CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA

Obiect: cererea care nu cuprinde obiectul cererii e nula. ( nulitate expresa)

Dispozitiile art 200 sunt aplicabile.
-lipsa mentiunii privind valoarea obiectului nu poate atrage anularea cererii ca
netimbrata (nulitate virtuala)
-Valoarea e necesara pentru:
-stabilirea taxei de timbru
-stabilirea competentei
-neindicarea textelor legale nu atrage nulitatea
-CCJ care nu cuprinde motivele de fapt si de drept este nula. In cazul
motivelor de fapt vorbim despre o nulitate expresa, iar in cazul motivelor de
drept despre o nulitate virtuala.
-CCJ trebuie sa cuprinda dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
-CCJ trebuie sa cuprinda semnatura , sub sanctiunea nulitatii exprese. Potrivit
art 196 alin(2), lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii in fata
primei instante.
In ceea ce priveste dovezile:
-inscrisurile trebuie atasate in copie certificata (fotocopie, pe care sa scrie
conform cu originalul + semnatura)
-in cazul interogatoriului, instanta va dispune ca persoana sa fie prezenta
personal
-in cazul interogatoriului in scris, la persoanele juridice, la CCJ trebuie atasate si
intrebarile pe care reclamantul intelege sa le adreseze
-proba cu martori : reclamantul trebuie sa indice numele+ adresa martorilor
Cererea de chemare in judecata se va depune in atatea exemplare cate parti sunt
+ 1 exemplar pentru instanta.
Timbrarea cererii de chemare in judecata art 197 NCPC, OUG 80/2013
Orice cerere de chemare in judecata se timbreaza. Exista si exceptii, spre ex
cererile in materie de litigii de munca.
Timbrajul poate fi progresiv ( procent) sau in cota-fixa. De regula, cota este
aplicabila litigiilor evaluabile in bani. Dar exista si exceptii, spre ex in materia
folosirii locuintelor, cererile in materie de contencios administrativ ( unde avem
cota procentuala cu plafon maxim).
Inclusiv cererea reconventionala, cererea de chemare in garantie si cererea de
interventie principala se timbreaza.
Taxele de timbru se platesc anticipat. Impotriva modului de stabilire a taxei se
poate face cerere de reexaminare. Aceasta se va solutiona de aceeasi instanta,
alt complet de judecata.

Neplata taxei judiciare de timbru atrage nulitatea cererii, nulitate neconditionata

de vatamare.
Daca taxa e platita numai pentru anumite capete de cerere, cauza va fi judecata
in limita acelor capete.
Si judecatorul poate acorda scutiri de taxa de timbru/esalonari/reduceri.
Persoanele juridice pot beneficia de facilitati fiscale, daca dovedesc ca venitul lor
pe ultimul an nu le permite plata taxei de timbru.
Inregistrarea cererii si constituirea dosarului:
Cererea de chemare in judecata se poate depune personal de catre reclamant, de
catre reprezentant sau prin posta, curierat, fax. Aceasta trebuie insotita de
anexele cerute de lege: dovada reprezentarii, dovada platei taxei de timbru,
inscrisuri.
Data certa: este data primita de la registratura instantei. Aceasta data este
importanta pentru ca din acest moment se va alege legea aplicabila.
Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, se va da presedintelui
instantei sau altui judecator, pentru a se stabili aleatoriu completul de judecata.
Exista 4 tipuri de registre:
1) Registrul general de dosare ( de unde rezulta numarul de dosar)
2) OPIS ul alfabetic ( in functie de numele partilor)
3) Registrul informativ ( toate anexele atasate la un dosar)
4) Registrul termenelor (tinut pe zile) + condica de sedinta
Efectele cererii de chemare in judecata:
-investeste instanta cu judecarea pricinii
-determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata dpdv al partilor si al
obiectului cererii
-in cazul competentei teritoriale alternative exprima optiunea reclamantului
pentru una din instantele deopotriva competente
-in anumite cazuri, cererea strict personala introdusa de titularul dreptului la
actiune poate fi transmisa mostenitorilor acestuia, in caz de deces. ( cererea
pentru revocarea donatiei pentru ingratitudine, cererea de divort a sotului
reclamant inocent).
-opereaza punerea in intarziere a debitorului, daca nu a fost deja pus in intarziere
sau daca nu este de drept in intarziere art 1522 NCC
-in cazul cererilor reale imobiliare si a celor mixte, inceteaza buna- credinta a
paratului
-dreptul devine litigios
-opereaza intreruperea prescriptiei extinctive a dreptului la actiune, chiar daca
cererea a fost depusa la o instanta necompetenta art 2539 NCC
Verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata art 200
1) Completul caruia I s a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca
cererea de chemare in judecata indeplineste conditiile prevazute de art
194-197 NCPC
2) Cand CCJ nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului I se comunica in
scris lipsurile, avand obligatia sa completeze lipsurile sau sa faca
modificarile dispuse in termen de cel mult 10 zile de la primirea
comunicarii, sub sanctiunea anularii cererii.

Anterior, aceasta etapa se facea in sedinta publica, de unde rezulta si o

tergiversare a procesului. Acum, se realizeaza inaintea primului termen.
Asadar, se va stabili un prim termen numai daca cererea de chemare in
judecata este completa. Procedura se realizeaza numai cu reclamantul.
Cererea de chemare in judecata se va comunica paratului numai la finalul
procedurii, dupa ce cererea este completa si corecta.
De indata ce se alege completul, judecatorul investit va verifica formalitatile
prevazute de lege.
Exista cateva variante:
1) CCJ este ok=> judecatorul va dispune prin rezolutie comunicarea cererii
catre parat
2) CCJ nu este ok=> judecatorul va pune in vedere reclamantului ca in
termen de 10 zile de la primirea comunicarii sa rectifice viciul cererii de
chemare in judecata. Reclamantul va primi din partea completului o
instiintare care cuprinde instructiunile de urmat pentru rectificarea cererii.
Daca reclamantul va face aceste rectificari mai tarziu, se va dispune
anularea cererii. Toate aceste rectificari sunt sub sanctiunea nulitatii.
Toate elementele de la art 194-197 NCPC sunt sub sanctiunea nulitatii, cu
exceptia situatiei in care reprezentarea se face pentru mai multe persoane fizice
sau juridice si dovada de reprezentare trebuie facuta pentru toti. In aceasta
situatie, instanta va numi un curator conform art 202 alin(3) teza a doua.
In faza de regularizare nu ne intereseaza despre ce fel de nulitate vorbim. Nu
intervine nulitatea in cazul neindeplinirii procedurii prealabile. Art 193- nu poate fi
invocata decat de catre parat.
Nulitatea in cazul neindicarii probelor art 254=> reclamantul poate spune insa ca
nu detine probe, ci doar prezumtii. Aici nu mai vorbim de nulitate(opinie Briciu)
sau cand sarcina probei e intoarsa ( in cazul contraventiilor).
Nulitatea se pronunta prin:
-incheiere, in camera de consiliu, fara citarea partilor
-cerere de reexaminare a incheierii, in termen de 15 zile, in camera de consiliu,
cu citarea partilor
Cazuri in care se poate face cererea de reexaminare:
-daca masura a fost dispusa eronat
-daca reclamantul a rectificat viciul in cele 10 zile, dar totusi instanta a anulat CCJ
In caz de admitere a cererii de reexaminare cauza va reveni la judecatorul initial
investit.
OUG 80- in termen de 5 zile, paratul trebuie sa faca cererea de ajutor. Din acest
moment, se suspenda curgerea termenului de 10 zile pentru plata taxei de
timbru. Daca se admite cererea de ajutor, va incepe sa curga un nou termen de
10 zile. Daca se respinge cererea de ajutor, va curge un nou termen de 10 zile in
care paratul sa plateasca taxa. Termenul de 10 zile se intrerupe exclusiv pentru
obligatia platei taxei judiciare de timbru, nu si pentru celelalte obligatii ale
paratului.
In citatia primita de parat I se pune in vedere acestuia sa depuna intampinare in
termen de 25 zile. Intampinarea se va comunica de catre instanta reclamantului,
care la randul sau trebuie sa depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile.
Aceste termene pot fi reduse in cazuri urgente.
Daca nu se depune intampinare/raspuns la intampinare, judecatorul va stabili
termenul de judecata.

Masuri pentru pregatirea judecatii art 203

Art 203 alin(1) => prin rezolutie
Exceptia este incheierea, in cazul masurilor asiguratorii si a masurilor pentru
asigurarea probelor.
Modificarea CCJ art 204
1) Nu trebuie sa fie legal citat si paratul, ci doar reclamantul
Ce inseamna noi dovezi?
-suplimentarea probatoriului ca urmare a intampinarii paratului, prin raspunsul la
intampinare
-daca nu se realizeaza ca urmare a intampinarii, atunci pur si simplu reclamantul
simte nevoia de a isi modifica CCJ => se aplica art 204+254
La alin(1) art 204 vorbim despre un termen de decadere.
Daca se modifica CCJ, se va comunica noua cerere paratului si va curge un nou
termen pentru depunerea unei noi intampinari.
Exceptia este modificarea CCJ peste termen, care se poate realiza numai cu
acordul expres al tuturor partilor. Nu tacit! Daca paratul este prezent, va fi
chestionat cu privire la acest aspect. Daca este absent, I se va comunica CCJ
pentru a o respinge sau permite.
INTAMPINAREA
-de principiu, are caracter obligatoriu ( cu exc art 1041 alin(3))
-actul de procedura prin care paratul si reclamantul se apara, in drept si in fapt
Art 205 : mai multi reclamanti, un singur mandatar-un exemplar al intampinarii
Termen:
-25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, daca legea nu
prevede altfel
Sanctiunea nedepunerii:
-in principiu, decaderea din dreptul de a depune probe si de a ridica exceptii de
ordine privata art 263
- prin exceptie, se poate considera, dupa circumstantele cauzei, si ca o
recunoastere a pretentiilor creditorului ( art 1018 alin(3) )-ordonanta de plata
-chiar daca este decazut din dreptul de a propune probe si de a ridica exceptii de
ordine privata, totusi, paratul se poate apara, discutand in fapt si in drept
temeinicia probelor reclamantului. Practic, contracarezi probele adversarului, dar
nu le poti depune pe ale tale.
Daca nu se depune intampinare, opereaza decaderea si judecatorul nu mai are
rol activ la primul termen de judecata, nu mai poate permite paratului sa propuna
probe.
CEREREA RECONVENTIONALA
-in principiu facultativa- exceptie art 916 alin(4)-divort
calitate procesuala pasiva:
-reclamantul din cererea introductiva

-in cazul in care pretentiile formulate prin cererea de chemare in judecata privesc
si alte persoane decat reclamantul initial, ele vor putea fi chemate in judecata ca
parati
Cererea reconventionala poate avea urmatoarele efecte:
-paralizatoare (fata de pretentiile CCJ)
-compensarea de pret
-cererea reconventionala poate sa nu se opuna pretentiilor reclamantului initial,
sa nu o anihileze, sa ceara altceva
Calitate procesuala activa:
-reclamantul, fata de cererea de interventie principala
-paratul
Obiectul cererii reconventionale:
-acele pretentii strans legate de acelasi raport juridic cu CCJ
-acele pretentii care deriva din CCJ
Continut:
-conditiile prevazute pentru CCJ. Inclusiv timbrajul. Nu se realizeaza insa
procedura regularizarii.
Termen/sanctiunea nerespectarii termenului:
-se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea, sau daca
intampinarea nu e obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
-cand reclamantul isi modifica CCJ, cererea reconventionala se va putea depune
cel mai tarziu la primul termen ce se va incuviinta paratului in acest scop.
Prin cererea reconventionala, vom putea atrage si alti terti, in calitate de parati.
Cererea reconventionala se va comunica reclamantului si, dupa caz, tertilor
chemati in judecata ca parati. Se aplica dispozitiile referitoare la primul termen
de judecata.
Limite: reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea
reconventionala a paratului initial. Si ar putea modifica insa cererea de chemare
in judecata.