SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

DIAGNOSTIC si TRATAMENT

prof. univ. dr. Silvia Mru

Sindromul endo-parodontal

Controverse
Literatura de specialitate reflecta de peste jumatate de secol o

controversa legata de efectul bolii parodontale asupra pulpei

dentare si mai recent efectul necrozei pulpare asupra pierderii
de os marginal.
- Chapple

I, Lumley P. The Periodontal-endodontic interface.

Dent Uptade 1999:26:331-334
- G.W.Harrington, D.R.Steiner,W.F.Ammons.The periodontalendodontic controversy
Periodontology 2000, Vol. 30, 2002, 123130.
- Ilan Rotstein, James Simon. Diagnosis, prognosis and decision making in the treatment of combined
periodontal-endodontic lesions.
Periodontology 2000, 2004, 34,165-203

Doua intrebari de baza continua sa fie inca disputate:

Este boala parodontala o cauza a necrozei pulpare?

Poate un dinte lipsit de pulpa sa fie cauza unei boli parodontale?

Previous

Next

Sindromul endoparodontal
Mecanisme de formare
Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante de
comunicare intre endodontiu si periodontiu:
- Foramenul apical
- Canalele laterale si accesorii
- Tubulii dentinari

Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, constituind o unitate

funcional iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea
progresia bolii in aceste tesuturi.
Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala
pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de
tratament adecvate.
Previous

Next

Difuzarea produsilor
din pulpa degenerata
Parodontiul
de sustinere.

Regiunea apicala

Raspuns
inflamator rapid

Leziuni
periradiculare

Pierderi osoase
Mobilitate dentara
Fistule
Previous

Next

Progresia
bolii parodontale
spre pulpa

manopere

canalele laterale/
canalicule dentinare
expuse

de terapie
parodontal

cresterea
rspunsul inflamator
pulpar

susceptibilitate
la s. din plac

resorbie ext.
a peretelui
radicular

!Efectele
!Efectelebolii
boliiparodontale
parodontaleasupra
asuprapulpei
pulpeiapar
aparmult
multmai
maitrziu
trziui
imai
mairar
rar

dect
dectefectele
efecteleafeciunilor
afeciunilorpulpare
pulpareasupra
asupraparodoniului
parodoniului
Previous

Next

Sindromul endo-parodontal

Leziunile endo-parodontale sunt reprezentate de orice leziune inflamatorie ce

i are originea n organul pulpar sau n ligamentul parodontal, i care are
potenialul de a se extinde de la o regiune la alta prin mai multe ci.

Conexiuni intime anatomice si vasculare intre pulpa si periodontiu sunt demonstrate

prin:
Criterii radiologice
Criterii histologice
Criterii clinice
Bolile pulpei si peridontiului sunt responsabile pentru mai mult de 50% din mortalitatea
dentara (Glickman, Wang, 1997);
EFECTUL INFLAMAIEI PULPARE
progresia patologiei pulpare n spaiul periodontal
nlocuirea esuturilor spaiului desmodontal cu
infiltrat inflamator i asociere de resorbie osoas,
cementar, dentinar

Incisiv lateral cu pulpa necrotica in asociere cu

un
proces inflamator lateral in ligamentul
parodontal
Previous
Next

Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu

Caile naturale
foramen

apical
canale laterale / accesorii
canalicule dentinare
ligamentul

periodontal
osul alveolar
drenajul vasculolimfatic comun

Cile artificiale
perforaii

iatrogene

fracturi

cai
cai potentiale
potentiale care
care explica
explica
-reciprocitatea
-reciprocitatea inflamatieiinflamatieiPrevious

Next

Cile de comunicare dintre endodoniu i

parodoniu
Foramenul apical

calea principal de
comunicare intre pulp si
parodoniu.

Produii bacterieni i
inflamatori pot trece prin
foramen producand
patologia periapical.

Apexul este de asemenea

poarta de intrare a
produilor inflamatori din
pungile parodontale
adanci la pulpa dentara.

Previous

Next

Foramen apical

Canal accesor

Resorbie dentinar

Cile de comunicare dintre endodoniu i

parodoniu Tubulii dentinari

Expunerea tubulilor dentinari

defectelor de dezvoltare,
boli sau proceduri parodontale

Studiile realizate prin microscopie

electronic au demonstrat ca dentina
expus la nivelul jociunii amelocementare se intalneste in 18% din
cazuri; pacientii cu hipersensibilitale
cervicala sunt un exemplu al acestui
fenomen.

Zona apare dupa detartraj i surfasaj

radicular si dupa condiionare cu
perhidrol 30%;

Diametrul tubulilor scade odat cu

varsta sau ca raspuns la aciunea
continu a stimulilor de intensitate
sczut prin depunere de dentina ce
blocheaz tubulii.

Tubuli dentinari deschii.

Se descrie absena proceselor odontoblastelor

Tubuli dentinari contaminai

Previous

Next

Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu

Canalele radiculare laterale si accesorii

S-a estimat ca 30-40% din

dini au canale accesorii si
laterale - majoritatea in 1/3
apical a rdcinii.

2%

De Deus- studiu pe 1140 dinti

9%

27% -canale laterale

17 %
in 1/3 apical,
9%
in 1/3 medie si
2%
in 1/3 coronar.

17%

Kirkham:
a studiat 1000 dini umani cu
boal parodontal - numai
2% aveau canale laterale la
nivelul pungilor parodontale.
#prevalena bolii parodontale
asociate canalelor laterale
este relativ
scazut.
Previous

Canale laterale i accesorii

Next

Incidenta canalelor laterale in zona de furcatie

INVESTIGATOR

TEHNICA

INCIDENTA

RUBACH &
MITCHELL 1965

Dinti sectionati

45%

LOWMAN &
COLAB. 1973

Studii
microscopice

59% M.sup.
55% M. inf.

BURCH &
HULEN 1974

Studii cu s.
radioopace

76%

VERTUCCI &
WILLIAMS 1974

Coloratii cu
hematoxilynina

46%

KIRKHAM 1975

Studii cu s.
radioopace

23%

PINEDA&
KUTTLER 1972,

Previous

Next

nu au putut demonstra prezena

acestor canale n zona furcaiei

Seltzer si colab.
Inflamaia pulpar poate induce reacie inflamatorie in

esutul parodontal interradicular.

Seltzer S, Bender IB, Ziontz M. The interrelationship of pulp and periodontal disease.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1963: 16: 14741490.
164. Seltzer S, Bender IB, Nazimov H, Sinai I. Pulpitis-induced interradicular
periodontal changes in experimental animals. J Periodontol 1967: 38: 124129.

Molar.inf.
Molar.inf.cu
cu
trat.end.
trat.end.
sisiradiotransp
radiotransp
in
inzona
zona
de
furcatie
de furcatie

Radiotransparena lateral
asociat unui dinte
cu necroz pulpar

Radiografie
Radiografie
dupa
dupa11an
an
cu
cuvindecare
vindecare
osoasa
osoasa

Canalele laterale se
pot observa radiografic
Previous

Next

Aspecte clinico-paraclinice
ale examinrii factorilor
implicai n etiologia
SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

Previous

Next

Sindromul endo-parodontal
Manopere de diagnostic pozitiv si diferential
Examene clinice
toate testele pentru diagnosticul afectiunilor
pulpare si parodontale
( inspectie , palpare, percutie),
- teste de vitalitate,
- teste de mobilitate,
- sondajul parodontal,
- depistarea fistulelor

Examene paraclinice
examene radiologice retrodentoalveolare
- radiografii digitale
- CT
Previous

Next

Influenta patologiei pulpare asupra periodontiului

Resturile pulpare
necrotice,
prod. de degradare
microbiene, alti iritanti

Foramenul
apical

Marginea
gingivala

Marginea
gingivala

Periodontita
retrograda
Previous

Foramenul
apical

Periodontita
marginala
Next

Bacteriile, fungii si virusurile

Printre agentii patogeni in bolile pulpare si tesuturile periodontale sunt bacteriile,
fungii si virusurile.
Acesti patogeni pot afecta periodontiu trebuie eliminati in timpul tratamentului de
canal.

Kakehashi si colab.- 1965, The effects of surgical exposures of dental pulps

in germ-free and conventional laboratory rats. Oral Surg Oral Med Oral Pathol,
20: 340349.

au demostrat relaia dintre prezenta bacteriilor in pulpa si

afectiunile periapicale
- ntr-un studiu pe cobai n care pulpa dentara a fost lasat deschis
in mediul oral; necroza pulpar a fost urmat de inflamaie
periapical acut i cronic.
Totui, cand acest experiment s-a realizat pe cobai germ-free,
pulpa a rmas vital i nu s-a produs inflamaia iar zona expus a
fost acoperit cu dentin.
Studiul demonstreaza ca in absena bacteriilor i a produilor lor , leziunile
periapicale de cauza endodontic nu se produc
-

Previous

Next

 Blomlof

si colab. 1988

Blomlof L, Lindskog S, Hammarstrom L. Influence of pulpal

treatments on cell and tissue reactions in the marginal
periodontium. J Periodontol 1988: 59: 577583.
au realizat intenionat defecte pe suprafaa radicular
pe dini extrasi de maimut cu sau far apexogenez.
canalele au fost fie infectate sau umplute cu
hidroxid de calciu i replantate n alveole.
dupa 20 de saptmani s-a observat retracia
gingival pe suprafeele de dentina denudate

Previous

Next

Jansson si colab.
Jansson L, Ehnevid H, Blomlof L, Weintraub A, Lindskog S. Endodontic pathogens in periodontal
disease augmentation.J Clin Periodontol 1995: 22: 598602.
Jansson L, Ehnevid H, Lindskog S, Blomlof L. The influence of endodontic infection on
progression of marginal bone loss in periodontitis. J Clin Periodontol 1995: 22:729734.

au analizat efectele patogenilor endodontali asupra parodoniului

marginal n zona de dentin denudat i a ligamentului
parodontal.
Rezultatele au artat ca la dinii infectai defectele erau acoperite cu 20%
mai mult epiteliu iar n cazul dinilor neinfectai numai 10% erau
acoperite de esut.

au concluzionat c patogenii din canalele radiculare infectate

favorizeaz retracia gingival n zonele de dentin denudat.

Aceeai cercetatori ntr-un studiu retrospectiv radiografic pe 3 ani au

evaluat 175 de dini tratai endodontic la 133 de pacieni.
Pacienii cu predispozitie la boala parodontal i care aveau tratamente
endodontice nereuite au artat o pierdere osoas de 3 ori mai mare
decat n cazul dinilor fr infecie endodontic.
Previous

Next

Jansson si Ehnevid

au investigat i efectele inflamiei pulpare, prin sondaj parodontal,

la molarii cu zona de furcaie expus.
Ei au gsit c inflamaiile endodontice la molarii mandibulari se
asociaz cu o pierdere de ataament la nivelul furcaiei iar progresia
bolii parodontale la acest nivel este produs prin trecerea patogenilor
din pulpa infectat n parodoniu prin canalele accesorii i tubulii
dentinari din zona de furcaie.

Rupf si colab.
au studiat tipul patogenilor n inflamaiile pulpare si parodontale la acelai dinte.
au fost identificai Actinobacillus Actinomycetecomitans, Eikenella corodens, Fusobacterium
nucleatum, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Treponema denticola.
Aceti patogeni au fost gsii atat la dinii cu infecii endodontale cat si la cei cu parodontit
apical cronica.
Ei au concluzionat ca patogenii parodontali se asociaz infeciilor endodontice ceea ce susine
interrelatia endo-parodontala.
Previous

Next

Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fr

ntrziere pentru a preveni reacutizarea afeciunii i instalarea unei
comunicri marginal-apicale permanente .
Molar:
Molar:46
46
tumefiere
Vestibulara:
tumefiere Vestibulara:
durere
durere
sensibilitate
sensibilitatela
lapalpare;
palpare;
Rx.:
radiotransp.
Rx.: radiotransp.in
injurul
jurul
rdcinii
meziale
care
rdcinii meziale care
ajunge
ajungepn
pnla
lafurcaie;
furcaie;

Dup
Duptratament
tratament
Endodontic
Endodonticcorect
corectosul
osul
alveolar
alveolarse
sereface.
reface.
Previous

Next

Evaluarea factorilor etiologici nebiologici

In functie de originea si natura lor, agenii etiologici nebiologici pot fi
extrinseci sau intrinseci.
extrinseci:
Agentii
Corpii strini Prezena corpilor strini se asociaz frecvent cu inflamaia esutului
periapical
Calea falsa in tratementele endodontice
Agentii intrinseci: Colesterolul, Corpii Russell , Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)

Corpi straini periapical ( varful unui con de hartie)

Previous

Next

Incisiv lateral cu necroz pulpar i leziune

periapical, initial i la 9 luni de la tratamentul
endododntic; s-a realizat tratament chirurgical i
examen histologic unde s-au descoperit cristalele
Charcot Leyden

Evaluarea factorilor etiologici nebiologici

Tratament endodontic incorect realizat

Un tratament endodontic corect realizat este factorul cheie al unui

tratament de succes.
Din pcate, un tratament endodontic incorect realizat induce apariia
leziunilor periapicale prin reinfectarea canalelor radiculare.
Prezena semnelor i simptomelor precum i a semnelor radiologice
indic existena unui tratament endodontic incorect realizat.

Eecurile endodontice pot fi tratate prin metode ortograde sau

retrograde cu o rat de succes mare.
Rata de succes este asemanatoare cu cea a unui tratament iniial
daca este diagnosticat corect si tratat cauza eecului.
Tehnicile de retratare s-au imbuntait f. mult n ultimii ani prin
folosirea microscopului optic si dezvoltarea cementurilor armate.
Previous

Next

Tratament endodontic incorect realizat

Reactii periapicale si interradiculare dupa obturatii

radiculare incorecte
Dupa refacerea obturatiilor tesuturile se
Previous

Next

Evaluarea factorilor etiologici nebiologici

Restauratii incorecte
Percolrile coronare reprezint o cauz important de eec n tratamentul endodontic.
Restauraia coronar este prima barier mpotriva contaminrii spaiului

Restauratie coronara incorecta si leziune laterala periapicala; la 5 ani dupa tratament

se observa refacerea tesutului periapical

Perforatiile

cai false

Traumatismele
Fracturile , Subluxatiile si
extruziile traumatice

Anomaliile de
dezvoltare
santuri de deezvoltare
Previous

Next

Evaluarea factorilor etiologici nebiologici

Resorbtia
Resorbia radicular este o afeciune ce se asociaz unui fenomen fiziologic
sau patologic care se manifest prin pierderea de dentin, cement si/sau os
alveolar.
Fenomenul poate ncepe n parodoniu afectand iniial suprafaa extern a
dintelui sau din interiorul canalului pulpar ,n principal dentina din interiorul
canalului radicular(resorbtie intern).
Resorbia extern radicular poate fi imprit n 3 categorii :

- resorbie progresiv inflamatorie

- resorbie invaziv ( neinflamatorie)
- resorbie de nlocuire ( neinflamatorie)

Previous

Next

Sindromul Parodonto-endodontic
Influenta inflamatiei periodontale asupra pulpei

Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai trziu i mai rar
dect efectele afeciunilor pulpare asupra parodoniului
Inflamaia parodontal poate exercita efect direct asupra pulpei;
Clinic, se pot intalni destul de frecvent periodontite progresand spre
foramenul apical cu necroza pulpara asociata;

Progresia bolii parodontale

prin evoluia sa poate descoperi sau deschide un canal lateral i

ca urmare s duc la apariia necrozei pulpare.

Post operator dinii vitali pot prezenta simptome de pulpit sau

pulp necrotic.
n acest caz se indic terapia endodontic n plus fa de cea
parodontal.

Previous

Next

Progresia bolii parodontale

prin afectarea ligamentelor
parodontale
Dei a fost stabilit o relaie clar cauz - efect ntre infecia
intracanalicular i leziunile periapiculare, penetrarea
bacteriilor n direcie opus (ctre pulp) n cursul bolii
parodontale, este un subiect controversat

Teoretic, canalele laterale i

foramenul apical adiacent pungilor
parodontale ar trebui s favorizeze
accesul microorganismelor orale
ctre sistemul canalicular al
rdcinii.

Previous

Next

Sindromul endo-parodontal
DIAGNOSTICUL= PROVOCARE

au fost studiate initial ca

entitati separate

fiecare boala primara poate mima

caracteristicile clinice ale celeilalte

pot avea o influenta etiologica asupra

progresiei celeilalte boli
Previous

Next

SINDROMUL ENDO-PARODONTAL
Diagnosticul dif.
al afectiunilor
endo-parod.

boli endodontice
primare

boli parodontale
primare

Boli endod.
primare
cu afectare parod.
sec.

Previous

Next

boli combinate

Boli parodontale
primare
cu afectare
endod.sec.

Forma adevarat
combinat

MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDOPARODONTAL

LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE FR AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR

patologie periapical ce se exteriorizeaz sub forma traiectului de fistul via spaiu desmodontal la
nivelul sulcusului
fistula este mult redus, nu are dimensiunile unei pungi infraosoase
tratamentul endodontic conduce la rezoluia leziunii

LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE CU AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR

ci de comunicare spaiu endodontic spaiu desmodontal (frecvent zona de furcaie)
terapie endodontic asociat cu tratament parodontal minim

LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE FR AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR

dini n general vitali
sunt interesai frecvent incisivii laterali maxilari (anuri de dezvoltare)
prognostic funcie de terapia parodontal

LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE CU AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR

survin n urma evoluia infeciei parodontale spre spaiul endodontic canale laterale, tubuli dentinari
pot surveni dup terapie parodontal (simptome de pulpit sau de necroz pulpar)
se indic terapie endodontic alturi de cea parodontal

LEZIUNI COMBINATE ADEVRATE

leziuni endodontice i parodontale concomitente i cu evoluie independent, grade diferite de afectare pulpar i
parodontal
unirea prin progresie a leziunilor face imposibil stabilirea originii primare de afectare
indiferent de situaie, se indic terapie endodontic i parodontal
Previous

Next

MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI

ENDO-PARODONTAL

Defect osos profund i aparent cu interesare

endodontic. Dintele este totui vital.
Aspectul radiografic la 2 ani indic regenerarea
tisular favorabil fr terapie endodontic.
Previous

Next

Leziune combinat adevrat.

Cele dou leziuni evolueaz independent.
Lsate netratate, aceste leziuni se vor uni.

Boala endodontica
primara

Rx. preoperatorie
radiotransparenta
periradiculara la
radacina distala

Previous

Punga parodontala.
profunda si ingusta

Next

La 1 an dupa
terapia endodntica

Vindecare clinica a
defectului vestibular

Boala endodontic primar cu

afectare parodontal
secundar
Rx. Dupa trat.
end.
Rx. Dupa 1 an- Defectul
osos vindecat incoplet
fara terapie parod.

RX- preop.
Interradic.- defect in reg.
apicala a rad. meziale

Previous

Next

Afeciuni primare parodontale

Complicaiile bolii parodontale
Pulp integr

foramen apical,
fractur vertical
radicular

Parodoniu
infectat

foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
fractur vertical
foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
perforaii radiculare
fractur vertical

Pulp infectat,
necrotic

Previous

Next

foramen apical,
canale laterale
perforaii radiculare
fractur vertical

Parodoniu
sntos

BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE

ENDODONTIC SECUNDAR
Progresia unei pungi parodontale se produce pan la afectarea esutului apical;
pulpa devine necrotic prin afectarea pachetului vasculo-nervos la nivelul
foramenului apical.
La dinii monoradiculari
prognosticul este rezervat iar rezecia apical reprezint o alternativ de tratament.

Sursa de infecie a tesutului pulpar bacteriile din punga parodontal, in momentul in

care foramenul este afectat.
Tratamentul parodontal poate induce apariia afeciunilor endodontice.
Canalele laterale i tubulii dentinari pot fi deschii n mediul oral n timpul
detartrajului i surfasajului n camp deschis, vasele de sange din aceste canale sunt
afectate de chiurete i de microorganismele se apar n timpul tratamentului

Previous

Next

Complicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita
cronic progreseaz
apical de-a lungul
rdcinii.
In majoritatea cazurilor:
testele de vitalitate
sunt normale
acumulare de plac
i tartru
accesul n pung
parodontal este
larg.
Prognosticul
depinde de stadiul
bolii parodontale i
de eficacitatea
tratamentului.

Fractur coronar

Resorbie radicular extern

Previous

Next

Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+)

punga parodondala in zona meziala

P1 sup -Rx.pierderea de
substanta osoasa
(TV+)

verificarea cauzei
parodontale cu un con
de gutaperca in punga
parodontala
Previous

Next

Ex.histologicPulpa intacta

Complicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita
cronic progreseaz
apical de-a lungul
rdcinii.
In majoritatea cazurilor:
testele de vitalitate
sunt normale
acumulare de plac
i tartru
accesul n pung
parodontal este
larg.
Prognosticul
depinde de stadiul
bolii parodontale i
de eficacitatea
tratamentului.

Fractur coronar

Resorbie radicular extern

Previous

Next

Afeciuni endo-parodontale combinate

La fel cum o punga parodontala poate migra apical spre o leziune

endodontica ,si o fistula desmodontala se poate exterioriza intr-o
punga deja existenta.

Astfel doua leziuni de origine independenta ,aflate la acelai dinte, pot

comunica intre ele si sa fuzioneze pentru a forma o leziune
combinata ,numita cu adevrat leziune endo-parodontale.

cand drenajul se produce la nivelul furcaiei n cazul molarilor, mai ales

cand exist canale laterale ce se deschid in zona de furcaie.

Acest tip de leziune este caracterizata printr-o distrucie osoasa

importanta, rezultat el parodontitei si a necrozei pulpare.

Nu este intotdeauna uor de evaluat implicarea fiecrui factor in

progresia leziunii, att timp cat mai multe semen clinice, cat si
imaginile radiologice se confunda

Previous

Next

Afeciuni endo-parodontale combinate

Previous

Next

Afeciuni endo-parodontale combinate

Aceste afeciuni au frecven redus

Aceast situaie este ntalnit mai

frecvent la dinii monoradiculari

Dac afeciunea intial este sever,

esutul parodontal nu rspunde prea
bine.

Pierderea de ataament este mai

mare iar prognosticul rezervat

Cand drenajul se produce la nivelul

furcaiei n cazul molarilor, mai ales
cand exist canale laterale ce se
deschid in zona de furcaie.

La pluriradiculari amputatia
radiculara este o alternativ la
tratament

Previous

Next

Molarul 1 inferior
Afectiune combinata
endo-parodontala;

Afeciuni endo-parodontale
combinate-tratament

Previous

Next

Tratamentul si Prognosticul

Prognosticul i tratamentul fiecrei afeciuni endo-parodontale

variaz.

Afeciune primar endodontic trebuie tratat endodontic pentru

un prognostic bun.

Afeciune parodontal primar trebuie tratat numai parodontal

iar prognosticul depinde de reactivitatea pacientului.

Afeciune primar endodontic i secundar parodontal trebuie

tratat ntai endododntic, reevaluat la 2-3 luni i apoi dac este
cazul tratament parodontal.

Aceasta perioad permite esutului s se vindece i reduce riscul

bacteriemiei n faza iniial de vindecare.

Previous

Next

Tratamentul sindromului endo-parodontal

Planul de tratament i prognosticul depind n principal de diagnosticul de boala

endodontic sau parodontal.

Factorii principali ce trebuie luai n considerare sunt vitalitatea pulpar i

extinderea defectului parodontal.

Punerea diagnosticului endodontic primar sau parodontal primar nu este dificil.

In afectiunea endodontica primar pulpa este vital i infectat sau devital iar la
afeciunea parodontal pulpa este vital.

Semnele clinice pentru afeciunea primar endodontic i secundar

parodontal i invers sunt asemntoare.

Dac leziunea este detectat i tratat endodontic fr s exise semne

parodontale, iar vindecarea se produce se poate realiza un diagnostic
retrospectiv.

Dac nu exist semne de vindecare se indic realizarea tratamentului

parodontal.

Previous

Next

Tratamentul sindromului endo-parodontal

Alte solutii terapeutice

Previous

Next

Tratamentul sindromului endo-parodontal

Alte solutii terapeutice

Dubla premolarizare

Previous

Next

EXTRACTIA

Previous

Next

Evaluarea potenialului de regenerare

i atitudinea terapeutic

Experienta clinica arata ca ansele de a trata leziunile endodontice

sunt mai bune dect cele parodontale.
n prezenta unei fistule desmodontale acute , dezinfectia canalului
permite inchiderea si vindecarea completa a leziunii.Acest rezultat
este de asemenea observat la dinii pluriradiculari cnd fistula se
exteriorizeaz in santul gingivo-dentar, la nivelul furcatiei.
O fistula desmodontala acuta , fata de o fistula cronica unde punga
parodontalanu este mrginit de un epiteliu ci de un esut de
granulatie si absenta epiteliului poate favoriza vindecarea rapida.
n prezenta unei fistule parodontale comice , un tratament
parodontal trebuie asociat cu un tratament endodontic.
Chiuretajul si surfasajul radicular trebuie sa permit suprimarea
inflamatiei locale si sa favorizeze formarea unui nou ataament.
n prezenta unei leziuni combinate , o putem considera vindecata
dup tratamentul endodontic si tratamentul parodontal ,deci
rezultatul este aleatoriu

Previous

Next

Evaluarea potenialului de regenerare

i atitudinea terapeutic

Cei mai muli autori recomanda sa se inceapa cu faza

endodontica justificnd aceasta prin potenialul de
regenerare al leziunilor endodontice.

Diagnosticul etiologic nu este usor,unele leziuni nu pot fi

identificate cu precizie dect dup tratamentul endodontic,
aspectul radiologie al vindecrii limita intre zona de leziune
endodontica si cea de origine parodontala.

Tratamentul parodontal ales este cel cu tehnica cea mai

simpla prin care se obine cel mai bun rezultat. Aceasta
regula evita toate interveniile chirurgicale traumatizante
pentru pacient.

Un tratament chirurgical poate fi indicat pentru a restabili

condiiile anatomice favorabile,si in acest caz este indicat sa
se obtina inainte un rezultat al tratamentului endodontic .
Previous

Next

Evaluarea potenialului de regenerare

i atitudinea terapeutic

In cazul unui tratament global pluridisciplinar ,

endodontia trebuie realizata in timpul perioadei de
pregtire parodontala iniiala , dar el nu trebuie sa fie
dect pe radacinile conservabile din punct de vedere
parodontal.
Cele mai multe leziuni combinate necesita amputarea
pariala sau totala a dinilor in cauza.
Utilizarea de grefe osoase poate fi o soluie
satisfctoare in fata acestui tip de leziune , dar
indicatia lor trebuie fcuta cu prudenta , tinand cont de
forma , si de stadiul de distracie osoasa.
Prognosticul leziunilor combinate depinde deci de
eficacitatea tratamentului parodontal si putem stabili
deci ca , cu ct afectarea parodontala este mai mare,
cu att mai mici sunt ansele de success.
Previous

Next

Concluzii

Leziunile endo-periodontale sunt determinate de stransa interrelatie dintre

tesutul pulpar si periodontiu;

Principalele cai de comunicare dintre celor doua tipuri de tesuturi sunt foramenul
apical, canalele laterale si accesorii si tubulii dentinari; cai false prin iatrogenii.

Succesul tratamentului unei leziuni endodontice sau periodontale individuale

sau combinate depinde de o diagnosticare corecta;

Diagnosticul diferential al leziunilor endodontice si periodontale nu este

intotdeauna foarte facil, necesitand teste diagnostice clinice si paraclinice pentru
a obtine un diagnostic corect;

Leziunile de etiologie combinata impun atat terapie endodontica cat si

periodontala, dar terapia endodontica ar trebui finalizata prima;

Tehnicile chirurgicale (rezectiile apicale,amputatiile radiculare, premolarizarea )

si tehnicile regenerative ofera abordari alternative care impreuna cu abilitatea
clinicianului pot rezolva aceste probleme clinice complexe.

Previous

Next