A doua recomandare,data lui Cora Hermanides,ne aduce in punctul in care multi psihologi nu

sunt pregatiti atunci cand se confrunta cu o plangere.Ideea ca trebuie sa vina la o audiere

,adesea este deranjanta din punct de vedere emotional pentru multi colegi.Argumente precum
ca procedurile disciplinare ar putea fi vazute ca parte a sistemului de asigurare a calitatii
personale pot fi valabile in teorie,dar in practica avand un comportament controlat cu usurinta
aduce sentimente foarte incomfortabile chiar si in caz de buna constiinta.
Stand in fata tribunalului este chiar statul in fata tribunalului.Aceasta este o situatie in care o
persoana nu poate conta doar pe intelegerea frateasca,cum unii oameni ar putea crede.Din
contrariu,sunt indicatiii precum ca semenii profesionisti ar putea fi mai stricti in pastrarea mai
inalta a eticii lor.Aproape 20 de ani de cercetari si descoperiri in Olanda nu neaparat
vechi,depasite,dar care au aratat mai mult decat odata o atitudine mai blanda in universitate cu
non psihologi educati in comparatie cu psihologii prezentati in ambele categorii.
(Kosene,1993)
Oricum,psihologii se bazeaza mai mult pe un proces cinstit al asociatiei lor.In final,principiile
importante din procedurile dreptului,precum prezumztia de nevinovatie si egalitatea
bratelor,sunt larg adoptate.Fara indoiala,asociatia psihologilor ,de asesemea vor lupta pentru
ca procedurile lor de investigare si evaluare sa se bazeze pe aceeste principii.Impartialitatea
tribunalului,auzind ambele parti,si principiile de a lasa povara probei asupra reclamantului si
asupra celui care afirm(affirmanti incumbit probatio), asigurand un proces echitabil.
Dar,acest affirmanti incumbit probatio contine o dimensiune speciala.Psihologii au obligatia
de a implementa o evidenta corecta,ceea ce le poate schimba o parte din raspunderea pentru
probe.Acest lucru nu diminueaza faptul ca atat timp cat tribunalul nu este convins de
argumentele reclamantului si de dovezi,plangerea ar trebui sa fie considerata ca nedovedita.
Standardul dovezilor in functionarea tribunalului poate varia.In Marea Britanie,de
exemplu,standardul este balanta probabilitatilor,spre deosebire de cazurile penale
n instan, in care standardul este "dincolo de orice ndoial rezonabil".De asemenea exista
o cerere ca implementarea acestui standard sa ia in considerare seriozitatea in cazul
psihologilor.Deci,daca un verdict de vinovatia va duce la probabilitatea ca psihologul sa fie
scos din registru,standardele devin mai inalte.
Inapoi la etica reala?Ce inseamna defapt,auzind de o plangere fiind depusaimpotriva unui
coleg?Avem tendinta de a-l evita pe el sau pe ea,sa nu-i mai recomandam clientiolor,sau inca
le oferim sprijinul nostru? Sustinearea colegilor poate fi vazuta ca o consecinta a
responsabilitatii generale pentru profesie-sa nu-ti protejezi colegii pe edrept,dar sa contribui
personal la sistemul de sustinere a profesie.Din aceasta perspectiva,nu este corect sa
osrracizezi colegii doar din cauza unor plangeri care au fost depuse impotriva lor.Precum
asociatia turca afirma in codul etic:Psihologii sa nu discrimineze oamenii are sunt cercetati
si nici sa le puna in pericol slujba.Dar,ei iau pasii necesari in urma finalizarii investigatiei
etice in conformitate cu cererile verdictului.
Plangerile nedovedite poate ca nu sunt adevarate.Oricum,noi trebuie sa ne bazam pe decizia
tribunalului.Va rugan,fara partiniri de genul unde este fum este foc!

Fie ca este poate,chiar si cu dovezi nu inseamna neaparat ca a fpst mai mult decat o eroare.
In final,...practicantii pot face erori de judecata,si...aceste erori sunt diferite de
incompetenta.(Procedura recomandata a Societatii Psihologice a Irlandei pentru luare
deciziilor etice).
In plus, nu exista nici o justificare sa vezi incalcari minore ca pe pacate capitale.La urma
urmelor,un avertisment nu implica mai mult decat cuvantul spune:o mustrare adecvsta,care
postuleaza incorectitudinea comportamentului,fara a-l califica drept condamnabil.

Cand lucrurile merg rau

Erori profesionale,remuscari,incalcari,ispasire,marpraxis si masuri disciplinare-unii se pot
intreba cat de des se intampla ca lucrurile sa mearga rau si ce se intampla apoi.Din pacate
doar cateva cifre sunt disponibile,insuficinete pentru a obtine impresie rezonabila,de incredere
a faptelor din lumea intreaga.Precum am mentionat anterior,acestea nu pot fi considerate mai
mult decat ilustrative.
Studiul mentiont anterior asupra acestui subiect este vechi de mai bine de 10 ani,si publicat in
olandeza dupa ce a fost raportat oral la al 5-lea Congres European al Psihologilor,tinut in
Dublin,iulie 1997.Desi procedurile disciplinare poate ca au mai avansat de atunci,si ca
oricum raspunsul la chestionar nu permite sa tragem concluzii ferme;ar putea fi remarcabil sa
sa obii o impresie a rezultatelor,impreua cu alte rezultate dintr-un chestionar trimis in lumea
intreaba om pregatirea capitolului prezent.
Chestionarul din 1997 a fost trimis la toate cele 31 de asociatii de membrii EFPA,pentru a
aduna informatii despre procedurile lor diciplinare si sanctiuni.In a doua parte a acestei
anchete,informatii statistice au fost adunatate.In a treia parte,18 viniete scurte au fost
prezentate,oferind posibile fapte a violarii eticii profesionale.Li s-a cerut asociatiilor sa isi
dea cu parerea asuora masurilor potrivite ce ar trebui luate in cazurile date.Rezultatele partii a
treia au fost comparate cu datele adunate din esantioanele psihologilor si functionarilor
publici olandezi la Ministerul de Afaceri Sociale olandez,dandu-si opinia cu privire la aceleasi
viniete.
Chestionarul din 2009 a fost menit sa obtina informatii minime de fundal-mai actualizatedespre asociatille statului de afaceri asupra medieri si procedurii disciplinare.Acst chestionar a
fost trimis la nivel mondial la toti membrii asociatiilor EFPA,si de asemenea a fost trimis si
colegilor implicati in realizare acestui manuall prezent.In acelasi timp ei au fost rugati sa
trimita chestionarul altor persoane care ar putea oferi informatii utile.
14 asociatii au completat prima parte a chestionarului din 1997.Aproape toate aveau o comisie
disciplinara pentru a investiga si a decide asupra incalcarilor presupuse a codurilor lor etice.

De asemenea,la chestionarul din 2009,14 asociatii au raspuns-din Argentina,Africa de Sud si

SUA,si 11 din Europa.Toate acestea au proceduri de evaluare a presupselor actiuni neetice a
membrilor lor.
In 1997,intr-o asociatie cu putini membri nu era posibil sa ai o audiere la care sa participe
ambele parti;comisiile lor diciplinare decideau doar pe baza documentelor care au circulat mai
sus.In 2009 ,a fost cazul la doar unul din respondenti.
Jumatate din asociatiile care au raspuns in 2007 au interzis formal membrilor sa si incheie
statul demembru in timpul unei proceduri de plangere.Dar,o treime din asociatii nici macar nu
au cerut membrilor sa coopereze cu un control al comportamentului profesional.
Atat in 1997,cat si in 2009,2 din 14 asociatii nu au avut puterea de a impune o sanctiune
asupra mebrilor pentru incalcari dovedite a codului lor etic,desi una din cele 2 ar fi putut,ca
celelelate,sa le retraga statutul de mebru in zaul unor incalcari serioase.
Desi actiunile disciplinare ar putea avea un impact pentru psihologi,si prin urmare acces la o
revizuire a verdictului e important,in 1997 a minoritate nonmarginala a asociatiilor nu au avut
o procedura de apel.In 2009 asta a fost cazul doar in 2 asociatii din 14.
In 2009,inafara procedurile plangerilor formale,8 din 14 asociatii pot oferi mediere in cazul
unor plangeri despre un presupus comportament neetic.
3 din 14 in 2009 respondenti evalueaza chiar si presupuse comportamente neetice a
psihologilir care nu sunt membri ai asociatiei,si prin urmare sa-si dea cu parerea sau sa ofere
un sfat.
Luand in considerare toate aceste masuri,unii se pot intreba cat de des oamenii depun plangeri
si astfel la ce numar de plangeri aceste masuri sunt utile.La urma urmelor,in fiecare an
psihologi din toata lumea vad milioane de clienti in peste 100 de milioane de sesiuni.
Publicatii despre sistemul legal disciplinar de sanatate olandez a afirmat ca numarul
plangerilor este substantial mai mic decat numarul estimat al erorilor medicale facute.Nu este
prea probabil ca va fi o diferenta considerabila in plnageri despre psihologi.
O experienta de a fi tratat incorect cu siguranta nu pare mereu sa fie un motiv suficient pentru
a decide sa depui o plangere.In viata de zi cu zi,noi credem unele mizerii.Povara de a scrie o
scrisoare..revendicarea unui garantii pentru ceva ce am cumparat de undeva departe.La urma
urmelor,pedeapsa asteptata ar trebui sa fie intr-o balanta rezonabila cu efortul investit,ca si in
cazul cu probabilitatea unei pedepse asteptate.Evident,masura in care suntem vatamati sau
raniti au un rol,de asemenea.Pe deasupra,dependenta si loialitatea ,adesea au un rol in relatia
client-psiholog,ceea ce poate ridica o bariera in plus impotriva plangerii.
Asociatiile europene raspunzand la studiul din 1997 si avand proceduri pentru a evalua
comportamentul neetic al membrilor lor,au primit 360 de plangeri in anul in care a avut loc
ancheta;0,4% din cei 96,740 de psihologi fiind membri al acestor asociatii.

In studiul din 2009,a fost raportat faptul ca 320 de plangeri au fost depuse in 12 din 14
asociatii care raspundeau sau 0,1% din 281,797 psihologi membri.
In 1997,au fost gasite dovezi de comportament neetic in jumatate din cazuri.In 3 ocazii
0,8% din plangeri si prin urmare 1,7% din cazurile au fost gasite vinovate-psihologilor(3 din
96,740) li s-a luat statutul de membru al asociatiei.
In studiul din 2009,au fost gasite dovezi ale comportamentului neetic in 25% din plangeri,dar
cel putin 15 din 281,497 de psihologi au fost dati afara in 14% din plangeri unde
comportamentul psihologului a fost invinovatit.
Este remarcabil sa subliniezi faptul ca,unde numerele disponibile arata ca statutul de membru
al psihologilor este de peste 90% pana la mai putin de 50%,aceste numere nu se refera la
natiuni cii la asociatiile nationale.Cineva ar trebui sa continue nota cum ca aceste asociatii
nationale difera in masura plangerilor care au fost depuse si in masurile disciplinare care au
fost luate de care acestea.Cel mai influent poate ori sa practice psihologia,fiind legat de
licenta legala si daca evaluarea legala si procedurile disciplinare exista.Daca ultimul se
aplica,sa te plangi in fata unei comisii disciplinare legale poate scadea numarul de plangeri
depuse asociatiei.si lasa un numar ridicat de cazuri neraportate.