Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
imaginea perceputa in legatura cu acest fenomen s-a schimbat dramatic. Primele teorii reale legate
de lumina au fost emise de greci in antichitate. Multe dintre aceste teorii presupuneau ca lumina
este o raza, o linie dreapta care se misca de la un punct la altul. Cercetatorii arabi au preluat aceste
idei si le-au dus mai departe, dezvoltand ceea ce este cunoscut sub numele de optica geometrica
aplicarea metodelor geometrice la optica lentilelor, oglinzilor si prismelor. In secolul al XVII-lea
oamenii de stiinta europeni au descris teoria ondulatorie, care sustine ca un corp luminous
provoaca o serie de valuri sau vibratii in eter (un mediu invizibil care umple spatial gol dintre
obiecte). Newton a propus o abordare diferita anume aceea care descrie lumina sub forma de
corpusculi, sau particule. Studiile ulterioare au demonstrat ca toate aceste teorii sunt gresite si
corecte in acelasi timp si toate sunt utile in descrierea unor componente ale luminii. Albert Einstein
a studiat efectul fotoelectric si a emis teoria dualitatii luminii: val si particula (proton). Astazi
fizicienii accepta natura duala a luminii.
Lumina alba emisa de corpurile de iluminat este alcatuita din toate culorile spectrului
amestecate, si se poate obtine prin incalzirea suficient de puternica a unui obiect. Caldura este cel
mai comun mod de a vizualiza generarea luminii: un bec incandescent de 75 de watti genereaza
lumina folosind electricitatea pentru a crea caldura.
curentului electric, iar aceasta rezistenta transforma energia electrica in caldura. Caldura este
suficienta pentru a face filamentul sa straluceasca. Din pacate acest lucru nu este foarte eficient,
pentru ca cea mai mare parte a energiei se pierde prin caldura. Un bec incandescent obisnuit
produce aproximativ 15 lumeni/watt de putere de intrare, pe cand un bec fluorescent produce intre
50 si 100 lumeni per watt.
Calitatea luminii afecteaza activitatea oamenilor in moduri diferite. Iluminatul de calitate
creste calitatea vietii. Producatorii de corpuri de iluminat fac eforturi de imbunatatire a eficientei
energetice si de reducere a costurilor pentru iluminat.
Iluminatul la nivel corespunzator contribuie la marirea productivitatii muncii, la reducerea
numarului de accidente, la evitarea erorilor.
2
Capitolul 1
CORPURI DE ILUMINAT
GENERALITATI
Lumina este o radiatie sau un complex de radiatii electromagnetice, emise de corpuri
incandescente sau luminiscente si care impresioneaza ochiul. Pentru ochiul uman se considera ca
lumina mijlocie a zilei senine de vara este lumina alba care contine toate radiatiile spectrului
vizibil. Fiind data de soare, lumina alba este caracterizata prin temperatura de culoare de 6000 K,
deoarece aceasta este valoarea temperaturii sursei de lumina.
Fiecare tip de lampa electrica este caracterizata printr-un ansamblu de proprietati fizicochimice energetice, fotometrice, colorimetrice, de gabarit etc., ce determina modul de utilizare si
destinatia.
Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea de
suprafata. Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste prea putina lumina sau prea multa decat
este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu
un Lux-metru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru locatii diferite,
puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un cleste wattmetric.
Instalatiile de iluminat electric trebuie sa realizeze un anumit nivel de iluminare,
concomitent cu ndeplinirea unor conditiide calitate, reclamate de caracterul subiectival
iluminatului. n afara de acestea, instalatiile de iluminat (artificial-electric) trebuie sa aiba, pentru a
fi economice, o mare adaptibilitate la conditiile variate de functionare, data fiind corelatia strnsa
cu iluminatul natural.
Iluminatul fluorescent este eficient si economic. Eficacitatea luminoasa (lumen/watt) a
tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase.
Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera, care variaza de la alb
cald, pana la alb rece lumina zilei.
Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii.
1.1.
- iluminat difuz
d) Dupa amplasarea corpurilor de iluminat n raport cu suprafetele iluminate:
- iluminat general
- iluminat local
- iluminat combinat (figura 2)
1.2.
INSTALATIA DE ILUMINAT
5
Capitolul 2
6
a)
b)
Figura 4. Socluri pentru lampi electrice: a) cu incandescenta tip Edison si b) tip baioneta
8
Tipul
E27
E40
E22
mm
27
40
26
mm
25-35
45
27
mm
22
(confectionat din cuart, pentru a rezista la temperaturi mai mari) o anumita cantitate de fluor, brom
sau iod. Halogenii au proprietatea de a se combina cu wolframul la temperaturi scazute, formand o
halogenura ce se descompune la temperaturi ridicate. Astfel, particulele de wolfram depuse pe
balonul de cuart se compun cu halogenul si formeaza o halogenura ce trece din nou in atmosfera
din balon. In urma curentilor convectivi din balon, halogenura ajunge in apropierea filamentului
9
unde se descompune, iar wolframul se depune pe filament si halogenul ramane in atmosfera din
balon. Deoarece aceste fenomene au un caracter ciclic si duc la regenerarea filamentului, lampile
cu halogen se mai numesc si lampi cu ciclu regenerator.
Fata de lampile clasice cu balon de sticla, lampile cu halogen confera urmatoarele
avantaje:
-
balonul este in permanenta curat si fluxul luminos este practic constant in timp;
2.2.
consumate) furnizeaza cantitatea de lumina (flux timp) la un pret unitar minim; aceasta durata
este de 1000 ore.
Lampile electrice cu incandescenta se fabrica intr-o varietate uriasa de tipuri caracterizate
prin tensiunea de alimentare, puterea consumata sau intensitatea curentului, dimensiuni, forma
balonului si tipul soclului, fluxul luminos si eficacaritatea luminoasa, destinatie. Exista deci un
mare numar de criterii posibile de clasificare.
Cele mai raspandite criterii de clasificare si care caracterizeaza cel mai bine tipul lampii
sunt urmatoarele:
I. Clasificarea in functie de constructia lampii:
a. lampi de format normal pentru uz general;
b. lampi de format special sau pentru utilizari speciale
II. Clasificarea in functie de tensiunea nominala:
a. lampi pentru tensiuni joase (pana la 65 V)
b. lampi pentru tensiuni inalte (de la 100-260 V).
III. Clasificarea in functie de destinatia lampii: lampi pentru iluminat general, autovehicule,
avioane si nave, pentru scopuri fotografice, pentru pomuri de iarna, vagoane de cale ferata, faruri si
semnalizari, pentru iluminatul scalelor aparatelor de radio, lampi rezistente la trepidatii, lampi
pentru tramvaie, lampi pentru proiectie si proiectoare, lampi pentru lanterne, lampi pentru faruri,
lampi pentru mine etc.
Lampile electrice cu incandescenta au urmatoarele caracteristici principale:
- O parte redusa (circa 7-13% in functie de tipul lampii) din energia absorbita este radiata in
domeniul vizibil. Restul elenrgiei corespunde radiatiilor vizibile (circa 68-86%) si pierderilor
termice (circa 7-22%).Din acest motiv si eficacitatile luminoase sunt relativ scazute (8-20 lm/W).
- Durata de functionare este redusa (circa 1000 de ore pentru lampile normale). Pentru
unele lampi speciale lampi de proiectoare la care temperatura filamentului este mai ridicata in
scopul obtinerii unor eficacitati luminoase mai ridicate, durata poate fi mult mai scurta (20-100
ore). De asemenea, prin subincalzirea filamentelor durata poate creste. Se fabrica, pe scara mai
redusa, lampi electrice cu incandescenta de uz general cu durata medie de 2500 ore, caracterizate
printr-o eficacitate luminoasa mai redusa.
- Stralucirea lampilor electrice cu incandescenta este foarte mare deoarece dimensiunile lor
sunt foarte reduse. Stralucirea filamentului (de 200 1200 sb in functie de tip) este atat de ridicata
11
incat produce fenomene de orbire. Pentru reducerea acestei straluciri unele lampi se fabrica cu
baloane mate sau opale.
- Functionarea lampii nu este influentata de temperatura mediului ambiant.
- Culoarea luminii nu poate fi decat in mica masura modificata, prin modificarea
temperaturii filamentului, ea ramanand totusi galbuie.
12
Capitolul 3
LAMPI ELECTRICE CU DESCARCARI SI ACCESORIILE LOR
3.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL LAMPILOR CU DESCARCARI
Spre deosebire de izvoarele de lumina incandescente, mai exista o categorie de izvoare de
lumina a caror emisie radiana nu poate fi definita in intregime numai prin temperatura copului
emitator.
Acestea poarta numele de izvoare luminiscente.
In tehnica iluminatului se utilizeaza in mod curent urmatoarele tipuri de luminiscenta:
a) luminiscenta gazelor si a vaporilor metalici, care provocata de trecerea curentului electric printr-un
gaz sau prin vapori metalici;
13
Excitarea consta din trecerea in urma ciocnirii electronice, al unui electron al atomului
gazului pe o orbita superioara. La revenirea atomului la starea normala de echilibru se emite o
radiatie electromagnetica. Ansamblul radiatiilor ce pot fi emise de un gaz constituie spectrul de
emisie al acestuia.
Raportul dintre intensitatile diferitelor radiatii este de asemenea caracteristic si in
consecinta culoarea descarcarii electrice ce rezulta din distributia spectrala.
In cazul alimentarii tubului cu curent alternativ, cei doi electrozi au pe rand (in functie de
alternanta curentului) rolurile de catod si anod, iar la trecerea curentului prin zero, tubul se stinge;
aceasta face ca sa apara un efect stroboscopic al iluminarii, in sensul ca la deplasarea liniara a
corpurilor poate apare senzatia de tremurare, iar la rotirea intr-un sens a corpurilor apare senzatia
rotirii inverse, ceea ce in unele situatii poate fi periculos.
Valoarea curentului electric ce strabate tubul de descarcare depinde si de numarul de
electroni emisi de catod; pentru extragerea lor este necesara o anumita energie, fapt care se
manifesta printr-o anumita cadere de potential. Emisiunea de electroni este usurata daca se
utilizeaza catozi incandescenti sau activati prin depunerea unor substante ce emit electroni;
totodata, se reduce si energia necesara extragerii electronilor.
Caracteristica tensiune-curent, specifica unui tub cilindric cu descarcari in gaze este
reprezentata in figura 4b. Se observa din graficul functiei U=f(I) ca sunt doua zone (CDE si FG) in
care curentul creste atunci cand scade tensiunea la borne (caracteristica este descrescatoare, tubul
fiind caracterizat prin aceea ca prezinta o "rezistenta negativa"). Datorita acestui fapt, curentul are
tendinta de crestere nelimitata, catre limita maxima pe care este capabila sa o asigure sursa de
energie, iar prin efectul termic ce se produce, tubul se distruge.
Pentru impiedicarea efectelor distructive datorate rezistentei negative, toate lampile de
descarcare sunt prevazute in mod obligatoriu cu elemente de limitare si stabliziare a regimului de
functionare ce se conecteaza in serie cu ele; aceste elemente, numite frecvent "balasturi" pot fi
rezistoare, bobine, condensatoare, transformatoare cu dispersie de flux magnetic sau combinatii ale
acestora ce asigura functionarea de lunga durata a tubului, fara supraincalzire, conform puterii
disipate normal pe tub sau pe electrozi.
Pentru sporirea eficacitatii luminoase a lampilor cu descarcare, sau pentru obtinerea unei
anumite culori si reducerea efectului stroboscopic si de palpaire se utilizeaza substante
fluorescente. Acestea sunt fosfati, halogenofosfati sau wolframati de beriliu, magneziu, cadmiu
15
etc., care prezinta particularitatea ca fiind iradiate cu o radiatie ultravioleta absorb aceasta energie
incidenta si o reemit sub forma de radiatie vizibila, prin schimbarea lungimii de unda. In urma
incetarii iradierii, dupa un timp scurt (10-710-2 s) efectul luminos dispare. Substantele
fluorescente uzuale se depun sub forma unui strat subtire in interiorul tubului tubului de
descarcare, fiind o pulbere fina cu diametrul cristalelor de cativa microni.
16
reclame luminoase. Ele se executa sub forma de tuburi din sticla clara sau incolora avand
diametrul de 18 22 mm si lungimea cuprinsa intre cativa zeci de cm si circa 2 metri (pentru ca
manevrarea si transportul sa poata fi usor facute). Tuburile au la capete 2 electrozi metalici de
regula activati, iar in tub se introduc gaze sau amestecuri de gaze si vapori metalici: neon, argon,
heliu, vapori de mercur in functie de culoarea ce se doreste: rosu - neon; galben-auriu heliu;
verde - argon, neon si vapori de mercur, etc.
Tensiunea de functionare variaza in functie de lungimea tubului (care formeaza litere,
desene etc.), fiinde de regula cuprinsa intre 1-12 kV, obtinuti de la transformatoare de inalta
tensiune de constructie speciala, curentul electric fiind de cativa zeci de mA. In figura 8 sunt
reprezentate tuburi pentru firme luminoase.
17
18
19
Capitolul 4
LAMPI FLUORESCENTE CU VAPORI DE MERCUR DE JOASA
PRESIUNE
Ele sunt printre cele mai raspandite lampi luminiscente destinate iluminatului
general, fiind denumite in limbaj curent tuburi fluorescente". In general, lampile fluorescente au
forma de cilindru drept cu diferite diametre si lungimi.
La o scara mai redusa, se fabrica si sub forma de cerc, arc de cerc, sau in forma de U.
Tuburile fluorescente se compun dintr-un tub de sticla ce are pe teretele interior un strat subtire de
luminofor, depus sub forma unei pulberi fine alb-galbuie. La extremitatile tubului sunt sudate doua
socluri, avand fiecare cate doua picioruse care in interiorul tubului sustin o spirala de wolfram ce
are depusa o anumita cantitate de oxizi alcalini.
Si tuburile fluorescente prezinta rezistenta negativa, deci dupa amorsare curentul prin
lampa trebuie limitat cu un balast.
Obtinerea conditiilor de aprindere se face de accesoriile de amorsare: starterul, circuitul
rezonant, balastul inductiv sau cel capacitiv.
Cel mai raspandit tip de starter (figura 13) este cel cu lampa luminiscenta cu
electrozi reci. Unul dintre electrozi este plat, iar celalalt este confectionat dintr-un bimetal ce are
forma de agrafa; cand electrozii sunt reci, ei nu se ating. In interiorul tubului starterului este un
amestec de gaze, ce amorseaza la tensiunea retelei.
21
Figura 14. Elemente component ale unui starter pentru tuburile fluorescente
In figura 15 - a este prezentat montajul cu balast inductiv si starter de aprindere.
Balasturile uzuale sunt constituite dintr-o bobina cu miez de fier, avand o inductanta destul de
mare, astfel in se creeaza in timpul functionarii un defazaj de circa 60, montajul avand un factor
de putere cos =0,5.
La inchiderea contactului K, untreaga tensiune a retelei se regaseste practic la bornele
starterului, in care se amorseaa descarcarea ce duce la incalzire a si deformarea bimetalului.In
momentul in care are loc atingerea electrozilor, inceteaza descarcarea luminiscenta, dar in circuit
se stabileste un curent relativ intens, ce strabatand cei doi electrozi de wolfram ai tubului, ii
incalzeste, astfel ca in jurul lor se creeaza un nor termoelectronic de sarcina spatiala.
In continuare are loc racirea bimetalului si la un moment dat, datorina revenirii la forma
initiala, se intrerupe circuitul de preincalzire al filamentelor tubului fluorescent. Are loc o variatie
rapida a curentului din circuit, iar bobina balastului produce prin efectul de autoinductie un varf de
tensiune ridicata ce incarca condensatorul de la bornele starterului,pentru un timp foarte scurt, cu o
tensiune foarte mare. Aceasta, gasind catozii preincalziti, amorseaza tubul fluorescent, tensiunea
la bornele sale scazand mult, iar curentul in circuit fiind limitat sus e bobina balastului. Deoarece
tensiunea la bornele starterului are o valoare mica, el nu se mai poate aprinde.
Daca dupa prima comutare tubul fluorescent nu s-a aprins, starterul actioneza din nou,
toate fenomenele descrise se repeta pana la aprinderea lampii; daca nu are loc acest lucru, starterul
se distruge rapid, intrucat este dimensionat pentru un regim de functionare nerepetitiv.
22
In timpul funtionarii normale, temperatura tubului fluorescent este redusa (circa 40C),
durata medie de viata fiind de circa 10 000 ore.
Tuburile fluorescente amorseaza greu la temperaturi negative.
Corespunzator alternantelor curentului alternativ, tuburile fluorescente prezinta o
palpaire, care poate crea efectul stroboscopic.
In conditiile normale de functionare, amorsarea unui tub fluorescent dureaza intre 1 si 4
secunde.
In figura 15 - b se prezinta un montaj cu balast capacitiv, la care factorul de putere
este ridicat, dar timpul de aprindere creste pana la 6 secunde.
Schema din 15 - c are tot caracter capacitiv, dar are in plus fata de schema anterioara, o
infasurare suplimentara de aprindere in serie cu starterul. Datorita efectului de transformator
ce apare, curentul de preincalzire este mai mare si in acest mod aprinderea este usurata.
23
Montajul tandem (figura 15 - f) este utilizat pentru legarea in serie a doua tuburi
fluorescente de 20 W, fiecare cu un singur balast dimensionat pentru 40 W.
Tuburile fluorescente sunt deosebit de utile pentru formarea panourilor si plafoanelor
luminoase si in locurile unde durata de conectare este mare.
25
Capitolul 5
LAMPI CU VAPORI DE MERCUR DE INALTA TENSIUNE
Acest tip de lampi se executa sub forma de balon (figura 16), a carui sticla este acoperita in
interior cu un strat de luminofor. In interiorul balonului exista un tub de descarcare propriu-zis,
constituit dintr-un cilindru de cuart cu diametrul de circa 10 mm si lungimea de cativa centimetri,
prevazut cu doua serii de electrozi: unii principali si uni auxiliari, de aprindere. In interiorul
arzatorului se realizeaza o atmosfera de argon si de vapori de mercur, presiunea atingand in timpul
functionarii cateva atmosfere.
Legarea la retea se realizeaza prin intermediul unui balast ce are rolul stabilizarii
descarcarii electrice.
26
27
Capitolul 6
NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
28
BIBLIOGRAFIE
1. Sabina Hiloni, M. Popescu,M. Muhulescu Instalaii si Echipamente Electrice Manual
pentru Liceele Industriale, Clasele a IXX a si Scoli Profesionale Editura didactica si
pedagogica R.A. Bucureti, 1994
2. Prof. Ing. Dr. Nastase Bichir, Prof. Ing. Dr. - Dan Mihoc, Conf. Ing. Dr. Corneliu Botan,
Ing. Dr. Sabina Hiloni Maini, Aparate, Acionari si Automatizri - Manual pt. clasele a X
XI a Liceele Industriale si Scolii - Profesionale Editura Didactica si Pedagogica R.A.
Bucureti, 1991
3. Web-site-uri:
science.howstuffworks.com/light14.htm
29