BOALA PARKINSON

Definiie
degenerarea progresiv a
neuronilor dopaminergici din
locus niger (substana neagr);
dopamina este un
neurotransmitor necesar n
transmiterea impulsurilor
nervoase
etiologie necunoscut, se ivoc
o predispoziie ereditar i
factori de mediu (toxine)

Clinic
1. Rigiditatea,
2. Akinezia
3. Tremorul neintenional prezent
chiar i n repaus,
- Tulburri posturale importante:
cifoz, proiecia capului i a
trunchiului nainte, flexum de
old i genunchi, mers cu pai
mici i fr balansul mb sup,
afectarea reflexelor de redresare,
cu pierderea echilibrului,
facies imobil figur de cear.

1. Akinezia = pierderea intiativei motorii ;

- bolnavul este imobil, facies inexpresiv, fix, clipitul este rar
sau chiar lipseste, miscarile automate sunt diminuate sau
absente,
- nu prezinta balansul membrilor superioare in mers, ca si
gesticularea in timpul vorbirii;
- mersul este ezitant la pornire, mers cu pasi marunti- fuge
dupa centrul sau de gravitate, are latero si retropulsii.
- vorbirea este monotona, fara modulatiuni, uneori palilalie.
- sub influenta unui stress apare fenomenul de kinezie
paradoxala, in care bolnavul devine dinamic, se misca cu
usurinta (descarcari de catecolamine) pentru o perioada de
timp.

2. Hipertonia sau rigiditatea are caracteristicile hipertoniei

extrapiramidale.
Deseori bolnavul prezintaperna psihica- sta culcat cu
capul ridicat ca si cind ar avea o perna; in mers se
deplaseaza in bloc, la intoarcere, deplasarea se face fara sa
miste capul.
3. Tremorul parkinsonian apare in repaus si dispare cu
ocazia miscarilor voluntare sau vorbirii; tremuratura este
pseudogestulare, are un ritm de 4-6 cicli pe secunda, este
distala: la degete stimuleaza miscarile de numaratul banilor,
a facerii unei pilule sau rasucirea unei foite de tigara; la
pumn imite miscarea de batere a tobei iar la picior de batere
a tactului; barbia si limba tremura, dar miscarea involuntara
nu se produce la cap; corpul nu tremura, el este antrenat de
miscarile involuntare ale picioarelor.

Stadializarea
Std I

Atingere uoar bilateral permitnd o

activitate normal

Std II

Atingere bilateral, mai ales a trunchiului,

afectnd activitatea profesional

Std III

Semne clince prezente, dificulti ale

vieii curente, deplasare dificil

Std IV

Pacientul nu mai poate merge singur, este

dependent
Impoten funcional total

Std V

Obiective ale kinetoterapiei

Ameliorarea mobilitii,
Ameliorarea vitezei de micare,
Ameliorarea coordonrii micrilor,
Ameliorarea respiraiei,
Ameliorarea mimicii.

1. Ameliorarea mobilitii
IL, IR, RR, IA pe toat amplitudinea de micare,
segment dup segment;
Executarea de rotaii ale gtului i trunchiului care
cresc mobilitatea i amelioreaz echilibrul.
Ex trebuie s se fac n faa oglinzii;
Iniial simetric i apoi asimetric (ex. Flexia unui
bra i abducia celuilalt)
Autocontrolul posturii n faa oglinzii-

2. Ameliorarea vitezei de micare i

a vitezei de iniiere a micrii
Utilizarea stimulilor senzitivi care determin o mai
bun recrutare a potenialelor de aciune a UM,
crescnd viteza de iniiere i de desfurare a
micrii;
Ex: strigtul, lumina, fluieratul, bataia din palme,
muzica etc.
Cuplarea exerciiilor pe comanda acestor stimuli
impune viteze de micare treptat crescute;
Stimulii semzoriali ajut i la meninerea ateniei.

3. Ameliorarea coordonrii micrilor

Ex de rotaii a trunchiului, asociind micri de brae sau
pai de mers, ritmul de execuie fiind important,
Ex cu mingea, cu bastoane, popice etc n concomiten
cu micri ale mb inferioare (mers, sprijin pe un picior
cu ridicarea genunchiului opus, mers cu vrfuri etc),
Ex de mers: viteze variabile, pit pe aceeai linie, pit
urmrind semne trasate pe podea, pit n lateral sau
napoi, pai ncruciai, urcat i cobort de scri etc.
Ex de cules a diferitelor obiecte i de aranjare a lor n
diverse modaliti.
Terapia ocupaional.

4. Ameliorarea respiraiei
Deficit ventilator restrictiv datorit
rigiditii toraco-abdominale,
Ex de relaxare general i toracic,
Ex respiratorii toracice apoi abdominale i
abdomino-toracice inferioare.

5. Ameliorarea mimicii
Ex de mimic n faa oglinzii,
Analitice: fruntea, sprncenele, ochii,
obrazul, gura;
Globale, de expresie: rs, plns, mirare,
furie etc.
Se fac repetiii ritmate pe stimulii senzoriali.