De Nihilo

Ai uitat de mine, de tine, de noi.

Te-ai pierdut.
Ai uitat de iubire, de ur sau prietenie.
Te-ai rtcit.
Nu-i mai gseti calea,
nu mai ai nimic.

i-a drui Universul,

i-a da ntreg trecutul i viitorul.
Dar cum le vei primi?
i-a da un zmbet cald, i-a da o amintire,
un codru cu verdea, un brad mpodobit,
o stea la asfinit.
Dar tu le poi vedea?
i-a spune-o poezie,
i-a povesti de via, de lume, de iubire,
i-a cnta nencetat.
Dar tu mai tii s-auzi?
i-a da o ciocolat,
o cafea cu lapte, un tort de ngheat.
Dar cum le vei simi?
Nu-i pot lsa
ncredere, speran, bucurie.
i druiesc Nimicul.
i dau doar ce mi-ai dat.

Nemrginit noian de negru

ce nu e negru,
nu e nimic,
plutete pretutindeni
n jur
i zgomote surde zvcnesc n timpane
de-atta linite colosal.
Nu simi nimic,
nu auzi.
Nimicul
te arde, te nghea in acelai timp.

Nici soare, nici lun, nici stele,

frumoasele mele,
nu sunt.
Lipsesc cu desavrire.
S-au astupat n negura de goliciune sau pur i simplu au disprut?
Lumina se las ateptat, dar ntunericul
nu e nici el.
Repaos pretutindeni, adiere abisal.
Zbucium de fore concave de care nici nu ai habar
n lumea de tain url fr ncetare.
Tu nu le vezi,
nu le auzi plnsetul stranic.
Te ghemuieti speriat,
te afunzi n neant,
tu,
suflet destrmat.

Scrie vntul,

dar nu e nici vnt, nici scrit.

E att de rece i totui nu e nimic.

Zmbete, rsete, plnsete;

bucurie, tristee, amar;
credin, uitare, nepsare;
miracol, lumin sau vis.
Nu sunt.
E gol.
Un gol nesfrit n stomac.
n inim,
n gnduri, n carne.
Nu simi nimic.
i
Niciodata te nconjoar.
A trecut Paradisul, a trecut Infernul,
a trecut Viaa.

A rmas Nimic.