ORALITATE

Particularitate stilistica care consta in reproducerea in scris a limbii vorbite.

Mrcile oralitii:
- i narativ;
- forme de adresare direct;
- vocative, imperative, interjecii, fraze ritmate;
- vorbire locuional, paremiologic (proverbe, zictori);
- forme neliterare ale cuvintelor;
- forme colocviale;
- regionalisme.

Regionalisme/ Arhaisme:
- fonetice (un sunet);
- gramaticale (doar forme)
- lexicale (cuvinte)

INSTANTELE COMUNICARII NARATIVE

- autor;
- narator;
- personaj;
- perspectiva narativa;
- cititor.

Narator
- omniscient + ubicuu (omniprezent) => heterodiegetic/ pers. III/ obiectiv;
- personaj -> homodiegetic/ pers. I/ subiectiv;
- martor -> pers. I sau III/ subiectiv.

Perspectiva narativa
- dindarat > ;
- impreuna cu = ;
- din afara < .

APARTENENTA LA REALISM

Evoca locuri, oameni, evenimente care au existat in realitate;

Repere spatiale si temporale precise;
Tehnica detaliului, a amanuntului semnificativ;
Personaje tipice, reprezentative pentru clasa sociala/ profesionala;
Personaje evocate in mediul lor de viata;
Personaje complexe, unor contradictorii;
Stil obiectiv, neutru, impersonal.

TITLUL

Alcatuire gramaticala;
Numele unui personaj, tema, motiv, figura de stil, simbol, repere spatiale/
temporale;
Titlul creeaz un orizont de asteptare pentru cititor si sintetizeaza
continutul textului;
Legatura cu textul.

SEMNELE DE PUNCTUATIE

. marcheaz sfarsitul unei propozitii sau fraze enuntiative;

? marcheaz sfarsitul unei propozitii sau fraze interogative directe;
! - marcheaz sfarsitul unei propozitii sau fraze imperative sau
exclamative;
- marcheaz izolarea unei interjectii, unui vocativ, unui adverb de
afirmatie si negatie;
; marcheaz o pauza in vorbire mai mica decat . Si mai mare decat ,
;
: marcheaz inceputul vorbirii directe;
inceputul unei enumerari;
inceputul unei explicatii sau concluzii;

marcheaz inceputul si sfarsitul unui citat;

- marcheaza inceputul vorbirii unui personaj;
marcheaza izolarea unei constructii incidente;
marcheaza izolarea apozitiilor;
marcheaza elipsa verbului;
() marcheaza scrierea unei explicatii, amanunt sau adaos;
marcheaza intreruperea siruluivorbirii;
marcheaza vorbirea incoerenta;
- marcheaza scrierea repetitiilor;
marcheaza scrierea numeralelor de aproximatie;

marcheaza scrierea cuvintelor care arata limitarea unei distante sau

intensitati;
, in propozitie marcheaza raportul de coordonare prin juxtapunere;
marcheaza izolarea apozitiei/ interjectiei/ vocativului/ adverbului de
afirmare si negatie/ constructiei gerunziale sau participiale/ schimbarii
topicii limbii;
in fraza marcheaza raportul de coordonare prin juxtapunere;
marcheaza despartirea unor propozitii coordonate prin nici, iar,
dar, ba, fie, ori, sau, deci;
marcheaza izolarea propozitiilor incidente;
marcheaza despartirea unor subordonate de regenta.

SEMNE DE ORTOGRAFIE

marcheaza rostirea intr-o silaba a doua parti de vorbire diferite;

marcheaza elidarea unei vocale si rostirea intr-o silaba a doua parti
de vorbire diferite;
marcheaza despartirea cuvintelor in silabe;
marcheaza scrierea cuvintelor compuse prin alaturare cu cratima;
caderea intamplatoare a unui sunet sau grup de sunete;
- absenta primelor cifre aleunei notatii;
. marcheaza scrierea unor cuvinte compuse prin abreviere totale;
/ marcheaza scrierea unor abrevieri.

APARTENENTA LA GENUL EPIC

1. In genul epic scriitorul se exprima pe sine indirect, mijlocit prin intermediul
personajelor.
2. Exista un subiect epic si momentele subiectului.
3. Sunt prezente instantele comunicarii narative ( autor, narator, personaje,
perspectiva narativa si cititorul care este o instanta extratextuala).
4. Modurile de xpunere alterneaza.
5. Exista repere temporala si spatiale.
APARTENENTA LA GENUL LIRIC
1. In genul liric scriitorul se exprima pe sine direct, nemijlocit.
2. Sunt prezente instantele comunicarii lirice (autor, eu liric, cititor).
3. Eul liric este prezent prin marcile lui lexico-gramaticale (verbe, pronume si
adjective pronominale de pers. I/II, formule de adresare directa,exclamatii
si interogatii retorice).
4. Expresivitatea limbajului este date de imaginile artistice si figurile de stil.
5. Tipurile de discurs sunt monologul liric sau descrierea.
6. Tonul: cofesiv, meditativ, elegiac etc.
APARTENENTA LA GENUL DRAMATIC
1.
2.
3.
4.

Textul de destinat reprezentarii scenice.

Exista un conflict puternic.
Textul e impartit in acte, scene si tablouri.
Modul de expunere e dialogul sau monologul dramatic.

5. Prezenta didascaliilor/ metatextelor/ indicatiilor scenice de regie care

reprezinta singura interventie directa a autorului si pot fi narative
(continua sirul povestirii), descriptive ( descriu decor sau costume) si
explicative ( explica stare de spirit a personajelor, gestica,mimca)
6. Numele personajului e scris lainceputul repliciicu corp de litera distinct.

ARS POETICA
Arta poetica/Ars poetica este o poezie program in care un autor isi expune crezul
artistic prin mijloace literare
Idei:

Orginiea poeziei;
Cum este creata poezia;
Cre sunt sursele de inspiratie;
Laboratorul poetului;
Conditia poetului;
Poza poetului;
Menirea poeziei;
Rolul poetului in societate.

DEMONSTRATIE LIRISM SUBIECTIV

Sunt prezente marcile eului liric;

Oferao viziune subiectiva, personala asupra unei realitati;
Expresivitatea limbajului si tonul.

DEMONSTRATIE LIRISM OBIECTIV

Persoana a III-a;
O aparenta poveste sau narativitate;
Personajeaparente;
Aparent dialog.

MARCILE LEXICO-GRAMATICALE ALE EULUI

Pronume/adjective pronominale/verbe de pers. I/II

Forme de adresare(impertive,vocative, interjectii)
Interogatii/ exclamatii retorice.

APARTENENTA LA ROMANTISM

Imaginar poetic romantic (teme si motive specifice)

Antiteza romantica
Paralelitatea dintre planurile cosmic-uman
Frumusetea femeii romantice
Stereotipia gesturilor de iubire

Poza poetului romantic

Tonul melancolic/ meditativ/ nostalgic al poeziei

APARTENENTA LA SIMBOLISM

Imaginar poetic specific

Simbolul
Sugestia
Corespondentele
Sinestezia
Muzicalitatea (rima, ritm, masura, repetitii, vers-refren, asonante,
paralelism sintatctic)
Inovatii formale(versuri negrupate in strofe,strofe inegale,ingambament,
masura variabila)

APARTENENTA LA TRADITIONALISM

Imaginar poetic specific

Prozodie tradionalista (rima regulata, masura, ritm)

APARTENENTA LA NEO/MODERNISM

Imaginar specific
Lirism subiectiv accentuat
Ambiguizare
Metafore si simboluri
Ermetizare
Ironic si ludic -> neomodernism
Inovatii formale

PARTICULARITATI PROZODICE

Vers
Grupare in strofe
Tipul de strofa
Rima, ritm, masura, cenzura, im=ngambament

PARTICULARITATI ALE DESCRIERII

Alcatuire gramaticala subst+adj (subst desemneaza obiectul descris iar

adj califica obiectul descris)
Prezinta imaginar tipic descrierii
Prezinta figuri de stil descriptive (epitete, comparatii, enumeratii, repetitii,
hiperbole, personificari)
Contextualizarea descrierii (repere spatio-temporale)

POETUL X -> INNOITOR ALLIMBAJULUI POETIC

La nivel lexico-semantic:

Folosirea cuvintelor cu alte sensuri decat celeobisnuite;

Resemantizarea unor termeni;
Asocieri surpinzatoare de termeni;
Alternanta registrelor limbajului;

La nivel prozodic:

Inovatii fromale (versuri neregulate, absenta rimei si a rtimuluietc.)

Scrierea cu majuscula a unui subst reprezinta transformarea unui subst

comun in propriu, sublinierea unui motiv, teme, simbol.
TRADITIONALISM

Paseism: regretul fata de trecut

Idilism: infatisarea idilica a satului
Dezradacinarea si refuzul civilizatiei moderne si urbane
Satul arhaic si patriarhal
Casa natala si imprejurimile
Copilaria
Tema timpului, repetabilitatea desinului uman, ciclicitatea, efemeritatea

CARACTERIZARE PERSONAJ

Statutul personajului/ situatia de comunicare

Trasaturi personaj
Mijloace de caracterizare
Relatia cu alt personaj
Pasaj, scena semnificativa

REGISTRUL CULT

Neologisme
Termeni de specialitate dintr-un anumit domeniu
Termeni stiintifici
Compendii savante
Aluziilivresti
Elemente de intertextualitate