Sunteți pe pagina 1din 74
“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA ŞI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT"
“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA ŞI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT"
“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA ŞI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT"

“PLANUL PENTRU PREVENIREA,

PROTECŢIA ŞI

DIMINUAREA

EFECTELOR

INUNDAŢIILOR ÎN

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT"

Necesitate şi oportunitate

„Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Olt”

s-a realizat în baza H.G.R. nr. 1309/27.10.2005 privind aprobarea programului de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor și finanțării acestuia.

„Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Olt” a fost cofinanțat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 5, Domeniu major de intervenție 1 - Protecția împotriva inundațiilor. Obiectivul general al proiectului este obiectivul specific al POS Mediu pentru Axa

prioritară 5 Reducerea riscului de producere a inundațiilor cu efect asupra populației

prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015, în conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații și ale Legii apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare

Proiectul „Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Olt” s-a întocmit tinînd cont de abordarea prevenirii, protecției și diminuării efectelor inundațiilor la nivelul întregii suprafețe de 24.849 kmp din arealul natural al bazinului hidrografic Olt, administrate de Administrația Bazinală de Apă OLT, din care 799 kmp reprezintă suprafața aferentă afluenților direcți ai Dunării (o lungime de 8.737 km cursuri de râu principale și secundare).

Scopul și obiectivele documentației

Scopul și obiectivele documentației În acord cu principiile generale cuprinse în Strategia Națională de

În acord cu principiile generale cuprinse în Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen scurt (HG 1854/2005) și în Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung (H.G. 846/2010), Planul

pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Olt are în vedere următoarele obiective

specifice:

-identificarea bazinelor hidrografice sau subbazinelor hidrografice în care există riscul producerii de inundații; -regionalizarea hazardului la inundații; -prezentarea principalelor viituri produse în ultimii 30 de ani care au provocat și inundații;

-descrierea vulnerabilității la inundații a zonelor ce prezintă risc la inundații

-cauzele inundațiilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea fenomenului de inundații

-o estimare a tendințelor în ceea ce privește producerea unor inundații viitoare; -o evaluare a consecințelor inundațiilor viitoare asupra populației, bunurilor și a mediului; -stabilirea gradului de protecție la inundații acceptat pentru așezările umane, obiectivele economice-sociale, terenurile

agricole, etc;

-evaluarea preliminară a riscului la inundații; -prezentarea măsurilor și acțiunilor necesare pentru reducerea riscului la inundații, estimarea lor monetară și identificarea proiectelor necesare;

Pentru realizarea obiectivelor specifice este necesar în primul rând identificarea bazinelor hidrografice și a subbazinelor

hidrografice în care există riscul producerii de fenomene distructive ale viiturilor cu producerea de pagube materiale și

afectarea populației, în paralel cu identificarea cauzelor și a perimetrelor de geneză unde se formează și se tranzitează viiturile respective.În funcție de identificarea zonelor interesate menționate mai sus se poate contura o regionalizare a hazardului la inundații conform cu specificul sectoarelor de râu analizate și ținând seama de prezentarea și frecvența principalelor viituri care au provocat inundații.

COMPONENTELE PROIECTULUI:

I: Elaborarea hartilor de hazard la inundatii

1.1. Studii topogeodezice - Modelul digital al terenului - 24849 kmp

1.1.1. Lucrari aerofotografiere

1.1.2. Lucrari de teren defalcate astfel:

- 24849 kmp

1.1.2.1. Lucrari geodezice

1.1.2.2 Relevee la structurile ingineresti

1.1.2.3. Masuratori batimetrice

1.1.3. Realizare model digital al terenului

A) In zona detaliata- LIDAR realizat cu avion nivel detaliere A -13535 kmp

B) In zona de aerofotografiere realizata cu avionul nivel de detaliere B -11314 kmp

1.2. Studii si modelari hidrologice si hidraulice

1.2.1. Modelare hidrologica - 24849 kmp

1.2.2. Modelare hidraulica a sectoarelor cursurilor de apa

II.

- foarte detaliat modelare 2D - 220 km

- rest bazin modelare 1 D -

8517 km

1.2.3. Realizare harti de inundabilitate (hazard ) -zona prioritara - 220 km -rest bazin - 8517 km

Elaborarea Planului pentru prevenirea,protectia si diminuarea

efectelor inundatiilor in bazinul hidrografic Olt

2.1. Scenarii de amenajare

2.2. Plan de masuri. Intocmirea documentatiei PPPDEI in bh Olt

2.3. Prioritizare masuri

III. Management de proiect UIP

IV. Elaborare evaluare strategica de mediu (SEA)

4.1. Realizare documentatie conform HG 1076/2004

Bazinul hidrografic Olt este situat în partea centrală și de sud a României, având o

Bazinul hidrografic Olt este situat în

partea centrală și de sud a României,

având o suprafață totală de 24.849 kmp (din care 799 kmp reprezintă afluenți ai Dunării aflați în administrarea

Administrației Bazinale de Apă OLT) și o

lungime a cursului principal al râului Olt de 615 km. Din punct de vedere al încadrării teritoriale spațiul hidrografic Olt cuprinde

teritorii a 10 județe: Harghita (39%),

Covasna (81%), Brașov (93%), Sibiu (48,4%), Vâlcea (100%), Argeș (6%), Olt (71,6%), Dolj (6,1%), Teleorman (0,8%) și

Gorj (4,2%).

Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Olt este situat în Regiunile de Dezvoltare Centru,

Din punct de vedere administrativ,

bazinul hidrografic Olt este situat în Regiunile de Dezvoltare Centru, Sud-Vest Oltenia și Sud

Muntenia.

aferentă teritoriului

spațiului hidrografic Olt, conform recensământului din 2011 era de 2.077.031 locuitori, cca 10% din populația totală a României, distribuită în 43 centre urbane (municipii și orașe) și 336 de centre rurale (comune), căreia îi corespunde o densitate medie de circa 100 locuitori/kmp.

Populația

totală

Din punct de vedere al repartiției populației pe județele componente, județul Brașov deține procentul major (28,3%) urmat fiind de județele Vâlcea (17,9%), Olt (17,7%), Sibiu (13,3%), Covasna (9,8%), Harghita (7%), Teleorman (2,4%), Dolj (2%), Argeș (1%) și Gorj (0,6%).

 

-

-

 

Argeș

9

comune

21.776

21.776

 

9

centre urbane

430.110

 

Brașov

47 comune

157.818

587.928

Covasna

4

centre urbane

101.209

 

37

comune

101.599

202.808

 

-

-

 

Dolj

15

comune

41.201

41.201

 

-

-

 

Gorj

4

comune

11.790

11.790

 

4

centre urbane

71.997

 

Harghita

27

comune

74.750

146.747

 

6

centre urbane

164.811

 

Olt

76

comune

202.530

367.341

Sibiu

6

centre urbane

195.400

 

30

comune

81.051

276.451

 

1

centru urban

24.772

 

Teleorman

9 comune

24.503

49.275

Vâlcea

11

centre urbane

164.649

 

78

comune

207.065

371.714

 

43

centre urbane

1152948

 

TOTAL B.H.OLT

336 comune

924083

2.077.031

Caracterul fragmentat al reliefului în bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezența a numeroase forme

Caracterul fragmentat al reliefului în

bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezența a numeroase forme de relief, începând cu marile înălțimi muntoase care includ în interiorul lor largi

depresiuni intracarpatice și terminând cu

regiunile joase de câmpie.

Raportate în procente, suprafețele ocupate de aceste forme de relief sunt:

39% munți, depresiuni 18%, podișuri

15%, 13% dealuri, 15% câmpie și 4% luncă.

Reteaua hidrografica Bazinul hidrografic Olt este al patrulea dintre bazinele României având traseul cel mai

Reteaua hidrografica

Bazinul hidrografic Olt este al

patrulea dintre bazinele României având

traseul cel mai neașteptat. Datorită variațiilor mari în ceea ce privește sursele de alimentare, respectiv al suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul prezintă un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Râul Olt are un număr de 191 afluenți de ordinul I, cu o lungime de 3655 km și o suprafață de 21257 kmp.

ANALIZA REPARTIȚIEI PRECIPITAȚIILOR PRODUSE PE SUPRAFAȚA SPAȚIULUI HIDROGRAFIC OLT

PRODUSE PE SUPRAFAȚA SPAȚIULUI HIDROGRAFIC OLT Din punct de vedere climatic, bazinul hidrografic Olt se

Din punct de vedere climatic, bazinul hidrografic Olt se

încadrează în tipul de climat temperat-continental cu diverse

influențe: de la continental-moderate la atlantice în sectorul superior

zona Carpaților Orientali, Munții Curburii și Depresiunea Brașov, la

submediteraneene pentru Subcarpații Sudici și Podișul Getic, de tip

depresionar cu inversiuni de temperatură (în Depresiunea Ciucului),

de tip montan și submontan pe crestele înalte ale Carpaților

Meridionali și sudice pentru sectorul inferior zona de câmpie.

Regimul

pluvio-meteorologic

este

monitorizat

prin

intermediul unui număr de 20 stații meteorologiceRețeaua de

stații

(10 în județul Harghita,14 în județul Covasna, 19 în județul Brașov,

meteorologice

și

102

stații

pluviometrice

18

în

județul

Sibiu,

29

în

județul Vâlcea și 1 în județul Olt)Rețeaua de stații

pluviometrice

Pe ansamblul bazinului hidrografic Olt se constată o ușoară

tendință de creștere a cantităților medii anuale de precipitații mai ales

la stațiile meteorologice din bazinul inferior cu circa 20-40 mm.

Repartiția stațiilor meteorologice și pluviometrice în bazinul hidrografic Olt

ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI

Analiza regimului celor mai mari viituri înregistrate la stațiile hidrometrice din bazinul hidrografic Olt

Analiza celor mai mari viituri produse în bazinul hidrografic Olt s-a realizat prin identificarea viiturilor înregistrate în secțiunile stațiilor hidrometrice pe toată perioada de funcționare a acestora, din care s-au selectat cele mai mari 5 viituri produse după anul1965.

Analiza viiturilor prevede specificarea perioadei de producere a acestora, a valorii debitului maxim

(debitul de vârf), a duratei și formei viiturii și probabilitatea de producere a debitului maxim.

Analiza datelor arată că forma predominantă a viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Olt este monoundă 442 cazuri (98,22%), viitura cu formă pluriundă fiind înregistrată doar în 8 cazuri (1,78%).

Valorile debitelor maxime corespunzătoare viiturilor înregistrate la stațiile hidrometrice analizate din punct de vedere al probabilităților de apariție aferente fiecărei stații hidrometrice se prezintă astfel:

fiecărei stații hidrometrice se prezintă astfel: Probabilitatea de apariție Număr de cazuri < 1%

Probabilitatea de apariție

Număr de cazuri

< 1%

30

2% - 5%

140

6% - 10%

165

>10%

115

Din punctul de vedere al perioadei în care s-au

înregistrat viituri la stațiile hidrometrice din bazinul

hidrografic Olt se constată că în lunile mai-august s-

au produs cele mai multe viituri. Maximul este în

luna iulie (136 cazuri), urmată de lunile iunie 101

cazuri, mai 82 cazuri, august 57 cazuri, martie-

aprilie 22 cazuri și octombrie 15 cazuri.

Regimul hidrometric în bazinul hidrografic Olt este monitorizat prin intermediul unui număr de 104 stații

Regimul hidrometric în bazinul

hidrografic Olt este monitorizat prin intermediul unui număr de 104 stații

hidrometrice

hidrometrice distribuite astfel: 10 în județul Harghita,14 în județul Covasna, 19 în județul Brașov,18 în județul Sibiu, 31 în județul Vâlcea, 12 în județul Olt.

Rețeaua

de

stații

Repartiția stațiilor hidrometrice în bazinul hidrografic Olt

Descrierea principalelor viituri înregistrate în bazinul hidrografic Olt

În perioada 1930 - 1970 cele mai mari viituri în bazinul hidrografic Olt au avut loc în anii 1932 (aprilie) și 1948 (iunie).După anul 1970 principalele viituri s-au produs în anii: 1970 (mai), 1971 (iulie), 1972 (octombrie), 1973 (martie), 1975 (iulie), 1991 (mai-iunie, iulie), 2005 (mai, iulie-august).

1970: Inundațiile s-au produs în luna mai datorită ploilor abundente și de durată, dar și modului cum au evoluat principalele elemente meteorologice din lunile anterioare, care au depășit pragurile critice, provocând revărsarea majorității râurilor din bazinul hidrografic Olt. Precipitațiile abundente, căzute în primele patru

luni ale anului îmbibaseră solul, zăpada din munți (în volum de mai multe miliarde de mc) ce se afla în plin proces de topire, ploile mari căzute în primele cinci zile ale lunii mai și evaporația scăzută au condus la scurgerea fără pierderi a

cantităților de apă de pe versanți.

Viitura din anul 1970 cu stațiile principale unde au fost înregistrate debite maxime și zonele în care au fost înregistrate precipitații abundente

principale unde au fost înregistrate debite maxime și zonele în care au fost înregistrate precipitații abundente
1975: S-au produs inundații în luna iulie (1-10 iulie), reținându -se faptul că intensitatea maximă
1975: S-au produs inundații în luna iulie (1-10 iulie), reținându -se faptul că intensitatea maximă

1975: S-au produs inundații în luna iulie (1-10

iulie), reținându-se faptul intensitatea maximă a

căderii cantităților mari de apă s-a înregistrat în

primele 3 zile. În prima zi au fost înregistrate

cantități de precipitații în tot bazinul, maximele fiind

în bazinul mijlociu și inferior. În ziua a doua s-au

acumulat cantități mai mari în bazinul hidrografic

superior și mijlociu pe un sol deja saturat cu apă,

accelerând scurgerea către bazinul inferior,

declanșând viitura și inundarea suprafețelor din

Oltul Inferior

Viitura din anul 1975 cu stațiile principale unde au fost înregistrate debite maxime și zonele în care au fost înregistrate precipitații abundente

1991: În perioadele 26 mai - 5 iunie

1991 și 2-7 iulie 1991 pe afluenții Oltului

Inferior au căzut mari cantități de

precipitații, înregistrându-se fenomene

periculoase, respectiv creșteri mari de

debite în intervale scurte de timp. Debitele

înregistrate la principalele stații hidrometrice

din bazinul hidrografic Olt Inferior au fost:

160 mc/s la s.h. Strejești pe râul Mamu, 209

mc/s la s.h. Căzănești pe râul Cungrea

Mică; 125 mc/s la s.h. Pleșoiu pe râul Beica;

385 mc/s la s.h. Băbeni pe râul Bistrița;

1190 mc/s la s.h. Balș pe râul Olteț.

Probabilitatea de depășire a debitelor

înregistrate pe afluenți a fost între 0,2-2%.

Viitura din anul 1991 cu stațiile principale unde au fost înregistrate debite maxime și zonele în care au fost înregistrate precipitații abundente

principale unde au fost înregistrate debite maxime și zonele în care au fost înregistrate precipitații abundente
2005: În iulie-august 2005 au fost înregistrate cantită ț i mari de precipita ț ii
2005: În iulie-august 2005 au fost înregistrate cantită ț i mari de precipita ț ii

2005: În iulie-august 2005 au fost înregistrate

cantități mari de precipitații în tot bazinul, înregistrându-

se fenomene periculoase cu preponderență pe afluenții

Oltului din bazinul inferior. Debitele înregistrate la unele

stații hidrometrice au fost: 123 mc/s la s.h. Șercaia pe

râul Șercaia; 161 mc/s la s.h. Oteșani pe râul Luncavăț;

158 mc/s la s.h. Păușești pe râul Otăsău; 129 mc/s la

s.h. Câmpu Mare pe râul Cungra Mare; 947 mc/s la s.h.

Balș pe râul Olteț; 424 mc/s la s.h. Măciuca pe râul

Cerna;152 mc/s la s.h. Reșca pe râul Teslui.

Probabilitatea de depășire a debitelor înregistrate

pe afluenți a fost între 0,1-2%.

Viitura din anul 2005 cu stațiile principale unde au fost înregistrate debite maxime și zonele în care au fost înregistrate precipitații abundente

ESTIMAREA CALITATIVĂ A MODIFICĂRILOR MORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE ALE PRINCIPALELOR CURSURI DE APĂ. MOBILITATEA CURSURILOR DE APĂ.

EROZIUNI, COLMATĂRI. ACŢIUNI ANTROPICE

CURSURILOR DE APĂ. EROZIUNI, COLMATĂRI. ACŢIUNI ANTROPICE Fenomenele de eroziune și transport de aluviuni sunt în

Fenomenele de eroziune și transport de aluviuni sunt în strânsă legătură cu structura și tipurile de sol pe de o parte, iar de cealaltă cu viteza de curgere a apei, ceea ce face ca cele două procese fie ciclice în funcție de

apariția viiturilor. Evidențierea modificărilor morfologice

ale albiilor minore ale râurilor implică o monitorizare pe

o perioadă îndelungată de timp. Estimarea modificărilor morfologice ale albiilor minore ale principalelor cursuri de apă din spațiul hidrografic Olt s-a realizat pe baza măsurătorilor efectuate în secțiunile stațiilor hidrometrice, acolo unde acestea nu au suferit modificări.

Pe baza cheilor limnimetrice valabile în perioada

înregistrării principalelor viituri de-a lungul timpului (1970, 1972, 1975, 1981, 1982, 1988, 1991, 1995, 2005), au fost determinate nivelurile apei corespunzătoare debitului mediu multianual.

La nivelul spațiului hidrografic Olt, 43 stații

hidrometrice prezintă tendință de eroziune și 44 tendință

de aluvionare. Monitorizarea transportului de sedimente pe cursurile de apă se face într-un număr de 48 secțiuni (posturi hidrometrice) din cele 104 în care se face în mod regulat monitorizarea parametrilor regimului hidrologic al apelor de suprafață.

INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE DIRECTE PRODUSE ÎN ULTIMI 35 DE ANI DE CĂTRE INUNDAȚII. CAUZE CARE AU CONTRIBUIT LA CREȘTEREA PAGUBELOR

In ceea ce priveste analiza pagubelor înregistrate în bazinul hidrografic Olt din perioada 1998-2007, ca urmare a inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, aceasta a fost realizată pe baza datelor din Rapoartele de Sinteză întocmite de către Prefecturile Județelor Olt, Vâlcea, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și Rapoartele Informative întocmite de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență.

În perioada analizată în bazinul hidrografic Olt, din totalul de 375 localități (comune, orașe și municipii), au fost afectate de inundații un număr de 175 localități. Numărul total de localități afectate de inundații din principalele grupe de subbazine hidrografice componente

ale bazinului hidrografic Olt în perioada analizată se prezintă astfel:

hidrografic Olt în perioada analizată se prezintă astfel: În perioada analizată pagubele valorice produse de

În perioada analizată pagubele valorice produse de viituri pe întreaga suprafață a bazinului hidrografic

Olt au fost de circa 64,84 mil. euro. Din acestea 65,1% s-au înregistrat în anul 2005 (circa 42,2 mil. euro),

13,7% în anul 2007 (circa 8,9 mil. euro), 9,3% în anul 1998 (circa 6 mil. euro) și 5,5% în anul 2006 (circa 3,6

mil. euro).

Paguba totală de 64,84 mil. euro înregistrată în bazinul hidrografic Olt în perioada 1998-2007 se
Paguba totală de 64,84 mil. euro înregistrată în bazinul hidrografic Olt în perioada 1998-2007 se

Paguba totală de 64,84 mil. euro înregistrată în bazinul hidrografic Olt în perioada 1998-2007 se poate împărți procentual pe tipuri de pagube.

înregistrată în bazinul hidrografic Olt în perioada 1998-2007 se poate împărți procentual pe tipuri de pagube.
Se remarcă procentul ridicat (28%) în ceea ce privește drumurile (circa 18,3 mil. euro), procentele

Se remarcă procentul ridicat (28%) în ceea ce privește drumurile (circa 18,3 mil. euro), procentele aproximativ egale pentru poduri și alte pagube (13,8 mil. euro, respectiv 13,5 mil. euro) și cel de 12% pentru terenuri (8,06 mil. euro), în timp ce casele au înregistrat un procent de 6% (circa 5,16 mil. euro).

Ponderea diferitelor categorii de pagube valorice înregistrate între anii 1998-2007 în principalele județe componente, raportate la totalul pentru fiecare categorie din bazinul hidrografic Olt se prezinta

astfel:

categorie din bazinul hidrografic Olt se prezinta astfel: Pe suprafața bazinului hidrografic Olt în perioada

Pe suprafața bazinului hidrografic Olt în perioada 1998-2007, au fost înregistrate un număr de 528 de

raportări de astfel de fenomene periculoase. În această perioadă sursele de risc la inundații predominante în

bazinul hidrografic Olt au fost revărsările cursurilor de apă și scurgerile de pe versanți. Repartiția celor 528

cazuri de manifestare a acestor surse de risc și repartizarea lor din punct de vedere administrativ se prezintă

astfel:

Clasarea lor funcție de numărul de raportări de pagube provocate de inundații ( frecvența de
Clasarea lor funcție de numărul de raportări de pagube provocate de inundații ( frecvența de
Clasarea lor funcție de numărul de raportări de pagube provocate de inundații ( frecvența de

Clasarea lor funcție de numărul

de raportări

de pagube provocate

de inundații

(frecvența de inundare a localităților) cu poziționarea acestora se prezintă astfel.

 Majoritatea inundațiilor au fost raportate în lunile mai-iunie-iulie-august, dar și în lunile de primăvară

Majoritatea inundațiilor au fost raportate în lunile mai-iunie-iulie-august, dar și în lunile de primăvară martie-aprilie.

Principalele surse de risc, generatoare de pagube, în cadrul bazinului hidrografic Olt, în perioada analizată, au fost reprezentate de

revărsările cursurilor de apă și scurgerile

torențiale de pe versanți.

Au fost raportate pe ansamblu la nivelul întregului bazin hidrografic Olt următoarele pagube fizice:

avarierea/distrugerea unui număr de 109 obiective socio-economice (școli,

dispensare, obiective economice, culturale,

de cult), a 1.173 km drumuri comunale, 53 km drumuri județene, 22 km drumuri naționale, un număr de 4.024 case avariate și 199 distruse, 2.764 anexe gospodărești avariate și 118 distruse, 388 de poduri și

295 de podețe, avarii/accidente la 14 baraje,

avarii/accidente la 84 lucrări hidrotehnice,

22 km dig, 76 km lucrări de apărări de mal/consolidări, afectarea a 25.451 ha

terenuri agricole, 3.750 ha pășuni și fânețe, 180 km rețele electrice, 51 km rețele telefonice și 49 km rețele de alimentare cu

apă/canalizare.

SISTEMUL ACTUAL DE PROTECȚIE A POPULAȚIEI ȘI A BUNURILOR ÎMPOTRIVA

INUNDAȚIILOR. APRECIEREA GRADULUI ACTUAL DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR

Lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor din spațiul hidrografic Olt cuprind în principal

următoarele tipuri de lucrări:

lacuri de acumulare;

îndiguiri și regularizări;

lucrări pentru protecția albiilor și malurilor;

derivații.

Lucrările de îndiguire și regularizare, acumulările permanente și nepermanente, derivațiile de ape

mari executate până în prezent, au scos de sub efectul inundațiilor, pe ansamblul bazinului hidrografic Olt,

245 localități, 11.700 gospodării, 65.500 ha teren din care 57.400 ha teren agricol, 300 obiective social- economice și 200 agenți economici, 660 km de drumuri naționale, județene și comunale, 93 km cale ferată etc. Concentrarea acestor lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor este preponderentă în bazinul superior al râului Olt.

Lacuri de acumulare

În prezent, pe teritoriul bazinului hidrografic Olt sunt realizate un număr de 164 baraje din care 42

sunt încadrate în categoriile A+B și 122 sunt încadrate în categoriile C+D. Din cele 164 acumulări, 144 sunt permanente, iar 20 sunt nepermanente.

Îndiguiri și regularizări. Lucrări pentru protecția albiilor și malurilor

Analizând lucrările de îndiguire, regularizare și pentru protecția albiilor și malurilor existente în spațiul hidrografic Olt, rezultă o lungime totală de circa 1.089 km diguri, circa 885 km regularizări și circa 292 km lucrări pentru protecția albiilor și malurilor .

1.089 km diguri, circa 885 km regularizări și circa 292 km lucrări pentru protecția albiilor și

În general cursurile de apă amenajate din bazinul hidrografic Olt prezintă un grad ridicat de amenajare al

albiilor, acesta ajungând în unele cazuri pana la 80-85% din lungimea naturală a cursurilor de apă

respective (de exemplu Râul Olt, Râul Negru, Homorodul Mare, Hârtibaciu, Covasna, Fișag), gradul mediu de amenajare al albiilor la nivelul bazinului hidrografic fiind de circa 20%.

Derivații

În bazinul hidrografic Olt, dintr-un număr de 8 derivații în administrarea A.B.A. Olt, doar două au rolul de apărare împotriva inundațiilor:

- Canal Vârghiș – folosința principală: alimentare cu apă și asigurarea debitului de servitute (L = 5,0 km, Q = 0,15 mc/s);

- Derivație pârâul Covasna – folosința principală: alimentare cu apă potabilă

(L = 15,4 km, Q = 0.,5 mc/s);

-

Canal Timiș – folosința principală: alimentare cu apă industrială (L = 17,0 km, Q = 0,8 mc/s);

 

-

Canal Vulcănița – folosința principală: alimentarea cu apă potabilă (L = 24,0 km, Q = 2,0 mc/s);

-

Derivația Codlea rol de apărare împotriva inundațiilor (L = 2,0 km,

Q

= 4,0 mc/s);

-

Derivația Berivoi rol de apărare împotriva inundațiilor (L = 4,0 km,

Q

= 140 mc/s la asigurarea de 0,1%);

-

Derivație Ipotești – folosința principală:

alimentare

cu

apă

irigații

(L

=

9,0

km,

Q = 25,0 mc/s);

- Derivație Drăgănești – folosința principală: irigații (L = 12,0 km, Q = 21,6 mc/s).

SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ DIN BAZIN

Amenajările de gospodărirea resurselor de apă din spațiul hidrografic Olt au avut în vedere:

acoperirea cerinței de apă pentru centrele populate, industriale și alte folosințe;

protecția calității surselor de apă;

combaterea efectelor distructive ale apelor;

valorificarea potențialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă din bazin;

corectarea formațiunilor torențiale, împăduriri;

asigurarea cerințelor ecologice și de sănătate ale populației etc.

Amenajări hidroenergetice

Amenajări hidrotehnice cu o singură folosință (alta decât producerea de energie electrică sau atenuarea viiturilor)

Amenajări hidrotehnice având două folosințe(altele decât atenuarea viiturilor)

Amenajări hidrotehnice având mai mult de două folosințe(altele decât atenuarea viiturilor)

Amenajări hidrotehnice pentru asigurarea disponibilului la sursele de apă (altele decât barajele și lacurile de acumulare cu folosințe multiple ce includ și alimentarea cu apă)

Amenajări pentru irigații

Amenajări pentru piscicultură/acvacultură

Amenajări pentru satisfacerea cerințelor de apă ale altor folosințe (turism, agrement, peisaj)

Amenajări pentru reducerea eroziunii solului

Amenajări pentru reducerea excesului de umiditate

CARACTERIZAREA GENERALĂ A UTILIZĂRII TERENURILOR DIN SPAȚIUL HIDROGRAFIC OLT.

IDENTIFICAREA SCHIMBĂRILOR PRODUSE ÎN FOLOSIREA TERENURILOR, COORDONAREA ȘI

FORMA LOR. SUPRAFEȚE EXPUSE EROZIUNII SOLULUI DE SUPRAFAȚĂ ȘI DE ADÂNCIME.

SCURGERI PE VERSANȚI, ALUNECĂRI DE TEREN. TENDINȚE.

Situația utilizării terenurilor în bazinul

hidrografic Olt pe categorii și clase de

folosință conform Corine Land Cover se

prezintă în continuare:

Terenurile agricole ocupă 48,645% din suprafața totală a bazinului hidrografic Olt,

respectiv 1.169.692 ha din care cele mai multe

au folosință de teren arabil pe 578.367 ha și pășuni și fânețe 422.747 ha.

ha din care cele mai multe au folosință de teren arabil pe 578.367 ha și pășuni
ha din care cele mai multe au folosință de teren arabil pe 578.367 ha și pășuni

Pădurile ocupă 48,285% din suprafața totală a bazinului hidrografic Olt, respectiv 920.570 ha, din care majoritare sunt pădurile de

foioase pe 608.033 ha.

care majoritare sunt pădurile de foioase pe 608.033 ha. Terenurile intravilane ocupă 5,116% din suprafața
care majoritare sunt pădurile de foioase pe 608.033 ha. Terenurile intravilane ocupă 5,116% din suprafața

Terenurile intravilane ocupă 5,116%

din suprafața totală a bazinului hidrografic Olt, respectiv 123.010 ha. Aceste terenuri

sunt în general acoperite cu construcții,

anexe și utilități ale construcțiilor rezidențiale, industriale, social-culturale, platforme și rețele de transport, rețele utilitare, zone de agrement. În intravilan atât în zona rurală, dar mai ales în zonele urbane, fenomenele de

eroziune a solului sunt în general controlate.

Terenurile și pășunile naturale ocupă

6,553% din suprafața totală a bazinului

hidrografic Olt, fiind constituite din terenuri cu

vegetație naturală rară, slab productive agricol

sau chiar neproductive, unele fiind situate în

intravilan, în agricol sau în pădure.

fiind situate în intravilan, în agricol sau în pădure . Apele și zonele umede ocupă 1,401%
fiind situate în intravilan, în agricol sau în pădure . Apele și zonele umede ocupă 1,401%

Apele și zonele umede ocupă 1,401% din suprafața totală a bazinului hidrografic Olt, respectiv 33.694 ha. Din această suprafață cel mai mult o reprezintă luciul de ape al acumulărilor de 17.621 ha.

Starea de eroziune a re ț elei hidrografice rezultă din criteriul toren ț ialită ț

Starea de eroziune a rețelei hidrografice rezultă din criteriul torențialității în funcție de debitul lichid specific cu asigurarea de 1% și debitul solid specific mediu anual. Starea de afectare a suprafeței terenului se exprimă prin indicatorii (gradele de libertate ale evoluției ravenelor)), care pun în evidență și permit prognozarea evoluției formațiunilor torențiale în adâncime.

Producția de aluviuni provenită din eroziunea de adâncime la nivelul bazinului hidrografic Olt este

sistematizată în tabelul următor:

B.H. OLT

Supraf.

Lung.

fir.

L totală (km)

Volum

total

 

(ha)

val.

   
 

(km)

agricol

silvic

(t/an)

TOTAL GENERAL

1360300

2548

9121,74

1852

6971566,5

Situația centralizatoare la nivelul bazinului hidrografic Olt privind evoluția formațiunilor eroziunii în

adâncime sub toate formele de manifestare se prezintă astfel:

           

Ravene

foarte active

L

tot

Ravene

Ravene

cu alunecări

B.H.OLT

Suprafață

(ha)

agricol

(km)

Ogașe

(km)

active

(km)

foarte

active

(km)

sau

prăbușiri de

maluri

(km)

TOTAL GENERAL

1360300

9383,6

4125,71

3157,29

1513,58

585,27

Având în vedere faptul circa jumătate din suprafață bazinului hidrografic Olt este situată pe terenuri în pantă, unde procesele de degradare prin alunecări asociate cu eroziune se manifestă în diferite grade de intensitate, caracteristica generală a suprafețelor terenurilor degradate prin alunecări active, semi-stabilizate și stabilizate cu potențial mare de reactivare constă în faptul că, acestea se regăsesc pe versanții cu exces de umiditate și inclinare de peste 12%.

Extrapolând rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate în bazinele hidrografice

reprezentative la nivelul suprafețelor agricole aparținând unităților administrative din cadrul bazinului hidrografic Olt, centralizatorul estimativ al terenurilor agricole neamenajate, cu potențial de degradare prin alunecări, se prezintă astfel:

Proces de

degradare

Alunecări

active

(mii ha)

Alunecări

semi

stabilizate

(mii ha)

Alunecări

stabilizate cu

potențial de

alunecare

Prăbușiri de

maluri în

rețeaua

torențială

Scurgeri

noroioase

(mii ha)

(mii ha)

(mii ha)

Total B.H. Olt

3,10

7,53

13,15

3,03

0,58

În bazinul hidrografic Olt sunt executate 93 de amenajări de combatere a eroziunii solului, care

însumează o suprafață totală amenajată de 193.410 ha. De asemenea sunt amenajări de combatere a

eroziunii solului de adâncime, pe 881,4 km văi și ravene, situate în 61 de amenajări.

Amenajările de combatere a eroziunii solului de suprafață și de adâncime în bazinul hidrografic Olt,

sunt exploatate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, prin filialele județene: Harghita, Covasna,

Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș și Olt.

În bazinul hidrografic Olt sunt amenajate 73 sisteme de desecare, care însumează o suprafață totală amenajată de 229.590 ha. Amenajările de desecare în bazinul hidrografic Olt sunt exploatate de Agenția

Națională de Îmbunătățiri Funciare, prin filialele județene: Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș și

Olt. Suprafață totală amenajată cu lucrări de desecare este repartizată după cum urmează:

- sisteme de desecare de sine stătătoare – 45 sisteme, cu o suprafață de 128.607 ha;

- sisteme de desecare în amenajări complexe (desecări și combaterea eroziunii solului) 18 sisteme, cu

o suprafață de 52.882 ha;

-

sisteme de desecare în amenajări complexe (irigații și desecări) – 6 sisteme, cu o suprafață de 11.256

ha;

sisteme de desecare în amenajări complexe (irigații, desecări și combaterea eroziunii solului) 4 sisteme, cu o suprafață de 36.845 ha.

-

Amenajările de desecare corelate cu lucrările de îndiguire și regularizare determină diminuarea efectelor dăunătoare ale apelor mari și reducerea excesului de umiditate.

Lungimea totală a canalelor de desecare din bazinul hidrografic Olt este de 8.398,127 km, repartizată după cum urmează:

- în sisteme de desecare de sine stătătoare – 3.272,376 km canale de desecare;

- în sisteme de desecare în amenajări complexe (desecări și combaterea eroziunii solului)

2.335,456 km canale de desecare;

- în sisteme de desecare în amenajări complexe (irigații și desecări) – 1.984,200 km canale de

desecare;

- în sisteme de desecare în amenajări complexe (irigații, desecări și combaterea eroziunii solului)

806,095 km canale de desecare.

Întru-un număr de 17 amenajări de combaterea eroziunii solului și desecare din județele Brașov, Covasna și Harghita, au fost executate de-a lungul timpului lucrări de drenaj subteran. Lungimea totală a rețelei de drenaj este de 925.651 m, repartizată astfel: drenuri colectoare 296.018 m si drenuri absorbante 629.633 m. Evacuarea apelor în emisari se face prin stații de pompare pe 2.020 ha și gravitațional pe 227.570 ha.

INUNDABILITATEA ACTUALĂ A TERITORIULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT

LA VIITURI CU DEBITE AVÂND PROBABILITĂȚI DE DEPĂȘIRE DE 10%, 1%, 0,5% ŞI 0,2%

Inundabilitatea actuală a teritoriului spațiului hidrografic Olt la viituri cu debite având probabilitățile de depășire de 10%, 1%, 0,5% și 0,2% s-a realizat pe toate cele 497 râuri nominalizate în cadrul proiectului.

Pentru determinarea hărților de inundabilitate și cunoașterea vulnerabilității la inundații s-au realizat pe sectoarele cursurilor de apă identificate ca potențial inundabile, modelări hidraulice unidimensionale (1D) pentru 8.517 km și bidimensionale (2D) pentru 220 km conform tabelului următor:

   

Lungimea cursului de apă (km)

MODELARE

MODELARE

Curs de apă PRINCIPAL

AFLUENȚI

hidraulică 2D

hidraulică 1D

L(km)

L(km)

OLT

 

615

50

565

 

Ordinul I,II, III, IV,V

8.020

170

7.850

B.H. OLT

 

8.635

220

8.415

Afluenți DUNARE

Ordinul I,II

102

-

102

B.H. DUNARE

 

102

-

102

TOTAL B.H. OLT

       

(cursuri de apa aflate în

8.737

220

8.517

administrarea ABA Olt)

În cadrul P.P.P.D.E.I. în bazinul hidrografic Olt au fost efectuate modelări hidraulice unidimensionale (1D) și bidimensionale (2D) și s-au obținut hărți de hazard la inundații corespunzătoare debitelor maxime cu probabilitățile de depășire de 10%, 1%, 0,5% și 0,2%, pentru un număr de 497 de râuri în lungime de 8.737 km.

Cursuri de apă aflate în administrarea ABA Olt pentru care au fost realizate hărți de
Cursuri de apă aflate în administrarea ABA Olt pentru care au fost realizate hărți de
Cursuri de apă aflate în administrarea ABA Olt pentru care au fost realizate hărți de
Cursuri de apă aflate în administrarea ABA Olt pentru care au fost realizate hărți de
Cursuri de apă aflate în administrarea ABA Olt pentru care au fost realizate hărți de

Cursuri de apă aflate în administrarea ABA Olt pentru

care au fost

realizate hărți de inundabilitate

Componenta 1 – Elaborare Hărți de hazard din cadrul proiectului " Plan pentru prevenirea, protecția

Componenta 1 Elaborare Hărți de hazard din cadrul proiectului "Plan pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din spațiul hidrografic Olt", a avut ca rezultate următoarele:

-Baza de date topogeodezică și spațială (GIS) Modelul numeric al terenului aferent spațiului hidrografic Olt, pe diferite grade de precizie, profile transversale, relevee la structurile inginerești, etc. -Date necesare construirii bazei de date hidrologice constând în principal în date referitoare la scurgerea maximă înregistrată de-a lungul timpului, date privind valorile debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire precum și elementele caracteristice undelor de viitură sintetice în principalele secțiuni de calcul. -Modelele hidraulice de calcul pentru simularea scurgerii apelor în perioadele de ape mari. -Hărțile de hazard la inundații corespunzătoare debitelor cu probabilitățile de depășire de 10%, 1%, 0,5% și 0,2%.

În funcție de pericolul de inundații cunoscut/estimat pe baza datelor referitoare la inundațiile semnificative precedente au fost stabilite gradele de precizie pe care trebuie le asigure modelul digital altimetric al terenului; astfel zonele încadrate la pericol mare de inundare au fost stabilite ca zone de precizie A (8737 km râuri – suprafața aferentă 13535 kmp precizie altimetrica +/- 15 cm), iar restul zonelor de precizie B (suprafață aferentă 11314 kmp precizie altimetrica medie +/- 50 cm).

Pentru determinarea hărților de hazard la inundații (inundabilitate), s-au desfășurat activități de modelare

hidrodinamică, în acest proces fiind integrate datele rezultate din modelarea hidrologică, rezultatele lucrărilor de ridicare topografică (planuri de situație, profile transversale și relevee) și date de intrare cu specific hidrologic (debitele maxime cu asigurări de 0,2%, 0,5%, 1% și 10%). Modelarea hidrodinamică s-a executat 2D numai în zonele de aglomerare urbană și cu risc foarte ridicat de inundații (220 km), iar modelarea 1D pe restul sectoarelor de râuri încadrate la pericol mare de inundare zone de precizie A (analiza preliminara asupra subbazinelor hidrografice componente demonstrând insuficiența amenajărilor pe râurile mici, cu viituri rapide și regim torențial) – 8517 km.

ANALIZA CRITICĂ A CAPACITĂȚILOR DE TRANSPORT A DEBITELOR LICHIDE ȘI SOLIDE DE CĂTRE PODURI ȘI PODEȚE AMPLASATE PE CURSURILE DE APĂ

Una din cauzele producerii inundațiilor datorate unor cauze antropice este aceea a existenței unor poduri

și podețe dimensionate necorespunzător, a existenței vegetației abundente în albia minora și/sau blocarea

secțiunilor de scurgere respective cu plutitori.

La nivelul bazinului hidrografic Olt din totalul de 4.804 poduri și podețe analizate în cadrul modelărilor

hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a constatat aproximativ

70% nu pot tranzita în siguranță aceste debite.

70% nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul

Situația podurilor și

podețelor analizate în cadrul

modelărilor hidraulice, din

punct de vedere al capacității de transport a debitelor maxime cu probabilitatea de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare se prezintă astfel:

Poziționarea podurilor și podețelor (DN, DJ,CF) subdimensionate care se manifestă ca surse

de risc la inundație în

ipoteza în care prin albie se tranzitează un debit maxim cu probabilitatea de depășire de 1%

risc la inundație în ipoteza în care prin albie se tranzitează un debit maxim cu probabilitatea

Județul HARGHITA

Județul HARGHITA La nivelul județului Harghita din totalul de 604 poduri și podețe (DN, DJ, DC

La nivelul județului Harghita din totalul de 604 poduri și podețe (DN, DJ, DC și CF) analizate în

cadrul modelărilor hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a constatat aproximativ 76% (461) nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Dintre acestea 13 sunt

pe căi ferate, 19 sunt pe drumuri naționale, 53 pe drumuri județene și 376 pe drumuri comunale și

terțiare.

județene și 376 pe drumuri comunale și terțiare . Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul

Situația podurilor și podețelor analizate în

cadrul calculelor hidraulice, din punct de vedere

al capacității de transport al debitelor maxime cu

probabilitatea de depășire de 1%, pe categorii de

căi de rulare la nivelul județului Harghita, se

prezintă astfel:

de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare la nivelul județului Harghita, se prezintă

Județul COVASNA

Județul COVASNA La nivelul județului Covasna din totalul de 565 poduri și podețe (DN, DJ, DC

La nivelul județului Covasna din totalul de 565 poduri și podețe (DN, DJ, DC și CF) analizate în cadrul modelărilor hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a constatat 67% (376) nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Dintre acestea 8 sunt pe căi ferate, 20 sunt pe drumuri naționale, 28 pe drumuri județene și 320 pe drumuri comunale și terțiare.

județene și 320 pe drumuri comunale și terțiare . Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul

Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul calculelor hidraulice, din punct de

vedere al capacității de transport al debitelor maxime cu probabilitatea de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare la nivelul

județului Covasna, se prezintă astfel:

de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare la nivelul județului Covasna, se prezintă

Județul BRAȘOV

Județul BRAȘOV La nivelul județului Brașov din totalul de 1.223 poduri și podețe (DN, DJ, DC

La nivelul județului Brașov din totalul de 1.223 poduri și podețe (DN, DJ, DC și CF) analizate în cadrul modelărilor hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a constatat 76% (934) nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Dintre acestea 23 sunt pe căi ferate, 11 sunt pe drumuri naționale, 64 pe drumuri județene și 836 pe drumuri comunale și terțiare.

județene și 836 pe drumuri comunale și terțiare . Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul

Situația podurilor și podețelor

analizate în cadrul calculelor hidraulice,

din punct de vedere al capacității de

transport al debitelor maxime cu

probabilitatea de depășire de 1%, pe

categorii de căi de rulare la nivelul

județului Brașov, se prezintă astfel:

Județul SIBIU

Județul SIBIU La nivelul județului Sibiu din totalul de 639 poduri și podețe (DN, DJ, DC

La nivelul județului Sibiu din totalul de 639 poduri și podețe (DN, DJ, DC și CF) analizate în cadrul modelărilor hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a constatat 74% (472) nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Dintre acestea 12 sunt pe căi ferate, 8 sunt pe drumuri naționale, 31 pe drumuri județene și 421 pe drumuri comunale și terțiare.

județene și 421 pe drumuri comunale și terțiare . Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul

Situația podurilor și podețelor analizate

în cadrul calculelor hidraulice, din punct de

vedere al capacității de transport al debitelor

maxime cu probabilitatea de depășire de 1%,

pe categorii de căi de rulare la nivelul

județului Sibiu, se prezintă astfel:

de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare la nivelul județului Sibiu, se prezintă

Județul VÂLCEA

Județul VÂLCEA La nivelul județului Vâlcea din totalul de 1.113 poduri și podețe (DN, DJ, DC

La nivelul județului Vâlcea din totalul de 1.113 poduri și podețe (DN, DJ, DC și CF) analizate în cadrul modelărilor hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a constatat 58%

(649) nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Dintre acestea 8 sunt pe căi ferate, 16 sunt pe drumuri naționale,

35 pe drumuri județene și 590 pe drumuri comunale și terțiare.

Situaţia capacităţii de transport a debitului cu probabilitatea de depăşire de 1 % a podurilor
Situaţia capacităţii de transport a debitului cu probabilitatea de depăşire de 1 %
a podurilor şi podeţelor analizate in judetul Vâlcea
1%
3%
464
58%
42 %
53%
1%
Corespunzatore
pod DN subdimensionat
pod DJ subdimensionat
pod DC subdimensionat
pod CF subdimensionat

Situația podurilor și podețelor analizate în

cadrul calculelor hidraulice, din punct de

vedere al capacității de transport al debitelor

maxime cu probabilitatea de depășire de 1%,

pe categorii de căi de rulare la nivelul județului

Vâlcea, se prezintă astfel:

de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare la nivelul județului Vâlcea, se prezintă

Județul OLT

Județul OLT La nivelul județului Olt din totalul de 660 poduri și podețe (DN, DJ, DC

La nivelul județului Olt din totalul de 660 poduri și podețe (DN, DJ, DC și CF) analizate în cadrul modelărilor hidraulice, corespunzător debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, s-a

constatat 74% (491) nu pot tranzita în siguranță aceste debite. Dintre acestea 9 sunt pe căi ferate, 10

sunt pe drumuri naționale, 51 pe drumuri județene și 421 pe drumuri comunale și terțiare.

județene și 421 pe drumuri comunale și terțiare . Situația podurilor și podețelor analizate în cadrul

Situația podurilor și podețelor

analizate în cadrul calculelor

hidraulice, din punct de vedere al

capacității de transport al debitelor

maxime cu probabilitatea de depășire

de 1%, pe categorii de căi de rulare

la nivelul județului Olt, se prezintă

astfel:

probabilitatea de depășire de 1%, pe categorii de căi de rulare la nivelul județului Olt, se

EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAŢII PROVOCATE DE VIITURI RAPIDE. IDENTIFICAREA

CURSURILOR DE APĂ PE CARE SE PRODUC VIITURI RAPIDE. REGIONALIZĂRI

CARACTERISTICE.LOCALITĂŢI ŞI POPULAŢIE EXPUSĂ

În bazinele hidrografice mici cu timp de concentrare mai mic de 6 ore, ploile torențiale de mare

intensitate, pot conduce la formarea de viituri rapide. Aceste viituri pot surveni și în condițiile unor ploi

generalizate, care local au pe o perioadă scurtă (2-3 ore sau chiar mai puțin) intensități deosebite.

Prin rapiditatea cu care se desfășoară, viiturile rapide provoacă în special pagube materiale dar și pierderi de vieți omenești. Se disting următoarele tipuri de viituri rapide, generate de ploi torențiale:

viituri rapide în bazine naturale;

viituri în zone urbane ca urmare a precipitațiilor căzute pe suprafața orașelor sau pe versanții limitrofi și a

depășirii capacității de evacuare a rețelei de canalizare.

Gradul de severitate al viiturilor rapide este amplificat în cazul în care versanții au suferit despăduriri masive, terenurile agricole sunt lucrate în lungul pantei sau în situațiile în care în bazine cu relief accidentat au intervenit urbanizări pe suprafețe foarte mari.

Pentru studiul viiturilor rapide din bazinul hidrografic Olt au fost selectate stațiile hidrometrice cu suprafețe

de recepție

de

63 stații hidrometrice.

Pentru fiecare din aceste stații, în fiecare an din perioada analizată s-au extras viiturile înregistrate cu debit maxim mai mare decât debitul corespunzător cotelor de apărare, selectându-se apoi dintre acestea,

viiturile

de

6-8 ore. Pe ansamblul bazinului hidrografic Olt s-au înregistrat viituri rapide la 40 stații hidrometrice. Pe 23 de râuri din cele 63 de râuri pe care sunt amplasate stații hidrometrice în bazinul hidrografic Olt nu s-au înregistrat viituri rapide.

Analizând datele, la nivelul bazinului hidrografic Olt, numărul cel mai mare de viituri rapide înregistrate în perioada 1953-2010, la o stație hidrometrică, este de 20 pe râul Olteț la stația hidrometrică Nistorești

mai

mici

de

200

km²,rezultând

un

număr

cu

timp

de

creștere

mai

mic

Din punct de vedere al perioadei de apariție, cele mai multe viituri rapide au fost
Din punct de vedere al perioadei de apariție, cele mai multe viituri rapide au fost
Din punct de vedere al perioadei de apariție, cele mai multe viituri rapide au fost
Din punct de vedere al perioadei de apariție, cele mai multe viituri rapide au fost
Din punct de vedere al perioadei de apariție, cele mai multe viituri rapide au fost

Din punct de vedere al perioadei de apariție, cele mai multe viituri rapide au fost înregistrate în perioada mai-august (perioada de maximă vegetație) cu un vârf în luna iulie de 41 de cazuri.

vegetație) cu un vârf în luna iulie de 41 de cazuri. Distribuția spațială a stațiilor hidrometrice

Distribuția spațială a stațiilor hidrometrice care controlează suprafețe de bazin mai mici de 200

kmp, la care s-au înregistrat viituri rapide, se prezintă astfel:

Distribuţia în timp a apariţiei numărului de viituri rapide înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul
Distribuţia în timp a apariţiei
numărului de viituri rapide înregistrate la
staţiile hidrometrice din bazinul
hidrografic Olt cu suprafeţe mai mici de
200 kmp, prezintă tendinţă de creştere.

In bazinul hidrografic Olt, un număr

de 113 localități sunt posibil a fi afectate

de inundații generate de viituri rapide rezultand o populație expusă de circa 171.954 locuitori.

EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII PROVOCATE DE REVĂRSAREA CURSURILOR

DE APĂ

Inundațiile provocate de revărsarea apelor, sunt generate în principal de:

Caracterul torențial al precipitațiilor și al scurgerilor de pe versanți la care se adaugă intensificarea proceselor morfologice din albiile cursurilor de apă

Capacitatea redusă de tranzitare a debitelor maxime prin albia minoră .

Despăduriri masive pentru exploatarea masei lemnoase.

Depășirea capacității de transport a secțiunii podurilor și podețelor atât datorită subdimensionării

cât și datorită obturării secțiunilor de scurgere cu materiale lemnoase, deșeuri sau reziduuri depozitate în albia râurilor sau antrenate de pe versanți.

Întreținerea necorespunzătoare a albiilor cursurilor de apă în special în zona podurilor și a

localităților (neefectuarea lucrărilor de decolmatare și defrișare a vegetației din albia minoră precum și

depozitarea gunoaielor în albiile minoră și majoră).

Întreținerea necorespunzătoare și nereabilitarea lucrărilor de apărare deteriorate în timpul viiturilor

Lucrări de îndiguire deversate datorită depășirii capacității de transport sau subdimensionării.

Dezatenuarea produsă prin lucrări de îndiguire pe lungimi mari fără măsuri suplimentare privind

preluarea acestor efecte. Rolul determinant în formarea viiturilor din bazinul hidrografic Olt revine ploilor generale de scurtă durată, sau topirii zăpezilor combinată cu precipitații sub formă lichidă.

Marea majoritate a precipitațiilor mari, cu implicații asupra inundațiilor se înregistrează de regulă în sezonul cald, din luna mai până în august.

Iarna, numai cu totul excepțional, ca urmare a încălzirii bruște a vremii până la altitudini înalte, a

precipitațiilor lichide în cantități apreciabile și a topirii stratului de zăpadă, în baza unor coeficienți de scurgere

ridicați datorați unui sol îmbibat cu apă, debitele râurilor cresc brusc, apărând astfel de fenomene.

În ultimii 30 de ani, atât pe cursul principal al râului Olt, cât și pe afluenți, s-au înregistrat debite maxime cu valori apreciabile, producându-se pagube importante datorită inundațiilor, atât obiectivelor economice- sociale din teritoriu, cât și lucrărilor de apărare existente.

În urma analizei cu privire la caracteristicile inundațiilor din perioada 1980-2005 (Q max , probabilitatea de depășire a debitelor maxime înregistrate, pagube produse) și modul de comportare a lucrărilor de apărare

existente, se constată că zonele rămase inundabile există atât pe tronsoanele amenajate cât și pe cele

neamenajate.

Evaluarea preliminară a riscului la inundații provocate de revărsarea cursurilor de apă s-a realizat pornind de la analiza vulnerabilității la inundații a râurilor din bazinul hidrografic Olt, care au făcut obiectul P.P.P.D.E.I. Conform țintelor prevăzute în Strategia națională de management a riscului

la inundații pe termen mediu și lung, analiza vulnerabilității la inundații a tronsoanelor de râu din bazinul

hidrografic Olt, s-a realizat corespunzător debitelor maxime cu probabilitatea de depășire de 1%, cu excepția sectoarelor de râu care traversează municipiile Brașov și Sibiu unde analiza s-a realizat corespunzător debitelor maxime cu probabilitatea de depășire de 0,2%, iar pentru municipiul Râmnicu Vâlcea corespunzător debitelor maxime cu probabilitatea de depășire de 0,5%.

Pornind de la primele două ținte ale Strategiei naționale de management a riscului la inundații pe

termen mediu și lung care prevăd reducerea graduală a suprafețelor potențial inundabile la viituri cu debite

având probabilitatea de depășire de 1% cu 61% față de 2006 și reducerea numărului de persoane expuse riscului potențial de inundații la viituri cu debite având probabilitatea de depășire de 1% cu circa 62% față de 2006 s-a trecut la identificarea numărului de locuitori, precum și a numărului de gospodării potențial afectate de inundații. Datele privind numărul de locuitori și respectiv numărul de gospodării din localitățile aferente bazinul hidrografic Olt au fost preluate din comunicatele de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011 publicate de către Comisiile județene pentru recensământul populației și al locuințelor din județele Vâlcea, Olt, Sibiu, Covasna, Harghita, Brașov, Teleorman, Dolj, Argeș și Gorj.

În comunicatele de presă ale Comisiilor județene pentru recensământul populației și al locuințelor din județele Vâlcea, Olt, Sibiu, Covasna, Harghita, Brașov, Teleorman, Dolj, Argeș și Gorj privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011, au fost furnizate date la nivel de comună.

Conform acestor comunicate, la nivelul bazinului hidrografic Olt, numărul total de locuitori este de 2.077.031 și numărul de gospodării aferente localităților este de circa 890.615.

Pentru fiecare municipiu, oraș, comună respectiv localitate (sat sau comună subcomponentă) din

bazinul hidrografic Olt, pe baza hărților de hazard (inundabilitate), au fost determinate suprafețele de extravilan și intravilan potențial afectate de viituri corespunzătoare debitelor maxime cu probabilitatea de depășire de 1%, 0,5%, 0,2% funcție de clasificarea și importanța acestora.

Numărul de locuitori respectiv numărul de gospodării potențial afectate la inundații a fost determinat pe

baza procentului de inundare a intravilanului localității și a indicelui de locuitori respectiv gospodărie corespunzător localității.

Calculele realizate indică la nivelul întregului bazin hidrografic, faptul că suprafața totală inundată la trecerea unor debite cu probabilitatea de depășire de 1% este de circa 183.277 ha din care 21.505 ha suprafață intravilan și 161.772 ha suprafață extravilan.

Situația la nivelul bazinului hidrografic Olt a locuitorilor și gospodăriilor posibil a fi afectate de viituri corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 1%, pe județe, se prezintă astfel:

   

NUMĂR

NUMĂR LOCUITORI POTENȚIALI

NUMĂR GOSPODĂRII POTENȚIAL

JUDEȚ

NUMĂR LOCUITORI

GOSPODĂRII

AFECTAȚI

INUNDATE

Argeș

21.776

8.003

809

288

Brașov

587.928

287.483

105.916

49.967

Covasna

202.808

143.191

46.884

20.036

Dolj

41.201

15.380

1.976

794

Gorj

11.790

3.904

270

90

Harghita

146.747

53.340

31.516

11.415

Olt

367.341

126.013

33.684

11.611

Sibiu

276.451

96.367

69.741

24.725

Teleorman

49.275

18.792

540

184

Vâlcea

371.714

138.142

24.051

8.703

TOTAL BAZIN HIDROGRAFIC OLT

2.077.031

890.615

315.387

127.813

În scopul realizării unei ierarhizări din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor
În scopul realizării unei ierarhizări din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor
În scopul realizării unei ierarhizări din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor
În scopul realizării unei ierarhizări din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor
În scopul realizării unei ierarhizări din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor

În scopul realizării unei ierarhizări din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor componente bazinului hidrografic Olt ce au făcut obiectul realizării hărților de hazard (inundabilitate), s-au

utilizat patru dintre cei mai importanți receptori de risc: locuitori afectați, locuințe posibil afectate, suprafețe

(intravilan/extravilan inundate) și frecvența apariției inundațiilor la nivelul perioadei 1998-2007.

Ierarhizarea din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor componente ale bazinului hidrografic Olt, s-a realizat prin asocierea de punctaje și ponderi ale unor indicatori care au ținut cont în

principal, de numărul de locuitori afectați (40%), de suprafața intravilan inundată (35%), de suprafața extravilan inundată (5%) și de frecvența inundațiilor pe baza analizei pagubelor înregistrate în bazinul hidrografic Olt în

perioada 1998-2007, ca urmare a inundațiilor, pe baza datelor din Rapoartele de Sinteză întocmite de către

Prefecturile județelor componente (20%).

Pentru râurile din spațiul hidrografic Olt ierarhizarea râurilor din punct de vedere al vulnerabilității

numărului de locuitori, a intravilanului și extravilanului localităților corespunzătoare debitului maxim cu

probabilitatea de depășire de 1%, și a frecvenței inundațiilor înregistrate se prezintă astfel:

PREZENTAREA ACȚIUNILOR ȘI MĂSURILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA

INUNDAȚII

La nivelul bazinului hidrografic actiunile si măsurile de reducere a riscului la inundaţii au fost împărţite în două mari categorii:

Măsuri structurale

Acţiuni și masuri, soluţii pentru reducerea riscului la eroziunea solului și la diminuarea caracterului torenţial al bazinelor hidrografice mici si foarte mici pe termen scurt, mediu și lung, se va lua pentru următoarele lucrări:

1. lucrări de diminuare a eroziunii solului a terenurilor din fondul agricol;

2. lucrări de diminuare a eroziunii solului a terenurilor din fondul silvic.

1. Lucrări de diminuare a eroziunii solului a terenurilor din fondul agricol.

În cadrul acestor acţiuni și măsuri pentru reducerea riscului la eroziunea solului si de diminuarea caracterului torenţial se are în vedere reabilitarea de urgenţă a următoarelor amenajări de îmbunătăţiri funciare:

- amenajările de C.E.S. de suprafața existente;

- amenajările de C.E.S. de adâncime existente;

- amenajările de desecare existente.

O altă măsură s-a făcut prin amenajarea suprafeţelor de terenuri degradate si cu exces de umiditate cu amenajări noi:

- amenajări noi de C.E.S.;

- amenajări noi de desecare;

- văi torențiale noi (vai necadastrate).

Acţiunile și măsurile de diminuare a eroziunii solului din fondul agricol pentru amenajările de

îmbunătăţiri funciare se prezintă astfel:

Reabilitarea amenajărilor de C.E.S. de suprafață existente pe 193.410 ha

Reabilitarea amenajărilor de C.E.S. de adâncime existente pe 881,4 km

Amenajări de C.E.S. noi pe 29.800 ha

Reabilitarea amenajărilor de desecare existente pe 229.590 ha

Amenajări de desecare noi pe 25.700 ha

Amenajări văi torențiale noi (necadastrate) pe 515,7 km

2. Lucrări de diminuare a eroziunii solului a terenurilor din fondul silvic prevad:

- împădurirea terenurilor degradate;

- reparații la lucrările existente în zonele silvice;

- lucrări noi de corectare a torenților în zonele silvice.

Acţiuni si măsuri de diminuare a eroziunii solului din fondul silvic si corecţia torenţilor urmăresc:

- Împădurirea terenurilor degradate propune:

măsuri de împădurire în bazine torenţiale cu acţiune în continuare pe o suprafaţă de 518,0 ha;

măsuri de împădurire în bazine torenţiale noi pe o suprafaţă

Terenurile degradate din fondul forestier vor fi împădurite de unităţile silvice, pe o suprafaţă de 658,5 ha pe măsura ce vor fi asigurate fondurile necesare.

- Reparații la lucrările existente in zonele silvice, propune:

masuri de punerea în siguranţa a construcţiilor existente (baraje, praguri) care au fost avariate ca urmare

a uzurii normale în timpul duratei de funcţionare, acestea necesitând un volum de beton sau zidărie de piatră cu mortar de 29.466,3 mc.

de 140,5 ha.

- Lucrări noi de corectare a torenților din zonele silvice, ca măsuri, propune:

lucrări noi de corectarea torenţilor pe o lungime de 289,83 km, (lucrările propuse constau în proiectarea

si execuția de baraje si praguri).

Acțiuni de reducere a vulnerabilității la inundații a receptorilor de risc. Măsurile structurale de reducere

Acțiuni de reducere a vulnerabilității la inundații a receptorilor de risc.

Măsurile structurale de reducere a vulnerabilității la inundații a receptorilor de risc, propuse pentru râurile analizate din cadrul spațiului hidrografic Olt s-au determinat astfel:

Pornind de la analiza hărților de hazard, pentru fiecare localitate în parte, pe fiecare râu analizat, s-a trecut la identificarea unor tipuri de lucrări hidrotehnice care protejeze populația și obiectivele social economice conform principiilor și țintelor enunțate în Strategia națională de management a riscului la inundații pe termen mediu și lung.

Lucrările specifice, cu rol de diminuare a pagubelor produse de viituri au fost analizate în cadrul

P.P.P.D.E.I. OLT – ”ELABORAREA SCENARIILOR DE AMENAJARE LA NIVELUL ÎNTREGULUI BAZIN

HIDROGRAFIC AFLAT ÎN ADMINISTRAREA ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ OLT, PRIORITIZAREA MĂSURILOR PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII”

Pe baza calculelor hidraulice s-au identificat acele lucrări hidrotehnice necesare pentru apărarea

împotriva inundațiilor conform prevederilor Strategiei, stabilindu-se lucrările de amenajare la nivelul fiecărui

bazin și subbazin (lucrări de regularizare și îndiguire pe cursurile de apa cadastrate care traversează

localitățile), precum și acumulări locale nepermanente;

La nivelului spațiului hidrografic Olt, centralizatorul principalelor lucrări hidrotehnice propuse

pentru reducerea vulnerabilității la inundații a receptorilor de risc, se prezintă astfel:

Tip

Regularizare

albie

Dig

nou

Zid de

sprijin și

Cuvă

beton

Casetă

beton

Supraînălțar

e lucrări

Supra-

înălțare

Apărări mal

Acumulari

nepermanente

Praguri

lucrare

parapet

existente

mal

(km)

(km)

(km)

(km)

(km)

(km)

(km)

(km)

(buc)

(buc)

TOTAL

                   

B.H. OLT

2.424,34

657,71

412,99

35,64

1,28

1025,51

578,64

1.406,45

16

3.265

Măsuri nestructurale La nivelul bazinului hidrografic Olt acțiunile, măsurile și soluțiile de reducere a riscului

Măsuri nestructurale

La nivelul bazinului hidrografic Olt acțiunile, măsurile și soluțiile de reducere a riscului la inundații includ și măsurile nestructurale constând în: măsuri preventive care se iau înainte de apariția viiturilor, măsuri operative care se iau în timpul viiturilor și măsuri după trecerea viiturilor.

În cadrul măsurilor nestructurale care vor trebui luate preventiv (prevenire – protecție – pregătire), pe baza rezultatelor și a analizelor efectuate în cadrul PPPDEI OLT, se pot enumera:

Delimitarea zonelor cu risc natural la inundații și înscrierea lor în planurile de urbanism general;

Actualizarea documentațiilor de urbanism (PUG și PUZ) ținând seama de poziția suprafeței libere a apei în

cazul propagării pe cursurile de apa identificate în zonele de risc a unor debite cu valori corespunzătoare probabilităților de depășire de 10%, 1% sau după caz 0,5% sau 0,2% și interzicerea amplasării locuințelor și

a obiectivelor sociale, culturale și/sau economice în zonele potențial inundabile;

Actualizarea planurilor de apărare județene, bazinale și, în special, a celor de la obiectivele situate în zonele inundabile;

Elaborarea și/sau actualizarea regulamentelor de exploatare a acumulărilor/nodurilor hidrotehnice, planuri

de acțiune operativă și modele de intervenție pentru diverse scenarii de viitură, precum și de sisteme de

cooperare cu apărarea civilă și populația;

Dezvoltarea de sisteme informaționale de avertizare și prognoză a viiturilor și a sistemelor decizionale de acțiune operativă;

Promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor agricole și silvice

Realizarea unor programe, inclusiv broșuri de educare și pregătire psihologică – educativă pentru situații de urgență a populației din zonele supuse riscurilor de inundare;

Verificarea și întreținerea cursurilor de apă cadastrate și necadastrate care sunt surse de risc de producere a unor pagube în timpul inundațiilor, inclusiv în zona podurilor și podețelor, prin realizarea unor structuri profesioniste de întreținere și intervenție, dotate cu echipamente, utilaje, aparatură specifică, autovehicule de teren, personal adecvat etc.;