Sunteți pe pagina 1din 1
50 Economie Econom Critica tort uti marginale attr unos, care fee pat din cogul de consum. fn acest Intros i in sca 52% John Craven a thstrat ch utiitatea marginal a de Strep kn prezent. Im Iteratura de speciailate exist i yn este mal mid tune end consul ulmet ‘8. Marsal numeroase critic! aduse acestei teorti. In primul rand, njtati din acesta se combina cu un consum mai mare din torului se utilitatea nu poate fi masurata. Dar, de fapt, nici nu este nevoie si misurim cu rigoare utiitatea pentru a decide ‘tlt bunuri Edosak is ce, cat, cum si cand consumiam. Putem, in schimb, si - devant « aralizim $58 obse~vam canttatca consumati dintaun 3-2. Surplusul consumatorului Surplusul d bun, preyul acestuia pe pia si venitul disponibil al consummatorlu.Pede alate, regula maximiziiuiligji in viata de 24 cu 2ine place adesea si ne ducem la 3.3. Prefe Presupune egaiizarea uilitilor marginale pe unitatea pial isi negociem preful,incercind si objinem un pre Imonetara cheltuita pentre a intra in posesiadifericlor mai mic, nu numal comparativ eu ceca ce ne cere Casey bunuri,O att crititladusdtorie uilitatii marginaleeste —ofertantul, dar chiar fn raport cu suma pe care noi am Bret aceea ein viata de cu zi, atunei end oamenii decid ce alocat-o ca disponibild pentru cea cumparaturd. Cualte pan ‘si consume, ei nu fac atdtea calcule gi nici nu aplicd vreo cuvinte, suntem chiar satisfiicufi atunci cand, la pia — een ey regull de maximizare, racic, oi observim doar ceea ce cu sau fir8 negociere ~,prequl rel pracicat pentru un pipes ta ‘camenii consuma sin stim cum au gindit end au flew — bun este mai mic decdt suma pe care noi eram dispusi sa ik alegerile de consum, Uni autor consider, desicamenii _ o platim, Una dinte implicate teorei ulti marginale aport cu nv ru fac ealeule in mod explicit ca in modelul teoretic, e fac totus tnele determinari pe cale implicit, care presupun un anumit mod specific de gndire economic, Se recomand, jn acest sens, testarea prediciiilor modelului teoretic este aceea ci, de regula, atribuim luerurilor pe care le cumpairim 0 valoare totala. mai mare decét valoarea pe care o plitim propriu-zis pe pia, Ia un moment dat Oamenii pot chiar cistiga dact se specializeazi in nevoi de bum ccomparativ eu alegerile de consum din viata eotidiana. __producerea acclor bunuri pentru care ei au un avantaj eae Teoria ulti marginale arc uncle aplicaiicare per-_comparatv si dacd inti apoi in relay de sehimb uni cu Fame. mit testarea predictiilor acestei teorii. O aplicatie alii pentru a-si procura celelalte bunuri, Teoria utilitati momenta re importants o constituie surplust! consumatorul ‘marginale ne oferi o cale de comensurare a castigului vamaiffane In abordarile moderne se evidentiaza tot mai mult potential obtinut prin schimb. semaniest di faptul e8 teoria utltait marginale oferd doar o analiza seminar, inak simplificati a realitii, in realitate,utilitatea marginal [ Surphusulconsumatorulileste dat de erent dive valoarea Pll Nordin seontati a se obfine prin consumul unei unitagi | bundbi—cétde mut suriemdspusaplatim penbuaproou ivrsat cui suplimentare dintr-un bun depinde side consumal unor —[_s/petulaferertacluibun pe pit, aun momenta pentru deem ~caresemuit maar 5 5 umaiaparca Casera 3.2. Exemplu de determinare si de representare eraficd ees 2) cazuicereninawauate | @surplusului consumatorului cease Sapresupunem ca unstudentareunveni dsponbilunarde20um. pecareestedispus s2-aloe pert procrareauui bun x Prt bunduieste de 3um/buc Dinanalza cubs corr pentubunu x se poatrasca apt. ac ar fs procure bunt doa data pela, student arf gps 8 platasca 7 ume. insctimb daca ar ei sa procure de dour pela, ari dipus a pltesca doar 8 um. bu ichar umd tue. daca s-arpune problema ca bunul si fe procuat eel nace na Pepite,bunl cost doar 3 um uc. Dod, chiar ac aprecirearaloare) pe care student oca pre uit este de 7 um.buc, el platest concret doar um Buc. c2ea ce reprint cu 4um/bue. al putin dct ora ispss plateasca Penta dova unite direnia dine teste dspussd platesca sient (6um.buc) scitplatest(9um.bu) estede Su m.tucPentuarela Untate, dierent ese nod corespunzato, e2u.m.buc. (5-3) sats, pant apa. de { um.ut (3) Aste drone sun, pact, un cds (suplsuconsunatoni), Daca dri sé ved cl dearest cst (suplusu lal observa sua foal pe care stusonul er cisps sa pleease pra procua Sunt din bunu reste do 25 um. (7 +6+54 4. 3) Elplateste doar 15 um. (5x 8 um.buc) Ca atare,valoarea suplertarapecareocisign esa de Ou. (5 ~ 18). Acsasta sua prez vaca suplsubiconsmaterdinexemphnostu stare gic a exempli conser seface inoue 32 kc Se Figura 3.2. Surplusul consumatorulut