Curs 8

Beton Armat
Conlucrarea dintre beton si armatura
Asocierea si conlucrarea betonului cu armatura este necesara deoarece in principal armatura are rolul de a
prelua eforturile de intindere pe care betonul simplu nu are capacitatea necesara de a le prelua.Conlucrarea dintre
cele 2 materiale este posibila,deoarece la suprafata de aderenta care ia nastere in cursul procesului de intarire a
betonului.
Aderenta impiedica lunecarea armaturii si asigura caracterul monolit al elementului de beton armat pana la
rupere.
Chiar daca betonul solicitat la intindere fisureaza si armatura luneca in betonu pe o anumita portiune in
imediata vecinatate a fisurii conlucrate dintre cele 2 materiale continua sa existe pe distanta dintre
fisuri.Conlucrarea celor 2 materiale este favorizata de marimile apropriate ale coeficientilor de dilatare termica.
Explicatia fenomenelor de aderenta se datoreaza urmatoarele 3 cauze :
-incleierea (adeziunea) pastei de ciment pe armatura
-inclestarea (impanarea) betonului in neregularitate de pe suprafata armaturii
-frecarea dintre armatura si beton in procesl smulgerii barei
Incleierea reprezinta adeziunea gelurilor din pasta de ciment la suprafata armaturii, care prin
intarire,asigura conlucrarea celor 2 materiale.Pe baza rezultatelor experimentale s-a constatat ca raportul incleierii
la valoarea totala a efortului unitar de aderenta este destul de mic reprezentand in medie cca 10% din efortul total.
Efortul unitar de aderenta datorita incleierii poate fi determinat masurand forta necesara pentru dezlipirea
unei probe de beton turnata pe o placa metalica slefuita.

Inclestarea betonului in neregularitate de pe suprafata armaturii reprezinta factorul esential in explicarea

fenomenului de aderenta.
Barele cu suprafata neteda obtinute prin laminarea au pe suprafata lor o serie de neregularitati variind intre
40-120 micrometru,procesului de laminare care sunt insa evidente la o cercetare sumara cu ochiul liber.
Pasta de ciment intra in aceste neregularitati,se intareste iar la smulgerea barei din beton are loc o forfecare
a pietrei de ciment la nivelul neregularitatii armaturii.
La barele cu profil periodic cu nervuri transversale de ordinul mm efectul inclestarii este mult mai mare.La
aceste armaturi in momentul smulgerii se creeaza un plan potential de forfecare la nivelul superior al nervurilor
transversale.

Cedarea nu se produce in timpul acestul plan ci se formeaza fisuri interne ca in figura urmatoare cand
efortul unitar principal b depaseste rezistenta la intindere a betonului.Pentru aceste fisuri apar in jurul armaturii,au
o inclinare de ca 60 fata de axa longitudinala a barei.Deformarea dintilor de beton formeaza ca urmare a fisurarii
interne produce o crestere a presiunii generate de contractia betonului asupra armaturii ;in plus portiunile detasate

din structura betonului la suprafata de contact cu armatura produc un efect de impanare al armaturii in beton si in
consecinta o sporire asupra barei atrage dupa sine cresterea frecarii si deci a aderentei dintre beton si armatura.

Determinarea efortului unitar de aderenta

Cea mai simpla metoda pentru determinarea efortului unitar de aderenta consta in smulgerea unei bare de
otel dintre proba de beton cubica sau cilindrica.Smulgerea se poate face solicitand bara la intindere sau mai rar la
compresiunea masurand forta care trebuie aplicata la un capat al barei pentru a o face sa lunece in proba de beton.

Smulgerea barei din beton are aspecte diferite in functie de tipul armaturii.Efortul unitar de aderenta (tau a)
se poate lua in considerare dupa cum urmeaza :
(tau a) = 2.4 Rt pt bare cu profil periodic
(tau a) = 1.5 Rt-pt bare netede
(tau a)= Rt pt bare netede in peretii rezervoarelor/silozurilor executate in cofraje glisante
Repartitia eforturilor unitare de aderenta este neuniforma in masa betonului,atat in sens transversal cat si in
sens longitudinal.Repartitia efortului unitar de aderenta in sens transversal armaturii este in functie de distanta de la
armatura.
La smulgerea unei bare de otel din beton aceasta se deformeaza pe o anumita portiune de raza r denumita
zona de influenta;se constata ca betonul este puternic antrenat in deformatie in vecinatatea imediata a armaturii si
ca aceasta deformatie scade odata cu cresterea distantei.
La o anumita distanta de armatura betonul nu se mai deformeaza,oricare valoare a efortului unitar din
armatura.
Experimental s-a constatat ca marimea zonei de influenta creste cu marirea diametrelor armaturii si scade la
betonul de calitate superioare.
Dupa unii cercetatori raza de actiunea ar fi (10-15)d;altii insa admit valoarea mai mica de 2.5d.Cunoasterea
zonei de influenta este necesara pentru o pozitionare mai rationala a armaturii in sectiunea transversaa a
elementului atunci cand acest lucru este posibil.

Repartitia transversala a efortului unitar de aderenta

Repartitia longitudinala a efortului unitar de aderenta

Daca intr-un element din beton se afla mai multe bare de armatura influenta lor poate sa se suprapuna prin
intersectarea zonelor de influenta.
Conditiile cele mai bune de transmitere a efortului de la armatura la beton au loc atunc cand zonele de
influenta sunt tangentiale exterioare,si deci nu se suprapun.
In cazurile curent cand distanta minima dintre armatura se ia mai mare sau egala cu d sau mai mare sau
egala cu 25 mm,se produce suprapunerea zonelor de influenta.
Distributia efortului unitar in lungul armaturii prezinta importanta datorita atat pentru calculul fortei de
aderenta cat si pentru calculul starii de fisurare a elementelor din beton armat.
Pentru cazurile practice se admit diagrame simplificatoare ale distributilor efortului de aderenta ,mai ales
cele dreptunghiulare/triunghiulare;admitand una din legile de actionare ale efortului de aderenta se poate determina
lungimea min de ancorare la armatura din beton cu curgerea armaturii.In cazul distribuirii triunghiulare cu (tau
a)=(tau a) mediu =>

dc
d2
c
=
d
l
a
(tau)
mediu
=>
l
a
=
4( taumediu)
4

Factorii care influenteaza aderenta

1.Calitatea betonului : aderenta creste odata cu cresterea calitatii betonului fiind legata in mod direct de rezistenta la
intindere.Prin urmare,toti factorii care influenteaza calitatea betonului vor influenta si marimea efortului unitar de
aderenta.
2.Dozajul de ciment : aderenta se imbunatateste odata cu sporirea dozajului de ciment, deoarece creste cantitatea
pastei de ciment asigura o incleiere si o inclestare mai buna la suprafata de contact dntre cele 2 materiale.
3.Raportul apa ciment : aderenta scade odata cu cresterea raportului apa ciment atat ca urmare a reducerii
compactitatii cimentului cat si ca urmare a formarii unor pungi de apa sub portiunile orizontale ale barelor.In
timp,apa din aceste pungi se evapora,iar armatura nu mai ramane in contact intim cu betonul pe zona respectiva.
4.Compactarea betonului : utilizarea unor mijloace mecanice de punere in opera influenteaza favorabil rezistenta
betonului deci si aderenta dintre beton si armatura.
5.Pozitia armaturii in raport cu directia betonarii :armaturile asezate orizintal in momentul turnarii si compactarea
betonului prezinta o aderenta mai slaba decat cele asezate vertical deoarece tasarea betonului proaspat poate
provoca pungi de apa si aer sub armaturi reducand suprafata de contact dintre armatura si beton.Aderenta mai
depinde si de tasarea betonului proaspat.Influenta tasarii plastice a betonului proaspat este mai accentuata la barele
asezate la partea superioara a elementelor aderenta acestor bare reducandu-se pana la 75% fata de cea a barelor de
la partea inferioara.Aceasta reducere se datoreaza aparitiei unor fisuri longitudinale deasupra armaturii.
6.Forma sectiunii transversale a armaturii : in conditii similare de incercare efortului unitar de aderenta depinde de
forma sectiunii si de tipul armaturii.In conditiile aceluiasi beton pentru diferite tipuri de armatura au fost stabilite
experimental urmatoarele valori ale efortului unitar de aderenta (N/mm).

Se poate constata ca cea mai buna adeenta o au barele cu sectiune circulara,forma care se foloseste cu
preponderenta la alcatuirea elementelor din beton armat.In cazul barelor necirculare compactarea betonului poate fi
necorespunzatoare,in plus in colturile profilelor se produc concentrari de eforturi care conduc la distrugeri locale si
in consecinta aderenta scade.
7.Diametrul si nr barelor : in conditii similare de experiment efortul unitar de aderenta scade atunci cand diametrul
d al armaturii creste asa cum se poate constata din diagrama obtinuta experimental.Pentru asigurarea aderentei
corespunzatoare normale presarii in functie de tipul elementului si al armaturii dinstanta minima dintre bare.
8.Grosimea stratului de acoperire cu beton : in functie de conditiile de exploatare grosimea straturilor acoperite cu
beton a armaturii pentru diferite elemente de constructii este intre 10-35 mm.Stratul de acoperire cu beton asigura
in acelasi timp protectia armaturii impotriva coroziunii,motiv pt care in anumite conditii grosimea lui se majoreaza.
Diminuarea stratului de acoperire cu beton conduce la scaderea aderentei deoarece presiunile radiale
exercitate prin contractia betonului asupra armaturii se reduc.
9.Lungimea de inglobare a barei in beton : testele experimentale au relevat ca efortul unitar de aderenta scade odata
cu cresterea lungimii de inglobare .Aceste rezultate sunt o confirmare a faptului ca distribuirea efortului unitar de
aderenta in lungul barei nu este uniforma.

Variatia efortului unitar de aderenta in functie de diametrul barei si de lungimea de inglobare

10.Natura suprafetei armaturilor : pe baza rezultatelor experimentale s-a constatat ca barele cu profil periodic
laminate la cald de tip PC prezinta o aderenta de 3 pana la 5 ori mai > a barelor cu suprafata neteda.Barele ruginite

a caror strat de rugina are tendinta de exfoliere se curata cu perii de sarma => o rugozitate pronuntata si o aderenta
mai buna.
11.Armarea transversala : ancorarea armaturii in beton si in special a armaturii cu profil periodic duce la tensiuni
transversale in masa betonului datorita efectului de impanare al neregularitatii.La smulgerea unor bare cu profil
periodic s-a observat aparitia unor fisuri longitudinale si despicarea epruvetelor in momentul smulgerii.
Armaturile transversale sub forma de freta,etrieri sau plase sudate impiedica deformatiile transversale ale
betonului marind forta de aderenta.Experimental s-a constatat ca la armaturile cu profil periodic PC freta sporeste
aderenta de 3-5 ori fata de cea inregistrata in cazul elementelor nefretate in timp ce la barele cu suprafata neteda
sporul este de numai 50%.
12.Modul de solicitare : aderenta dintre beton si armatura se diminueaza in cazul in care solicitarile nu au caracter
static;in cazul elementelor structurilor supuse la actiunea seismului sau la oboseala,aderenta dintre beton armat se
poate diminua cu pana la 25% datorita conditiilor necesare de solicitare.
13.Modul de pastrare : diferenta dintre erfortul unitar de aderenta la pastrarea in mediul umed sau uscat este
sensibila numai la beton de varsta mai mare decat probele pastrate in mediu umed prezinta o aderenta cu 10-15%
mai mare decat cele pastrate in mediul uscat.Daca imediat dupa turnare survine un inghet aderenta dintre beton
armatura scade foarte mult constandu-se si experimental acest lucru.