Sunteți pe pagina 1din 212
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

SUPORT DE CURS B

INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR

Autori: Diaconu Amalia, Aprodu Diana

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • 4.8 Descrierea conţinuturilor formării (metode, mijloace, forme de organizare, instrumtente şi resurse utilizate)

MODULUL I

  • Unitatea de curs: Clarificări conceptuale

  • Nr. de ore:

11 ore si 30 minute (formare faţă în faţă şi prin valorificarea

platformei de învăţare on-line)

  • Cuvinte cheie: instruire diferenţiată, paradigmă educaţională, clasa diferenţiată, pedagogia diferenţei.

  • Competenţe formate la finalul modulului I:

- identificarea conceptelor fundamentale privind problematica educatiei diferentiate;

  • - analiza si interpretarea sistemului normativ care asigură realizarea instruirii

diferenţiate la clasă;

  • - analiza comparativă a caracteristicilor paradigmei educaţiei diferenţiate, în paralel

cu alte paradigme educaţionale;

  • - analiza elementelor de specificitate a educatiei în clasa diferenţiată.

  • Tematica: I.1 Definirea conceptelor I.2 Filosofia educaţiei diferenţiate I.3 Caracteristicile instruirii diferenţiate I.4 Clasa diferenţiată

  • Pastile teoretice şi construcţii practice

  • Bibliografie

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

PERSPECTIVE TEORETICE GENERALE

Una dintre tendinţele modernizarii învăţământului vizează flexibilitatea instrucţiei şi educaţiei pentru a asigura dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilităţi si interese. Procesul de predare-învăţare-evaluare trebuie să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însuşire a cunoştinţelor, de aplicare în practică în mod constant şi creator a acestora. Cadrul didactic trebuie să adapteze întregul demers educaţional la diversitatea indivizilor şi grupurilor, talentelor individuale, evitând marginalizarea ori excluderea socială. Educaţia ţine seama, deci, atât de disponibilităţile aptitudinale individuale, de specificitatea persoanei, cât şi de cerinţele mediului ori de tradiţiile culturale ale grupurilor care compun societatea, în scopul unei integrări sociale optime a fiecăruia. Diferenţierea şi individualizarea instruirii constituie o problemă pedagogică veche, dar mereu actuală, deoarece oamenii se deosebesc unii de alţii nu doar în ceea ce priveşte felul lor de agândi şi a fi, ci şi prin capacitatea şi ritmul de învăţare, prin atitudinea faţă de aceasta (I. Jinga, 2005, p. 146). Diversitatea umană a pus în faţa pedagogiei şi a psihologiei educaţiei problema complexă a diferenţierii şi individualizării instruirii, ca premisă indispensabilă pentru asigurarea reuşitei fiecărui elev şi realizarea unor performanţe cât mai apropiate de potenţialul său intelectual maxim. Pedagogia diferenţiată are la bază contribuţiile unor pedagogi precum R. Cousinet, C. Freinet, O. Decroly, J. Piaget, H. Wallon etc. În Franţa, în 1989, în conformitate cu „Legea de orientare asupra educaţiei” a fost creată posibilitatea de a „introduce diferenţa” în învăţământ pe două căi, la nivelul „proiectului instituţional al şcolii” şi prin proiectul personal al elevului (alegeri personale, mai mult sau mai puţin sub îndrumarea cadrului didactic). Pedagogia diferenţiată poate fi definită ca o „pedagogie individualizată care recunoaşte elevul ca o persoană având reprezentările sale proprii asupra situaţiei de

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

formare; o pedagogie variată care propune un evantai de demersuri, opunându-se astfel „mitului identitar” al uniformităţii, al falsei democraţii conform căreia toţi trebuie să muncească în acelaşi ritm, în aceeaşi durată şi urmând aceleaşi itinerarii. O asemenea pedagogie se constituie ca fundament teoretic şi practic al luptei cu eşecul şcolar, cu orice formă de excludere” (Halina Przesmychi, 1991, p. 10). La nivel mondial s-au remarcat, in istoria dezvoltarii practicilor educationale, modele diferite de diferenţiere a instruirii cum ar fi: sistemul Manheim, Oakland, Planul Jena sau Planul Trinidad, organizări care angajează spiritul comunitar şi care se adresează copiilor supuşi riscului de insucces şcolar, din medii sociale marginalizate sau dezavantajate . Una dintre premisele cele mai importante ale instruirii diferenţiate porneşte de la teoria lui B.F. Skinner, considerat părintele instruirii programate. Ideea inovatoare a lui Skinner (Ştiinţa învăţării şi arta predării, 1954) postulează că din orice material de învăţare se reţin elementele cele mai simple, indiferent de gradul de complexitate sau dificultate al acestuia. Împărţirea sarcinii de învăţare în mai multe unităţi, ca într-un lanţ cu mai multe verigi, oferă elevului posibilitatea de a asimila chiar şi cele mai dificile cunoştinţe. Fiecare verigă sau „pas mic" al învăţării se verifică pe baza unor liste de întrebări şi de răspunsuri, anexate fiecărei unităţi de învăţare. Astfel, orice elev poate învăţa un conţinut conform ritmului propriu de asimilare. Trecerea de la o „verigă” la alta se face numai după verificarea deplinei învăţări a „verigii" anterioare. În acest mod se ating trei scopuri: feedback permanent, formarea autocontrolului în cazul elevului şi evaluarea formativă în cazul profesorului. Această abordare conceptuală a procesului de instruire explică, pe de-o parte, existenţa unor elevi care învaţă mai rapid şi mai profund decât alţii, iar pe de altă parte le oferă posibilitatea de a avansa potrivit dotării lor intelectuale. Modelul de învăţare şcolară elaborat de J.B. Carroll cuprinde o variabilă foarte importantă pentru înţelegerea ritmului de învăţare: timpul de învăţare. Obiectivele educaţionale, arată Carroll, sunt atinse printr-un proces economic de învăţare cu următoarele elemente : (a) timpul permis învăţării (posibilitatea de a învăţa), (b) timpul pe care un elev

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

doreşte să îl aloce unei activităţi de învăţare (perseverenţa) şi (c) timpul necesar asimilării unor cunoştinţe noi, reţinut pentru pragul cel mai de jos al unei categorii de vârstă (aptitudinea de a învăţa). Ritmul (sau rata) învăţării este condiţionat de trei factori: învăţarea anterioară, determinările genetice şi ale mediului, precum şi predispoziţiile. O variabilă importantă, care influenţează rata învăţării, o constituie abilitatea de înţelegere a instruirii, ale cărei componente (inteligenţa generală şi abilitatea verbală) devin moderatorii esenţiali în înţelegerea sarcinilor de învăţare. Pe baza acestor variabile şi factori determinanţi ai învăţării, Carroll formulează patru

condiţii în proiectarea instruirii:

(1) comunicarea obiectivelor şi a procedurilor de învăţare, (2) secvenţierea optimă a activităţilor de învăţare, (3) utilizarea de către profesor a unui limbaj foarte clar, (4) asigurarea corespondenţei între procesul de instruire şi trebuinţele elevului.

Prin respectarea acestor condiţii, după cum afirmă Carroll, orice elev are posibilitatea de a învăţa atât de rapid pe cât îi permite aptitudinea lui de a învăţa. Recomandările de la Dakar (1993) ale Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în sec. XXI aduc în atenţie:

  • - diversificarea conţinuturilor procesului educaţional „pentru a evita un model de tip monolitic, motiv de rivalitate şi, adesea frustrare ”;

  • - diversificarea tipurilor şi căilor prin care se realizează educaţia, în ceea ce priveşte sistemele şi structurile, dar concomitent cu păstrarea coeziunii de ansamblu (folosirea mijloacelor de informare, apelul la educaţie de tip informal, parteneriate educaţionale, organizarea mijloacelor de instruire în aşa fel încât ele să se reflecte în viaţa fiecărui individ);

  • - diversificarea metodelor şi a spaţiilor de învăţare, mai ales pentru activităţile practice .

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Problema instruirii diferenţiate nu este nouă, ci numai modul de abordare. În acest sens, aria preocuparilor s-a extins :

în direcţia conceperii unei activităţi instructiv-educative mai variate, nuanţate în raport cu diferenţele dintre elevi; în sensul promovarii unei acţiuni complexe de asistenţă a copilului (medicală, socială, psihopedagogică). Întrucât natura şi societatea umană progresează prin diferenţiere şi nu prin uniformizare, interesul educatorilor nu trebuie să fie “tocirea” particulărităţilor individuale până la dispariţie, ci respectarea si valorificarea lor lor, pentru ca prin educaţie şi instrucţie, fiecare individualitate să poată fi ransformată într-o personalitate umană complexa, capabilă să creeze noi valori materiale şi spirituale. Premisa oricărei acţiuni de tratare diferenţiată o constituie depistarea şi decelarea trăsăturilor care-i diferenţiază pe subiecţi şi stabilirea rolului fiecareia în definirea comportamentului care conduce la performanţe maximale. Pedagogia modernă propune repere metodologice şi de conţinut ale unei educaţii “pe măsură”, care acţionează atât la nivel de sistem, macrostructural, cât şi la nivel microstructural, al formelor de grupare a elevilor, al particularităţilor fiecărei individualităţi. Sunt , astfel, organizate, clase de grupare ori „clase speciale” care se constituie atât pentru elevii capabili de performanţă superioară, cât şi pentru cei cu ritm lent de asimilare ori cu nevoi speciale. Ion T. Radu, pedagog român important în fundamentarea teoretică şi practică a instruirii diferenţiate, consideră că egalizarea şanselor de succes presupune efortul convergent al educatorilor pentru a oferi „fiecăruia după capacităţi, pentru a obţine cât mai mult posibil din partea tuturor”. Diagnosticul instrucţional precis, ca şi „diagnostic pedagogic formativ”, precede actul diferenţierii în sine şi îl abordează pe cel care se instruieşte prin prisma acţiunilor ce trebuie întreprinse prin raportarea la potenţialul existent, la evoluţiile probabile şi la structurile deficitare. Este necesară, deci, o abordare globală, unitară, a personalităţii elevului. Noile orientări ale ştiinţelor educaţiei evidenţiază necesitatea valorificării optimale a

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

potenţialului fiecărui elev şi reflectării maximale a disponibilităţilor lui psihofizice în

scopul atingerii parametrilor de calitate în strânsă legătură cu cerinţele societăţii. Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane” (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 26), iar ,,educaţia copilului trebuie să urmărească dezvoltarea personalităţii copilului, a aptitudinilor şi a capacităţilor sale

mintale si fizice, la nivelul potenţial maxim” (Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile copilului, art. 29).

Legea Învăţământului din 1955 (art.5 (2)) prevede faptul că dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, este un drept garantat de statul român, care organizează principiile învăţământului democratic. Şansele egale prin instruire înseamnă atât adaptarea conţinutului, metodelor ori ritmului activităţii la posibilităţile elevilor, cât şi simularea dezvoltării fiecărui elev, solicitările depăşind raţional posibilităţile actuale ale elevului şi determinând la autodepăşire. Pentru a promova un act educaţional care să respecte individualitatea fiecărui elev, într-o societate şi un sistem educaţional democratic, cadrul didactic tebuie să-şi fundamenteze intervenţiile didactice pe următoarele cerinţe cadru ale acţiunii educaţionale:

  • - dreptul de a fi diferit sau dreptul la diversitate este un drept fundamental al omului;

  • - potenţialul individual trebuie valorificat maximal;

  • - asigurarea egalităţii de şanse la educaţie presupune recunoaşterea şi respectarea diferenţelor de capacitate înnăscută şi dobândită;

    • - adaptarea şcolii la posibilităţile aptitudinale, nevoile, problemele ori interesele de

cunoaştere ale elevilor este o necesitate a educaţiei pentru toţi şi a educaţiei pentru fiecare.

Ceea ce înseamnă centrarea de elev trebuie înţeles/aplicat sub multiple sensuri ( MEC, UNICEF, 2006, pag. 58):

  • - paradigmă, cu impact major în valorificarea maximală a resursei umane şi în creşterea calităţii activităţii;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • - poziţie etică şi deontică, ca constă în valorizarea elevului ca subiect al învăţării;

  • - opţiune strategică, bazată pe capacitarea elevului în procesul educativ

  • - modalitate de abordarea a procesului instructiv-educativ, bazată pe nevoile, interesele, aspiraţiile şi potenţialul elevului. Instruirea diferenţiată este răspunsul pe care îl oferă cadrul didactic la nevoile elevilor. Este ghidată de principiile diferenţierii: conţinutul, procesul şi produsul instruirii se diferenţiază după profilurile de inteligenţă, nevoile şi interesele elevilor. Parcurgerea materiei trebuie realizată în conformitate cu ritmurile individuale ale elevilor. În literatura pedagogică se folosesc termenii de „diversificare”, „individualizare”, “diferenţiere pedagogică”, “diferenţiere în învăţare”, “pedagogia diferenţei”, pentru a descrie realitatea complexă a adaptării contextului şi tuturor intervenţiilor din spaţiul educaţional la particularităţile şi nevoile elevilor, din perspectiva atât a organizării structurale a

sistemului de învăţământ pe grade, tipuri şi profiluri, cât şi a conţinutului învăţământului şi a metodelor de predare-învăţare-evaluare utilizate. Printre conceptele cel mai des utilizate in abordarile teoretice contemporane din spatial francez, canadian si american, se identifică următoarele:

diferenţierea învăţării (Perrenoud, 1977, Caron, 2003)

diferenţiarea pedagogică

(MELS, 2001)

diferenţierea în pedagogie (Aylwin, 1992)

pedagogia diferenţei (Legrand, 1973; CSE, 1993)

învăţare diferenţiată

învăţare individualizată (Hunter, 1972, Legendre, 1988)

instruire diferenţaită (Tomlinson, 1995; Nordlund, 1995)

Individualizare (Leselbaum, 1994)

individualizarea învăţării (Bégin, 1980; Legendre, 1988)

adaptarea învăţării

(St-Laurent, 2005).

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

La nivel macrostructural prin diversificare sunt desemnate intervenţiile la nivelul sistemului de învăţământ care au ca scop corelarea tipurilor si nivelurilor instituţiilor şcolare existente cu necesitatea de a forma în şcoală oameni potriviţi pentru toate activităţile social- utile, în prezent şi perspectivă. La nivelul practicii educaţionale , conceptul de diferenţiere a instruirii se referă la strategiile de predare-învăţare-evaluare utilizate, astfel încît să se asigure respectarea particularităţilor individuale ale elevilor. Toate intervenţiile de diferenţiere privind strategiile educaţionale, conţinuturile, rolurile actorilor educaţionali se produc la nivelul şcolii şi al fiercărei clase, spre deosebire de diversificarea instituţională, produsă la nivelul sistemului de învăţământ. Astfel, diversificarea instruirii poate fi privită ca una din premisele structurale ale diferenţierii în educaţie. Instruirea diferenţiată vizează adaptarea activităţii de învăţare - îndeosebi sub raportul conţinutului, al formelor de organizare şi al metodologiei didactice - la posibilităţile diferite

ale elevilor, la capacitatea de înţelegere, ritmul de lucru proprii unor grupuri de elevi sau

chiar fiecarui elev în parte (I. T. Radu, 1969).

Unii dintre factorii care solicită realizarea unei activităţi didactice diferenţiate sunt: deosebirile dintre copii de aceeaşi vârstă supuşi unui proces comun de instruire, înţelegerea nevoii de a nu uniformiza, ci de a oferi condiţii de afirmare a celor dotaţi cu înzestrări personale deosebite, ori cu ritmuri mai alerte sau mai lente în acumulări. Aceşti factori sunt strâns legaţi de dimensionarea psihologică a personalităţii umane care se distinge printr-o sinteză de dispoziţii, tendinţe biologice, înclinaţii înnăscute, pe de o parte, şi însuşiri formate în cursul vieţii şi activităţii, pe de altă parte. Deosebirile individuale sunt o realitate, iar natura şi gradul lor de dezvoltare sunt de multe ori uşor sesizabile, astfel că nu ne vom găsi niciodată în faţa omului în general, ci întotdeauna în faţa unui om particular, a unui individ care, de multe ori, se dovedeşte a fi o enigmă. În ceea ce priveşte conceptul de individualizare a predării, acesta reprezintă modalitatea cea mai aprofundată a predării diferenţiate, în sensul tratării elevilor nu pe clase şi nici măcar pe grupe, ci pe fiecare individ în parte. Specifică învăţământului individualizat

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

este repartizarea sarcinilor de învăţare în funcţie de diferenţele individuale, pentru acest spaţiu de intervenţie fiind utilizate la nivel teoretic concepte precum: învăţământ diferenţiat, instruire diferenţiată, învăţare diferenţiată, învăţare individualizată. În termeni de politică educaţională, strategia diferenţierii curriculare presupune trecerea de la „o şcoală pentru toţi” la “o şcoală pentru fiecare”, cu consecinţe pozitive în planul formării capacităţilor de autoinstruire şi dezvoltare a motivaţiei de învăţare continuă. Studiile şi cercetările din domeniul psihologiei genetice, psihologiei cognitive, teoria inteligenţelor multiple ş.a. oferă teoreticienilor şi practicienilor din domeniul educaţiei argumente temeinice privind necesitatea cunoaşterii reale a potenţialului psihic al elevului în vederea diferenţierii şi personalizării curriculumului. În concepţia de ansamblu a reformei curriculare din România, strategia diferenţierii curriculare „este recomandată atât pe considerente psihopedagogice, cât şi ca o direcţie a integrării şi compatibilizării proceselor educaţionale în spaţiul euroatlantic” (C. Creţu, 1998, p. 66). Dimensiunile de noutate ale reformei curriculare în învăţământul românesc oferă argumente pentru realizarea unui proces educaţional diferenţiat şi personalizat:

  • - „plasarea învăţării în centrul demersurilor şcolii (important este nu ceea ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a învăţat);

  • - orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini, prin dezvoltarea competenţelor proprii rezolvării de probleme, precum şi prin folosirea strategiilor

participative în activitatea didactică;

  • - flexibilizarea ofertei de învăţare venite dinspre şcoală prin structurarea unui

învăţământ pentru fiecare şi nu a unui învăţământ uniform şi unic pentru toţi;

  • - adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea cotidiană, precum şi la preocupările,

interesele şi aptitudinile elevului;

  • - introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a conţinuturilor, conform principiului „nu mult, ci bine”;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

- posibilitatea realizării unor parcursuri şcolare individualizate, motivante pentru elevi, orientate spre inovaţie şi spre împlinire personală; responsabilizarea tuturor agenţilor educaţionali în vederea proiectării, monitorizării şi evaluării curriculumului (Noul Curriculum Naţional: şapte dimensiuni ale noutăţii, 1998, p. 14). Educaţia diferenţiată în funcţie de nevoile specifice oferă o alternativă strategică pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Cunoaşterea trăsăturilor specifice ale fiecărui copil, precum şi înţelegerea unor asemănări esenţiale derivate din structurile de bază ale dezvoltării copilului facilitează stabilirea obiectivelor educaţionale în acord cu această cunoaştere şi selectarea strategiilor educaţionale eficiente pentru întreaga clasă, dar şi pentru

fiecare copil.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

I.1 Definirea conceptelor

PARTEA APLICATIVĂ

Pastila teoretică

Pedagogia diferenţiată este „o pedagogie individualizată care recunoaşte elevul ca persoană având reprezentările sale proprii despre situaţia de formare; o pedagogie variată care propune un evantai de demersuri, opunându-se astfel mitului identitar al uniformităţii, al falsei democraţii, conform cărora toţi trebuie să muncească în acelaşi

ritm, în aceeaşi durată şi urmând aceleaşi itinerarii.” (H. Przesmycki, 1991, p. 10)

Instruirea diferenţiată constă în desfăşurarea procesului de predare-învăţare pe

baza unor strategii didactice adaptate la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacităţile lor de înţelegere şi de lucru proprii unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev în parte.

(I.T. Radu, 1981)

Educaţia diferenţiată şi personalizată presupune o abordare completă, din perspectiva curriculum-ului în sens larg, cu toate componentele şi interacţiunile dintre acestea. (C. Creţu, 1998, p. 64)

Caseta practică I.1.1

LISTA DE INVENTARIERE (apud E. Joiţa, 2007)

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Cadrele didactice vor fi invitate să propună cuvinte care

reflectă cel mai bine educaţia diferenţiată, după parcurgerea definiţiilor şi a unor filme educaţionale.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • 2. Activitate individuală: Cuvintele selectate, funcţie de gradul de generalitate şi relevanţa în

raport de problematica educaţiei diferenţiate sunt trecute în lista de inventariere mai jos

prezentată, într-o construcţie ideatică unitară.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
  • 3. Activitate frontală: Sunt prezentate la nivelul întregului grup de formabili conceptele

propuse, se analizează asocierile posibile la nivelul contrucţiilor conceptuale propuse de

grupele de lucru.

Caseta practică I.1.2

HARTA CONCEPTUALĂ (apud E. Joiţa, 2007)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Vor fi formate grupe de lucru de câte 4-5 cursanti şi se va

formula cerinţa ca fiecare să realizeze harta conceptuală a educaţiei diferenţiate, pe baza

cuvintelor completate în lista de inventariere.

  • 2. Activitate pe grupe: Grupele vor completa harta cu termenii reprezentativi.

  • 3. Activitate frontală: Fiecare grupă va prezenta rezultatele şi se va realiza o hartă

conceptuală comună, cu valorificarea experienţei fiecărui cursant şi corelarea acesteia cu

noile propuneri teoretice din cadrul cursului.

Educaţi diferenţiată
Educaţi diferenţiată

Caseta practică I.2.1

EDIFICIUL NORMATIV (apud E. Joiţa, 2007)

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Utilizând un text explicativ cu privire la filosofia educaţiei

diferenţiate şi personalizate, profesorii vor deduce cel puţin câte o normă care trebuie

respectată în şcoală pentru a putea fi realizată educaţia diferenţiată.

  • 2. Activitate individuală: Se va completa “edificiul normativ” propus schematic în casetă.

  • 3. Activitate pe grupe: Sunt analizate asocierile oferite de profesori şi cuvintele cheie propuse

pentru problematica educaţiei diferenţiate.

  • 4. Activitate frontală: Sunt dezbătute principalele reguli identificate de către profesori şi

modalităţiel concrete de aplciare a lor la clasă.

NORME, REGULI
NORME, REGULI
  • a) ____________________________________________________

  • b) ____________________________________________________

  • c) ____________________________________________________

  • d) ____________________________________________________

  • e) ____________________________________________________

Caseta practică I.2.2

AFIŞUL PUBLICITAR (apud M.E. Dulamă, 2002)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorii vor realiza un afiş pentru a face reclamă uneia

dintre regulile descoperite. Afişul va avea titlul prezentat sub forma regulii caracteristice educaţiei diferenţiate.

  • 2. Activitate pe grupe: Se lucrează pe grupe la afişele publicitare.

  • 3. Activitate frontală: Se prezintă afişele şi argumentele care au stat la baza realizării lor. Pot fi

supuse la vot cele mai reuşite afişe.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului

Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Pastila teoretică 2

PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE

INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ

la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii, evaluare formativă şi reglare grupări
la nevoile celor care învaţă
ghidat de principii generale ale diferenţierii,
evaluare formativă şi reglare
grupări flexibile
sarcini obligatorii
este un răspuns al profesorului
cum ar fi:

PROFESORII POT DIFERENŢIA

PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii,
PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii,
PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii,
Conţinutul
Conţinutul
Procesul
Procesul
Produsul
Produsul
în acord cu
în acord cu
PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii,
PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii,
PARADIGMA INSTRUIRII DIFERENŢIATE INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ la nevoile celor care învaţă ghidat de principii generale ale diferenţierii,

disponibilităţile elevilor

interesele elevilor
interesele elevilor

profilul de învăţare al elevilor

printr-o gamă de strategii manageriale şi educaţionale care valorifică:

Inteligenţe multiple

Succesiune de lecţii

Strategii variate de investigare

Notări succinte variate

Puzzle

Succesiune de centre

Rezolvare de probleme

Material înregistrat

Succesiune de produse

Centre de interes

Activitate „ancoră”

Contracte de învăţare

Grupe de interes

Texte variate Materiale suplimentare Cercuri literare

Instruire în grup mic Studiu asociat Studiu individual

Teme variate

Instruire complexă

Figura 1. Paradigma instruirii diferenţiate (Instruire diferenţiată, Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple, Ghid pentru formatori şi cadre didactice, 2001, p.34)

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Caseta practică I.2.3

TEHNICA FOTOLIMBAJULUI (apud M.E. Dulamă, 2002)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorii vor alege una din fotografiile aşezate pe masă

reprezentând o clasă în care se valorifică strategiile de realizare a educaţiei diferenţiate.

  • 2. Activitate individuală: Fiecare participant observă fotografiile şi alege doar una. Dacă o

fotografie este aleasă de mai mulţi cursanţi, ea va trece din mână în mână pe la aceştia.

  • 3. Activitate pe grupe: Grupul formează un cerc şi fiecare prezintă fotografia aleasă. Ceilalţi

participanţi comunică impresiile, formulează întrebări referitoare la motivele alegerii. Nu sunt

acceptate criticile şi interpretările.

  • 4. Activitate frontală: Sunt formulate concluzii despre paradigma educaţiei diferenţiate.

Caseta practică I.2.4

TABELUL COMPARATIV (apud M.E. Dulamă, 2002)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Se prezintă participanţilor un tabel cu notele caracteristice

ale paradigmelor normativă şi interpretativă (apud E. Stan, 2004), după care se formulează

cerinţa de a identifica asemănările şi deosebirile dintre cele paradigme.

  • 2. Activitate pe grupe: Profesorii stabilesc cel puţin 5 criterii de analiză şi identifică

asemănări şi deosebiri.

  • 3. Activitate frontală: La final, vor fi preluate idei de la toţi participanţii pentru completarea

tabelului de sinteză.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

 
 

AMPOSDRU

Criterii de

Paradigma educaţiei

 

Paradigma

Paradigma

 

analiză

diferenţiate

normativă

interpretativă

   

optimismul soluţiilor tehnologice

sprijinirea autoorganizării

 
   

societatea informaţională

societatea

de

învăţare

şi

comunicare

       
   

transmiterea de cunoştinţe adevărurile absolute

învăţarea autonomă pluralitatea construcţiilor realităţii

       
   

concepţia inductivistă despre lume furnizarea de răspunsuri

concepţia holistică despre lume stimularea întrebărilor

   

consensul/ unitatea

diferenţa/ diversitatea

 
     

probabilitatea erorii

 
   

soluţiile perfecte cunoaşterea ca reprezentare

cunoaşterea ca o construcţie

 

I.3 Caracteristicile instruirii diferenţiate

Pastila teoretică

Instruirea diferenţiată ...

■ ţine de un anumit mod de gândire al educatorului şi de o atitudine a lui în realizarea activităţilor cu elevii; ■ relaţia dintre profesor şi elev este marcată de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoaştere prin recunoaşterea valorii fiecărui individ; ■ rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecărui elev în procesul de învăţare are semnificaţie personal; ■ Acesta este motorul mişcării către clasa diferenţiată şi acest mod de abordare al instruirii dă semnificaţie Teoriei Inteligenţelor Multiple precum şi altor teorii moderne ale inteligenţei care au impact în educaţie (O. Păcurari, E. Ciohodaru, M. Marcinschi, T. Constantin, 2005, p. 38)

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Caseta practică I.3.1

ORGANIZATORUL GRAFIC DE TIP DESCRIERE

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: După parcurgerea textului propus în pastila teoretică, participanţii vor stabili, lucrând pe grupe de cite 6, caracteristicile esenţiale ale educaţiei diferenţiate şi vor completa schema de mai jos.

2. Activitate frontală: În final,se va propune o clasificare generală a caracteristicilor educaţiei diferenţiate, prin valorificarea propunerilor tuturor grupelor de lucru.

Caseta practică I.3.

2

UN PROCES DE DIFERENŢIERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Comunicarea sarcinii de lucru: După analiza şi discutarea schemei circulare de abordare a evenimentelor într-o intervenţie educativă diferenţiată ( diagnosticul evaluării, definirea situaţiei dorite, planificarea acţiunii, realizarea acţiunii, evaluarea acţiunii) participanţii , lucrând pe grupe de câte 4 , vor completa schema a doua propusă, cu elemente în oglindă: situaţia actuală / situaţia dezirabilă.

  • 2. Activitate frontală: În final,se completează o schemă comună, pentru de formabili.

întregul grup

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMĂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIE Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIE
Fondul Social European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
OIPOSDRU
Casa Corpului Didactic
2007-2013
Mureş
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Definirea situatuaţiei actuale sau a problemei
(Diagnostic de evaluare)
1
5
Definirea
situaţiei dorite
Evaluarea
ÎNVĂŢARE
2
acţiunii
Planificarea acţiunii
4
Acţiune
3
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Faţă de competenţele mai jos enumerate, care

 

Faţă de competenţele mai jos enumerate aveţi

 

Ce nu este optim în intervenţia

sunt problemele specifice ale elevilor?

aşteptări de progress al elevilor prin raportare la

noastră actual şi în abordările

* Atitudinile lor şi percepţii? * Cunoştinţele lor?

care dintre domeniile:

utilizate pentru a ne ajuta elevii să-şi

* Demersuri de învăţare? * Activitatea lor metacognitivă?

* Atitudinile lor şi percepţii? * Cunoştinţele lor? * Demersuri de învăţare? * Activitatea lor metacognitivă?

dezvolte competenţele respective?

B.

B’.

C.

Ce intervenţii şi abordări dorim să aplicăm în continuare?

C’.

Care sunt competenţele

(disciplinare, transversale)

pe care elevii nostrii au

dificultăţi în a şi le

dezvolta?

A

Care sunt competenţele

disciplinare sau tzransversale pe

care dorim să le dezvoltăm la

elevii nostrii?

A’.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

Ce nu este optim în mediul

educaţional (orar, managementul clasei, echipamente, resurse umane şi

materiale, etc) pentru a ajuta elevii

noştri să-şi dezvolte aceste

competenţe?

D.

Care sunt elementele mediului edcuaţional care trebuie schimbate / puse la dispoziţie?

D’.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

Pag 20 din 212

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

I.4 Clasa diferenţiată

„Să îi ajutăm pe profesori să dezvolte o înţelegere a responsabilităţii profesionale pe care o au pentru a angaja fiecare elev într-un proces de învăţare cu semnificaţie personală este motorul mişcării pentru clasa diferenţiată.“ (Charlotte Danielson)

Principii cheie ale clasei diferenţiate

Pastila teoretică 1

Profesorul ştie clar ce este maxim relevant şi important din materia pe care o predă. Profesorul înţelege, apreciază diferenţele dintre elevi. Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile. Profesorul adaptează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de disponibilitatea, interesele şi profilul de învăţare ale elevului. Toţi elevii participă la învăţare. Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare. Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul individual. Flexibilitatea este caracteristica marcantă a clasei diferenţiate.

(Curs de formare regională - Materiale didactice pentru învăţarea centrată pe elev, 2001)

Pe baza unei solide cunoaşteri a caracteristicilor individuale ale elevilor, a strategiilor pedagogice de intervenţie diferenţiată, a programelor de învăţare ( plan de învăţământ, programă şcolară), a caracteristicilor mediului de învăţare, profesorii armonizează aceste diferenţe, şla nivelul componentelor unei situaţii pedagogice, în scopul favorizării învăţării.

(Lynda St-Onge, conseillère pédagogique, Commission scolaire Vallée-des-Tisserands Document adapté de la Commission scolaire des Trois-Lacs, 2006-11-09)

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Caseta practică I.4.

  • 1 HEXAGONUL CLASEI DIFERENŢIATE

(apud M.E. Dulamă, 2002)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Se prezintă modul de completare a triunghiurilor din

interiorul hexagonului conform celor şase întrebări:

  • Cum? (analizarea fenomenului) – Cum adaptaţi conţinutul, procesul şi produsul?

  • Unde? (spaţiul în care se produce fenomenul) Unde desfăşoară profesorul demersurile de adaptare/diferenţiere?

  • Când? (timpul) – Când realizează profesorul acest proces de adaptare?

  • De ce? (stabilirea cauzei) – De ce este necesară organizarea clasei diferenţiate?

  • Care? (precizarea condiţiilor) – Care sunt caracteristicile definitorii ale clasei diferenţiate?

  • Ce? (evidenţierea efectelor, rezultatelor sau urmărilor) – Ce efecte produce un astfel de demers?

  • 2. Activitate individuală: Fiecare participant completează hexagonul.

  • 3. Activitate pe grupe: După aceasta vor prezenta hexagonul unui alt participant pentru a

completa fiecare triunghi.

  • 4. Activitate frontală: Se va completa hexagonul clasei diferenţiate cu idei de la fiecare

participant.

Cum? Unde? Când? De ce? Care? Ce?
Cum?
Unde?
Când?
De ce?
Care?
Ce?
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Pastila teoretică

Tabelul 1. Analiza comparativă a caracteristicilor clasei tradiţionale şi ale celei diferenţiate (Instruirea diferenţiată, Ghid pentru formatori şi cadre didactice, 2001)

   

CLASA TRADIŢIONALĂ

   

CLASA DIFERENŢIATĂ

   

Diferenţele dintre elevi sunt mascate,

se

Diferenţele dintre elevi

sunt

studiate

ca

o

bază

acţionează asupra lor când devin problematice.

pentru proiectare.

 

Evaluarea se face, de regulă, la sfârşitul învăţării,

Evaluarea este continuă şi diagnostic, pentru a

pentru a constata cine a înţeles conţinuturile

înţelege

cum

adaptăm

predarea

la nevoile

predate.

elevilor.

Predomină

o

înţelegere

îngustă

a

inteligenţei

Este evidentă concentrarea pe tipuri diferite de

umane.

inteligenţă.

Există o singură definiţie a excelenţei cognitiv- intelectuale.

Excelenţa este în mare măsură definită în termeni

Interesele elevilor sunt apelate rar.

 

de dezvoltare individuală faţă de început. Elevii sunt frecvent ghidaţi să facă alegeri bazate pe interese personale în învăţare.

     

Sunt luate în calcul puţine profile de învăţare. Domină instruirea cu toată clasa.

 

Există oferte pentru mai multe profile de învăţare. Se valorifică forme de organizare variate a elevilor

 

clasei.

Predarea este condusă de ideea de a acoperi

Disponibilitatea, interesele şi profilul de învăţare al

manualul sau ghidul curricular.

 

elevilor conturează predarea.

Învăţarea se concentrează pe conţinuturi şi exerciţii rupte de context.

Învăţarea se concentrează pe folosirea capacităţilor esenţiale pentru a valoriza şi înţelege concepte şi principii de bază.

Sarcinile oferă o singură opţiune.

 

Se folosesc frecvent sarcini cu mai multe opţiuni.

 

Timpul e relativ inflexibil.

 

Timpul

e

folosit flexibil în

funcţie de nevoile

 

elevilor.

Domină

un

singur

text.,

de

obicei

propus

de

Sunt furnizate materiale multiple.

 

manual.

 

Se

caută

interpretări

unice

ale

ideilor

şi

Obişnuit se caută perspective multiple asupra

evenimentelor.

 

ideilor şi evenimentelor.

Profesorul direcţionează comportamentul elevilor.

Profesorul

facilitează

formarea

capacităţilor

de

învăţare independentă.

 

Profesorul rezolvă probleme.

 

Elevii ajută

pe

colegi şi

pe profesori să rezolve

 

problemele.

Profesorul

furnizează

standarde

unice

pentru

Elevii lucrează împreună cu profesorul pentru

notare.

stabilirea obiectivelor de învăţare individuală şi pentru întreaga clasă.

Se foloseşte preponderent o singură

formă de

Se valorifică strategiii de evaluare multiple.

 

evaluare.

 
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Caseta practică I.4.2.

CVINTETUL (apud M.E. Dulamă, 2002)

Participanţii vor scrie un cvintet despre Clasa diferenţiată, respectând următoarele reguli:

1.

Primul vers este un cuvânt (cuvântul-cheie) care denumeşte subiectul care va fi descris (de

obicei un substantiv).

2.

Al doilea vers este format din două cuvinte (adjective) care descriu subiectul.

3.

Al treilea vers cuprinde trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, de obicei la modul

gerunziu).

4.

Al patrulea vers este reprezentat din patru cuvinte care exprimă sentimentele faţă de

subiect.

5.

Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

Caseta practică I.4.

  • 3 POSTERUL (apud M.E. Dulamă, 2002)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Se vor forma grupuri de câte patru participanţi, care vor avea

ca sarcină să realizeze un poster, reprezentând fie clasa tradiţională fie clasa diferenţiată.

  • 2. Activitate pe grupe: Fiecare grup realizează posterul.

  • 3. Activitate frontală: La final, se prezintă posterul realizat, cu explicarea motivelor pentru care

s-a adoptat structura respectivă, iarposterele vor fi afişate pentru a fi vizualizate de către toţi participanţii.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Bibliografie

  • 1. Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi.

  • 2. Dulamă, M. E. (2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca

  • 3. Jinga, I. (2005), Educaţia şi viaţa cotidiană, E.D.P., Bucureşti.

  • 4. Joiţa, E. (coord.) (2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-constructivistă, E.D.P., R.A., Bucureşti

  • 5. Lynda St-Onge, conseillère pédagogique, Commission scolaire Vallée-des- Tisserands, Document adapté de la Commission scolaire des Trois-Lacs, 2006-11-
    09

  • 6. MEC, UNICEF (2006), Strategii edcuaţionale centrate pe elev, Bucureşti

  • 7. Păcurari, O., Ciohodaru, E., Marcinschi, M., Constantin, T. (2005), Să ne cunoaştem elevii, Educaţia 2000+, Bucureşti.

  • 8. Przesmycki, H. (1991), Pédagogie diférenciée, Hachette, Paris.

  • 9. Radu, I.T. (1981), Învăţământul diferenţiat, E.D.P., Bucureşti.

    • 10. Stan, E. (2004), Pedagogie postmodernă, Institutul European, Iaşi.

    • 11. *** (1998), Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Cadru de referinţă, Bucureşti.

    • 12. *** (2001), Instruire diferenţiată, Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple, Ghid pentru formatori şi cadre didactice, MEC, Seria calitate în formare, Bucureşti.

    • 13. *** (2001), Curs de formare regională - Materiale didactice pentru învăţarea centrată pe elev, Program PHARE RO 0108 – 01.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

MODULUL II

  • Unitatea de curs: Demersuri de proiectare a educaţiei diferenţiate

  • Nr.

de

ore:

18

ore

(formare faţă în

platformei de învăţare on-line)

faţă şi prin valorificarea

  • Cuvinte cheie: proiectare didactică, strategie educaţională

  • Competenţe formate la finalul modulului II:

    • - identificarea

elementelor

de

specficitate în

contextul instruirii diferenţiate;

proiectarea didactică în

  • - diferenţierea conceptelor şi a practicilor de proiectare pedagogică din

perspectiva particularităţilor de microgrup şi individuale;

  • - anticiparea situaţiilor de instruire şi proiectarea activităţii didactice prin

valorizarea experienţelor personale, a elementelor specifice mediului din care provin elevii, a particulatirăţilor psihoindividuale ale elevilor şi stilurilor de învăţare adoptate de aceştia.

  • Tematica: II.1 Principiile care fundamentează proiectarea educaţiei diferenţiate II.2 Algoritmul de proiectare a instruirii diferenţiate, cu aplicaţii la disciplinele din aria curriculară Educaţie tehnologică II.3 Rolurile profesorului în proiectarea educaţiei diferenţiate

  • Pastile teoretice şi construcţii practice

  • Bibliografie

PERSPECTIVE TEORETICE GENERALE

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Educatorul se află astăzi, mai mult ca oricând, în faţa unei decizii privind diferenţierea şi personalizarea proiectării intervenţiei sale formative, ceea ce îl obligă la dezvoltarea competenţelor de cunoaştere şi valorizare a elevului pentru reuşita sa socială. “Permanenta

provocare a clasei nu este nimic altceva decât o şansă de exprimare a măiestriei sale

didactice” (MEC, UNICEF, 2006, pag 7).

Instruirea diferenţiată nu se identifică cu strategiile folosite şi nici cu un model de predare. Este mai mult decât atât, este un mod de gândire despre predare şi învăţare care

pleacă de la nivelul de disponibilitate al elevilor, interes, nevoi, profil de învăţare. Proiectarea şi planificarea lecţiilor au ca punct de plecare elevul, stadiul în care se află el în diferite momente.

Programul de educaţie diferenţiată se caracterizează prin aspecte specifice:

planificarea şi organizarea directă şi indirectă a activităţilor care să corespundă nevoilor de

dezvoltare ale copiilor; plasarea accentului pe individualitatea copiilor; construirea ocaziilor

de învăţare şi adaptarea lor la nevoile beneficiarilor; folosirea metodelor de predare şi învăţare individualizate şi în perechi sau în grupuri mici; îndeplinirea unor roluri noi de către

cadrele didactice; cunoaşterea fiecărui copil şi a caracteristicilor clasei de elevi; individualizarea activităţii fiecărui copil în funcţie de nevoile sale; varietatea şi flexibilitatea materialelor didactice; evaluarea permanentă a programului de individualizare; atitudinea flexibilă din partea profesorilor; parteneriatul educativ etc. Dintre principiile care stau la baza programului de educaţie diferenţiată amintim:

fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice şi particulare;

în centrul actului educativ se află elevul cu cerinţele sale individuale;

educaţia nu se adresează elevilor, ci fiecărui elev în parte;

stimularea independenţei de alegere şi acţiune va fi împletită cu activitatea de grup şi cu sprijinirea relaţiilor interpersonale; obiectivul central al activităţii din şcoală îl reprezintă stimularea dezvoltării copiilor prin modalităţi care să asigure bazele unei personalităţi independente şi

creatoare;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

conţinuturile activităţilor sunt importante, dar ele nu vor pune în umbră nevoia de individualizare a educaţiei, specifică la fiecare nivel de învăţământ; este necesar a se păstra un echilibru permanent între activităţile intelectuale, cele socioafective, cele de dezvoltare psiho-motorie şi a limbajului; toate sunt la fel de importante şi constituie premisa dezvoltării nucleului de individualitate şi expresie personală, creativă a copilului; evaluarea procesului instructiv-educativ este realizată prin numeroase instrumente şi foloseşte observaţiile profesorului etc.

Proiectarea şi organizarea activităţilor instructive-educative se realizează în funcţie de decizia strategică a profesorului. Demersul său va urma un anumit plan prestabilit şi va plasa elevul în situaţia de învăţare cea mai propice, într-un context de solicitări, condiţii şi resurse care să permită dobândirea competenţelor prefigurate prin obiective. Concepută ca un scenariu didactic cu structură complexă, strategia elimină în mare măsură hazardul, erorile, riscurile şi evenimentele nedorite din practica pedagogică. Pentru a se realiza, însă, o interacţiune flexibilă între acţiunile profesorului şi acţiunile elevului, este necesar să se ţină seama de potenţialul acestuia din urmă: motivaţie, capacitate de a acţiona într-un anumit mod şi de a opera cu anumite categorii de cunoştinţe, nivel de pregătire, stil de învăţare etc. ( MEC, UNESCO, 2006, pag 99). Începuturile unei teorii a curriculum-ului diferenţiat au fost create de Harold Rugg şi de Comitetul pentru Curriculum (1924), în urma analizei problemelor centrale ale curriculum-ului şi a întrebărilor stabilite (apud Creţu, C., 1998):

În ce etapă din viaţă ar trebui să se termine şcoala obligatorie? Cum poate pregăti curriculum-ul pentru o participare eficientă în viaţa adultă? Sunt consilierii şcolari curriculari obligaţi să formuleze un punct de vedere cu privire la meritele sau deficienţele societăţii actuale? Şcoala ar trebui văzută ca o instituţie responsabilă pentru optimizarea societăţii? Cum ar trebui să fie concepute şi predate conţinuturile curriculare?

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Care este locul şi rolul disciplinelor în procesul educaţional? Care parte a educaţiei ar trebui clasificată ca fiind „generală” şi care parte ar trebui clasificată ca fiind de „specializare” sau „vocaţională” sau pur şi simplu „opţională”? Currriculum-ul trebuie să fie elaborat în avans? În ce măsură „organizarea” conţinuturilor se face din perspectiva gândirii elevului şi dezvoltării acesteia şi în ce măsură se face din perspectiva opiniilor consilierilor specializaţi în curriculum, opinii argumentate prin rezultatele experimentării? În ce măsură curriculum-ul ar trebui să fie adaptat diferenţelor aptitudinale individuale? Care ar trebui să fie forma de organizare a curriculum-ului?

  • - serii flexibil gradate de activităţi didactice cu referinţe la subiectele disciplinelor

din planurile de învăţământ?

  • - serii rigid gradate de activităţi didactice în care fiecărui subiect să-i fie precizată

activitatea didactică prin care să fie asimilat?

  • - secvenţe gradate de subiecte de studiu cu sugerarea activităţilor didactice de

desfăşurat?

  • - precizarea achiziţiilor aşteptate de la elevi pentru fiecare nivel de studiu (clasă), o

listă cu sugestii de activităţi şi un inventar de subiecte de studiat?

Cum poate fi relaţionată elaborarea curriculum-ul cu interesele spontane ale elevilor?

Educaţia diferenţiată şi personalizată presupune o abordare completă, din

perspectiva curriculum-ului în sens larg, cu toate componentele şi interacţiunile dintre acestea. Rezultă o nouă paradigmă, ca răspuns la interesele şi ritmul de învăţare al elevilor, în

funcţie de care cadrele didactice pot diferenţia conţinutul, procesul şi produsul printr-o gamă de strategii manageriale şi educaţionale (Instruirea diferenţiată, Ghid pentru formatori şi cadre didactice, 2001, pag.34). Argumente pentru susţinerea proiectării unei învăţări centrate pe subiect ar putea fi decantate ca urmare a unei analize comparative a principiilor paradigmei educaţionale

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

clasice, faţă de principiile paradigmei educaţionale moderne ( după B. Wurtz, cf. C. Cucoş, 2006):

Principiile

paradigmei

educaţionale

Principiile

 

paradigmei

educaţionale

clasice

moderne

 

Accentual este pus pe

conţinut, pe însuşirea de

Accentual

este

pus

pe conexiunile dintre

informaţii punctuale, în mod definitiv

 

informaţii, pe receptivitatea faţă de conceptele

 

noi,

subliniindu-se

necesitatea învăţării

permanente

 

A învăţa este un rezultat

 

A învăţa este un process

 

Există o structură ierarhică şi autoritară, unde

Există principia antiierarhice, profesorii şi elevii

conformismul esrte recompensat , iar rebeliunea

privindu-se reciproc mai ales ca oameni şi nu ca

gândirii diferite este descurajată

 

roluri

Structură

a

învăţământului

rigidă,

programe

Structură flexibilă a derulării procesului

analitice obligatorii

 

instructive-edcuativ, discipline opţionale şi metode alternative de lucru

Cunoştinţele se însuşesc într-un ritm obligatoriu pentru toţi

Acceptarea faptului că, din punct de vedere al potenţialităţilor, elevii sunt diferiţi, ceea ce reclamă admiterea unor ritmuri diferite de înaintare în materie

Accentual cade pe randament, pe reuşită

 

Accentual este pus pe dezvoltarea personalităţii celui care învaţă

Accentual

este

pus

pe

dezvoltarea

gândirii

Este vizată îmbinarea strategiilor strict raţionale

lineare, analitice

 

cu cele nelineare, bazate pe intuiţie

Preocuparea faţă de norme şi standard care, de

Raportarea performanţelor

elevului

la

cele mai multe ori, sunt exterioare elevului

disponibilităţile şi nivelul de asăiraţie ale acestuia

Sălile de clasă sunt concepute şi proiectate după

Sălile

de

clasă

respectză

criteriile

de

ordin

criteria strict funcţionale

economic

 

Învăţarea se realizează pentru momentul prezent, reciclarea informaţională fiind

Educaţia are un character prospective, aceasta realizându-se pentru viitor, reciclarea

consecutivă prgresului ştiinţific

informaţională anticipând progresul ştiinţific.

 
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Finalitatea generală a programelor educaţionale diferenţiate şi personalizate este adaptarea curriculum-ului la posibilităţile şi nevoile specifice elevilor ţintă (C. Creţu, 1998, pag. 64). Diferenţierea experienţei de învăţare se realizează încă din etapa de proiectare, la nivel de: conţinuturi, metodologia predării învăţării, atmosfera psihosocială, standarde de performanţă. La nivelul elevului, diferenţierea se exprimă prin extensiunea cunoştinţelor, profunzimea înţelegerii, ritmul şi stilul de învăţare creativ, reproductiv, investigativ (C. Creţu, 1998, p. 66). În practica şcolară a diverselor sisteme de învăţământ sunt menţionate diverse exemple de diferenţieri de conţinut precum:

sistemul unităţilor capitalizate (credite): conţinutul este divizat în unităţi corespunzătoarea unui semestru, an sau unui ciclu. Unele unităţi de conţinut au caracter obligatoriu, altele nu, elevul având posibilitatea să aleagă. Astfel sunt prevăzute unităţi indispensabile formării de bază (planul general), unităţi specifice conţinutului (planul special) şi unităţi care îmbogăţesc universul cultural al elevului (planul cultural) (Instruirea diferenţiată, 2001, p. 29-30). La finele perioadei de timp destinate însuşirii conţinutului respectiv, elevul susţine un examen care îi conferă un număr de credite. sistemul modular prezentat mai sus reprezintă de asemenea o modalitate eficientă de organizare diferenţiată şi personalizată a conţinuturilor învăţământului.

.

Din perspectiva strategiilor didactice proiectate, diferenţierea, ca abordare globală de instruire, implică utilizarea unui ansamblu diversificat de metode aplicate complementar:

conversaţia, în special cea euristică, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, tehnica utilizării fişelor de muncă independentă (fişe de dezvoltare, de recuperare, de recuperare, de exersare, de creaţie), utilizarea fişelor individuale de progres sau a diagramelor de progres a fişelor de evidenţă a greşelilor tipice al nivelul unei clase sau a unui grup de elevi (fişe de

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

caracterizare). Se poate proeicta o organizare individuală si în grup diadic, grup mic, grupul omogen fiind constituit pe baza aplicării unor teste. Strategiile didactice pot fi diferenţiate şi personalizate pentru că toate componentele lor structurale, dar, mai ales, combinaţiile acestora pot avea valenţe în dezvoltarea elementelor de specificitate ale personalităţii elevilor. Sunt utilizate strategiile de tip euristic, constituite în jurul metodelor problematizării, studiului de caz, proiectului, metodelor şi tehnicilor specifice stimulării creativităţii, organizării pe grupe mici şi omogene, pe grupuri de antrenament. Opţiunea pentru proiectarea unei strategii tradiţionale sau centrată pe elev poate fi făcută doar în urma unei analize a contextului educaţional şi doar cu respectarea şi recunoaştera corespondenţelor dintre fianlităţile educaţionale, caracterisiticile personale, procesele cognitive şi tipurile de învăţare. În proiectarea unei strategii educaţionale pot fi urmăriţi următorii paşi ( MEC, UNICEF, 2006, pag. 150):

  • 1. Ce urmăresc să obţin în urma predării? Doresc să transmit un set de cunoştinţe sau doresc ca elevul să experimenteze o situaţie inedită, care să permită insight- uri personale? Ce obiective îmi propun să ating?

  • 2. Este informaţia transmisă necesară? Este experienţa utilă?

  • 3. Care sunt abilităţile personale şi educaţionale disponibile? Sunt capabil să trnsmit informaţia în mod coerent? Am abilităţile de mediere a învăţării suficient dezvoltate?

  • 4. Ce metode, tehnici şi instrumente am la îndemână? Ce pot să aplic în situaţia actuală, după care plan?

  • 5. Care sunt criteriile de performanţă poe care le voi utiliza în evaluare? Ce este important să evaluez: cunoştinţele sau experienţa subiectivă a elevului?

Proiectarea activităţii educaţionale trebuie să ia în considerare activităţile specifice pe care elevul le realizează în cadrul activităţii diferenţiate independente:

parcurge materia în ritm auto-determinat, potrivit propriei structure;

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

lucrează în momentele care îi convin personal, recomandabil pentru orele

facultative; abordează un subiect într-o anume fază, în funcţie de cunoştinţele acumulate anterior (posibil la disciplinele liniare);

poate alege din mai multe mijloace de instruire.

Argumentele utilizării strategiilor de educaţie diferenţiată ar putea fi:

  • - implică utilizarea unui material didactic variat, elevii fiind familiarizaţi cu tehnici de

muncă independentă;

  • - stimulează originalitatea şi creativitatea elevilor;

  • - valorifică experienţa anterioară;

  • - sunt adaptate la stilurile proprii de învăţare;

  • - respectă ritmul individual al copilului;

  • - stimulează spiritul de echipă;

  • - asigură corelarea intereselor copiilor cu obiectivele curriculare;

  • - fiecărui copil i se acordă încredere în forţele proprii;

  • - profesorul permite copiilor să participe la evaluarea propriei lor munci;

  • - copilul este evaluat şi comparat cu el însuşi. -criteriile de evaluare vor fi specifice fiecărui program instructiv-educativ, în

contextul determinat de finalităţile generice.

Printre nevoile academice ale elevilor cărora profesorul clasei diferenţiate trebuie să le răspundă, în etapa de proiectare a demersurilor educaţionale, se numără ( Jones, Jones, 1998):

  • să înţeleagă şi să valorizeze scopurile edcuaţionale

  • să înţeleagă procesul de învăţare

  • să fie implicat în mod activ în procesul învăţării şi să coreleze materia cu experienţele sale de viaţă

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • să îşi asume responsabilitatea pentru propria învăţare prin stabilirea propriilor obiective şi urmărirea intereselor proprii

  • să aibă experienţa succesului

  • să primească feedback realist şi prompt , care să îi mărească autoeficienţa

  • să primească recompense utile pentru performanţele sale

  • să perceapă învăţarea orientată de către adult ca o activitate recompensatorie

  • să aibă experienţa unui mediu de învăţare sigur şi bine organizat

  • să aibă suficient timp pentru a integra învăţarea

  • să aibă contacte pozitive cu colegii

  • să primească o instrucţie potrivită cu stilul de învăţare propriu

  • să fie implicat în autoevaluarea învăţării şi a eformtului propriu.

Din rezultatele obţinute în urma unor studii se conturează domeniile de competenţă necesare în scopul diferenţierii instruirii:

  • - competenţe de realizare a complementarităţii teorie-practică, de metodologie, de adaptare la situaţiilor de instruire şi de anticipare a acestora, astfel încât să devină controlabile;

  • - competenţe de transfer al cunoştinţelor şi operaţiilor achiziţionate de viitorii profesori şi institutori în situaţii noi de instruire;

  • - competenţe de relaţionare (învăţare-formare interactivă) şi de decizie (conducerea autonomă a situaţiilor de instruire de către viitorul profesor sau institutor);

  • - competenţe de reglare, prin punerea permanentă în discuţie a proiectelor şi prin valorizarea reuşitei la nivelul unei învăţări din experienţă, activă (formare prin cercetare, investigare pe cont propriu a practicilor pedagogice şcolare actuale, la nivelul unui proiect profesional al studentului –viitor profesor sau institutor). Punerea şi descoperirea de probleme devine o cale de acces la competenţă. S-a dovedit că este necesar ca profesorii să fie familiarizaţi cu:

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • a) instrumente de tipul probelor psihologice, pe care le-ar putea utiliza sub

îndrumarea psihologului sau consilierului şcolar;

  • b) variante de fişe şcolare care i-ar putea ghida în activitatea de abordare a

personalităţii elevului;

  • c) diverse chestionare standardizate pentru părinţii elevilor „cu probleme”;

  • d) grile de observare a comportamentului în situaţii „dificile” (copii care cumulează

eşecuri în planul învăţării şcolare, copii şi tineri cu devieri de comportament, care

perturbă activitatea didactică, copii şi tineri în situaţie de risc educaţional, cu dificultăţi de învăţare etc.)

Instuirea diferenţiată se poate realiza cu un profesor singur sau în echipe cu alţi parteneri (de exemplu, consilieri, directori, membri de servicii complementare, psihologului şcolar, psiholog, etc). Acţiunea de instruire diferenţiată poate fi asociată cu abordarea de tip cluster, conform căreia predarea este realizată de către o echipă multidisciplinară (profesor, psiholog etc.). Acest tip de instruire diferenţiată necesită dezvoltarea unui plan special, utilizarea formulelor de predare şi adaptări specifice, în plus faţă de cele de obicei invocate de către un profesor într-o clasă.

PARTEA APLICATIVĂ

Pastila teoretică 1

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

II.1 Principiile care fundamentează proiectarea educaţiei diferenţiate

Curriculum-ul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi descopere disponibilităţile şi să le valorifice la maximum în folosul lor şi al societăţii. ■ Elevii învaţă în stiluri diferite şi în ritmuri diferite. ■ Profesorii trebuie să descopere şi să stimuleze aptitudinile şi interesele elevilor. ■ Evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi la o autoapreciere corectă şi la îmbunătăţirea continuă a performanţelor. (Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Cadru de referinţă, 1998, pg. 15, 16)

■ Instruirea diferenţiată invită la un nou mod de a gândi predarea ca răspuns la diferenţele pe care le au elevii în profilul de învăţare. (O. Păcurari, E. Ciohodaru, M. Marcinschi, T. Constantin, 2005, p. 100)

Â

Caseta practică II.1.1

PĂLĂRIA REFLEXIVĂ

(R. Mogonea, apud E. Joiţa,

2007)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Participanţii vor formula întrebări despre principiile

care fundamentează proiectarea educaţiei diferenţiate pe baza unor cuvinte înscrise în

interiorul pălăriei reflexive.

De ce? De ce? Cine? Cine? Cu ce? Cu ce? În ce condiţii? În ce condiţii?
De ce?
De ce?
Cine?
Cine?
Cu ce?
Cu ce?
În ce condiţii?
În ce condiţii?
Cum?
Cum?
Care?
Care?
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

  • 2. Activitate frontală: Formabilii analizează întrebările despre principiile proiectării instruirii

diferenţiate şi oferă răspunsuri proprii.

II.2 Algoritmul de proiectare a instruirii diferenţiate la Educaţie tehnologică Pastila teoretică

Educaţia diferenţiată şi personalizată presupune o abordare completă, din perspectiva curriculum-ului în sens larg, cu toate componentele şi interacţiunile dintre acestea (Anexa

3).

(C. Creţu, 1998, p. 64)

Caseta practică II.2

.a

CARTEA DESCHISĂ A ELEMENTELOR

STRUCTURALE

(M. Ştefan, apud E. Joiţa, 2007)

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Participanţii vor analiza elementele componente ale

curriculumului şi vor răspunde la întrebările date pe baza instrumentului prezentat mai jos, stabilind astfel importanţa fiecărui element component pentru realizarea proiectării instruirii diferenţiate. Se vor forma patru grupe de lucru.

  • 2. Activitate pe grupe: Fiecare grup completează cartea deschisă a elementelor structurale ale

proiectării instruirii diferenţiate.

  • 3. Activitate frontală: Sunt prezentate elementele componente ale curriculumului pe baza

4.
4.

Strategii

de

evaluare

Cât?

3.

Strategii

de

predare

Cum?

2.

Resurse

Cu ce

realizăm

finalităţile?

1.

Finalităţi

Ce

urmărim?

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

răspunsurilor completate în fiecare rubrică.

Pag 37 din 212

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

II.2.1 Obiectivele curriculum-ului diferenţiat şi personalizat

Finalitatea generală a programelor educaţionale diferenţiate şi personalizate este adaptarea curriculum-ului la posibilităţile şi nevoile specifice elevilor.

În formularea obiectivelor educaţionale se va respecta principiul echilibrului dintre obiectivele cognitive, afective şi psihomotrice.

În proiectarea situaţiilor de învăţare se va aplica principiul individualizării sau al personalizării, în vederea respectării stilurilor personale de lucru.

Obiectivele curriculum-ului diferenţiat şi personalizat decurg din idealul educaţional

şi finalităţile sistemului de învăţământ.

(C. Creţu, 1998)

„Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional.” (Legea învăţământului, 1995, art. 5 (2)

Tabelul 3.1 Taxonomiile obiectivelor educaţionale (V. şi G. de Landsheere, 1979)

Taxonomia obiectivelor cognitive (Bloom)

Taxonomia obiectivelor afective (Krathwhol)

Taxonomia obiectivelor psihomotrice (Harrow)

NIVELURI

COMPORTAMENTE

NIVELURI

COMPORTAMENT

 

COMPORTAMENTE

E

NIVELURI

 

definire

 

conştientizarea

 

flexiunea,

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

 

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

 

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

recunoaştere

Receptare

mesajului

Mişcările

extensiunea,

Cunoaştere

identificare

voinţa de a recepta

reflexe

reacţiile de sprijinire

enumerare

reacţiile de deplasare

relatare

 

asentiment

Mişcările de

mişcări locomotorii

descriere

Reacţie

voinţa de a răspunde

bază

mişcări de manipulare

 

redefinire

satisfacţia de a

 

discriminare kinestezică

explicare

răspunde

Aptitudinile

discriminare vizuală

reformulare

 

acceptarea unei valori

perceptive

discriminare auditivă

rezumare

Valorizare

preferinţa pentru o

 

viteza

identificarea cauzelor

valoare

Calităţile

îndemânarea

Înţelegere

identificarea consecinţelor

angajare

rezistenţa

 

fizice

 

identificarea asemănărilor

 

conceptualizarea unei

forţa

identificarea deosebirilor

valori

 

mişcări adaptative simple

 

demonstrarea unor

Organizare

 

mişcări adaptative

afirmaţii

organizarea unui

Mişcările de

compuse

Aplicare

rezolvarea de situaţii -

sistem de valori

dexteritate

mişcări adaptative

problemă

complexe

 

identificarea elementelor

 

ordonarea generalizată

Comunicarea

nonverbală

mişcări expresive

identificarea

Caracte-

 

mişcări interpretative

caracteristicilor

rizare

caracterizarea globală-

 

Analiză

clasificarea

autocaracterizarea

 

ordonarea

 

diferenţierea

 
 

formularea ipotezelor,

soluţiilor

Sinteză

combinarea ideilor în forme noi

organizarea schematică a

ideilor

 

formularea judecăţilor de

valoare

Evaluare

exprimarea opiniilor

personale

Caseta practică II.2.2.1

ARBORELE DE DERIVARE (apud E. Joiţa, 2007)

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Se vor forma grupe de lucru de câte doi participanţi. Cu ajutorul documentelor curriculare, profesorii de Educaţie tehnologică vor formula obiective operaţionale, prin transformarea competenţelor generale în comportamente observabile.

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic MINISTERUL MUNCII,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMĂNIEI

Fondul Social European

Instrumente Structurale

OIPOSDRU

Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIE

POSDRU 2007-2013

2007-2013

Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

2. Activitate pe grupe: Fiecare grup formulează obiective operaţionale pentru o lecţie

diferenţiată de Educaţie tehnologică, la alegere.

competenţă obiectiv generală cadru competenţă obiectiv specifică de referinţă Obiectiv cognitiv Obiectiv cognitiv OC: OC: Obiectiv
competenţă
obiectiv
generală
cadru
competenţă
obiectiv
specifică
de referinţă
Obiectiv cognitiv
Obiectiv cognitiv
OC:
OC:
Obiectiv afectiv
Obiectiv afectiv
OA:
OA:
Obiectiv psihomotric
Obiectiv psihomotric
OPM:
OPM:

3. Activitate frontală: Se analizează modul în care obiectivele operaţionale sunt formulate în