Sunteți pe pagina 1din 6

SUBIECTUL 10

IARNA PE ULI COSBUC - PASTEL


George Cosbuc este un mare poet al naturii, continuand prin pastelurile sale pe
marele pastelist Vasile Alecsandri.
Ca poet, ne-a lsat motenire creaii lirice de o deosebit valoare i frumusee,
dintre care Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger, Vara, Iarna pe uli, Mama, Doina, La
oglind, Subirica din vecini, Noi vrem pmnt!, Lupta vieii si multe altele.
Poezia naturii lui Cosbuc reflecta sentimentele si atitudinile autorului fata de
natura aflata in diferite ipostaze ale anotimpurilor sau ale zilei si noptii.
Viziunea poetica a lui Arghezi asupra naturii este solara,luminoasa. De aceea
pastelurile lui sunt imnuri inchinate frumusetii, bogatiei si trainiciei naturii.
In lirica naturii acestui poet regasim viata rustica, bucuria de a trai, optimismul.
TEMA
Pastelului Iarna pe uli descrie scene de iarna in mediul rural, imaginile, personajele si
atmosfera fiindu-i familiare poetului din propria sa copilarie.
TITLUL POEZIEI indica, inca de la inceput, locul si momentul descrierii lirice: satul
romanesc, intr-o zi de iarna.
CONTINUT
Poezia debuteaza cu un frumos tablou de iarna, fiind o demonstratie a viziunii solare a liricii
naturii lui Cosbuc. Desi este iarna si nu apare soarele, iar cerul este senin si lipsesc
intemperiile:
A-nceput de ieri sa cada
Cate-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat

Nu e soare, dar e bine,


Si pe rau e numai fum.
Vantu-i linistit acum,
Versurile urmatoare pun in evidenta un un tablou in care domin micarea, veselia,
spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, n care domin stagnarea, nemicarea, chiar
gravitatea.
1

Copiii aduc cu ei agitatia si dezinvoltura plina de umor. Ei ies afara cu mic, cu


mare, sa se dea cu saniutele, tipa, se imping, sar, rad, cad in zapada, intr-un cuvant se
joaca si se bucura.
Poezia abunda de imagini vizuale, dar mai ales a celor auditive care reda larma
copiilor ce se bucura de sanus.
Sunt copii. Cu multe sanii,

Cei mai mari acum, din sfada,

De pe coasta vin tipand

Stau pe-ncaierate pusi;

Si se-mping si sar razand;

Cei mai mici, de foame-adusi,

Prin zapada fac matanii;

Se scancesc si plang gramada

Vrand-nevrand.

Pe la usi.

Gur fac ca roata morii;

Rd i sar ntr-un picior,

i de-a valma se pornesc,

Se-nvrtesc i ip-ntruna

Cum prin gard se glcevesc

..

Vrbii guree, cnd norii


Ploi vestesc.

Folosind un ton sugubat (=glumet), poetul introduce in prim plan un copil, atat de mic
caci pe carare/ Parca nu-i, care urc anevoie pe o ulia troienit.
Portretul micului copil poate fi al oricui copil de la tara: cu haina mai mare decat el,
cu caciula de miel data pe spate si mai voinica decat el, sub care isi pot gasi adapost
sapte sate.
Haina-i maturand pamantul

Dand pe ceafa putintel

Uite, ma, caciula, frate,

Si-o taraste-abea-abea:

Toata lana unui miel:

Mare cat o zi de post -

Cinci ca el incap in ea;

O caciula mai voinica

Aoleo, ce urs mi-a fost!

Decat el.

Au sub dansa sapte sate

Adapost!

Copiii mai mari ii nchid drumul micului Barb- Cot, fcnd haz de cciula lui, care li se
pare ct o zi de post.
In jocul lor este prinsa si o btrnic care trecea pe drum. Vazand ce se intampla, ea a
incercat sa-l scape pe cel mic din hrjoana celor mari, dar a ajuns ea insasi sa nu se mai
descurce intre copiii care o inconjoara, rad si tipa.
Poezia reda inocena, veselia si bucuria din jocul copiilor:
2

Ca pe-o bufni-o-nconjoar
i-o petrec cu chiu cu vai,
i se in de dnsa scai,
Plin-i strmta ulicioar
De alai.
Larma copiilor atrage toata suflarea satului, cainii din curti sar nedumeriti, femeile ies la
gard, barbatii ies din casa.
Poezia se sfarste cu un dialog intre copii si babuta. Dialogul exprima dragostea si
intelegerea celor in varsta fata de copiii si strengariile lor
Ce-i pe drum atata gura?"
- "Nu-i nimic. Copii strengari."
- "Ei, auzi! Vedea-i-as mari,
Parca trece-adunatura
De tatari!"
COMPOZITIE
Pentru redarea scenei de iarna autorul creaza imagini vizuale i auditive, folosind mai mult
comparatiile ( copii fac galagie ca roata morii; se galcevesc ca vrabiile gurese) si mai
putin epitetele. Poezia exceleaz prin imagini de micare si ritm alert.
Prozodia.
- Masura versurilor este de . Silabe
- Rima
- Ritm.........

In prima strofa observam ca autorul a surprins o ninsoare care a durat toata


noaptea, iar a doua zi s-a oprit.Observam personificarea: "Norii s-au mai
razbunat" de unde reiese ca norii a inceput sa cearna fulgi mari de zapada
spre apus. A doua strofa ne prezinta imagini vizuale, auditive.
In al doilea vers se observa epitetul: "pe rau e numai fum". De aici reiese ca
fumul vine de la hornurile caselor unde oamenii incearca sa le incalzeasca. De
asemenea, se observa personificarea: "vantu-i linistit acum".
Observam imagini vizuale, statice ce ne transmit un sentiment de liniste.
Strofa se incheie cu personificarea: "navalnic vuiet vine", de unde reies imagini
auditive, dinamice. Ne transmite un sentiment de galagie, zarva si de agitatie.
Din a treia strofa ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii
care se jucau veseli in zapada si se bucurau de venirea iernii. Aceasta strofa ne
transmite un sentiment de fericire, bucurie si veselie. A patra strofa incepe cu
epitetul personificator si comparatia: "gura fac ca roata morii".
De aici reies imagini auditive,statice. Autorul compara copiii care vorbeau
mult cu roata morii ce se invarte foarte tare. Cosbuc ii compara, de asemenea,
cu vrabiile gurese care se galcevesc.
Strofa se incheie cu inversiunea "norii ploi vestesc". Observam imagini
vizuale, statice, de unde reiese ca norii se abateau spre sat pentru a vesti ploi.
In a cincea strofa, autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in
diferite grupuri dupa varsta lor.
Cei mari profitau de faptul ca erau si copii mici si radeau de ei. Observam
inversiunea "de foame-adusi" care ne transmite un sentiment de mila, tristete
si mahnire. A sasea strofa descrie un baietel strain, aparut din senin pe ulita.
Autorul ni-l descrie cu inversiunea: "largi de-un cot sunt pasii lui". A saptea
strofa incepe cu inversiunea: "haina-i maturand pamantul" de unde reiese ca
haina copilului era prea lunga si o tara de pamant. Observam repetitia
"abia,abia" de unde ne dam seama ca isi tara cu greu haina si comparatia
4

"cinci ca el incap in ea".


In cea de-a opta strofa observam ca acel baietel era trimis de mama sa in sat.
Copilul era incruntat, dar se credea barbat fiindca putea sa care o haina atat
de grea pentru el. Aceasta strofa ne transmite un sentiment de admiratie si
remarcare de sine.
A noua strofa ne arata cum inainta baiatul: "cade-n branci si se ridica". Din
urmatoarele versuri aflam ca baiatul purta pe cap o caciula din lana de miel si
ca era mai mare decat el. Ne transmite un sentiment de amuzament.
A zecea strofa incepe cu enumeratia "tot vine, tot inoata" de unde reiese ca el
se chinuia sa mearga cat mai repede. Observam 2 epitete: "ochii vii" si
"zgomotoasa gloata" de unde reies imagini vizuale si auditive. Ne transmite un
sentiment de amagire.
A unsprezecea strofa prezinta ce a vrut copilul sa faca atunci cand a vazut
atatia copii. A vrut sa se intoarca din drum, dar era prea tarziu. Toti ceilalti
copii il vazusera deja.
A doisprezecea strofa incepe cu glumele facute de caciula copilului. A
treisprezecea strofa incepe cu inversiunea "altii-n gluma parte-i tin". Observam
ca toti copiii isi bateau joc de el.
In a paisprezecea strofa este descrisa o baba care este imbracata cu un cojoc
rupt. Ea se oprise sa vada de unde vine zgomotul acela mare. A cincisprezecea
strofa incepe cun inversiunea "s-otaraste rau batrana".
Observam ca batranei ii pasa de baiat, incercand sa-l scoata dintre copiii care
isi bateau joc de el. In a saisprezecea strofa poetul ne da de inteles ca baba nu
uitase ameliorarea conflictului dintre baiat si copii luandu-l de acolo. Ne
transmite un sentiment de mila.
In a saptesprezecea strofa ne dam seama ca dupa gestul batranei de a lua
copilul, nu a durat mult deoarece copiii se tineau dupa ea razand.
5

Recunoastem epitetele si inversiunea "plina-i strimta ulicioara". In a


optsprezecea strofa se prezinta acei copii jucandu-se.
Sentimentul este de armonie,veselie. In cea de-a nouasprezecea strofa
observam ca batrana se supara pe copii. Ne dam seama dupa enumeratia
"bat,-njura.
..da din maini" de unde observam imagini dinamice.
Ne transmite un sentiment de suparare. In strofa douazeci observam ca
batrana se invartea cu batul in mana pentru a-si face loc, dar copiii navalesc
din nou asupra batranei. In urmatoarea strofa ni se descrie ca baba statea in
mijlocul alaiului ca un capitan si isi facea cruce de ceea ce vedea.
In penultima strofa observam ca din cauza galagiei provocate de copii
incepura sa latre cainii din curti, iar oamenii ieseau afara sa vada ce se
intampla. In ultima strofa se observa un dialog intre cativa sateni.acestia au
asemanat copiii cu o adunatura de tatari.
Sentimentul care predomina este cel de bucurie si uimire pentru sateni fata de
zarva de pe ulita satului.