Sunteți pe pagina 1din 51

Principalele tipuri de avarii ale

elementelor din zidrie si


cauzele care le produc

Dnlache Mihai

Anul 1, Grupa 1,T.M.L.C

Domenii de utilizare a zidariilor :


Zidaria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume.
Termenul de zidarie se aplica, de obicei, unei constructii executate
din materiale unitare ca piatra, argila sau betonul, unite intre ele prin
mortar, sau asezate fara mortar, iar, uneori, armate, astfel incat sa creasca
rezistenta la intindere si forfecare. Cladirile cu pereti portanti din zidarie
reprezinta un sistem traditional, folosit in mod curent, pentru:
- Cladiri parter si etajate: locuinte sau cladiri cu functiuni similare
(hoteluri, moteluri, camine, internate, crese), cladiri pentru invatamant
si ocrotirea sanatatii, alte tipuri de cladiri social-culturale care nu necesita
spatii libere mari.
- Cladiri tip sala" cu deschideri si inaltimi moderate (9-12 m,
respectiv 6-8m ), pentru ateliere, depozite , cladiri agrozootehnice etc.
Peretii din zidarie pot fi realizati din caramida, blocuri ceramice,
blocuri din beton greu sau usor.
Caramizile sau blocurile pot fi pline, cu goluri verticale sau forme
speciale.
Mortarele utilizate sunt mortare obisnuite pentru zidarii si tencuieli.
Peretii portanti se pot executa din zidarie simpla sau armata.

Zidaria armata se obtine prin asocierea zidariei cu bare


din otel, asezate in rosturile orizontale sau cu elemente din
beton armat, astfel:
- centuri orizontale si stalpisori verticali tzidarie complexa),
- inima de beton, armata cu otel ductil (zidarie cu inima
armata-ZIA).
Cele mai utilizate zidarii, in constructii, au fost cele de
caramida,care prezinta o serie de avantaje:
- sunt durabile - pana la cateva sute de ani,
- sunt bune izolatoare termice - X ~ 0, 7 Kcal, m.h.grad,
- asigura o buna izolare acustica.
Zidariile pot suferi urmatoarele:

Degradari din cauze mecanice :


Din punct de vedere mecanic, la zidariile de caramida (ca si la
celelalte) se pot constata doua tipuri principale de avarii:
- crapaturi pronuntate care indica dislocari masive de zidarie,
- crapaturi mai mici, insa numeroase, care arata o dezagregare a
zidariei.
Aceste degradari - aratate mai sus - au drept cauze principale:
cutremurul, tasarile inegale si starile indelungate de umezire.
- tasarea inegala a terenului conduce la degradarea zidariei portante, in special in cazul terenurilor sensibile la umezire sau al
pamanturilor de umplutura,
- cutremurele produc degradari, avarii si prabusiri (care vor fi tratate ulterior).
Calitatea executiei zidariei are o mare influenfa asupra comportarii
ei in timp.

Zidariile executate din caramizi de calitate inferioara,


nearse, cu incluziuni, avand rosturi mari, inegale si
neumplute cu mortar vor fi,evident, supuse
degradarilor.
De asemenea, punerea in opera a caramizilor prafuite,
neumezite,precum si folosirea unui mortar de calitate
necorespunzatoare, confecfionat din nisip murdar,
favorizeaza realizarea unei zidarii cu rezistenta
scazuta.
Degradarea zidariei mai este cauzata si de
instalatori, cu ocazia efectuarii unor goluri, slituri sau
strapungeri in zidarie.

Degradari din cauze fizico-chimice :

Din punct de vedere fizico-chimic zidaria este


deteriorata si degradata din urmatoarele cauze:
Cauze interne:
- defecte de compozitie
- defecte de coeziune cristalina
Cauze externe:
- de origine umana
- defecte de conceptie
- arhitectura
- mediu
- structura

Defecte de executie:
- producerea materialelor
- protectia materialelor
- manopera
- de origine fizica
- de origine chimica
- de origine bio-chimica
Defecte de utilizare:
- transformari
- defecte de intretinere
- apa si umiditate
- inghet
- punti termice
- actiunea vantului
- poluanti atmosferici
- saruri solubile
- plantatii
- vegetatii
- bacterii

PRINCIPALII

AGENTI AMBIANTI CARE DETERIOREAZA SI


DEGRADEAZA ZIDARIA SUNT URMATORII:

Depunerile si petele constitue aspecte


ale degradari zidariei , dovedind probleme
interne ce pot genera la randul lor
probleme structurale.
Cele mai importante cauze ale
depunerilor , petelor si dezintegrarilor
sunt: contactul cu umiditatea si sarurile
din sol, poluarea aerului, agentii biologici
si elementele metalice corozive.

Umiditatea este principalul agent(de origine fizica) al


procesului de degradare al zidariei .
Umiditatea constitue un catalizator care favorizeaza
degradarea , prin intermediul sarurilor solubile, poluarii
aerului si agentilor biologici. De aceea este esentiala
intelegerea fenomenului de penetrare a apei in
materialele zidariei si modul in care este retinuta.
Umiditatea care penetreaza zidaria este insotita , adesea
, de saruri si alte substante solubile.
Actiunea capilara in materialele poroase ale zidariei
creaza o suctiune, care produce urcarea apei din sol , ce
contine , adesea, sarurii in solutie.
O zidarie cu microporozitate ridicata are o presiune
capilara ridicata.Aceasta atitudine, de atragere si
retinere a apei , conduce la riscul unei degradarii rapide.

Presiunea osmotica se creaza prin saruri solubile de


diverse concetratii care circula in zidarie prin actiune
capilara. Presiunea osmotica poate influenta asupra
intinderii si directiei de deplasare a apei. Ea atrage apa
tot mai sus , pentru crearea unui echilibru cu solutii
concentrate de saruri.
Penetrarea vaporilor de apa care sunt intotdeauna
prezenti in aer. Condensarea acestora este urmata de
penetrare, pana cand este retinuta o umiditate specifica
de echilibru cu umiditatea relative a aerului.
Saruri solubile
Cimenturile si mortarele contin numeroase minerale
care sunt mai mult sau mai putin solubile in solventi
comuni, ca apa si acizii slabi.Sarurile solubile pot
actiona direct pe suprafata zidariei , sau pot fi aspirate
in structura poroasa, prin actiuni capilare. Ele pot
conduce la degradarea zidariei , cand cristalizeaza.

Poluarea aerului
Consta in particule, aerosoli si substante gazoase.
Poluarea aerului prin gaze acide este principala cauza a
degradarii elementelor componente ale zidariei.
Aerul din zonele cu poluare densa contine, in medie,
mai multe impuritati solide si gazoase care accelereaza
degradarea zidariei, decat aerul de la tara; totusi,
aceasta poluare variaza considerabil de la o regiune la
alta.
Vaporii , o cauza de degradare adesea neglijata,
condenseaza pe zidarie si atrag agentii poluanti.
Vantul accelereaza toate formele de degradare cauzate
de poluarea aerului.
Agentii biologici-arborii si plantele, in vecinatatea
unei constructii risca sa favorizeze degradarea acesteia
si sa deranjeze evaporarea apei din pereti.

Degradarea mortarului

Este atribuita unei interactiuni complexe a materialelor constituent,


factorilor de mediu si practicilor de constructive.
Mortarul si caramizile sunt materiale poroase, care absorb umiditatea
aerului ambient, umiditate care este factorul cel mai important in
deteriorarea mortarului.

Tipuri de deteriorare a mortarului :

Dezintegrarea se manifesta prin prezenta fisurilor , orientate la


intamplare; are la origine diverse mecanisme:actiunea inghetului,
atacul chimic, prezenta substantelor organice, cristalizarea sarurilor
solubile, coroziunea metalelor.
Scorojire este separerea mortarului de la suprafata , sub forma de
felii fine sau de bucati mici .
Eroziunea se caracterizeaza printr-o distrugere a mortarului la
suprafata, care este luat de agenti abrazivi mecanici ca: jetul puternic
de apa , furtuna de nisip, circulatie umana.
Decaparea este o deteriorare superficiala , caracterizata printr-o fata
rugoasa a mortarului, fiind cauzata de solutii acide din diferite surse.

Mecanisme de deteriorare a mortarului de zidarie


Reactii alcaline ale nisipului
-se produc de obicei intre nisip si var/ciment cu continut crescut de
substante alcaline in prezenta umiditatii si a temperaturilor crescute,
cauzand dilatarea mortarului rezultand dezintegrarea acestuia
Cristalizarea sarurilor solubile
-se produc de obicei prin transportarea sarurilor (sulfati,carbohidrati,
silicati,etc) in mortar sub actiunea umiditatii provenite din sol. Cand
aceasta umiditate se evapora, aceste saruri cristalizeaza si pot forma
eflorescente.
Carbonatarea
-reactia chimica intre CO2 din atmosfera si Ca(OH)2 (varul stins).
Efectul carbonarii creste odata cu diminuarea alcalinitatii
mortarului, favorizand eventuala coroziune a metalelor.
Atacul chimic
-sulfatii solubili din mortar reactioneaza cu Al tricalcic producand
dezintegrarea.
Coroziunea metalelor inglobate
-rugina produsa contribuie la dezintegrarea mortarului.

Concluzii :
Scopul inspectarii lucrarilor de constructii din
zidarie consta in depistatrea defectelor, cunoasterea
cauzelor si stabilirea masurilor de remediere necesara.
Umiditatea excesiva este cauza principala in
procesul de degradare al lucrarilor de zidarie, expuse la
actiunea agentilor fizici, chimici si biologici. De aceea
este esentiala intelegerea fenomenului de penetrare a
apei in materialul zidariei. Cea mai mare parte a
problemelor de deteriorare poate fi legata direct sau
indirect de practicile de constructive (conceptia,
detaliile, calitatea executiei) si de intretinere.

Remedierea fisurilor mari din zidrie


(deschiderea fisurilor > 1 cm), dezintegrarea
crmizilor

ADIPLAST

DUROCRET

RAPICRET

UNICRET

UNICRET-FAST

PLAS DIN FIBR DE STICL PENTRU ARMAREA TE


NCUIELILOR

I. NATURA PROBLEMEI-CERINE
Fisurarea intens (cu deschiderea fisurilor > 1cm) a
zidurilor, urmat de dezintegrarea zidriei de umplere din
crmid, creeaz, n afara aspectului inestetic, i
probleme de rezisten a zidurilor.

II. SOLUIA

Materialele utilizate pentru repararea fisurilor trebuie s aib


urmtoarele proprieti:
O bun aderen la crmid.
O bun lucrabilitate, pentru umplerea uoar a fisurilor.
Contracie redus de priz, pentru a nu fisura la ntrire.
a) Repararea fisurilor
Materialele adecvate pentru aceasta sunt:
Mortarul de ciment cu rin DUROCRET sau
Mortarul de ciment cu priz rapid pentru reparaii RAPICRET, n
cazul lucrrilor urgente.
b) Refacerea tencuielii
Materialele adecvate pentru aceasta sunt:
Mortarul gata preparat UNICRET aditivat cu rin pentru
construcii ADIPLAST sau
Mortarul cu priz rapid UNICRET-FAST aditivat cu rin pentru
construcii ADIPLAST, n cazul lucrrilor urgente i al suprafeei
mici.

III. APLICAREA

Procedura complet de reparare este urmtoarea:


a) Repararea fisurilor
Se ndeprteaz tencuiala de pe toat suprafaa zidului.
Se lrgesc marginile fisurilor din zidrie prin spargere local a crmizilor.
Se cur bine fisurile cu aer comprimat i cu o perie.
Se ud bine suportul.
Umplem fisurile lrgite cu mortar de ciment cu rin DUROCRET sau mortar
de ciment cu priz rapid pentru reparaii RAPICRET, cu ajutorul unei mistrii
mici. Utilizarea acestor mortare nu cere dect adugarea de ap. Dup uscarea
lor urmeaz refacerea tencuielii.
b) Refacerea tencuielii
Suportul se cur cu grij de materialele desprinse, praf i se ud bine cu ap.
Se aplic primul strat de tencuial cu mortar gata preparat UNICRET sau
mortar cu priz rapid UNICRET-FAST, aditivate cu rina pentru construcii
ADIPLAST, adugat n apa de amestec n proporia ADIPLAST : ap = 1 : 3.
Peste mortarul proaspt al primului strat se monteaz plasa de fibre de sticl, pe
toat suprafaa tencuielii, presnd-o uor.
Dup ce primul strat a fcut priz, urmeaz stratul final de tencuial cu
mortarul gata preparat UNICRET sau cu mortarul cu priz rapid UNICRETFAST. La aceast aplicare mortarele se amestec numai cu ap. n cazul n care
vrem s obinem o tencuial cu rezisten mai mare adugm n apa de amestec
rina pentru construcii ADIPLAST n proporia ADIPLAST : ap = 1 : 5.

IV. NOTE
Pe timpul aplicrii, temperatura trebuie s fie ntre
+50C i +350C.
Materialul care a nceput s fac priz nu se mai
nmoaie cu ap.
Se recomand ca n timpul lunilor de var tencuiala
s fie udat dup aplicare pentru a fi protejat de
deshidratare din cauza temperaturilor ridicate.
Consultai instruciunile de utilizare n siguran i
msurile preventive nscrise pe ambalaj.

DEGRADARI LA PERETI DE CARAMIDA

DETERIORARI ALE ZIDARIEI DE


CARAMIDA

DEGRADARI ALE PERETILOR


DATORITA TERENULUI DE
FUNDARE

PERETI DETERIORATI

DEGRADARI LA STRUCTURILE DIN ZIDARIE


INREGISTRATE DUPA UN CUTREMUR

BUIANDRUGI DETERIORATI

REPERE DE URMARIRE IN TIMP


A DISCONTINUITATILOR

PASTRAREA FATADELOR SI A
ZIDURILOR DE FRONTON