Caracterizarea

personajelor

Baltagul
Introducere []

Vitoria Lipan, personaj principal si rotund (care nu poate fi caracterizat succint),

este o figura reprezentativa a eroului popular, intrunind calitatile fundamentale ale omului
simplu de la tara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor si a
datinilor stramosesti: ea nu e o individualitate, ci un exponent al spetei (G. Calinescu).
Figura Vitoriei este, la inceput, lipsita de dinamism; naratorul realizeaza in mod direct
un succint portret al acesteia: ochii ei caprii in care parca se rasfrangea lumina castanie a
parului, nu mai era tanara, dar avea o frumuseta neobisnuita in privire.
Portretul moral este realizat in mod indirect, rezultand din faptele, vorbele, gesturile,
gandurile eroinei si relatiile ei cu alte personaje.
Introspectia psihologica reprezinta un mijloc de caracterizare indirecta a personajului,
dezvaluind cel mai important conflict al operei, cel interior. Din procesul de interiorizare prin
care trece Vitoria in asteptarea sotului reies in mod indirect sensibilitatea si profunzimea vietii
afective a femeii, care se desfacuse incet de lucruri si intrase oarecum in sine.
Tot indirect sunt dezvaluite trairile interioare de neliniste si ingrijorare cauzate de
intarzierea peste obicei a sotului.
Statutul social al personajului dezvaluie de la inceput conditia de mama si sotie,
indatoriri pe care si le indeplineste cu daruire. Pe cei doi copii, Gheorghita si Minodora, incearca
sa-i educe in spiritul traditiei: pe Minodora o trimite la manastire pentru a-i desavarsi educatia,
dar o pregateste si pentru viata de familie, incercand sa-i insufle mentalitatea traditionala: iti
arat eu coc, valt si bluza!). Gheorghita este singurul sprijin al mamei sale, de aceea ea
contribuie, prin calatoria intreprinsa, la maturizarea lui.
Conceptia asupra vietii dezvaluie in Vitoria o personalitate contradictorie: ingrijorata de
absenta lui Nechifor, ea cauta explicatii la autoritatile morale ale satului (parintele Milies, ceea
ce-i arata latura credincioasa, la baba Maranda, accentuandu-i latura superstitioasa).
De altfel, credinta in semne prevestitoare precum visul cu Lipan calare cu spatele
intors catra ea si cel trecand calare o apa neagra, dar si cocosul intors cu secera cozii spre
focul din horn si cu pliscul spre poarta o determina sa banuiasca nenorocirea ce se abatuse
asupra sotului ei si sa-si faca pregatirile pentru plecarea in cautarea acestuia. Sotie iubitoare,
porneste hotarata in cautarea barbatului: asa-i fusese drag in tinereta Lipan, asa-i era drag si
acuma.

Constantin Alexandru

Pagina 2

Baltagul

Caracterizarea
personajelor

Decizia marcheaza o schimbare in comportamentul Vitoriei, devine un personaj

dinamic, condus de scopul neclintit de a afla adevarul: daca a intrat pe celelalt taram, oi intra
si eu dupa dansul. Credincioasa, simte nevoia unei purificari sufletesti inainte de a pleca la
drum, avand nadejdea ca Dumnezeu si Sfanta Ana ii vor arata calea ce trebuie urmata si tinand
post toate vinerele negre. Cu o luciditate impresionanta si un spirit organizatoric iesit din
comun, Vitoria isi oranduieste treburile gospodaresti, vinde agoniseala pentru a avea bani de
drum, o lasa pe Minodora la manastirea Varatec si ii incredinteaza lui Gheorghita un baltag
sfintit. Tenacitatea, luciditatea si spiritul pragmatic in aflarea adevarului, dar si informatiile
capatate in urma calatoriei o ajuta sa inteleaga ca Nechifor disparuse pe drumul de intoarcere
intre Suha si Sabasa.
In ceea ce priveste conflictul exterior, el apare in text intre Vitoria si ucigasii sotului
sau, evidentiind luciditatea, inteligenta si stapanirea de sine ale femeii in momentul
demascarii acestora. Dupa ce il inmormanteaza pe Nechifor, dorinta ei vizeaza savarsirea
dreptatii. Cuvintele iscoditoare fac din discursul ei un adevarat rechizitoriu, ii supun pe faptasi
la o mare tensiune psihologica, fiind nevoiti sa marturiseasca.
Logica impecabila, inteligenta si spiritul justitiar fac posibila demascarea ucigasilor
in urma reconstituirii crimei cu fidelitate de catre eroina.
Tipatul si gesturile dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea si durerea
pierderii sotului: Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur. In urma
inmormantarii sotului, femeia isi asuma noile responsabilitati, fiind constienta ca viata trebuie
sa-si urmeze cursul: ne-om intoarce iar la Magura ca sa luam de coada toate cate le-am lasat.
Exegetul Alexandru Paleologu o aseamana pe Vitoria Lipan cu personajul mitologic,
Isis, sora lui Osiris. Ca divinitate, Osiris reprezinta soarele ce apune si rasare, adica moare si
reinvie. Cadavrul lui Osiris fusese aruncat de ucigasul sau, Seth, in albia Nilului. Ca si Isis,
Vitoria a luat cu grija bucatile sotului sau si le-a potrivit una cate una in cutia de brad.
Incheiere []

Constantin Alexandru

Pagina 2