Sunteți pe pagina 1din 6

Cap. VIII.

DECIZIA SI PROCESUL DECIZIONAL


Pentru rezolvarea oricarei probleme exista mai multe solutii, managementul fiind
pus in situatia de a allege calea de actiune cea mai avantajoasa pentru organizatie. Acest
process de fixare asupra unei solutii, considerate a fi cea mai buna, constituie o decizie de
management. Deci realizarea obiectivelor organizatiei presupune neaparat decizia, care
are rolul principal de a stabili calea de actiune si de a coordona activitatea salariatilor, de
a asigura functionarea armonioasa a fiecarei organizatii.
DECIZIA este definita ca fiind o linie de actiune aleasa in mod constient dintr-un
anumit numar de posibilitati cu scopul de a ajunge la rezultatul dorit.
Decizia implica mai multe elemente :
a)
existenta unui obiectiv sau a mai multor obiective ce trebuie realizate
intr-o anumita etapa;
b)
evidenta solutiilor, a posibilitatilor de actiune;
c)
alegerea asa-zisei variante optime, pe baza unui proces rational de
gandire logica
d)
structura continutului variantei optime pentru a furniza toate indicatiile
necesare executantilor, in vederea realizarii obiectivelor.
Daca lipsesc aceste elemente sau unul din ele, nu putem vorbi de existenta unui act
decisional si de decizie.
Decizia este un instrument de conducere deosebit de important, prin intermediul careia
managementul mobilizeaza intreg personalul salariat, directionandu-l in functie de
obiectivele existente.
Decizia implica o anumita reactie din partea subordonatilor, ea, de multe ori, influentand
si determinand comportamentul individului in organizatie sau pe cel al colectivelor de
munca existente.
Decizia ocupa in cadrul procesului de managemnet, un loc central fiind prezenta in toate
functiile managementului si pe toate treptele ierarhice. Decizia marcheaza si momentul
cand are loc trecerea de la gandirea creatoare la actiune, in care se asuma
responsabilitatile pentru intreaga activitate depusa de unitatea economica. Fiind rezultatul
managementului, decizia constituie un act de autoritate, un act normativ cu caracter
obligatoriu pentru toate cadrele la care se refera.
Activitatea de management este o inlantuire de decizii, iar managementul isi poate
indeplinii menirea numai prin intermediul procesului decizional, fiind cea mai importanta
parte a acestuia.
Procesul de management fiind un proces realational intre manageri si intreg personalul
salariat al organizatiei, rezulta ca si procesul de decizie apare ca un proces social-uman in
care intervin:
a) decidentul sau forul de decizie
b) executantul sau personalul salariat executant
c) cadrul in care se desfasoara, ca mediu ambiant
a) Decidentul sau forul de decizie este constituit din organele de conducere
participative ale intreprinderii si din personalul salariat care este incadrat pe
functiile de conducere existente pe diferite niveluri ierarhice ale intreprinderii.
Caracteristice pentru acest factor sunt: cresterea capacitatii decizionale prin

antrenarea unui numar mare de specialisti; utilizarea metodelor moderne in cadrul


procesului decizional etc.
b) Personalul salariat executant, cunoaste in intreprinderea noastra, modificari
importante, care influenteaza intr-un fel sau altul si procesul de luare a deciziilor,
ca: cresterea gradului de receptivitate a personalului executant ; ridicarea nivelului
de pregatire etc.
c) Mediul ambiant poate fi privit la nivel de economie nationala, si atunci are in
vedere mecanismul de functionare a acesteia, sistemul de legislatie economica,
precum si la nivel de unitate, fiind legat de conditiile concrete de natura
economica, tehnica, financiara etc.
In functie de problemele concrete ce trebuie rezolvate si de conditiile relatiilor
informationale, pot exista trei situatii decizionale si anume:
1) de certitudine, in care probabilitatea de producere a evenimentelor este calculata
fara marja de eroare, respectivtoate evenimentele ce alcatuiesc reteaua procesuala
pana la evenimentul final-obiectivul deciziei- au probabilitate maxima de
realizare. Se caracterizeaza prin existenta mai multor solutii, dar alegerea solutiei
optime si transpunerea in practica a acesteia se afla sub incidenta unor conditii de
certitudine.
2) De risc, in care o parte sau totalitatea evenimentelor ce alcatuiesc reteauna
procesuala, pana la evenimentul final au o propabilitate de realizare mai mica,
existand evenimente care scapa controlului si a caror evolutie este dificil de
anticipat.
3) De incertitudine, in care, desi exista posibilitatea realizarii obiectivului final,
volumul si structura datelor aflate la dispozitia decidentului nu permit calcularea
posibilitatii realizarii, existand indoieli in ceea ce priveste solutiile. Conditiile de
incertitudine sunt caracteristice deciziilor ce se iau in intreprinderi slab organizate sub
aspect informational.
Daca la situatiile de risc evolutia este dificil de anticipat, dar exista o probabilitate certa
pentru obiectivul final, la situatiile de incertitudine anticiparea este proximativa, iar
certitudine de realizare a obiectivului final dispare.
2.CLASIFICAREA DECIZIILOR
Mangementul unitatilor economice este permanent pus in situatia de a lua decizii.
Numarul si frecventa luarii deciziilor, in intreprinderea de azi, fiind foarte mare, impune
o clasificare a deciziilor, o grupare a lor in functie de anumite criterii.
1) dupa importanta obiectivelor urmarite, deciziile se impart:
strategice; acele decizii carea vizeaza activitatea de ansamblu a unitatii
economice; probleme majore ale acesteia care necesita o durata mare de timppolitica de investitii, asimilarea de noi produse.
Tactice care se refera la activitati partiale, la probleme mai simple si concrete
derivate din obiectivul general, se intind pe o perioada de timp mai mica de 1
an

Curente, care se refera la problemele de zi cu zi cu care se confrunta


organizatiile si care evident trebuie rezolvate operativ.

2) Dpdv al frecventei elaborarii lor, deciziile se clasifica in:


Periodice care se iau la anumite intervale de timp, de regula odata cu
demararea unor perioade de timp
Neperodice caracterizate prin faptul ca au o mare neregularitate, ele nu pot
fi pot fi pregatite din timp, si nu se pot utiliza metode moderne in
elaborarea lor ;
Unice caracterizate prin faptul ca se iua in situatii exceptionale, care nu se
mai repeta.
3) In functie de nivelul ierarhic, deciziile pot fi :
De nivel superior, atunci cand sunt elaborate de conducerea superioara a
organizatiei
De nivel mediu, cand se iau la nivelul mediu al conducerii, la nivelul
sefilor de sectii, ateliere etc
De nivel inferior, atunci cand se iau la nivelul sefilor de echipa sau de
birou
4) Dupa gradul de cunostere a probabilitatii rezultatelor :
Decizii certes au in conditii de certitudine
Decizii in conditii de risc
Decizii in conditii de incertitudine
5) In functie de sfera de cuprindere a decidentului :
Decizii individuale elaborate de catre manageri in mod individual, la
esaloanele conducerii medii si inferioare
Decizii colective, elaborate la nivelul conducerii superioare de catre
organele de conducere participative
3. CERINTE CE SE IMPUN IN LUAREA DECIZIEI ECONOMICE
Prin luarea unei decizii eficiente se impune ca conducerea intreprinderii sa aiba in vedere
ca acesta sa raspunda unor cerinte:
1) Decizia trebuie sa fie fundamentata stiintific, luata in concordanta cu cerintele
legilor economice obiective, cu conditiile concret-istorice, cu tendintele
dezvoltarii sistemului economico-social. In cazul situatiilor curente, atunci cand
decidentul este presat de timp, se admite luarea unor decizii pe baza intuitiei si a
experientei personale, la deciziile strategice.
2) Decizia trebuie sa fie imputernicita, adica ea trebuie luata de acel organism de
conducere sau de acea persoana care are drepturi legale si atributii in acest sens.
In practica intreprinderilor se foloseste delegarea de atributii si responsabilitati in
procesul luarii deciziilor.
3) Decizia trebuie sa fie precisa, respectiv rational coordonata cu deciziile luate
anterior, sa nu permita interpretari diferite si ca atare, sa nu fie contradictorie.

Coordonarea deciziilor sau integrarea lor in ansamblul deciziilor adoptate trebuie


sa se efectueze atat pe verticala cat si pe orizontala.
4) Decizia trebuie sa fie luata la timp, atunci cand conditiile existente o impun.
Elaborate si aplicate la timp, deciziile au menirea de a pune imediat in valoare
toate posibilitatile organizatiei, initiativele oamenilor, de a rezolva la timp
contradictiile care apar.
5) Formularea deciziei trebuie sa se faca in mod corespunzator. Aceasta cerinta
rezulta din faptul ca deciziile se adreseaza diferitelor categorii socio-profesionale.
Pentru a nu crea confuzii, neintelegeri sau interpretari eronate, decizia emisa
trebuie sa fie clara si precisa, sa se fie concise, sa contina obiectivul urmarit si
principalii parametrii operationali.
4. ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL
Procesul decizional este procesul de elaborare a deciziilor, constituit intr-o succesiune de
faze prin care se pregateste, se elaboreaza, se adopta si se implementeaza decizia.
Chiard aca la unele decizii curente procesul decizional se simplifica la maximum, este
necesar a se cunoaste structura completa a lui :
1) Delimitarea si precizarea problemei sau problemelor ce trebuie rezolvate .
Formularea corecta a problemei elimina eventualele interpretari nedorite si in
functie de acestea, actiuni care nu se justifica, precum si stabilirea cu precizie a
scopului, constituie o conditie esentiala pentru calitatea deciziei.
2) Documentarea sau culegerea, selectarea si prelucrarea informatiilor necesare
luarii deciziilor. Sursele principale de furnizare a datelor sunt: situatiile statistice,
datele de plan, din contabilitate si planificare financiara, prognozele elaborate de
intreprindere sau de organelle tutelare, corectii de legi si alte normative, lucrari de
specialitate, investigatiile de teren etc,
3) Prelucrarea datelor colectate, care urmareste sa stabileasca exactitatea
acestora, gradul de cuprindere a problemei respective, modul cum se
coreleaza diversele date. Reprezinta o etapa de analiza si prelucrare a
informatiilor culese, evidentiindu-se aspecte de ordin cantitativ si calitativ
4) Formularea variantelor de decizie si analiza lor comparativa. Dupa primirea
informatiilor si a posibilitatilor de care dispune intreprinderea apar mai multe
solutii sau alternative sau modalitati de realizare a obiectivului. Sarcina celor care
se ocupa cu pregatirea deciziei este de a elabora toate variantele posibile. Un rol
important il are procesul de stimulare a activitatii decidentului prin diferite
metode si tehnici.
5) Alegerea variantei optime, respectiv a deciziei si aprobarea acesteia. Se alege
varianta care da cele mai bune rezultate cu aceleasi cheltuieli de resurse umane,
materiale si fianciare.Alegerea variantei optime se face prin dezbaterea proiectului
de decizie de catre organul de conducere colectiva, daca decizia intra in
competenta unui asemenea organ sau prin consultarea decidentului, individual, cu
alti specialisti din unitate.Se utilizeaza cu succes modele matematice.
6) Realizarea deciziei sau transpunerea in viata a deciziei, etapa importanta care
ttebuie pregatita cu grija. Decizia elaborata si adoptata trebuie :
sa ajunga in timp util si in forma ei autentica de la organul conducator la
ce executive

masurile operative ce se iau de catre organele receptoare cu sprijinul


conducerii sa fie traspus imediat in practic. Se intocmeste un plan de
actiune unde sunt precizate masurile care se impun pentru realizarra
deciziei si se concretizeaza raspunderile si sarcinile ce revin pe colective
de munca si persoane, precum si perioada de timp sau termenele cand
trebuie rezolvata fiecare sarcina.
Tot in acesta etapa se determina si formele si metodele de control privind
executarea deciziei si evaluarea rezultatelor.
Pentru a fi eficient procesul decizional este bine sa fie declansat cat mai
aproape de momentul aparitiei problemei ce trebuie rezolvata.
In functie de etapele procesului decizional se propune un model dinamic de
luare a deciziilor: fig.8.1
5. SISTEMUL INFORMATIONAL SI ROLUL LUI IN PROCESUL
DECIZIONAL
Sist informational reprezinta complexul de activitati care inregistreaza
informatii, le sistematizeaza, le prelucreaza, le analizeaza, le stocheaza si le
trasmite , contribuin la realizarea obiectivelor unitatii economice.
Sistemul informational furnizeaza managerilor sau decidentilor informatiile
necesare, dar in acelasi timp, face posibila transpunerea in practica a
deciziilor.
Elementul principal al sistemului informational este INFORMATIA., care se
prezinta ca support essential al conducerii, fiind necesara atat pentru
fundamentarea si formularea deciziilor cat si pentru verificarea trans punerii
lor in viata.
Informatia poate fi reprezentata ca parte componenta aunui system inchis,
format din 3 elemente: informatia, decizie, actiune si trebuie sa indeplineasca
o serie de conditii:
sa fie exacta;
sa fie completa
sa fie continua, respectiv informatia sa se trasmita nu numai atunci cand
apar situatii deosebite, ci pe masura ce apar datele, stirile, elementele
noi.
sa soseasca la timp
sa fie trasmise pe canalul cel mai scurt
sa corespunda cantitativ, dar si calitativ
sa aiba o forma de prezentare adecvata fiecarei situatii in parte.
Informatiile se clasifica dupa mai multe criterii:
1) in functie de provenienta lor: informatii interne si informatii externe
2) in functie de modul de exprimare, informatiile sunt: orale, scrise si audio-vizuale.
3) In functie de sensul circulatiei, informatiile sunt : ascendente, descendente si
orizontale
4) Dupa gradul de prelucrare, avem informatii primare sau neprelucrate ; informatii
semiprelucrate si informatii prelucrate

5) Dupa sursa de obtinere, informatiile din cadrul unitatilor economice se impart in :


tehnico-operative, contabile si statistice.
Circulatia informatiilor da nastere circuitului informational .In cadrul organiz se intalnesc
circuite informationale verticale, orizontale sau oblice, in functie de directia de circulatie
a informatiilor. In orice caz, este de preferat ca ceste circuite informationale sa fie cat mai
directe si sa se interfereze cat mai ra cu putinta.
Fiecare din circuitele informatiomnale dispune de o anumita capacitate care reprezinta
numarul maxim de informatii ce se pot trasnmite. Pentru a mari capacitatea canalului este
necesar ca la intrarea in canal, informatiile sa fie codate in conformitate cu tipul canalului
folosit. Codificarea presupune existenta unui dispozitiv de traducere a datelor intr-un
sistem de impulsuri specifice naturii fizice a canalului. La iesirea din canal, pentru a
putea fi utilizate ese se decodifica.
In intreprinderea moderna, sistemul informational este organizat pe baza mijloacelor de
automatizare bazate pe calculatorul electronic.
Informatiile sunt supuse unor operatii de manevra si prelucrare care se numesc proceduri
informationale, care desemneaza ansamblul elem prin care se stabilesc modalitatile de
culegere, trasmitere si prelucrare a informatiilor. Aceste pot fi: proceduri de culegere,
sortare si control a datelor, proceduri de generarea bazei de date, proceduri de prelucrare
etc.
6. Metode moderne in procesul de luarea a deciziilor.
Se cunosc mai multe categorii:
1) metode traditionale: vizeaza un ansamblu de procedee utilizate de decidentii
individuali, elementul predominant este calitatea si personalitatea decidentului sau
managerului: intuitia, experienta acumulata, imaginatia, bunul simt, buna
documentare
2) metode comparative avand la baza pricipiul continuitatii fenomenelor , au o arie
mai larga, mai ales in sfera deciziilor tactice.
3) Metode de optimizare au ca obiectiv obtinerea optimului economic, ele se bazeaza
pe instrumentul matematic, pe modelare matematica.
Procesul decizional in intreprinderea moderna este un proces creativ, de elaborare de idei
noi si valoroase, pentru impulsionarea metodelor noi de stimularea acreativitatii.