Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Drept European Al Afacerilor

    Încărcat de

    Rocsy
    13 vizualizări37 pagini
    drept european al afacerilor

    Titlu original

    drept european al afacerilor

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    drept european al afacerilor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări37 pagini

    Drept European Al Afacerilor

    Încărcat de

    Rocsy
    drept european al afacerilor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 37
    Cap. Il - LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR Interzicerea taxelor vamale de import si de export intre statele membre. Uniunea vamala si barierele fiscale. Tariful vamal comun Libera circulatie a marfurilor/bunurilor, este una din cele patru libertati fundamentale instaurate prin ,Tratatul Comunitatii Europene”, esentiala pentru instaurarea piejei comune. P&nd la data de 31 decembrie 1992, a trebuit si fie realizata piaja intern’, iar activitatea a continuat cu dezvoltarea acesteia, indeosebi in domeniul serviciilor si capitalurilor, si al reglementarilor tehnice, fiind adoptate 282 de directive, pana la sfargitul anului 1992, adic 95% din programul prevazut in Cartea alba a Comisiei din anul 1985, iar dintre acestea, au fost transpuse in ordinea juridici‘a statelor membre, 77% Conform art.14 par.2, piafa interna implic& suprimarea controalelor la frontiere, intre statele membre, in calea liberei circulafii a mérfurilor, persoanelor, serviciilor si a capitalurilor, menjindndu-se doar verificdrile care se realizeazé in stadiul comercializarii bunurilor. De unde reiese 4, stabilirea piefei interne a determinat : * atat inlaturarea controalelor la frontiere, * cat sia obstacolelor indirecte la libera circulatie. Uniunea vamala, este punctul de plecare al piefei comune, constituind unul din fundamentele sale. Conform art.25 CE, taxele vamale la importuri si la exporturi precum gi taxele cu efect echivalent sunt interzise intre statele membre, interdictie care se aplic& si asupra taxelor vamale de natura fiscala. Interzicerea taxelor vamale, conform art.24 par.1, se aplic& nu numai marfurilor care ‘sunt originare dintr-un stat membry, ci si celor care provin dintr-o tard tera, daca formalitatile de import au fost indeplinite si orice taxe vamale sau echivalente au fost platite in acel stat membru, nebeneficiind de o reducere totald sau parjiald a unor astfel de taxe. ‘Suprimarea taxelor vamale este caracteristica oricarei zone de liber schimb, iar fiecare stat membru al zonei de liber schimb aplicd propria sa politica vamalA fata de statele terte Uniunea vamala, mai implica pentru farile care doresc 0 dezvoltare economica global’ si armonioasé, ca interzicerea taxelor vamale, la frontiera acestor ari cu exteriorul, si adoptc un tarif vamal comun in relatiile cu farile terje, care inlocuieste diferitele tarife najionale Acest tarif, este impus mirfurilor care urmeazi sd intre pe teritoriul comunitar, la granitele comunitare, indiferent de tara de intrare. Libera circulajie a marfurilor are loc pe teritoriul geografic al statelor membre, unde acesiea igi exercité suveranitatea. Nu toate teritoriile statelor membre sunt incluse in teritoriul vamal cum ar fi: Insulele Feroe, Insula Helgoland, Teritoriul Busingen, comunele Livigno si Campione d'Italia, Ceuta gi Melilla, sau teritoriile statelor membre cu care Comunitatea a inchciat acorduri comerciale sau de asociere, dar care continua si aplice intre parti obstacole tarifare si netarifare, iar altele precum Principatul de Monaco gi cel al Republicii San-Marino desi nu au aderat la Uniunea Europeand, sunt incluse in teritoriul vamal.. Prin marfii, potrivit Curtii de justitie a Comunitatilor Europene, se infelege orice bun transportat peste o frontiera, in scopul unor tranzactii comerciale, nefiind relevant natura ori destinafia particular’ a bunului respectiv. Bunurile care sunt folosite pentru consum, medicamente, electricitate, au fost considerate de jurisprudenta Curfii de justitie, ca fiind méarfuri. Atat deseurile reciclabile, cat gi cele care nu pot fi reciclate gi refolosite sunt supuse prevederilor referitoare la libera circulafie a marfurilor, precum si materialele gi suporturile de sunet folosite in domeniul audiovizualului, piesele din metal pretios dac& nu mai au curs legal intr-un stat membru, sunt socotite tot marfuri. Nu sunt considerate marfuri, obiectele, schijele, instructiunile, cunostinjele tehnice referitoare 1a fabricarea sau punerea in fabricatic a unor procedee (know-kow-ul). Marfurile comunitare, conform art.4 pet.7 din Codul vamilor comunitare, sunt: 1 + mirfurile care nu sunt importate din {ari sau teritorii care nu sunt incluse in teritoriul vamal al Comunitajii, adicd marfurile obtinute in intregime in cadrul teritoriului ‘vamal al Comunitatii (adic& mirfurile originare din statele membre): 0 produsele minerale extrase din acea ari sunt originare; 0 produsele vegetale care sunt recoltate in statul respectiv, ete. ‘+ marfurile importate din fri sau teritorii care nu fac parte din teritoriull vamal al Comunitajii si care se afla in liberé practic (circula liber) : o marfurile care provin din ari terte pentru care au fost indeplinite formalitafile de import si au fost percepute taxele vamale si taxele cu efect echivalent exigibile in acel stat membru, dacd nu au beneficiat de rambursarea total sau parfiald a respectivelor taxe, sunt considerate in liber practicd intr-un stat membru. + Marfurile objinute in cadrul teritoriului vamal al Comunitiii prin prelucrarea unor bunuri care sunt in liber practicd sau din bunuri fabricate in intregime in Comunitate si din produse care se afli in liber practices © Sunt considerate marfuri englezesti, marfurile objinute in Anglia din materii prime roménesti, care circuld liber in Comunitate. Marfurile care nu sunt cuprinse in aceasti clasificare, sunt socotite marfuri necomunitare, astfel se face distincjie intre originea nepreferentiala si cea preferential’ a marfurilor, Codul vémilor comunitare in art.23-26, stabileste originea nepreferenfiala a marfurilor, care este regimul juridic de drept comun, iar art. 27 din Cod, stabileste originea preferential a marfurilor , care se face prin tratatele internajionale incheiate de Comunitate cu statele terje, sau de Comunitate in mod unilateral, in favoarea anumitor state: + statele mediteraneene beneficiaza, de tarife prefereniale, in cadrul politicii specifice sia ajutorului pentru dezvoltare a Comunitifii pentru ele. Daca, procesul de fabricare a unei marfi s-a desfugurat in doua sau mai multe state, se consider ci marfa este originard din statul unde a avut loc ultima prelucrare., iar, dacd operatiunile de asamblare corespund criteriilor de la art.24, $i asamblarea reprezinta stadiul de fabricatie determinant, si marfa dobdndeste proprietaji calitative specifice care duc la sporirea valorii marfii cu mai mult de 1 0% are influent asupra originii ei, i marfii este cu mai putin de 10% nu are influenfa asupra originii ei. Conform art.25 din codul vamilor comunitare, este sancfionati fraudarea reglementarilor legale comunitare privitoare la precizarea originii marfurilor. Prin orice mijloc de proba, se poate face dovada fraudei la lege. Trebuie mentionat ca principiul liberei circulatii se aplied tat marfurilor originare din statele membre, conform art.23 par.2 din Tratatul CE, precum si in cazul marfurilor care se afl in liberd practicd, care sunt, corespunzitor jurisprudentei Curjii de justitie, produsele din firi terte, care au fost importate in mod legal intr-un stat membru, cu respectarea art.24 din Tratatul CE. Deoarece, cu 1 ianuarie 1993, au fost inliturate controalele asupra marfurilor la frontierele statelor membre ale Comunitatii, marfurile care circulé in Comunitate sunt considerate ca fiind marfuri comunitare (adicd marfuri fabricate in statele membre sau bunuri care se afld in liberd practica), iar autoritatile interesate le revine sarcina probei c& marfurile respective sunt necomunitare. 11.2. Interzicerea taxelor cu efect echivalent taxelor vamale intre statele membre Conform art.25 din Tratatul CE, taxele vamale de import si de export sau taxele eu fect echivalent sunt interzise intre statele membre, interdictie care se aplicd si taxelor vamale cu caracter fiscal, care sunt instituite privitor la mairfurile importate, in lipsa unor bunuri indigene similare ori, cu scopul de a procura venituri autoritijilor publice. Tar potrivit art.90 din acelasi tratat, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele celorlalte fri din Comunitate unor impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplic&, direct sau indirect, produselor nationale similare, si nici un stat membru rnu supune produsele celorlalte state din Comunitate unor impozite interne de natura si protejeze indirect alte produse Tratatul CE a interzis taxele vamale si taxele cu efect a ele constau in norme nafionale prin care se reglementeazi denumirea, forma, dimensiunile, greutatea sau compozifia marfurilor; © cazul prevederilor legale olandeze care pentru a cultiva unii bulbi de flori, ‘pe o suprafafé limitati, trebuia s& obfind un permis anual, de la organele administrative; sau in Germania, au fost considerate misuri cu efect echivalent, cele prin care era prohibits, folosirea denumirii de bere, pentru produsele eare confineau anumifi aditivi. + Masurile referitoare 1a modul de prezentare a marfurilor destinate vanziri. © Legea prevede folosirea unor ambalaje specifice sau a unor etichete inscriptionate in ‘Tmnbe statului de import pentru termeni si expresii cunoscute, de consumator, cum arfiz m= made in, = cafe; = puree; ‘= Soya; care au fost considerate masuri cu efect echivalent. * Misurile prin care se instituie obligativitatea analiziii de edtne importatori a marfurilor comunitare. © importatorii pot fi solicitat s& verifice, conformitatea Compozitiei mirfurilor cu indicatiile fumizorilor strdini, in mod sistematic; © si efectueze anumite controale de laborator chimice * Misurile cae implica realizarea anumitor formalitii pentcu desfiigurarea importurilor sau a exporturilor © conditionarea importurlor si exporturilor de obfinerea unorlicene, eu toate cd acestea sunt eliberate tuturor solicitantilor. © in mod exceptional, conform art.134 din Trataul CE, licenjele pot fi cerute prin Specitice ale produselor autohtone. * Masurile prin care se reglementeazi prejul marfurilor. o sunt ilegale masurile prin care se stabilese,prejuriminime sau maxime, ori suh ori deasupra cérora importurile sunt interzse, reduse, sau supuse altor cerinje, care le por festa, sau prefuri mai putin favorable pentru cele din import fats de cols © mit sunt interzise misurile de control a prefurilor, dacd ele sunt aplicate la fel si produselor importate si celor autohtone: © daci afecteaza comerjl intracomunitar in mod direct sau indirect, aceste masuri Sunt considerate contrare Tratatului CE, Misurile prin care se insttuie controale sanitare si fitosanitare de edtre statele membre cary admise controalele sanitare si ftosanitare efectuate prin sonda); © ccmoalele care au un caractersistematic unilateral, contravin dispovitile Tratatuli CE si pot defavoriza marfurile importate ori exportate, fal de evle comercializate Pe piata autohtona; © contronlcle obligatoriireglementate de Comunitai i exercitate de autortitle statelor membre, nu constituie masuri cu efect echivalent, * Misurile privind rambursarea prefului la anumite medicamente de cdtre organismele din domeniul securtitii sociale. 0 Scopul acestei reglementiri era de a Permite realizarea de economii in sistemul asiguritilor sociale * Misurile referitoare la achizitionarea de bunuri de cre stat si alte Persoane juridice de dry: public. © Conform Tratatului CE, sunt interzise resritile cantitative si masurile cu efect echivalent la impor, in situafia in care cumpararea unor produse de caine autoritajile publice se realizeaza in functie de nafionalitatea furnizorilor sau de originea marfurilor; © Conform Directivei nr.70/32, sunt considerate misuri cu efect echivalent cele prin care se impiedicd furnizarea unor produse straine, sau utilizarea lor este subordonati unor cerinje calitative si tehnice eare nu sunt cerute pentru Produsele indigene, dispozitii care admit achizitionarea de bunurt straine sub conditia reciprocitajii; © Reglementirile nafionale prin care este permis& vanzarea unui produs specific din {apte numai in farmacii, precum si cele care imiteaza vanzarea produselor din {utun numai in anumite locuri autorizate au fost considerate ca modaliti de Nanzare, care duceau la afectarea libertiii comerciale a agentilor economics sinu 4a afectarea caracteristicilor produsului, de unde desprindem ideva e& local vanzirii unor mérfuri nu este contrara Tratatului CE. $ B. Reducerea si climinarea restrietillor cantitative i 8 mirfurilor eu efect prin armonizarea legislatillor din statele membre canal adopt directive conform art.94 din Tratatul CE pent apropierea dispozitilor legislative, de reglementare si administrative ale statelor membre care sip ineident& direct& asupra institut si functionari piefei comune, in unanimitate, a propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european si a Consiliului economic si social. ‘Astfel art.94 se referd numai la directivele de apropiere a legis lor farilor comunitare, iar modul de adoptare a masurilor de armonizare a legislafiilor, necesita unanimitatea voturilor in Consiliv. ratjcolul 95 tot din Tratatul CE, se referd la masuri de armonizare a legistatiilor statelor membre pentru aprofundarea pietei interne sau comune in general, Consiliul adoptind regulamente si decizii, desi in practic& se folosese directivele, iar modul de adoptare a esurilor de armonizare a legislajiilor, recurge la procedura de codecizie. {jn Tratatul CE, in art.95, nu sunt prevazute prevederi specifice care sa decurga din procesul de reducere si climinare a restrictilorcantitative si amasurilor cu efect echivalent, Fro msuri pe cale legislativa de inlaturare a obstacolelor netarifare, Aur adopiate o serie de directive in scopul armonizAri legistatilor din statele membre, cum ar fi: © ee a diva Consiliului nr-89/106 din 21 decembrie 1988, privind materialele de constructic; + Directiva Consiliului nr.89/622 din 13 noiembrie 1989 referitoare la etichetele produselor din tutun; « Pypattiva Consiiulul ar.89/686 din 21 decembrie 1989 privind echipamentcle de protectie individual; + Directiva Consiliului nr.91/250 din 14 mai 1991 referitoare la protectia juridica a programelor de calculator; + Directiva Consiliului nr,791/477 din 18 iunie 1991 privitoare la. controlul achizitiilor si a dejinerii de arme; + Directiva Consiliului nr.93/42 din 14 iunie 1993 referitoare la dispozitivele medicale. Producatorii din statele membre pot si nu ja in considerare standardele europene sau in mod exceptional cele nationale, la care fac referire aceste directive, dar sunt obligati sa probeze conformitatea marfurilor lor cu exigenjele esentiale stabilite pin directive printr-o declaratie de conformitate, in cazul in care marfurile corespund standardelor europene WS saformitatea bunurilor cu exigenfele esentiale menfionate in directive se dovedese: + printr-un eertficat de conformitate eliberat de un organism tert; + printr-un proces-verbal incheiat de un laborator independent care a analizat produsul in cauzi; «+ prin orice mijloc de probit admis conform directive. Standardele europene sunt stabilite de: + Comitetul european de standardizare electrotehnica (CENELEC); + Institutul european de standardizare a telecomunicatiilor (ETSI); + Comitetul european de standardizare (CEN). ‘Standardele sunt conform: Directivei nr.83/189, modificat prin Directiva nr.88/182 si prin Directivanr.94/10, spcificati tehnice, aprobate de un organism national, regional ve internafional, recunoscut de etre autorittile publice, elaborate pe o baz sae anreaald, accesible publiculu, destinate si fie aplicate in mod repeta si continuw si care nu au, in principiu, caracter obligatoriu. Statelor membre au obligatia conform Directivei nr.83/189, de a notifica Comisiei reglementirile tehnice pe care urmeazi si le adopte privitor la produsele industriale $i agricole, iar organismele jationale au obligatia de a comunica programele lor de standardizare Comisiei, lipsa notificarii unei reglementari tehnice este inopozabila tertilor. 6 Prin activititile de evaluare si atestare a conformitaii, se stabileste c& un produs Corespunde unor cerinfe specifice, activitate executatd de catre organisme diferite, care, pot afecta schimburile intracomunitare, De accea Consiliul a adoptat o rezolutie in 21 decembrie 1989 prin care sunt create conditile necesare punerii in practic& a unui sistem de recunoastere Teciproca a dovezilor de conformitate, Astfel, conform Deciziei Consiliului nr.93/465, au fost concepute mai multe categorii de reguli sau module pentru evaluarea si atestarea conformitafii marfurilor. In acest caz, produsul in cauzi va Purta marcajul ,,C.E." pe el sau pe ambalaj, si va Putea circula liber in orice jar comunitara. ILS. Regula ratiunii (art.30 CE) Conform art.30 din Tratatul CE, excepfiile se refers numai la restricfiile cantitative la import sau export, precum si la masurile cu efect echivalent, dar aceste prevederi nu pat Invocate pentru a introduce excepfii in materia drepturilor de vam ori a taxelor cu elect echivalent. Restricfiile prevazute la art.30 sunt de stricta interpretare si limitative, justificate de motive de: + morala publica; + ordine publica; + securitate publica; + protectia sinatafii si a vietii persoanelor; + protectia sAnatafii sia viefii animalelor; + ocrotirea vegetalelor; * protectia tezaurelor najionale cu valoare artistic, istoric& sau arheologica: + protectia proprietafii industriale si comerciale. Aceste interdictii sau restricfii nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare in comertul dintre statele membre. Astfel, prin interzicerea importului de bunuri indecente sau obscene se justifica interdicjiile pe motive de moral publica, iar interzicerea fabricarii ori comercializarii acestor marfuri intra sub incidenta statului in cauza, care trebuie s& impiedice existenta acestor ‘mirfuri pe teritoriul stu. Ordinea publica interzice exportul unor monede din argint care desi au iegit din cursul legal, distrugerea lor este interzisa in Marea Britanie, find sanctionata penal Pentru tranzitul marfurilor care sunt considerate materiale strategice, securitatea Publicd prevede instituirea unei autorizatii speciale. ‘Totodatd, sunt interzise importurile de cagcaval, pentru fabricarea clrora s-a folosit un antibiotic ce permite o conservare mai bund a produsului, dar care este nociv, pe termen lung, Pentru sindtatea persoanelor, aceasta restrict fiind justficata de protectia stintaii sia vieti Persoanelor, sau aceeasi exceptie justfica si masura prohibita privind inlocuirea unu; medicament determinat cu altul similar , de caitre farmacisti, deoarece prescrierea acelui medicament a finut seama de particularitajile psihosomatice ale pacientului, a c&rui ignorare Poate si compromita insdnatosirea acestuia. Cat priveste, protectia stinatafi si a vietii animalelor, este necesara pentru achizitionarea de furaje strdine, prezentarea unui certificat eliberat de autoritatile sanitare veterinare ale statului exportator sau a unei autorizafii acordata de autoritafile veterinare ale tarii importatoare, iar pentru ocrotirea vegetalelor, este necesar un control fitosanitar al produselor vegetale importate din alt stat membru, pentru a lupta impotriva diundtorilor. Este interzis exportul obiectelor de arta si istorie de interes national, ca o misurd care Permite protectia tezaurelor nationale. Orice drept de proprictate intelectuala, protejat prin reglementari legale nationale, este supus reglementarilor art.30, si justificd opozitia titularului unui drept de proprictate intelectuala fa de importul produsului objinut in alt stat membru si care este ocrotit in propria fara din Comunitate, ‘Tatile membre ale Comunitiii pot si determine exigenfele morale publice pe propriul teritori, precum gi nivelul de protectie a viet si sinatatii populatie sale. cl Cartea de Iusttie a Comunitajilor Buropene este in masurd s& controleze exceptille invocate de art.30 ale tratatului CE, in raport cu cerinjele dreptului comunitar. Exceptiile jurisprudentiale ‘Alaturi de motivele de interes general prevazute de art.30 din tratatul CE, sunt $i excepfiile previzute in jurisprudenta Curtii de Justtie, si anume: + protectia productiei cinematografice: + protecfia creafei si diversitafi culturale in domeniul cart + protectia mediului ineonjurator; + protectia rejelei publice de telecomunicatiis + protec{ia libertifii_de expresie sia pluralismului in domeniul presei. ‘Acestea sunt specifice Comunitafi, si sunt preluate de sistemele juridice ale statelor membre, deoarece ordinea juridica comunitara nu exclude colaborarea cu sistemele de drept nationale, si inte exigenfele comunitare si exigentele art.30 existd asemanari si conexiuni importante, pentru cd, atunci cnd ne referim la protecfia consumatorilor ne referim implicit si la protectia marcilor. ‘Ambele exigenfe nu sunt de natura economia. ‘Trebuie s& meniondm cd, excepfiile legale pot fi calificate masuri care reprezint& restricii cantitative la import sau restric cantitative la export, pe cin exceptiile jurisprudenfiale sunt admise mumai in cazul restriciilor cantitative la import. Conditiile in care pot fi invocate exceptiile legale sau jurisprudentiale sunt urmitoarele: + sd nu existe o directiva de armonizare a legislatiilor statelor membre, care sa aiba acelasi scop cu masura care a fost adoptata; + sdinu se instituie o discriminare intre bunurile importate sau exportate si, bunurile indigene care sunt comercializate pe piaja national a unui stat membru; + masura adoptata sa fie necesard pentru indeplinirea obiectivului urmarit; + masura luati sa fie proporfionala in raport cu obiectivul avut in vedere (dupa Sergiu Deleanu). 6, Clauze de salvgardai Pot fi invocate mai multe clauze de salvgardare in domeniul circulafiei marfurilor, care sunt derogari de la prevederile Tratatului CE. Daca Consiliu! sau Comisia, conform art.95 din Tratatul CE, dupa ce a adoptat ‘masura de armonizare, un stat membru considera necesar si menfind dispozitii nationale conform art.30 sau referitoare la protecfia mediului inconjurator, el le va notifica Comisiei, cu indicarea motivelor menginerii acestor dispoziti ‘Comisia, va aproba sau va respinge in termen de sase luni de la notificare, dispozitiile nafionale in cauza, dar numai dup§ ce va verifica daca ele reprezinta un mijloc de iscriminare arbitrara sau o restrictie deghizata in cadrul comertului dintre statele membre, sau dacd constituie sau nu un obstacol pentru functionarea piefei comune. ‘Daca Comisia nu da decizia in termenul de sase luni, atunci dispozitiile nationale respective v or fi considerate aprobate. Daca un stat membru este autorizat s4 enfin sau s& introduced dispozitii nationale care deroga de la o masuri de armonizare, Comisia va examina daca este oportun si propunit adoptarea acelei masuri. Clauzele de salvgardare, in general, pot si fie aplicate cu aprobarea Comisiei, astfel art.95 par.4 poate fi invocat dupa ce Consiliul sau Comisia a adoptat o mAsurd de armonizare. ‘Dupai ce a fost adoptata o misura de armonizare de catre Consiliu sau Comisie, introducerea unei prevederi nationale derogatorii de catre o fara din Comunitate , se poate face in conditii mai restrictive decat cele stabilite in scopul menfinerii unor dispozitit nafionale derogatori. (0 alta clauza de salvgardare este permis conform art. 134 din Tratatul CE, in scopul asiguririi c4 executarea misurilor de politica comercial, adoptate cnform tratatului CE, de 3 caire orice stat membru, nu este impiedicata prin devieri ale traficului comercial, Comisia recomanda, metodele prin care coopereaza celelalte {ari din Comunitate. ‘cel mai scurt se pronunta . {Cu autorizarea Comisici,statele membre pot si adopte masurile de Protectie care se impun fata de importul sau exportul intracomunitar @ unos ‘marfuri originare din tari terte, care 2: L0St puse in liberd practic in alt stat membru, sau care urmeast oe fie scoase in afara Comunitatii. Att. 296 Ce prevede alte doua clauze de salvgardare care Pot si afecteze libera circulajie a marfurilor: * nici un stat membru nu va fi obliga sa fumizeze informatii a caro dezy Contrard intereselor esentiale ale securitai sale; Prin derogare de la procedura prevazutd in art.296 gi ar.297, sesirwren directa a Curfii de Justtie de edtre Comisie sau orice stat membru, dacd apreciaoa ea ay ak stat membru a uifzat in mod abuziv puterile prevazute in art.296 si art.297. eurten ae Justitie hotaragte in sedinta secreta. auzele de salvgardare de Ia art.296 si art.297 permit derogari de la principiul liberei Circulafi a marfurilor pentru aspecte care se refera la secutitaten si apdrarea nayionala a Deoarece statele membre au evitat litigiile eu privire la aceste probleme aparte, Hotirarile Curtii de Justitic sunt putine in materie. Deciziile art.296 si art.297 se interpreteaza stricto sensu. Si in cadrul directivelor adoptate de catre Consilin selvgardare, asa cum este Directiva nr.89/106, referitoare la O clauza de salvgardare, poate fi aplicabila atunci cd balanfa de plaji a unui stat membru . CAPITOLUL IT LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR Dreptul la libera circulatie si de stabilire a Persoanelor 9 ‘Acest drept este previzut in tilul I, inttulat Libera circulafie a persoanelor, serviciilor $i capitalurilor”, din partea a treia a ‘Tratatului de instituire a Comunitajii Europene: “Tratatul CE, prin art.3 par.1, lit. e, urméreste creares ‘wunei piefe interioare concretizatd prin inkiturarea, intre statele membres 4 obstacolelor Ia libera cireulatie a tnarfurilor, a persoanelor, a serviciilor si ® capitalurilor; maronform ar.18 al Tratatului CE: worice eetifeam al ‘Uniunii are dreptul de a cireula si de a sedea liber pe teritoriul statelor membre". see as Hbertate de circulatie constituie un drept care se refers atit la persoanele care presteazé o munca salariatd, ct sila persoanele care nu desfigoars nici oactivitate ‘economica erjariata gi este legati de definerea cetiteniet unui stat ‘membru, deci de calitatea persoanei de ‘cetijean al Uniunii Buropene. ‘Cetajenia comunitar& primeaz8 in ceea ce privesteaplicarea dreptului comunitar, in cazul in care o persoand are posibilitatea de a avea eetifenie dubla. narcle raembre , pot si limiteze acest drept pe motive de ordine public&, de securitate publica gi de sindtate public, de unde rezulté cf acest drept de liberd circulafie nu este un drept absolut. TIL2, Dreptul de liberd circulate si de sejur pentru persoanele ce desfisoari 0 activitate economica salariatit oie ait 30 al Tratatului CE, prevede acest drept, care are urmitorul cupri ML Libera circulatie a lucratorilor este asigurata in intesiorul Comunitai .,2. Ea implied abolirea oricirei diseriminari, bazate pe nationalitate, intre lueratorit 2 Uae membre, in ecea ce priveste locul de muni, remunerafia st alte conditii de munca; m3. Ea comporta dreptul, sub rezerva limitirilor justifieate de ratiuni de ordine publica Side sinitate publica: 2) dea rispunde locurilor de muned oferite in mod efectiv, b) de a se deplasa liber in acest scop pe teritoriul statelor membre, ¢) de ase stabili intr-un stat membru pentru a ocupa acolo un loc de munci conform dispozitilor legislative, regulamentare si administrative care guverneazi munca lucratorilor nafionali, id) dea rimane, in conditiile care vor face obiectul unor regulament de aplicare stabilite de Comisie, pe teritorial unui stat membru, dupa ce a ocupat acolo un Joe de munca. 4 Disporitiile prezentului articol nu sunt aplicabile locurilor de munca din administratia publici". on aepulal regulamentului 1612/68/CEE din 15 octombrie 1968 referitor a libera circulatie a npr in interiorul comunitajii, prevede c&: »Libertatea de circulatie = lucratorilor ate um drept fundamental”, iar in at1, c& orice resortisant al unui stat ‘membru, indiferent Se loeul de resedinta, are dreptul s8 acceads la o activitate salariat8 pe teritoriul unui alt stat seer bensficind de aceeasi prioritate la locurle de munca disponibile ca si cetitenii statului respectiv. Conform Directivei 68/360/CEE din 15 octombrie 1968, art.4 recunonste dreptul de sejur prin eliberarea unui document numit ,Carte de sejur pentry resortisant al unui membru Gh", precizindu-se cf a fst eliberaté conform regulamentului 1612/68 si a dispozitiilor emise je siarul membru pentru aplicarea directivei 68/360/CEE din 1968. Pana a te elibera cartea de sejur, lucritorului i se eer urmitoarele documente: + pasaportul sau documental cu care a intat pe tertoriul statului membru; + Feclaratia de angajare din partea angajatorului sau o atestare & ‘ocupairii unui loc de munca. Membrilor de familie li se cere: + documentul cu care a intrat pe teritoriul statului membru; + GGetimentul care sh ateste legatura de familie, eliberat de autoritatea competent a statului de origine; « docamentul care sé ateste cf este in intretinerea Iueratorulu eliberat de autoritatea ‘competent a statului de origine, 10 altui stat membru si de a rmane acolo constitute un drept conferit direct de Tratatul CE, independent de tithul de Sejur eliberat de statul de primire cartilor de sejur. Nu este posibild retragerea cirtii de sejur pentru motivul ca lucratorul nu de munca sau pentru cd acesta se afla in incapacitate temporara de mune, ca urmare a unei boli sau accident, sau se afla in somaj involuntar constatata de ‘organul competent in domeniul fortei de munca. {In cazul reinnoiriicartii de sejur pentru prima data, durata acesteia poate fi limita! daca Iuerdtorul se afla in somaj involuntar in statul de Primire de mai mult de 12 luni, jimita ce nu poate fi pentru o perioadé mai mica de 12 luni Dreptul de stabilire intr-un alt stat mempbru este recunoscut fara si fie nevoie de carte de sejur, urmatoarelor categorii de lucrdtori, conform art 8 al directivei: 2) lucratorul temporar care exerciti o activitate salariata pe o durata minima de 3 luni, si a cArui sedere este asigurata de documentul pe baza cdruia a fateat pe teritoriul statului de primire, precum si de declaratia angajatorului cu privire la Perioada de angajare; b) lucratorul frontalier care lucreaza Pe teritoriul unui stat membru, dar care se intoarce in fiecare zi, sau cel putin o data pe siptaméang, la resedinta sa din alt stat ‘membru; autoritatea competenté a statului unde este angajat Poate sii elibereze 0 carte special, valabila pe o perioada de $ ani, care poate fi reinnoiti in mod obignuit ©) lucriitorul sezonier care este titularul unui contract de munea vizat de autoritatea competentd a statului membru pe teritoriul cdruia fyi exerciea activitatea, Statele membre conform art.11, nu pot deroga de la dispozitiile directivei 68/360 din 1 + rafiuni de ordine publica; + ratiuni de securitate publica; + ratiuni de sainitate publica Conform art.39 par.3 din Tratatul CE, aceasta prevedere da posibiltatea statelor membre si limiteze libera circulaie a uerdtorilor comunitar, pe teritoriul national pentru motive de ordine public, de securitate publicd side sinatate publica, Directiva 64/221/CEE din 25 februarie 1964, precizeazA ca masurile de ordine publica Nofiunea de lucrator Lueritorii salariagi. Libera circulatie a lucratorilor in interiorul Comuniti este asiguratd conform art.39 par.1 al Tratatului CE gi al regulamentului 1612/68, Trisitura distinct a relatiei de munca prevede cd o persoand presteazi o activitate cu ‘aloare economica in favoareaaltei persoane, in subordinea céreia se afl, in schihel unei remunerati considerat ca si lucrator al unui stat membru in sensul art.30 al tratatului CEs de drepturile previzute in Tratatul CE $i ‘in regulamentul 1612/68, beneficiaza si familia s sa vitatea desftiguratd trebuie st fie real i efectiv8, iar modalitatile de remunerare nu conteazi, deoarece pescarul este considerat lucrator, Tiind platit in raport de vanzarea pestelut ins. Prins. sunca trebuie si fie efectiva, inseamnd c& activitates depusd de lucrator trebuie si contribuie Ia ameliorarea cantitativa sau calitativa a productiei intreprinderi, astfel, Curtea de Justifie nu a recunoscut calitatea de lucraitor ‘comunitar, conform art.39 al Tratatului CE, yesortisantului unui stat membru care presta in alt stat membru activitafi care nu urmareau Un Taeres economic, ci doar un interes social. Practica judiciars a Curtii de Justifie a ‘Comunitatii Europene, din 3 tule 1986, af. 6/85, a definit lucrtorul salariat ca: ,O persoand care realizeaza 0 activitate cu valoare ‘economic certi in beneficiul Mitel persoane si sub conducerea acesteia, in schimbul ‘unei remuneratii"". Conform jurisprudenfei Curfii de Justifie a Comunitati Europens: din 12 iulie 1984, af. 537/83, nu este obligatoriu ca persoana care beneficiaz de dispoziiile Tratatului CE sa isi desfigoare activitatea pe teritoriul Comunittii. Astfl, o persoana aparjinand unui stat membru poate fi angajata de o societate comercial care are sediul in alt stat membru , $i ‘Trimisd sa lucreze intr-un stat tert care nu este stat membru al ‘Comunitatii. in situafia in care o persoana urmeazi studii, in statul de primire si tsi intrerupe activitatea profesionali pentru acestea, el beneficiazA in continuare de regulamentul 1612/68 in statul de primire, dar cu conditia ca intre activitatea profesionala prealabild si studiile pe care le urmeaza si existe o legaitura. Cit privese somerii, conform regulamentului 1612/68, statele membre, accept ca 0 persoand si poatl invoca dreptul la libera circulatie pentru a se deplasa pe o perioada de 3 Per; fntr-un alt stat membru pentru a gisi un loc de mune, perioada in care statul de origine este obligat la prestafile de somaj fafd de aceasta persoand care Se deplaseaza intr-un alt stat membru pentru a cduta un loc de munca, dar Curtea de Justitie a decis cA intre dreptul la prestafile de somaj din statul membru de origine gi dreptul de sejur intr-un stat membru de primire, nu exist nici o legaturl, deoarece dreptul de sejur poate fi limitat la un termen Prvonabil de cdtre statul membru in care persoana respectiv8 igi cautA un 1oc de mune, previléind un termen de 6 luni pentru paisireateritoriulu, eu condifia ca persoana in cauzi rey facd dovada faptului c& este in cdutarea unui loc de munca si are sanse de a fi angajat. ‘Ganform art 59 par2 din Tratatul CE, cét priveste angajarea, remunerarea 3i celelalte conditii de munca, libertatea de circulajie implied eliminarea, intre Tucriitorii statelor membre, « tuturor discrimindrilor fondate pe cetajenie, deoarece statele membre nu sunt abilitate si Stabileasc& pentru persoanele de cetajenie stréind, reguli aparte in cea ce priveste Femunerafile, concedierea, reintegrarea profesional, durata contractului de munca, veneile de avansare, formalitaile necesare in scopul obfinerii une locuinte etc. Comsisiei ea vevenit obligatia de a stabili in strins& cooperare cu fare din Comunitate, corespondenja calificdrilor pentru profesii si grupe de profesii determinate. ‘in jurnalul Oficial al Comunitajilor Europene, public& ‘Comisia, tabele care cuprind corespondenfele inte diferite calificiri objinute in statele membre, pentru aproximativ 200 de profesii, din 19 sectoare de activitate cum sunt: hotelarie - restaurante; ateliere de masini; constructiis electricitate-electronic’; agricultura; textile-vestimentat industria metalurgic’; chimie; turism; transporturi ete. Au fost inregistrate progrese importante in domeniul echivalari, diplomelor, certificatelor si a altortitluriintre statele membre. Conform art.47 a fost previizuti, in sarcina Consiliului, obligatia de a adopta directivele necesare pentru recunoasterea acestora, * conf. Directivei 89/48 art.6, par.2, si art.10, par.2 din Directiva 92/51, conditii privitoare la snditatea fizicd sau psihica; * conf. Regulamentului 1612/68 art.3, ultimul alin, condifii referitoare la cunoasterea limbilor straine. Numai lucriitorii salariati care au cetiitenia unui stat membru beneficiaz’ in fara de de tratament beneficiazé numai lucratorii, cei care se afla Reprezinta avantaje sociale conform Curt de Just {_ lutifele preferentiale pe calea feratd acordate familiilor numeroase; * Imprumuturile f8ra dobanda consimfite familillor cu venituri reduce, la nasterea unui copil, in scopul favorizarii natalitaiis *_Brestafile sociale prin care sunt asigurate venituile minime necesare pentry existent + _ bursele acordate in vederea ameliorarii pregatirii profesionale. {.veritoriisalariaj ai statelor membre sunt admisi in scolile profesionale sau centicle de readapiare si reeducare din jara de primire, in conditille prevazute pentru cetafenii acestwia {nva{imantul find intercalat activitajii profesional, in eadrul scolilor profesionale. ‘Totodati lucratorii salariati care au cetitenia unui stat membruc * se pot inscrie in organizatii sindicale: * au drept de vot; * Pot fi alesi in organele de conducere conform condifiilor cerute nationalilor sarii de primire; 1 Principiu, Iueritori salariaf, beneficiaza de ex loci laboris" - securitatea social scordatd potrivit normelor sistemului de drept al farii din Comunitatea unde lucreara, chine ddacd\ in alt stat au resedinga. Se aplic& Regulamentul 1408/71 urmatoarelor prestati: + prestatiilor in caz de boala sau de invaliditate; * pentru maternitate; * _prestafiile pentru limita de varsta; + pensiilor de supravieuitor; { Prestatiile pentru accident de munca si pentru boala profesional; ajutoarelor de deces: ajutoarelor de somaj: prestafiilor familiale. Conform art42 din Tratatul CE si a art.10 din Regulamentul 1408/71, drepturile castigate in domeniul securitati sociale intr-un stat membru sunt respectate tn alt stat din Comunitatea Europeani, deoarece nu se admite ca insttujia debitoare si se prevaleze de B faptul c& beneficiarul are resedinga in strainiitate, in scopul reducerii, modificarii, suspendarii ‘sau neacordarii prestajillor care i se cuvin. ‘Dupé incheierea activittii salariate, lueriitorul, are dreptul si riménd pe teritoriul stat membru, conform art.2 din Regulamentului 1251/70, numai daci, potrivit legit {aril de primire: * Prin data incetirii activitaii, lucrdtorul are dreptul, potrivit legii tarii de primire: ‘0 sd obfind pensie pentru limita de varsta o in ultimele 12 luni a ocupat un loc de munca in statul respectiv; Ga avut resedinfa in aceea far, timp de 3 ani consecutivi. + lucritorul a avut resedina mai mult de 2 ani, consecutivi (ffir& intrerupere), in statul de primire: 0 sia incetat activitatea salariaté datorith unel incapacitii permanente de munca , care dacd: ‘ea fost cauzata de un accident de munca sau de o boaki profesional ii di dreptul lucratorului s& obfinfi o despigubire (rent) totalé sau partial, de Jao institufie a farii de primires te mu se cere indeplinirea conditiei referitoare la durata resedinjei in statul respectiv. + lucratorul a fost timp de 3 ani salariat si a avut resedinta in fara din Comunitatea “inde doreste si rimand si a desfigurat oactivitate salariaté pe teritoriul unui alt stat membru, sisi menfinut resedinja in aceea fari, revenind pe teritoriul ei in fiecare zi sau cel pufin o data pe siptimand: o sunt considerate ca find indeplinite in ara de resedin(&, perioadele de munea din elilalt stat membru, pentru a dobandii drepturile de mai sus. Directivele 89/48 51 92/51 nu impiedica statele membre sA impund concursul la angajare, cu condifia ca aceasta si nu reprezinte © discriminare deghizata. IIL3. Dreptul general de sejur Dieptul general de sejur recunoscut cetajenilor comunitari, in alte state ale Comunitafii, este reglementat de Directiva 90/364/CEE. Unmatoarcle condifi care trebuie indeplinite pentru a beneficia de acest drept general de sejur sunt: ‘n, _ persoana solicitanté trebuie si defind eetdtenia unui stat membru al Comunitatii Europene; b._persoana solicitanté si nu beneficieze de dreptul de sejur int-un alt stat membru pe baza altor dispoziti ale dreptului comunitar(Iuerator salariat, fucritor nesalariat care desftisoard o activitate independenta, pensionar, student); fc. persoana solicitanta sA dispuni de o asigurare medicald care s4 acopere fasamblul riscurilor in statul membru de primire, adicd de o asigurare pentru orice ‘boala; 4G. persoana solicitanta s& defina suficiente resurse, in asa fel incdt sa nu produca in timpul sejurului sarcini pentru asistenfa sociala a statului de primire. De dreptul de sejur al solicitantului, beneficiazA indirect soub/sotia, si descendentii aflafi_ in intrefinere, precum si ascendenfii aflafi in intrefinerea sofilor, indiferent de Cetifenia lor. $i aceste persoane , trebuie si dispund de asigurare medicala si de resurse financiare suficiente tratului in statul de primire , pentru putea beneficia de dreptul de sejur. ‘Daca soful si copii aflati in intrefinerea resortisantului unui stat membru beneficiar al dreptului de sejur intr-un alt stat ‘membru, se bucuri de dreptul de a accede la orice activitate salariata sau independentd pe intreg teritoriul statului membru, chiar dacd nu au cetatenia unui stat membru al Comunitatii Europene (Ovidiu Tinca). "Atata timp cat beneficiarul indeplineste condifiile cerute pentru acordarea dreptului de sejur, va exista dreptul de sejur. Dreptul de sejur se dovedeste cu cartea de sejur, care este valabila S ani, cu posibilitatea de reinnoire. Conform Tratatului de la Maastricht, a fost consacratd si detaliatf nofiunea de cetjenie a Uniunii europene, iar, conform art.17 din ratatul CE, ,orice persoanii care are cetifenia unui stat membru este cetdfean al Uniuni “4 Prin Tratatul de la Amsterdam s-astabiit ea cetijenia Uniunii nu inlocuieste cetajenia statelor membre, ci o completeaza. Calitatea de cetatean al Uniunii Europene prevede urmatoarcle: * dreptul de a cireula side a se stabili in mod liber pe tertoriul statelor membre, in limita conditiilor prevazute de Tratatul CE; * dreptul de a alege side a fi ales la alegerile locale si curopene din statul de resedinfa membru; * dreptul de a se bucura , e teritoriul unui stat tert, in care statul cSruia ii apartine nu Fer erebrezentat, de protectie diplomatica si consulara ale oriedrui vst membru, la fel ca si nafionalii statului respectiv; * dreptul de a inainta peti’ Parlamentului european in conformitate cu art.195 din ‘Tratatul CE; * dreptul de a se adresa insttujiilor comunitare, in limba unui stat membru si de a perni tn rispuns in acecasi limba, conform art.18-21 din Tratatul CE Persoanele prevazute de dispocitile Directivelor 90/368 si 90/365, se pot stabili in statcle membre pe durati nedeterminata, dar nu pot invoca alte boli infecfioase sau parazitare contagioase, care jn tara de primire , fae obiectul unor dispozitii de protejare a nafionalilor; iF ae esl infirmitati care pun in pericol ordinea publick sau securitatea publied, cum sunt: ‘0 toxicomania; o alterdri psihomentale grave; © stiri de manifestare de psihoz’. agitata; © psihozA deliranta; © psihoza halucinstorie; © psihoza confuzionala. Persoana de cetijenie stdin, o dat intrata pe tertoril frit de primire, in mod legal, este aera inclusiv pe planul ingijirlor medicale, resortisanilor din acel stat acd, dupa eliberarea primului ttl de sejur, survine boala sau infirmitatea, refuwzul reinnoirititlului de sejur ori indepArtarea Iucratorului in eauzi de pe teritoriul statului de primire, nu este justificaté sinu este ingaduitd. ‘Conform art.7 din Directiva. 64/221, refuzul eliberarii sau reinnoirii carfii de sedere, precum si hotirrea de expulzare de pe teritoriul statului de primire se notified persoanel in cauza, notificare care se redacteaz& intr-o limba care sa permita persoanei in cau’ si ia cunostinta de confinutul si efectele deciziei respective (poate {fi limba {ari de originea persoanei respective, a statului de primire ori & altei tari din Comunitate), trebuie s& cuprinda motivele care au stat la baza hotirdrii respective, pentru ca persoana ‘in cauzA s se poata apiira. {n principiu aceasta interdictie de intrare side gedere, se i-a cu privire la intreg teritoriul statului de primire, gi nu la 0 parte a teritoriului. Excepiiile jurisprudentiale nu pot sa fie fundamentate pe obiective cu caracter economic, i nici nu pot fi invocate pentru ca principiul liberei circulafii a persoanclor si nu se aplice unui sector economic. Curtea de jusifie a hotirdt c& mAsurile restrictive in domeniul beret circulatii a persoanelor, sunt motive imperative de interes general, cum ar fiz + eficacitatea controalelor fiscale; + cocrenja sistemului fiscal; + Gsipurarea comunicirii adeevate intre medie si pacient, precum si intre medic si arutoritaile administrative sau organismele profesional, + protectia sinatafii publice. 16 HLS. Clauze de salv; Conform art.296 si 297, se fac derogari de la principiile care caracterizeaza piata interna cu privire la aspecte care sunt in legiitura cu securitatea gi apararea national a statc Misurile adoptate presupun cooperareadintre Comisie si statul care le-a lust pe buza articolului 296 sau a articolului 297, cu Privire la situatia in care ele au ca efect distorsionarea Conditilor de concurenta in cadrul piefei comune. Pot fi invocate si in materia liberei circulatii si aserviciilor, clauzele de salvgardare de Ja art.296 par.1 si art.297 din Tratatul CE, CAPITOLUL IV Prevede remunerarea unui serviciu, ci prevede operafiuni financiare -a fondurilor, de aceea se distinge de categoria platilor, care \lasare de eapital cand trans rezultiind dintr-o tranzactie im, iar: importante in afar de investitiile directe cum ar fi: eliminarea ingradi : lor la emiterea de acjiuni; + favorizarea creditului; + eliminarea sistemului de taxe * tranzactiile cu capital; finantarea privata; regulile de schimb, ete, Prin intermediul mai multor directive a fost asigurata libera citculatie @ capitalurilor, dintre care mentionam: * Directiva prin care au fost liberalizate investifile ditecte, mai 1960; * Directiva prin care au fost liberalizate operafiunile de achizitionare a actiunilor si obligatiunilor ce nu erau negociate fa bursd, Directiva nr. 86/566 din 17 noiembrie 1986; *_Pireetiva prin care s-ainfptuit liberalizarea completa a migcdrlor de capital Directiva nr. 88/361 din 24 junie 1988, O important egal cu cea atribuita celoralte libertaji fundamentale a fost recumoscut liberei circulatii a capitaluilor de Tratatul de la Maastricht, prin textele vatecahey afirmandu-se atat in relagile dintrestatele membre, cat si in cele dintre statele din Comunitate si statele terfe. Circulatia capitalurilor include : irectiva din 11 + investitiile realizate in scopul constituirit sau dezvoltrii unei societati comerciale et _ le imobiliare; ‘operafiunile eu privire la ttlurile cotate si nevotate Ja burs’; {imprumuturile pe termen mediu si lungs iimprunea de actiuni si de obligafiuni pe piata alto state membra; migcdrile de capitaluri in interes personal ca: © imprumuturi; © donatiis ‘© succesiuni; © transferul economiilor dintr-un stat in altuls «virstminte in conturi curente si incheierea contractelor de depozit in strainatate: + investi in bonurile de tezaur, + importul sau exportul mijloacelor de plata, daune-interese; drepturi de autor etc. rice restrictii la circulafia capitalurilor ntre statele membre $i intre statele membre gi tarile terfe, se interzic, conform art.56 par.1 din tratatul CE, in cadrul dispozitiilor Cap.4 ‘Din textul de mai sus desprindem dou aspecte i anume: in primul rand {n Priurdietia restrictilor priveste circulafia capitalurilor intre statele membre; 0 dispozifia este direct aplicabil o instituie obligatia de inlaturare a restrictiilor nu da posibilitatea introducerii de noi restrict ‘0 au fost emise 2 Directive ale Consiliului. we Directiva din 11 mai 1960, modificata prin Directiva 85/566; iS Directiva 63/21 ale Consiliului, prin care se prevad categori obiectul liberei circulafii ca: discriminarilor existente; care pot face ~ Investitii directe; = Investiii de proprietati imobiliare; ~ transferuri de capital de interes personal; ~ chitiis ~ transferuri bazate pe contracte de asigurare; ~ credite comerciale pe termen lung; = tranzactiile privind hartiile de valoare etc. » Divectiva 72/136, prin. care sunt reglementate uxt! international de capital si neutralizarea_efectelor nedorite asupra lichiditatilor interne. O noua contributie la implementarea art.67 CEE, a fost adusa de Directiva 88/361 din 24 juni 1988 a Consiliului, inlaturdindu-se restrictiile privind circulatia capitalului intre persoane rezidente in statele membre, fri a afecta prevederile altor directive, si s-a admis un regim special pentru unele state care au devenit ulterior membre ale ‘Comunitatii, si anume: Spania, Portugalia si Grecia, precum si pentru statele fondatoare, pentru a putea sa aplice in vorrigaare temporar unele restrict la circulatiacapitalului, dar specficate in anexa la Nomenelatorului migedrilor de capital ce fac obiectul Directive Prin Directiva 88/361 din 1988 au fost abrogate Directiva din 11 mai 1960 si Directiva 72/156, impundndu-se ca aplicarea masurilor si procedurilor sé nu aibi consecinte asupra Afecttiié deplastrilor de capital realizate conform dreptului comunitar- Prin Directiva 91/308 din 10 iunie 1991 a Consiliului, au fost instituite unele obligatii pentru statele membre in privinta contributiei lor la upta impotriva drogurilor, in special Privind prelungirea financird a traficulu : ,spAlarea” capitalutlor Statele urmeaza si impund bancilor si institutiilor financiare precum si personalului lor, obligatii pri ‘+ identificarea clientelei lor; * stringerea documentelor susceptibile s4 furnizeze dovezi ale »Spalarii” capitalurilor; + supravegherea tranzactiilor suspecte; * _ informarea autoritatilor competente. Statele membre au dreptul, conform art.58: * Skaplice dispozititle pertinente ale legislajiilor lor fiscale care stabilesc 0

    S-ar putea să vă placă și