predau la arhiva generala a unitatii unde se pastreaza o anumita perioada avand
in vedere reglementarile legale in vigoare.
Potrivit legii contabilitatii in caz de pierdere, sustragere sau distrugere
a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire in maxim 30 zile
de la constatare.
Unitatile patrimoniale au obligatia legala sa pastreze registrele contabile
si documentele justificative timp de 10 ani in arhiva cu incepere de la data
incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite cu exceptia statelor de
plata a salariilor si a bilantului contabil care trebuie pastrate 50 ani.

CONTABILITATEA STOCURILOR (cls. 3)


Stocurile sunt acele bunuri destinate a fi consumate n procesul de
productie (materii prime, materiale consumabile) sau vandute catre terti si
realizate in urma unui proces de productie (semifabricate, produse finite), fie
in starea in care au fost cumparate (mrfuri, ambalaje).
Spre deosebire de imobilizarile corporale, stocurile se consuma de regula
de la prima utilizare in procesul de productie, schimbandu-si forma initiala pe
masura ce parcurg fazele procesului tehnologic.
O categorie deosebita de stocuri o reprezinta materialele de natura
obiectelor de inventar = cele care nu indeplinesc conditiile pt a fi mijloace
fixe (la mijloace fixe: durata de utilizare > 1an si valoarea de intrare > 1800
lei). In aceasta categorie se includ :
-echipamente de protectie si lucru
-aparatele de masura si control
Conturile de stocuri se debiteaza cu valoarea de intrare a stocurilor
obtinute prin cumparare, prin productie proprie sau prin aport in natura de la
actionari. Se crediteaza cu valoarea stocurilor consumate in procesul de
productie, prin vanzare sau minusuri la inventar .
SFD reprezinta valoarea stocurilor.
La iesirea lor din gestiune se evalueaza la aceeasi valoare la care au intrat.

CONTABILITATEA TERILOR (cls. 4)


Presupune evidentierea relatiilor dintre unitate si alte pers fizice sau juridice
(clienti, furnizori, diveri debitori, creditori, statul - diverse impozite, taxe,
etc).
In aceasta categorie se includ si conturile de regularizare si asimilare a
acestora respectiv cheltuielile si veniturile inregistrate in avans (471, 472).
In general prin conturile de terti se nregistreaz creante si angajamente.
Conturile de Furnizori reflecta relatiile unitatii cu alte societati privind bunurile
si serviciile achizitionate de la acestea.
Pt achiziionarea de stocuri si servicii se foloseste contul 401 Furnizori.
Pt achiziionarea de imobilizari se foloseste contul 404 Furnizori de imobilizri.
Cele 2 conturi se crediteaz la constituirea datoriilor, se debiteaz la plata
datoriei. SFC exprima datoriile creditate.
Prin contul 411 Clienti - A se reflect creanele determinate de vnzarea de
bunuri sau servicii, se debiteaz la constituirea creanelor n momentul vnzrii,
se crediteaz la diminuarea acestora prin incasare. SFD reflect creanele
nencasate.

Aplicaii:
1) In vederea achitarii unei datorii fa de un furnizor, in valoare de 2000 lei,
se achita prin CCB 1500 lei, iar pt diferenta se ofera un cec de incasat (efect
de pltit).
401 furnizori
P - D 2000
5121 CCB
A - C 1500
403 efecte de pltit P + C
500
A-x=P-x
A=P+x-x
2) Se achita o datorie fata de un furnizor de la care s-a achizitionat un utilaj
in valoare de 3000 lei, TVA 24%, printr-un efect comercial.
404 furnizori de imobilizri
P - D 3720
405 efecte de pltit pt imobilizri P + C 3720
A=P+x-x
3) In vederea stingerii unei creane fa de un client, de 1500 lei se accept
de la acesta un efect comercial.
411 clieni
A - C 1500
413 efecte de primit de la clieni A + D 1500
A+x-x=P

CONTABILITATEA DECONTRILOR CU PERSONALUL


CREANELE I DATORIILE SALARIALE
Drepturile salariale cuvenite salariatilor se pot acorda o singura data pe luna
sau in 2 trane:
- chenzina I se acorda sub forma de avans in a doua jumatate a lunii in
procent de 40% din salariul tarifar de incadrare
- chenzina a II-a se acorda in prima jumatate a lunii urmatoare sub forma
de lichidare, valoarea acesteia schimbandu-se prin scaderea din salariul
brut a retinerilor (contributia individuala la asigurarile sociale
CAS:10.5%, contributia individuala la fondul de somaj: 0.5%, CASS:
5.5%), a impozitului pe salariu de 16%, a avansului acordat in cursul lunii
si alte retineri datorate tertilor cum ar fi rate, marfuri etc.
In contabilitate in vederea evidentierii sumelor privind personalul se folosesc
conturile din grupa 42.
Contul 421-personal salarii datorate (pasiv) se crediteaza cu salariile cuvenite
personalului si toate celelalte datorii fata de acestia privind sporuri, premii; se
debiteaza cu toate retinerile din salarii si la plata lichidarii; SFC exprima
datoria unitatii fata de personal.

Pentru evidentierea contributiilor unitatii la asigurarile sociale, la fondul de


somaj, la sigurarile sociale de sanatate se utilizeaza conturile 4311-CAS,
4371-somaj, 4313-CASS, toate fiind conturi de Pasiv.
-Se crediteaza cu contributiile datorate (trecandu-se in debitul conturilor de
cheltuieli corespunzatoare de la grupa 64 care se numeste cheltuieli cu
personalul).
-Se debiteaza la decontarea contributiilor, prin achitarea acestora catre
bugetul asigurarilor sociale.
-SFC exprima contributiile neachitate.
Contributiile acestea se calculeaza, luand ca baza salariul brut la care se aplica
procentele stabilite prin lege.
Pe langa contributiile unitatii se inregistreaza si contributiile personalului la
asigurarile sociale: 4312-CAS, 4372-somaj, 4314-CASS, care sunt conturi de
pasiv.
- se crediteaza cu contributiile datorate prin retinerea lor din contul 421.
- Se debiteaza cu achitarea acestora
- SFC exprima datoriile neachitate.

MODUL DE CALCUL A DREPTURILOR SALARIALE


In prima etapa se calculeaza venitul (salariul) brut prin adunarea salariului de
incadrare (salariul realizat) a sumelor aferente sporurilor (pentru ore
suplimentare, vechime, conditii periculoase), a indemnizatiilor de conducere, a
concediului de odihna.
In a doua etapa se calculeaza salariul net prin deducerea din salariul brut a
contributiei individuale de asigurarile sociale 10.5% (in aceasta este inclusa si
cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat), contributiei
individuale la fondul de somaj 0.5% si a contributiei individuale pentru
asigurarule sociale de sanatate 5.5%.
In a treia etapa se calculeaza venitul (salariul) impozabil prin scaderea din
salariul net a deducerilor personale.
Conform articolului 56 din L571/2003 privind codul fiscal actualizat, deducerea
personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar obtinut
pana la 1000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea
personala este de 250 lei
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea
personala este de 350 lei

pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere deducerea


personala este de 450 lei
pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere deducerea
personala este de 550 lei
pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere
deducerea personala este de 650 lei

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute din salarii cuprinse intre
1000-3000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele
prezentate anterior si se stabilesc prin ordin al Ministerului Finantelor Publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venit brut din salarii de peste 3000 lei nu
se acorda deduceri personale. Persoana aflata in intretinere poate fi sotul,
sotia, copii sau alte rude ale salariatului pana la gradul al doilea inclusiv, ale
carui venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar.
In a patra etapa se stabilete impozitul pe veniturile din salarii prin aplicarea
cotei de 16% asupra salariului impozabil.
In a cincea etapa se calculeaza totalul retinerilor:
Total retineri= CAS+FS+CASS+impozit/salariu+avans+rate marfuri+debite, etc.
In a sasea etapa se determina restul de plata (chenzina a doua) - lichidarea
prin deducerea din salariul brut al totalului retinerilor.
Aplicaii:
1. pe data
listei de
425 A + D
530 A - C

de 23 nov. 2012 se pltete salariatilor in numerar, in baza


avans chenzinal, suma de 4000 lei.
4000 A+x-x=P
4000 4000[425=5311]4000

2. la sfarsitul lunii noiembrie pe baza statului de plata se inregistreaza


salariile cuvenite personalului pentru munca prestata in valoare de
10.000 lei.
641 A + D 10000 A+x=P+x
421 P + C 10000 10000[641=421]10000
3. la sfarsitul lunii noiembrie, pe baza statului de plata se inregistreaza
urmatoarele retineri din salarii: impozitul/salarii 16%, avansuri acordate
in cursul lunii 4000 lei, CAS 10.5% (1050 lei), fondul de somaj 0.5% (50
lei), CASS 5.5% (550 lei), retineri datorate tertilor 100 lei, debite
Presupunem
total
salarii
impozabile=7500
lei,
impozitul
pe
salarii=7500x16%=1200

421
444
425
4313
4372
4314
427
4282

P
P
A
P
P
P
P
A

+
+
+
+
+
-

D
C
C
C
C
C
C
C

7000
1200
4000
1050
50
550
100
50

421 = %
444
425
4312
4372
4314
427
4282

7000
1200
4000
1050
50
550
100
50

4. pe data de 10 decembrie 2012 se achita in numerar salariatilor chenzina a


doua in valoare de 10000-7000=3000. Datorita faptului ca un salariat nu s-a
prezentat sa-si ridice salariul in valoare de 500 lei rezulta salarii neridicate.
421
P - D 3000
5311 A - C 2500
426
P + C
500

421 = %
3000
5311 2500
426
500

Cu ocazia intocmirii statului de plata se inregistreaza si obligatiile (contributiile)


unitatii.
Contributiile salariatilor se retin din salariile brute ale acestora, iar
contributiile unitatii se inregistreaza pe cheltuieli.

CAS-4311
Sunt 3 cote de CAS:
- 20.8% pentru conditii normale de munca
- 25.8% pentru conditii deosebite de munca
- 30.8% pentru conditii speciale de munca
a) se inregistreaza CAS stiind ca unitatea are conditii normale de munca
20.8%, fondul de salarii brut fiind de 10.000 lei
4311 P + C 2080
6451 A + D 2080

2080 [6451=4311] 2080

b) contributia la fondul de somaj 0.5%


4371 P + C 50
6452 A + D 50

50[6452=4371]50

c) CASS 5.2%
4313.1 P + C 520
6453
A + D 520

520 [6453=4313.1] 520

d) contributia unitatii pe fondul de accidente de munca si boli profesionale.

Se calculeaza prin aplicarea unui procent cuprins intre 0,15% la 0,85%,


aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar in functie de clasa de
risc in care se incadreaza activitatea economica principala a unitatii.
(corespunzator codului CAEN)
Se inregistreaza contributia pentru risc 0,45% aplicat la 10.000 lei = 45 lei
6451 A + D 45
4381 P + C 45

45 [6451=4381] 45

e) contributia unitatii la constituirea fondului de garantare 0.25%


6458 A + D 25
(635)
447
P + C 25

25[6458=447]25
(635)

g) contributia unitatii pentru concedii medicale si indemnizatii (FNUASS)


0.85% x 10000 = 85
6453
A + D 85
4313.2 P + C 85

85[6453=4313.2]85

analitic FNUASS

Contributia angajatorului si unitatii se aplica in procentele corespunzatoare la


fondul brut de salarii. Calculul si plata sumelor corespunzatoare acestor
contributii se efectueaza lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare fara a
depasi acest termen legal.
Pe data de 20 decembrie se achita contributia angajatilor si a societatii catre
bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj, etc.

%
=5121(-A)
4312(-P)
4372(-P)
4314(-P)
444(-P)
4311(-P)
4371(-P)
4313.1(-P)
4381(-P)
447 (-P)
4313.2(-P)

5655
1050
50
550
1200
2080
50
520
45
25
85

CREANELE I DATORIILE FISCALE

Creantele fiscale reprezinta sume de incasat de la bugetul statului situatie in


care statul trebuie sa restituie anumite valori agentilor economici.
TVA deductibila 4426> TVA colectata 4427=> TVA de recuperat
Datorii fiscale ale unitatii(impozite taxe) sume datorate bugetului statului sau
altor organisme publice, pot fi:
1.
2.
-

impozite directe
pe profit
pe venit (microintreprinderi)
pe salarii
taxele locale + impozite, etc.
impozite indirecte sunt incluse in preturile produselor platite de
consumatorul final
TVA
accize
taxe vamale, etc.

Exemplul 1: se inregistreaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat in


valoare de 700 lei
691 ch. cu imp. pe profit A + D 700
441 impozit pe profit
P + C 700

10

A+x=P+x
700[691=441]700

CONTABILITATEA TREZORERIEI
Prin trezoreria unei unitati economice se intelege totalitatea mijloacelor banesti
de care aceasta dispune pentru a putea face fata platilor scadente.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si modificarile privind investitiile
finale pe termen scurt, a disponibilitatilor banesti din conturile de la banci,
casieria unitatii, a creditelor bancare pe termen scurt.

CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE


PE TERMEN SCURT
Grupa 50
In cadrul acestora sunt evidentiate titlurile de valoare (actiuni, obligatiuni)
achizitionate de societate in vederea obtinerii unor castiguri pe termen scurt
(<1 an). Cu exceptia contului 509 varsaminte de efectuat pentru investitii pe
termen scurt, toate celelalte conturi din grupa 50 au functie de activ. Se
debiteaza cu titlurile de valoare achizitionate sau rascumparate si se
crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor scoase din gestiune. SFD reprezinta
valoarea titlurilor pe termen scurt aflate in portofoliul unei societati.
Contul 509 si analiticele sale:
- au functie de pasiv
- se crediteaza cu sumele datorate de catre unitatea economica pentru
titlurile de valoare pe termen scurt achizitionate
- in debit se inregistreaza achitarea sumelor datorate.
- SFC reflecta datoria neachitata
Aplicaia A:
1. SC ALFA SA cumpara 500 actiuni de la o entitate afiliata la un pret de
cumparare de 3 lei actiunea din care 40% se achita imediat in numerar
501 A + D 1500
5311 A - C
600
5091 P + C
900

A+x-x=P
A+x=P+x

501= %
1500
5311
600
5091
900

11

2. peste 2 saptamani se achita diferenta ramasa conform ordinului de plata


5091 P - D 900
5121 A - C 900

A-x=P-x
900[5091=5121]900

3. datorita unei conjuncturi favorabile se vand 400 actiuni la un pret de


vanzare de 3,5 lei/actiune.
461= % 1400
501 A - C 1200 A-x+x=P
501 1200
461 A + D 1400 A+x=P+x
7642
200
7642 P + C
200
Creantele rezultate din vanzarea titlurilor de valoare (sau din vanzarea
imobilizarilor) se inregistreaza in contul 461 (debitori diversi). Acesta este un
cont de activ deoarece aceste vanzari nu fac obiectul de activitate al
societatii.
Creantele rezultate din vanzarea stocurilor, prestarii de servicii, efectuarii
de lucrari se inregistreaza in contul 411- Clienti - cont de activ.
4. datorita tendintei de scadere a pretului acestor actiuni, unitatea
hotaraste sa vanda si celelalte actiuni ramase la un pret de 2,8 lei
actiunea prin incasarea imediata in numerar.
501
A - C
100x3=300
5311 A + D 100x2.8=280
6642 A + D
20

%
=501 300
5311
280
6642
20

Aplicaia B:
1. SC GAMA SA achizitioneaza de la SC ALFA SA un pachet de 400
obligatiuni la un pret de vanzare de 5 lei/obligatiune pe care le achita imediat
cu un ordin de plata.
506
A + D 400x5=2000
5121 A - C
2000

A+x-x=P
2000[506=5121]2000

2. se vand 300 obligatiuni la un pret de vanzare de 5,2 lei obligatiunea cu


incasare imediata in numerar.
506 A - C
300x5=1500
5311 A + D 300x5,2=1560
7642 P + C
60

A-x+x=P
A+x=P+x

12

5311= %
1560
506 1500
7642
60

3. se constituie o ajustare pentru deprecierea unor actiuni datorita scaderii


cursului lor la bursa in valoare de 50 lei.
598
P + C 50
6864 A + D 50

A+x=P+x
50[6864=598]50

4. in urma vanzarii titlurilor pentru care s-a constituit ajustarea pentru


deprecierea de valoare aceasta se va anula pentru ca nu mai are obiect
trecanduse pe venituri.
598
P - D 50 A=P+x-x
7864 P + C 50 50[598=7864]50

CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR
BANESTI
Agentii economici isi pastreaza cea mai mare parte a mijloacelor banesti in
conturi curente la banci prin intermediul carora se efectueaza majoritatea
operatiunilor de incasari si plati fara utilizarea efectiva a numerarului.
CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN
CONTURILE BANCARE
Include operatiuni cu valori de incasat, operatiuni de incasari si plati prin
conturile curente, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente.
contul 511- valori de incasat are functie de activ
conturile 5121 si 5124 sunt conturi bifunctionale deoarece functioneaza ca
niste conturi de disponibilitati pastrate la banca cat ca si conturi de credite
bancare pe termen scurt, creditele de trezorerie acordate de banci pe baza
unor linii de creditare care au un plafon minim stabil si care se acorda numai pe
masura efectuarii unor plati pentru unitatea emitenta sau in cazul ridicarii de
numerar de la banca.in debit se inregistreaza sumele incasate, depuse sau
virate in cont iar in credit se inregistreaza sumele curente achitate sau ridicat
din cont. SFD reprezinta disponibilul aflat in contul curent, iar SFC apare
atunci cand reprezinta creditele primite de la banca prin intermediul contului
curent.
Aplicatie: 1. o societate primeste de la un client un bilet la ordin in valoare de
2500 lei reprezentand plata unei lucrari efectuate. Ulterior biletul la ordin
este remis bancii in vederea incasarii.

13

a) acceptarea biletului la ordin


413 A + D 2500 A+x-x=P
411 A - C 2500 2500[413=411]2500
b) remiterea biletului la ordin spre incasare
5113 efecte de incasat A + D 2500 A+x-x=P
413
A - C 2500 2500[5113=413]2500
c) incasarea biletului la ordin
5113 A - C 2500 A+x-x=P
5121 A + D 2500 2500[5121=5113]2500

2. se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 euro stiind ca la


data inregistrarii datoriei cursul euro era 1=4,3 lei, iar la data platii 1=4,5
lei.
% = 5124 2250
401
2150
665
100

401 P - D 500 x 4,3 = 2150


5124 A - C 500 x 4,5 = 2250
665 A + D
100

CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR IN NUMERAR


5311, 5314, 532 sunt conturi de activ.
- in debit se inregistreaza sumele incasate prin casieria unitatii
- in credit se inregistreaza platile efectuate prin casierie
- SFD reprezinta numerarul existent in casierie.
Toate operatiile de incasari si plati in numerar insotite de documentele
justificative corespunzatoare se inregistreaza zilnic in registrul de casa.
Pentru operatiile dintre conturile de trezorerie 5311 di 5121, intre 541 si
5121 se foloseste un cont intermediar 581 care este cont de activ.

Exemplu: casierul ridica de la banca 700 lei


5121 A - C 700
581
A + D 700

700[581=5121]700

581
A - C 700
5311 A + D 700

700[5311=581]700

14

Se incaseaza de la un client extern 1000 in numerar stiind ca la data


inregistrarii creantei cursul euro era de 1=4,4 lei, iar la data incasarii era de
1=4,5 lei.

411 A - C 1000 x 4,4= 4400


5314 A + D 1000 x 4,5= 4500
765 P + C
100

5314 = %
4500
411 4400
765
100

CONTABILITATEA ALTOR VALORI


Agentii economici au dreptul sa pastreze in casieria unitatii alte valori
reprezentate de timbre postale si fiscale, bilete de tratament si odihna,
tichete de calatorie.
Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 532:
- in debit se inregistreaza achizitionarea acestora la pret de cumparare
- in credit se inregistreaza consumarea acestor valori
- SFD reprezinta alte valori existente in casieria unitatii.
Exemplu: 1. o societate comerciala achizitioneaza timbre in valoare de 20 lei cu
plata in numerar
5321 A + D 20
5311 A - C 20

20[5321=5311]20

2. la sfarsitul lunii se inregistreaza consumul de timbre postale in valoare de 15


lei
626
A + D 15 15[626=5321]15
5321 A - C 15

CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE


PE TERMEN SCURT
Aceste credite reprezinta surse de finantare pe o perioada mai mica de un an;
se utilizeaza pentru completarea surselor proprii de finantare ca modalitate de
finantare a activelor circulante.
Se foloseste contul 5191-credite bancare pe termen scurt, care este de pasiv:
- in credit se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt primite de
la banca

15

- in debit se inregistreaza rambursarea creditelor


- SFC reflecta creditele nerambursate
5198- dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (pasiv)
666- cheltuieli privind dobanzile
Exemplu: SC Beta SA inregistreaza primirea unui credit bancar pe termen scurt
pe termen de 12 luni in valoare de 36.000 lei cu o dobanda de 10% pentru
finantarea activelor circulante:
a) sa se inregistreze primirea creditului
b) sa se inregistreze dobanda lunara
c) plata la sfarsitul primei luni a dobanzii si a primei rate de credit stiind
ca va fi rambursata in rate egale
a)
5191 CBTS P + C 36.000 36000[5121=5191]36000
5121 CCB
A + D 36.000

b) dobanda lunara=36.000 x10% / 12 luni= 300


666
A + D 300
5198 P + C 300

300[666=5198]300

c) rata lunara= 36.000 / 12= 3000


5121 A 5191 P 5198 P d) calculul si

C 3300
%
= 5121 3300
D 3000
5191
3000
D
300
5198
300
inregistrarea dobanzii in prima luna

dobanda luna II= (36000-3000) x 10% / 12= 275


666 A + D 275
5198 P + C 275

275 [666=5198] 275

Tot in cadrul clasei V este contul 518 - Dobanzi, care este bifunctional si se
descompune in:
- 5186 - Dobanzi de platit (pasiv): aferente creditelor de trezorerie
primite de la banci
- 5187 - Dobanzi de incasat (activ): pentru disponibilitatile pastrate in
conturile curente

16

Exemplul I: se inregistreaza dobanda de platit catre banca pentru creditele


primite prin contul curent in valoare de 120 lei
666 A + D 120
5186 P + C 120

120[666=5186]120

Se achita dobanda de platit catre banca


5186 P - D 120
5121 A - C 120

120[5186=5121]120

Se inregistreaza dobanda de primit de la banca in valoare de 80 lei pentru


disponibilitatile banesti pastrate in cont.
5187 A + D 80
766
P + C 80

80[5187=766]80

A doua zi se inregistreaza incasarea dobanzii


5187 A - C 80
5121 A + D 80

80[5121=5187]80

Exemplul II: SC X SA primeste de la SC Y SRL o fila de cec in valoare de


3500 lei, reprezentand contravaloarea produselor finite vandute
5112 A + D 3500
411
A - C 3500

3500[5112=411]3500

A doua zi cecul se depune la banca si se incaseaza conform extrasului de cont


5112 A - C 3500
5121 A + D 3500

3500[5121=5112]3500

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR


Cheltuielile reprezinta consumul de bunuri aflate in gestiunea unitatii, precum si
cheltuielile reprezentand salarii, contributii platite catre bugetul de stat etc.
Cheltuielile sunt:
- de exploatare (grupa 60)
- financiare (grupa 66)- diferente nefavorabile de curs valutar, dobanzi
aferente creditelor, sconturi acordate

17

extraordinare (grupa 67)- cheltuieli survenite in urma unor evenimente


neprevazute; cheltuieli cu amortizarea, provizioanele (grupa 68) care se
evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
Contabilitatea cheltuielilor se tine cu ajutorul clasei 6 de conturi (activ)

Exemplu: se inregistreaza in cursul lunii urmatoare cheltuielile:


1. se dau in consum materii prime in valoare de 500 lei si obiecte de
inventar in valoare de 300 lei
2. se primeste factura de telefon in valoare de 400 lei, TVA 24%
3. se inregistreaza cheltuielile cu salariile in valoare de 7000 lei
4. se inregistreaza o factura de reparatii executate de un furnizor in
valoare de 200 lei, TVA 24%
5. se inregistreaza cheltuieli cu dobanda aferenta unui CBTL in valoare de
200 lei
6. se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea unei cladiri in valoare de 100
lei
1.
601 A + D 500 500[600=301]500
301 A - C 500
603 A + D 300
303 A - C 300
2.
626 A + D 400
4426 A + D
96
401 P + C 496
3.
641 A + D 7000
421 P + C 7000
4.
611
A + D 2000
4426 A + D 480
401
P + C 2480
5.
666
A + D 200
1682 P + C 200

300[603=303]300

% = 401 496
626
400
4426
96

7000[641=421]7000

% = 401 2480
4426
480
611
2000

200[666=1682]200

18

6.
6811 A + D 100
2812 P + C 100

100[6811=2812]100

7. Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli prin contul 121


601
603
611
626
641
666
6811
121

A
A
A
A
A
A
A
A/P

121 = %
10500
601
500
603
300
611
2000
626
400
641
7000
666
200
6811
100

C
500
C
300
C
2000
C
400
C
7000
C
200
C
100
D 10500

CONTABILITATEA VENITURILOR
CLASA 7
In contabilitate veniturile din vanzarile de bunuri se inregistreaza in momentul
livrarii acestora pe baza facturii sau avizului de expeditie sau in alte conditii
prevazute in contract.
Exemplu: se inregistreaza in cursul lunii mai urmatoarele operatiuni:
8. se vand produse finite in valoare de 2000 lei, TVA 24%, cost de
cumparare 1200 lei
9. se inregistreaza factura privind lucrarile executate unui client in valoare
de 9000 lei, TVA 24%
10.
se vand marfuri in valoare de 5000 lei, TVA 24%
11.
se inregistreaza incasarea prin banca a unor penalitati pentru
nerespectarea termenelor de plata prevazute in contract in valoare de 200
lei
8. a)
411
4427
701

vanzarea
A + D 2480
P + C
480
P + C 2000

411 = %
2480
701 2000
4427
480

b) scaderea din gestiune


1200[711=345]1200

19

711 P - D 1200
345 A - C 1200
9.
704
P + C
9000
4427 P + C
2160
411
A + D 11160

411 =

% 11160
704
9000
4427
2160

10.
411 = %
6200
707
5000
4427 1200

707
P + C 5000
4427 P + C 1200
411
A + D 6200
11.
7581 P + C 200
5121 A + D 200
12. la
701
704
707
7581
121

sfarsitul
P
P
P
P
A/P +

200[5121=7581]200

lunii se inchid
D
2000
D
9000
D
5000
D
200
C 16200

conturile de venituri prin contul 121


%
=121 16200
701
2000
704
9000
707
5000
7581
200

inchiderea contului 711


711 A/P - C 1200
121 A/p + D 1200

1200[121=711]1200

13. calculul si inregistrarea impozitului pe profit.


Impozit/profit = profit brut x 16%=4500 x 16%=720
691
A + D 720
4411 P + C 720

720[691=4411]720

14. inchiderea contului de cheltuieli cu impozit/profit


691 A
- C 720 720[121=691]720
121 A/P + D 720

20

Rc4427 >
4427 P
4426 A
4423 P

Rd4426=4423
- D 3840
- C
576
+ C 3264

4427=

%
3840
4426
576
4423 3264

CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT


Conform legislatiei in vigoare se aplic o cot de 16% asupra profitului
impozabil.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice
sursa si cheltuielile care s-au efectuat in scopul realizarii acestor venituri, din
care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. La
stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare
veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoan juridic romn;
b) diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca
urmare a ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se dein titluri de participare, precum i diferenele
favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare i a
obligaiunilor emise pe termen lung, efectuat potrivit reglementrilor
contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a
cesionrii, a retragerii, a lichidrii investiiilor financiare, precum i la data
retragerii capitalului social la persoana juridic la care se dein titlurile de
participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum i
veniturile din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penaliti de
ntrziere pentru care nu s-a acordat deducere;
- i altele (vezi Cod fiscal actualizat 2012).
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv
cele reglementate prin acte normative n vigoare.
Sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri i:
a) cheltuielile cu achiziionarea ambalajelor, pe durata de via stabilit de
ctre contribuabil;

21

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecia muncii i cheltuielile


efectuate pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentnd contribuiile pentru asigurarea de accidente de
munc i boli profesionale, potrivit legii, i cheltuielile cu primele de asigurare
pentru asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclam i publicitate efectuate n scopul popularizrii firmei,
produselor sau serviciilor, n baza unui contract scris, precum i costurile
asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor
publicitare. Se includ n categoria cheltuielilor de reclam i publicitate i
bunurile care se acord n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
ncercarea produselor i demonstraii la punctele de vnzare, precum i alte
bunuri i servicii acordate cu scopul stimulrii vnzrilor;
e) cheltuielile de transport i de cazare n ar i n strintate, efectuate
pentru salariai i administratori, precum i pentru alte persoane fizice
asimilate acestora, stabilite prin norme;
- i altele (vezi Cod fiscal actualizat 2012).
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu
impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru
deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit
pentru instituiile publice;
c) perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul
Ministerului Finanelor Publice;
d) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, potrivit
legii;
- i altele (vezi Cod fiscal actualizat 2012).

Cheltuielile nedeductibile (nu se pot scdea):


a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv
cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i
impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate. Sunt nedeductibile i
cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i
juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia;
b) dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile i penalitile de
ntrziere datorate ctre autoritile romne/strine, potrivit prevederilor
legale;

22

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale


constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au
fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat
aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor. Nu intr sub
incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca
urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major, n
condiiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate
salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a
fost impozitat prin reinere la surs;
e) cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele
generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului,
la preul de pia pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document
justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau
intrrii n gestiune, dup caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile nregistrate de societile agricole, constituite n baza legii,
pentru dreptul de folosin al terenului agricol adus de membrii asociai, peste
cota de distribuie din producia realizat din folosina acestuia, prevzut n
contractul de societate sau asociere;
- i altele (vezi Cod fiscal actualizat 2012).
Evidenta impozitului pe profit/pe venit se face cu ajutorul contului 4411,
respectiv 4412.

Exemplu: O societate comerciala inregistreaza urmatoarele operatiuni:


1) s-au dat in consum materii prime in valoare de 2000 lei, materiale
consumabile in valoare de 150 lei
301
601
302
602

A
A
A
A

+
+

C
D
C
D

2000
2000
1500
1500

2000[601=301]2000
1500[602=302]1500

2) se inregistreaza factura de energie electrica in valoare de 3000 de lei,


TVA 24%.
605 A + D 3000
4426 A + D
720
401 P + C 3720

% = 401 3720
605
3000
4426
720

23

2) se achizitioneaza materiale de natuira obiectelor de inventar in valoare


de 1000 lei, TVA 24%.
% = 401 1240
4426
240
303
1240

303 A + D 1000
4426 A + D
240
401 P + C 1240

4) a) vanzarea produselor finite la un pret de vanzare de 20000 lei, TVA 24%.


411 A + D 24800
701 P + C 20000
4427 P + C
4800

411 =

% 24800
701 20000
4427
4800
b) descarcarea produselor finite din gestiune la un cost de productie de 15000
lei.
15000[711=345]15000
345 A - C 15000
711 P - D 15000
5) Rd4426 < Rc4427 => 4423 TVA de plata (pasiv)
4426 A - C
960 4427 = %
4800
4427 P - D 4800
4426
960
4423 P + C 3840
4423 3840
6) se achita TVA de plata catre buget
4423 P - D 3840 3840 [4423=5121] 3840
5121 A - C 3840
7) presupunem situatia in care la sfarsitul lunii situatia din conturile 4426 si
4427 este urmatoarea:
D
D

4426

4427

480
1200

1680

RD:1680

RC:1680

720

720

RD: 720

RC: 720

24

4424

Rd4426 > Rc4427 => 4424 TVA de recuperat (activ)

960

RD:960
SFD:960

4426 A - C 1680
4427 P - D
720
4424 A + D
960

% = 4426 1680
4427
720
4424
960

8) se primeste o factura pentru reparatii in valoare de 2500 lei, TVA 24%


611
A + D 2500
4426 A + D
600
401
P + C 3100

% = 401
611
4426

3100
2500
600

9) se primeste factura de telefon in valoare de 150 lei, TVA 24%


626 A + D 150
4426 A + D
36
401 P + C 186

% = 401
626
4426

186
150
36

10) se inregistreaza salariile cuvenite personalului in valoare de 5000 lei


641 A + D 5000 5000[641=421]5000
421 P + C 5000
11) se inregistreaza dobanda aferenta unui CBTL in valoare de 100 lei
666 A + D 100
1682 P + C 100

100[666=1682]100

12) se obtin produse finite la un cost de productie de 11250 care se vor vinde
clientilor la un pret de vanzare de 18000 lei, TVA 24%.
a) obtinerea de produse finite
11250[345=711]11250
b) vanzarea produselor finite
411= %
22320
701
18000
4427
4320

25

c) scaderea din gestiune a produselor finite vandute


11250[711=345]11250
14) la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea
determinarii rezultatului
601
602
611
626
641
666
121

A
A
A
A
A
A
A/P

C
2000
C
1500
C
2500
C
150
C
5000
C
100
D 11250

701 P
- D 18000
121 A/P + C 18000

15) calculul si inregistrarea impozitului pe profit


Imp/pr= 16% x 6750=1080
691 A + D 1080
441 P + C 1080

1080[691=441]1080

16) inchiderea contului 691 prin contul 121 Profit si pierdere.


691 A
- C 1080
121 A/P + D 1080

1080[121=691]1080

Impozitul pe veniturile microntreprinderilor


O microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete
cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n
proporie de peste 50% din veniturile totale;
b) are de la 1 pana la 9 salariai inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depait echivalentul n lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect
statul, autoritile locale i instituiile publice.
Acestea platesc impozit pe veniturile realizate (si nu impozit pe profit).
Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor n anul 2012 este de 3%.

26

S-ar putea să vă placă și