Prof. univ. dr.

Vasile V~NTU

CULTURA PAJI{TILOR {I A
PLANTELOR FURAJERE
SUPORT DE STUDIU I.D.
AGRICULTUR|

-2003-

PROGRAMA ANALITIC|
1. PRODUCEREA FURAJELOR PE PLAN MONDIAL {I ~N }ARA
NOASTR|
1.1. Furajele: defini]ie, clasificare, surse
1.2. Paji[tile: defini]ie, clasificare, r\spndire, importan]\ [i produc]ii;
vegeta]ia
2. PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI{TI DIN }ARA NOASTR|
2.1. Paji[ti zonale
2.2. Paji[ti intrazonale
3. TEHNOLOGIA ~MBUN|T|}IRII PAJI{TILOR
3.1. Lucr\ri de suprafa]\
3.2. Lucr\ri radicale
4. ~NFIIN}AREA PAJI{TILOR TEMPORARE
4.1. Paji[ti temporare `n locul paji[tilor permanente degradate
4.2. Paji[ti temporare `n teren arabil
5. FOLOSIREA PAJI{TILOR
5.1. Folosirea paji[tilor prin p\[unat
5.2. Folosirea paji[tilor prin cosit
5.3. Folosirea mixt\-alternativ\ a paji[tilor
6. GRAMINEE ANUALE FURAJERE
6.1. Porumbul furajer; 6.2. Iarba de Sudan; 6.3. Sorgul
6.4. Raigrasul aristat; 6.5. Meiul, dughia [i ciumiza; 6.6. Alte graminee
7. GRAMINEE PERENE FURAJERE
8. LEGUMINOASE ANUALE FURAJERE
8.1. Maz\rea furajer\;
8.2. M\z\richile; 8.3. Bobul; 8.4. Latirul [i lupinul; 8.5. Soia [I fasoli]a
9. LEGUMINOASE PERENE FURAJERE
9.1. Lucerna; 9.2. Trifoiul ro[u [i trifoiul alb
9.3. Sparceta; 9.4. Ghizdeiul; 9.5. Sulfina
10. R|D|CINOASE {I TUBERCULIFERE FURAJERE
10.1. Sfecla furajer\; 10.2. Gulia furajer\
10.3. Morcovul furajer; 10.4. Topinamburul
11. CUCURBITACEE {I ALTE PLANTE FURAJERE
11.1. Cucurbitacee
11.2. Alte plante furajere suculente
11.3. Plante melifere
12. CONVEIERUL VERDE
12.1. Defini]ie, tipuri, principii de organizare
12.2. Tehnica `ntocmirii conveierului verde
13. ~NSILOZAREA FURAJELOR
13.1. Importan]a `nsiloz\rii; 13.2. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii
13.3. Tehnologii de `nsilozare; 13.4. Tipuri de silozuri
13.5. Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat

MODULUL I
PRODUCEREA FURAJELOR PE PLAN
MONDIAL {I ~N }ARA NOASTR|

FURAJELE: defini]ie; clasificare; surse

Furajele- produse de origine vegetal\, animal\, mineral\ sau de sintez\

folosite `n hrana animalelor.

Clasificare:
-dup\ origine:
- valoarea nutritiv\: concentrate, voluminoase
- con]inutul `n ap\: suculente, >55%; uscate,

15-17%

- modul de producere: naturale, cultivate, industriale

Dup\ con]inutul `n ap\, substan]e nutritive [i origine: 8 grupe de furaje:

fibroase

suculente

grosiere

concentrate

substan]e energetice

substante minerale

aditivi furajeri

preparate furajere

Surse de furaje:

paji[tile permanente (3,44 mil ha pa[uni + 1,51 mil ha fne]e)

- paji[tile temporare;

- culturile furajere perene;

79%;

- culturile furajere anuale;

- culturile furajere succesive

Paji[tile : defini]ie, clasificare, importan]\, r\spndire

Paji[tea reprezint\ suprafa]a de teren acoperit\ cu vegeta]ie ierboas\,
alc\tuit\ `n cea mai mare parte din plante perene, ce apar]in diferitelor
familii botanice, a c\ror produc]ie este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor
prin p\[unat sau cosit.
Importan]a economic\ [i ecologic\.
Paji[tile reprezint\:
- surs\ important\ de nutre]uri suculente [i fibroase pentru animalele
domestice. ~n Romnia, se apreciaz\ c\ paji[tile permanente asigur\ circa
40% din masa verde [i 25% din fnul necesar alimenta]iei animalelor;
- habitat [i surs\ de hran\ pentru animalele s\lbatice
- mijloc de prevenire [i combatere a eroziunii solului
- mijloc de `mbun\t\]ire a structurii [i fertilit\]ii solului
- surs\ de elemente minerale, stoc de germoplasm\, locuri de recreere;
contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale `n scop [tiin]ific, la
p\strarea unor frumuse]i naturale.

Clasificarea paji[tilor:

Dup\ origine: paji[ti naturale [i temporare.

Paji[tile naturale sunt reprezentate de suprafe]e pe care vegeta]ia ierboas\

s-a instalat spontan. La rndul lor ele se `mpart `n paji[ti naturale primare
[i paji[ti naturale secundare .

Paji[tile naturale primare. Acestea sunt reprezentate de pampa

argentinian\, stepa ruseasc\, savana african\, marile cmpii americane cu
ierburi scunde, preeria cu ierburi `nalte, tundra nordic\ [i tundra de
altitudine. ~n Romnia, paji[tile naturale primare sunt reprezentate prin
ochiurile de step\ din sud-estul ]\rii [i prin paji[tile alpine, suprafa]a lor
fiind aproximativ 100.000 hectare.

Paji[tile naturale secundare, formate pe locul fostelor p\duri defri[ate de

om, supuse `n continuare influen]ei activit\]ii omului [i factorilor naturali,
fapt ce a dus la o mare diversificare sub aspect floristic, ocup\ cea mai
mare parte a paji[tilor naturale. ~n ]ara nostr\, paji[tile din aceast\ categorie
sunt r\spndite de la nivelul m\rii pn\ `n etajul subalpin, pe o suprafa]\ de
peste 4,7 milioane hectare.

Paji[tile temporare (artificiale, cultivate sau sem\nate) sunt suprafe]e de

teren, de regul\ arabile, care se `ns\mn]eaz\ cu specii furajere perene
(graminee [i leguminoase) `n amestec sau solitare.

Dup\ modul de folosire: paji[tile permanente [i temporare pot fi `mp\r]ite

`n p\[uni [i fne]e.

R\spndire
Din suprafa]a total\ a Terrei, dup\ datele existente `n Production
Yearbook (vol. 47/1993), suprafa]a arabil\ era de 1,2 miliarde hectare, de
paji[ti circa 3,4 miliarde hectare [i de p\duri circa 3,5 miliarde hectare.
~nsumnd suprafa]a ocupat\ de arabil, paji[ti [i p\duri, rezult\ 8,1 miliarde
hectare, reprezentnd 69,5% din suprafa]a uscatului,
Dup\ suprafa]a total\ a paji[tilor, ordinea continentelor este urm\toarea:
Africa cca 24,8%, Oceania [i Australia 24,8 %, Asia 23,3%, America de
Sud 14,4%, America de Nord 10,6% [i Europa 2,3%.
~n unele ]\ri din lume, ca Algeria, Mexic, USA, Argentina, Brazilia,
Elve]ia, Grecia [i Marea Britanie, suprafa]a paji[tilor permanente este mai
mare dect suprafa]a ocupat\ de arabil.
~n Romnia suprafa]a paji[tilor permanente este de 4,949 mil. ha (3,442
mil. ha p\[uni [i 1,507 mil. ha fne]e), ponderea lor fa]\ de suprafa]a total\
reprezint\ 20,8%, fa]\ de suprafa]a uscatului 21,6%, iar fa]\ de suprafa]a
agricol\ 33,3% .

3.6
33.3

63.1
pajisti

arabil

vii+pomi

Ponderea paji[tilor din suprafa]a agricol\

Tabelul 1
Jude]ele `n care ponderea paji[tilor permanente reprezint\ peste 35% din
suprafa]a agricol\

Jude]ul
Harghita
Hunedoara
Maramure[
Cara[-Severin
Bistri]a-N\s\ud
Sibiu
Bra[ov
Alba
Cluj
Vlcea
Covasna
Gorj
Suceava
S\laj
Arge[
Neam]
Prahova

Suprafa]a
agricol\
(mii ha)
406
348
311
400
285
308
298
324
424
252
186
250
350
239
345
283
279

Productivitatea paji[tilor: scazut\;

din care paji[ti permanente

Suprafa]a (mii
%
ha)
312
76,8
255
73,3
218
70,1
259
64,8
171
60,0
183
59,4
176
59,1
186
57,4
239
56,4
142
56,3
98
52,7
126
50,4
164
46,9
109
45,6
144
41,7
108
38,2
104
37,3

cauze:

terenuri cu fertilitate redus\, erodate, accidentate;

3-5 luni perioad\ de vegeta]ie la cca 50% din paji[ti;

folosire nera]ional\;

cheltuieli minime de produc]ie;

`ntre]inere necorespunz\toare.

Posibilit\]i de sporire a productivit\]ii paji[tilor :

`mbun\t\]irea regimului trofic;

`mbun\t\]irea regimului hidric;

`nnobilarea covorului vegetal;

refacerea radical\ ;

folosirea ra]ional\;

efectuarea unor lucr\ri minime de `ntre]irere

VEGETA}IA PAJI{TILOR PERMANENTE

Num\rul speciilor de plante din paji[tile permanente depinde de condi]iile

ecologice [i modul de folosire.

~n Romnia s-au identificat pe paji[ti circa 750 specii, valoarea lor

economic\ fiind cuprins\ `ntre limite foarte largi.

Speciile de plante din paji[ti s-au `mp\r]it pe baza criteriului botanic [i

valorii economice `n: graminee, leguminoase, rogozuri [i plante din alte
familii botanice

1. Gramineele

au dominan]a cea mai mare `n paji[ti, > 30-50% (uneori chiar 80-90%).

`n paji[tile din ]ara noastr\ se `ntlnesc 226 specii, care apar]in la 71

genuri (Flora R.S.Romnia, vol. XII);

pe glob sunt descrise 869 specii de graminee, care apar]in la 155 genuri
(Flora Europaea, vol. V - )

valoarea furajer\ a gramineelor depinde de specie, de condi]iile de cre[tere,

faza de dezvoltare `n momentul consumului etc.

dup\ Larin (1950), con]inutul mediu `n substan]e nutritive brute al

gramineelor din paji[ti este de: 10,9% protein\ brut\, 46,8% substan]e
extractive f\r\ azot, 8,0% cenu[\, 27,5% celuloz\ brut\.

Particularit\]i morfologice [i biologice:

Sistemul radicular: r\d\cinile embrionare (primare), (cteva zile - 3-4

luni); r\d\cinile adventive ce formeaz\ un sistem radicular fasciculat;

unele graminee au r\d\cini groase, de regul\ neramificate, cu rolul de a

aproviziona planta cu ap\ ; la cele cu tuf\ deas\ se `ntlnesc [i r\d\cini mai
groase, albicioase;

la unele graminee, r\d\cinile tr\iesc `n simbioz\ cu ciuperci, formnd

micorize (Holcus lanatus, Molinia coerulea, Nardus stricta, Festuca
ovina); la Alopecurus pratensis, sunt semnalate \ nodozit\]i..

Cre[terea r\d\cinilor - la temperatura de 150C, iar la temperatura de 26270C (la suprafa]a solului), cre[terea sistemului radicular `nceteaz\.

Masa de r\d\cini cre[te puternic prim\vara [i toamna; Recolt\rile repetate

diminueaz\ sau uneori frneaz\ cre[terea r\d\cinilor;

Indicii privind masa de r\d\cini o d\ produc]ia p\r]ii aeriene a

gramineelor. Se admite `n general coeficientul de 0,60 `ntre masa de
r\d\cini [i fitomasa aerian\. .

~ntre adncimea sistemului radicular [i `n\l]imea gramineelor exist\ o

corela]ie pozitiv\.

r\d\cinile gramineelor capacitate de solubilizare a compu[ilor greu

solubili din sol de 2-3 ori < ca a leguminoaselor

Tulpina (l\starii) gramineelor, numit\ pai (culm);

Stolonii [i rizomii - tulpini modificate (metamorfozate);

Frunzele gramineelor sunt sesile, alc\tuite din teac\ (vagin\) [i limb (lamin\);

Ligula este o prelungire membranoas\ a epidermei interne a tecii.

Urechiu[ele (auricule) sunt prelungiri ale bazei limbului, cu rolul de a

`nchide teaca ;

Prefolia]ia reprezint\ modul de a[ezare individual\ a frunzelor `n mugure.;

poate fi: conduplicat\ (cutat\), cnd limbul este `ndoit `n lungul nervurii
mediane [i cele dou\ jum\t\]i de limb se suprapun (Lolium perenne,
Dactylis glomerata) [i convolut\ (r\sucit\), cnd limbul este r\sucit `n
form\ de sul spre interior (Lolium multiflorum, Festuca pratensis, Phleum
pratense).

Inflorescen]a gramineelor : spic compus, panicul spiciform [i panicul.

b
a

- Structura unui spicule]: a-glume ; b-palee ; c-androceu ; d-gineceu

Dezvoltarea [i cre[terea gramineelor - dou\ cicluri succesive sau

perioade: vegetativ ( germina]ia semin]elor, `nfr\]irea [i formarea l\starilor);

generativ ( alungirea l\starilor [i formarea inflorescen]elor, a fructelor [i

semin]elor).

~nfr\]irea - formarea de l\stari numi]i fra]i, din nodurile de `nfr\]ire

situate la baza l\starilor mam\.

Factori favorizan]i: temperatura de 200C; umiditatea optim\ a solului ,

fertilitatea

(`n special con]inutul ridicat `n azot); modul de folosire a

paji[tii, de `n\l]imea la care se face prima recoltare(`nl\turarea apexului)

criza `nfr\]irii;

prin procesul de `nfr\]ire gramineele perene formeaz\ l\stari scur]i,

forma]i numai din frunze (sterili, vegetativi) [i l\stari alungi]i , forma]i din
frunze [i tulpini ( fertili sau generativi);

Diferen]ierea l\starilor este determinat\ de specie, condi]iile de mediu [i

modul de folosire; unele graminee ca: Arrhenatherum elatius, Lolium
perenne, L. multiflorum formeaz\ l\stari generativi chiar `n primul an .

- dup\ raportul dintre cele dou\ tipuri de l\stari, gramineele se `mpart `n

trei grupe:

- graminee de talie `nalt\ sau de etaj superior ( graminee de fnea]\):

Arrhenatherum elatius, Agropyron repens, Agropyron intermedium,
Bromus inermis, Dactylis glomerata, Lolium multiflorum, Phleum
pratense, Festuca arundinacea etc.

- graminee de talie mijlocie sau de etaj mediu ( cosit sau p\[unat): Agrostis
stolonifera, Agropyron pectiniforme, Agrostis tenuis, Cynosurus cristatus,
Holcus lanatus, Poa pratensis, Puccinellia distans etc.

- graminee de talie joas\ sau de etaj inferior (de p\[une): Cynodon

dactylon, Agrostis rupestris, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca,
Nardus stricta, Festuca rupicola, Poa bulbosa etc

Dup\ modul cum se formeaz\ tufa prin `nfr\]ire, gramineele perene se

`mpart `n patru grupe:

graminee stolonifere. : Bromus inermis, Agropyron repens, Glyceria

maxima, Beckmannia eruciformis, Phragmites communis, Poa compressa,
Brachypodium pinnatum [.a. cu stoloni subterani, iar cu stoloni
supratere[tri: Cynodon dactylon [i uneori Agrostis stolonifera.

graminee cu tuf\ rar\. : Phleum pratense, Dactylis glomerata,

Arrhenatherum elatius, Lolium perenne, Cynosurus cristatus, Agropyron
pectiniforme, Trisetum flavescens etc.

graminee cu tuf\ mixt\. : Poa pratensis, Alopecurus pratensis [i Festuca

rubra ;

Graminee cu tuf\ deas\. : Nardus stricta, Festuca pseudovina, F.

amethystina, F. valesiaca, Stipa lessingiana, S. capillata, S. pennata, Poa
violacea, Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa etc. .

Acumularea biomasei vegetale supraterestre

~nflorirea gramineelor - etape:

- induc]ia floral\ ( de natur\ biochimic\);

- formarea inflorescen]ei [i a componentelor florii;

- `nspicarea;

- `nflorirea-fecundarea (marcheaz\ `nceputul form\rii semin]elor)

Ot\virea gramineelor este `nsu[irea specific\ gramineelor de a-[i reface

masa organelor aeriene dup\ folosire prin p\[unat sau cosit. Procesul de
ot\vire se caracterizeaz\ prin vitez\, energie [i capacitate de ot\vire:

dup\ viteza [i energia de ot\vire, gramineele pot fi grupate astfel:

- graminee cu ot\vire rapid\ - 2-3 coase pentru fn sau 4-5 cicluri de

p\[unat: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium perenne,
Lolium multiflorum;

- graminee cu ot\vire moderat\ - 2 coase pentru fn sau 3-4 cicluri de

p\[unat: Festuca pratensis, Phleum pratense, Alopecurus pratensis,
Trisetum flavescens etc.;

- graminee cu ot\vire lent\ - o singur\ coas\ sau 2 cicluri de p\[unat:

Agrostis stolonifera, Agrostis tenuis, Bromus inermis, Festuca rubra .

Ot\virea depinde de: regimul de ap\ [i de aer din sol; cantitatea de

substan]\ de rezerv\, con]inutul solului `n elemente nutritive, de `nsu[irile
speciilor, faza de cre[tere `n momentul utiliz\rii [i de modul de folosire .

Ritmul de dezvoltare [i vivacitatea gramineelor

Ritmul de dezvoltare reprezint\ timpul necesar parcurgerii tuturor

fenofazelor, de la r\s\rire pn\ la coacerea semin]elor.

Vivacitatea este durata vie]ii de la germina]ie pn\ la moartea celui din

urm\ l\star al tufei, rezultat\ dintr-o s\mn]\.

la un ritm rapid de dezvoltare corespunde o vivacitate scurt\ [i invers mai multe grupe:

- Graminee cu ritm de dezvoltare rapid [i vivacitate scurt\-fructific\ `n

anul sem\natului, dau produc]ii maxime `n anii 2-3 [i tr\iesc 2-4 ani:
Lolium multiflorum (tr\ie[te 1-2 ani), Lolium perenne (2-4 ani),
Arrhenatherum elatius (3-4 ani) [.a. .

- Graminee cu ritm de dezvoltare mijlociu [i vivacitate mijlocie- fructific\

`n 2, dau produc]ii maxime `n anul 3 [i tr\iesc 5-8 ani: Dactylis glomerata,
Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Phleum pratense [.a. .

- Graminee cu ritm de dezvoltare lent [i vivacitate mare- fructific\ `n anii

2-3, dau produc]ii maxime `n anii 3-4, tr\iesc 10 ani sau mai mult: Bromus
inermis, Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis [.a. .

- Graminee cu ritm de dezvoltare foarte lent [i vivacitate foarte mareformeaz\ mai trziu l\stari generativi, dau produc]ii maxime `n anii 5-8 [i
tr\iesc zeci de ani: Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Festuca
rupicola [.a. .

Precocitatea gramineelor - perioada de timp de la pornirea `n vegeta]ie

pn\ la `nspicare. Sub acest aspect, gramineele se `mpart `n urm\toarele
grupe:

- timpurii (precoce), care `nspic\ la circa 30-40 zile de la pornirea `n

vegeta]ie: Arrhenatherum elatius, Alopecurus pratensis, Anthoxanthum
odoratum, Poa pratensis, P. bulbosa;

- semitimpurii (intermediare), `nspic\ dup\ 50-60 zile de la pornirea

vegeta]iei: Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Lolium perenne,
Agropyron pectiniforme;

- trzii (tardive), `nspic\ dup\ 60-70 zile de la pornirea `n vegeta]ie:

Phleum pratense, Bromus inermis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens,
Bothriochloa ischaemum.

Prin lucr\ri de ameliorare s-au ob]inut soiuri cu precocit\]i diferite, `n

cadrul aceleia[i specii, dnd posibilitatea de a se realiza conveiere verzi
de paji[ti cu scopul asigur\rii ritmice a nutre]ului verde.

Acumularea substan]elor de rezerv\, pentru:

- perioadele de repaus;

- refacerea dup\ cosit sau pa[unat

Depunerea substan]elor de rezerv\:

la baza l\starilor (Ph. p; P. b; A. e);

la baza frunzelor (P.p; L.p; F.p; D.g);

`n internodiile scurte de la baza lastarilor;

`n stoloni [i rizomi;

`n r\d\cini

Cerin]ele gramineelor fa]\ de ap\

gramineele perene sunt mari consumatoare de ap\. Coeficientul de

transpira]ie este de 1,5-2 ori mai mare dect la cereale, oscilnd `ntre 500
[i 1000.

Dup\ cerin]ele fa]\ de ap\ :

- graminee xerofile, adaptate la condi]ii de secet\ de lung\ durat\,

r\spndite `n paji[ti de step\, silvostep\ [i pe coastele uscate `nsorite din
zona de p\dure: Bothryochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus
erectus, Cynodon dactylon, Stipa sp.;

- graminee mezofile, cu cerin]e moderate fa]\ de ap\, ce sunt r\spndite `n

paji[tile din zona de p\dure sau `n luncile rurilor din zona de step\ [i
silvostep\: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Festuca pratensis,
Phleum pratense, Poa pratensis etc.;

- graminee higrofile, cu cerin]e mari fa]\ de ap\, cresc `n sta]iuni umede

sau foarte umede: Alopecurus ventricosus, Glyceria maxima, G. fluitans,
Poa palustris, Typhoides arundinacea, Beckmannia eruciformis, Agrostis
stolonifera, Alopecurus pratensis

- graminee hidrofile, cresc `n mediul acvatic: Phragmites australis.

Cerin]ele fa]\ de aerul din sol

gramineele au cerin]e diferite, `n func]ie de tipul `nfr\]irii:

- cerin]e mari gramineele stolonifere;
- cerin]e moderate gramineele cu tuf\ mixt\ [i rar\;
- cerin]e reduse gramineele cu tuf\ deas\.

Cerin]ele fa]\ de temperatur\

Gramineele perene- adaptate la temperaturi f. variate (mai sensibile-L.p;

L.m.; tinerele plante);

Temperatura are influen]\ mare asupra `nfr\]irii, dar [i asupra cre[terii

( temp. optim\ 15-210C). Rezisten]\ mai mare la temperaturi sc\zute au

gramineele care `[i `nceteaz\ cre[terea toamna mai devreme. Cositul [i

p\[unatul pn\ toamna trziu reduc rezisten]a la `nghe]..

~n func]ie de cerin]ele fa]\ de c\ldur\ - 6 grupe:

graminee criofile: Nardus stricta, Festuca ovina ;

- graminee microterme: Phleum pratense, Festuca rubra;

- graminee mezoterme: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata,

Cynosurus cristatus, Bromus erectus;

- graminee termofile: Bromus inermis, Koeleria cristata, Puccinellia

distans etc.;

- graminee megaterme: Stipa sp, Bothryochloa ischaemum, Festuca

valesiaca etc..

Cerin]ele fa]\ de lumin\

Gramineele perene din paji[ti - cerin]e diferite fa]\ de lumin\.

G. care suport\ bine umbrirea : Bromus mollis, Poa trivialis, Molinia

coerulea;

G. care suporta o umbrire moderat\: Dactylis glomerata, Holcus

lanatus, Brachypodium s., Agrostis stolonifera;

G. care nu suport\ umbrirea: Festuca rubra, Agrostis tenuis,

Arrhenatherum elatius etc..

Folosirea paji[tilor prin p\[unat asigur\ plantelor mai mult\ lumin\.

Se poate interveni pentru modificarea acestui factor de vegeta]ie prin:
fertilizare, schimbarea modului de folosire a paji[tii, alegerea speciilor
la alc\tuirea amestecului de ierburi pentru `nfiin]area paji[tilor temporare,
frecven]a cosirilor, etc.

Cerin]ele gramieelor fa]\ de sol

Textura [i reac]ia solului determin\ produc]ia, calitatea furajului [i

r\spndirea gramineelor.

Pe soluri u[oare: Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon dactylon

etc., pe soluri grele [i umede: Deschampsia caespitosa, iar pe solurile
mijlocii se `ntlnesc graminee cu tuf\ rar\ [i mixt\: Lolium perenne,
Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Festuca rubra, Poa pratensis etc. .

Gramineele perene sunt, `n majoritate, adaptate la o reac]ie slab acid\neutr\ (pH = 5,8-7,2).

Dup\ adaptarea gramineelor fa]\ de reac]ia solului:

- graminee acidofile, cresc pe soluri cu pH<5,5: Nardus stricta,

Deschampsia caespitosa, D. flexuosa, Festuca rupicola etc.;

- graminee neutrofile, `ntlnite pe soluri cu pH=6,5-7,2: Bromus erectus,

Dactylis glomerata, Arrhenatherum elatius, Festuca valesiaca etc.;

- graminee bazifile, cresc pe soluri cu pH>7,2: Alopecurus ventricosus,

Beckmannia eruciformis, Festuca pseudovina, Puccinellia distans etc.;

- graminee indiferente, `ntlnite pe soluri de la slab acide la cele bazice:

Agropyron repens, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera, Cynodon dactylon.

Cerin]e fa]\ de elementele nutritive. Gramineele perene de paji[ti sunt

mari consumatoare de elemente nutritive, `n special azot.

Dup\ modul cum `[i procur\ hrana din sol:

- graminee autotrofe [i micotrofe;

Micotrofismul este caracteristic gramineelor cu tuf\ deas\, care

reac]ioneaz\ mai slab la aplicarea `ngr\[\mintelor.

Dup\ cerin]ele fa]\ de con]inutul solului `n elemente nutritive:

- graminee oligotrofe: Bothriochloa ischaemum, Nardus stricta, Festuca

pseudovina, Molinia coerulea, Anthoxanthum odoratum etc.;

- graminee mezotrofe: Phleum pratense, Festuca rubra, Cynosurus

cristatus, Agrostis tenuis, Alopecurus pratensis etc.;

- graminee eutrofe: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium

perenne, Trisetum flavescens, Festuca pratensis etc.

Valoarea economic\ a gramineelor

Depinde de mai mul]i factori: specie, condi]ii de cre[tere, lucr\ri de

intre]inere, mod de folosire, faz\ de recoltare etc.

Valoarea economic\ se apreciaz\ prin : produc]ie [i prin valoarea furajer\

a plantelor.

Produc]ia gramineelor este determinat\ de particularit\]ile morfobiologice, de condi]iile de mediu [i de modul de folosire.

Pe paji[tile de munte

descre[terea produc]iei, pe m\sur\ ce cre[te

altitudinea (la fiecare 150-200 m < cu 10-15%).

Produc]ia este neuniform\ `n cursul perioadei de vegeta]ie, fiind influen]at\

de regimul de precipita]ii [i de c\ldur\.

Valoarea furajer\ a gramineelor din paji[ti se apreciaz\ dup\ compozi]ia

chimic\, gradul de consumabilitate [i digestibilitatea substan]elor
nutritive din plante.

Compozi]ia chimic\ a gramineelor depinde de specie, condi]iile de

cre[tere, faza de dezvoltare `n momentul folosirii.

~n mod obi[nuit se ia `n considera]ie con]inutul plantelor `n PB [i CB, Ca,

P, precum [i raportul dintre ele. Sunt valoroase speciile: Agrostis
stolonifera, Bromus inermis, Festuca pratensis, F. rubra, Lolium perenne,
L. multiflorum, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Poa pratensis,
Arrhenatherum elatius, etcc.

Gradul de consumabilitate difer\ de la o specie la alta, fiind influen]at de

starea de satura]ie a animalelor, faza de dezvoltare `n care se g\se[te planta
`n momentul folosirii, compozi]ia floristic\ a paji[tii etc.

Dup\ gradul de consumabilitate: 3 grupe:

- graminee cu grad ridicat de consumabilitate: Lolium perenne, Festuca

pratensis, Phleum pratense, Lolium multiflorum, Arrhenatherum elatius,
Dactylis glomerata, Poa pratensis, Alopecurus pratensis etc.;

- graminee cu grad mijlociu de consumabilitate: Agropyron pectiniforme,

Phleum phleoides, Agrostis tenuis etc.;

- graminee cu grad sc\zut de consumabilitate: Nardus stricta,

Deschampsia caespitosa, Calamagrostis arundinacea, Stipa capillata,
Brachypodium pinnatum etc. .

~n paji[ti se g\sesc pu]ine specii de graminee neconsumate sau toxice:

Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Stipa pennata, Glyceria
maxima .

Digestibilitatea substan]elor nutritive difer\ de la o specie la alta [i

variaz\ foarte mult `n func]ie de stadiul de cre[tere [i dezvoltare, modul de
folosire a paji[tii .

`ntre digestibilitate [i consumabilitate este o corelare direct\.

Valoarea furajer\ a gramineelor

Valoarea furajer\ a gramineelor a fost studiat\ de numero[i cercet\tori, care
au f\cut [i clasificarea lor dup\ aceast\ `nsu[ire. Pentru ]ara noastr\ Csros
{t. [i col., 1970 au stabilit o scar\ de apreciere cu opt trepte:

plante toxice ..

nota -2

plante d\un\toare ..

nota -1

plante f\r\ valoare furajer\ ...

nota 0

plante cu valoare furajer\ slab\ ....

nota 1

plante cu valoare furajer\ mic\ ....

nota 2

plante cu valoare furajer\ mijlocie ...

nota 3

plante cu valoare furajer\ bun\ .

nota 4

plante cu valoare furajer\ foarte bun\ ......

nota 5

R\spndirea gramineelor

Gramineele perene se `ntlnesc `n toate zonele naturale din ]ar\ [i pe toate

tipurile de paji[ti, datorit\ plasticit\]ii ecologice mari.

~n zonele de step\ [i silvostep\ sunt r\spndite gramineele xerofile:

Bromus inermis, Festuca valesiaca, Agropyron pectiniforme, A. repens,
speciile genului Stipa, Koeleria cristata, Poa bulbosa, Bothriochloa
ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus erectus etc., iar `n regiuni mai
umede se `ntlnesc specii mezofile ca Lolium perenne, Poa pratensis,
Dactylis glomerata etc. .

~n etajele zonei forestiere: Phleum pratense, Festuca pratensis, F. rubra,

Lolium perenne, Arrhenatherum elatius, Trisetum flavecens, Holcus
lanatus, Agrostis tenuis, Deschampsia caespitosa.

~n etajul subalpin [i alpin : Nardus stricta, Festuca supina, Deschampsia

flexuosa, Phleum alpinum, Poa alpina, Agrostis rupestris, etc. .

~n luncile rurilor [i pe terenuri cu exces de umiditate: Alopecurus

pratensis, A. ventricosus, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Poa
pratensis, P. palustris, Thyphoides arundinacea, Lolium perenne, Glyceria
maxima, G. fluitans.

Pe solurile slab pn\ la mijlociu salinizate : Festuca pseudovina, Poa

bulbosa, Agropyron pectiniforme, Beckmannia eruciformis, Puccinellia
distans, Crypsis aculeata etc. .

Pe nisipuri: Cynodon dactylon, Elymus arenarius, Festuca vaginata,

Koeleria glauca, Chrysopogon gryllus [i speciile anuale Vulpia myuros,
Apera spica venti, Setaria glauca, Eragrostis minor.

Pe turb\rii: Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa, iar `n t\ieturi de

p\dure, Brachypodium sylvaticum, Calamagrostis epigeios, Melica
uniflora etc. .

2. Leguminoasele

reprezint\ 5-10% din vegeta]ia paji[tilor [i numai `n cazuri deosebite ajung

la >30-40% .

vivacitatea [i plasticitatea ecologic\ a leguminoaselor < dect a

gramineelor, sunt mai preten]ioase fa]\ de condi]iile de cre[tere [i la
preg\tirea fnului.

valoare furajer\ deosebit\ .

sunt considerate plante fertilizante, care nu fac concuren]\ gramineelor din

paji[ti.

O paji[te este valoroas\, cnd leguminoasele reprezint\ 20-25% din

vegeta]ie.

Unele specii de leguminoase, prin p\[unat, produc meteoriza]ii, iar altele

au gust amar datorit\ cumarinei [i pot produce intoxica]ii la animale.

Particularit\]i biomorfologice

Sistemul radicular: pivotant, profund; masa principal\ de r\d\cini se

g\se[te la adncimea de 0,50-0,75 m.

Dup\ profunzimea r\d\cinilor:

- L. cu `nr\d\cinare superficial\, cu masa de r\d\cini la adncimea de

0,4-0,5 m: Trifolium repens, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca
etc.;

- L. cu `nr\d\cinare medie, cu masa de r\d\cini ce se dezvolt\ la

adncimea de 0,50-0,75 m: Trifolium pratense, T. pannonicum, T. alpestre,
Astragalus onobrychis etc.;

- L. `nr\d\cinare adnc\, la care masa de r\d\cini se g\se[te la 1,75-2,0

m adncime, pivotul principal al r\d\cinii putnd ajunge pn\ la 8-10 m:
Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus etc.

La nivelul solului sau la adncimea de 1-2 cm, `ntre r\d\cin\ [i partea aerian\
a leguminoaselor, se g\se[te coletul.

R\d\cina principal\, `mpreun\ cu coletul tr\iesc tot timpul vie]ii plantei,

asigurndu-i astfel perenitatea.

R\d\cinile leguminoaselor prezint\ o mare putere de solubilizare a

substan]elor mai greu solubile din sol, datorit\ acidit\]ii secre]iilor
radiculare.

Pe r\d\cini se formeaz\ nodozit\]i, datorit\ simbiozei cu bacteriile aerobe

din genul Rhizobium, care fixeaz\ azotul din aerul solului (100-200
kg/ha/an).

1% trifoi alb

3,5 Kg N/ha/an; fixare intens\: mai-iunie; stratul de sol: 0-

15 cm.

R\d\cinile leguminoaselor prezint\ o sensibilitate fa]\ de adncimea

apelor freatice.

Tulpinile leguminoaselor care se formeaz\ din mugurii de pe colet sunt

pline cu m\duv\ sau uneori fistuloase (Galega officinalis, Lotus
corniculatus); erecte (Melilotus albus); ascendente (Trifolium alpestre);
repente (Trifolium repens) sau ag\]\toare (Lathyrus pratensis).

L\st\rirea la leguminoase este un proces analog cu `nfr\]irea la

graminee, `ns\ nu identic [i const\ `n formarea l\starilor ramifica]i, din
mugurii de pe colet.

Depinde: de specie [i de condi]iile de mediu, fiind stimulat\ de aera]ia

solului, de aprovizionarea cu ap\ [i elemente nutritive din sol, de folosirea
ra]ional\ prin cosit [i p\[unat.

Pe m\sur\ ce plantele `mb\trnesc, coletul se m\re[te, partea din mijloc

r\mne aproape goal\, l\starii se formeaz\ la periferia tufei [i produc]ia
scade.

Ca [i gramineele, leguminoasele, formeaz\ l\stari scur]i [i alungi]i.

Speciile care formeaz\ l\stari scur]i `n propor]ie mai mare (Lotus
corniculatus, Medicago lupulina, Trifolium repens, T. fragiferum) sunt
plante de talie joas\, mai potrivite pentru p\[une, iar speciile la care
predomin\ l\starii alungi]i (Onobrychis viciifolia, Trifolium pratense, T.
hybridum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.) sunt plante de talie `nalt\
[i se preteaz\ la folosirea prin cosit.

Dup\ pozi]ia l\starilor (forma de cre[tere):

- leguminoase cu tuf\, la care l\starii cresc mai mult sau mai pu]in
vertical; se pot folosi prin cosit sau p\[unat, `n func]ie de talie: Trifolium
pratense, T. hybridum, Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia,
Lotus corniculatus, Melilotus albus etc.;

- leguminoase cu tulpini trtoare, cu l\stari care cresc pe sol [i se

transform\ `n tulpini trtoare, iar de la nodurile acestora se formeaz\
r\d\cini adventive fasciculate [i l\stari verticali scur]i. Ele nu suport\
umbrirea, au o mare rezisten]\ la p\[unat [i se refac repede `n condi]iile
unui p\[unat ra]ional: Trifolium repens [i Trifolium fragiferum;

- leguminoase cu tulpini ag\]\toare, cu ]esutul de sus]inere slab

dezvoltat, sunt plante de talie `nalt\, care cresc `n fne]e [i au nevoie de
mult\ lumin\: Lathyrus pratensis , L. tuberosus, Vicia cracca, etc.

Frunzele: sunt compuse, rar simple (genul Genista); frunzele compuse

pot fi: trifoliate (Medicago, Trifolium, Melilotus), penate, cu num\r par de
foliole (Vicia) sau cu num\r impar de foliole (Onobrychis), palmate
(Lupinus). La baza pe]iolului frunzei se g\sesc stipelele.

Floarea este pe tipul 5.

Florile pot fi: solitare (Vicia sativa) sau grupate `n inflorescen]e, de tip
racem (Medicago, Melilotus), capitul (Trifolium) [i umbel\ (Lotus,
Coronilla).

Fructul este o p\staie, monosperm\ sau polispem\, indehiscent\ sau

dehiscent\. La Coronilla varia fructul se nume[te loment\.

S\mn]a este exalbuminat\.

Ritmul de dezvoltare [i vivacitatea.

Leguminoasele au o vivacitate mai scurt\ dect gramineele, `ns\ ritmul de
dezvoltare este mai rapid.

Dup\ aceste `nsu[iri : 3 grupe:

leguminoase cu ritm de dezvoltare rapid [i vivacitate mic\, tr\iesc 1-3

ani, dar se men]in `n paji[ti prin auto`ns\mn]are: Melilotus albus, M.
officinalis, Trifolium pratense, T. arvense, T. resupinatum, T. incarnatum,
Medicago lupulina ;

- leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu [i vivacitate mijlocie, tr\iesc

5-10 ani, dau produc]ii mai mari `n anii 2-3: Medicago sativa, Onobrychis
viciifolia, Trifolium repens, T. montanum, Lotus corniculatus, Anthyllis
vulneraria etc.;

- leguminoase cu ritm de dezvoltare lent [i vivacitate mare, tr\iesc 10-15

ani, dau produc]ii mai mari dup\ 3-4 ani Trifolium fragiferum, Lathyrus
pratensis, Vicia cracca etc. .

Dup\ precocitate: L. timpurii (Medicago lupulina, Trifolium hybridum, T.

pratense, Onobrychis viciifolia); L. tardive (Medicago falcata, Trifolium
alpestre, T. pannonicum, T. fragiferum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca
etc.); L. intermediare: Medicago sativa, Lotus c.

Ot\virea

este mai rapid\, comparativ cu gramineele, cnd solul este umed [i paji[tile
sunt ra]ional folosite.

Dup\ viteza [i energia de ot\vire se disting:

- leguminoase cu ot\vire rapid\, care dau 3-5 recolte pa an: Medicago
sativa, Trifolium pratense, T. repens, T. hybridum;

- leguminoase cu ot\vire moderat\, de la care se ob]in 2 recolte pe an:

Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia,
Trifolium pannonicum etc.;

- leguminoase cu ot\vire slab\, care nu ot\vesc sau se refac o singur\ dat\

`ntr-o perioad\ de vegeta]ie: Anthyllis vulneraria, Astragalus onobrychis,
Trifolium montanum etc. .

Cerin]e fa]\ de ap\ [i aer a leguminoaselor:

mai pu]in preten]ioase fa]\ de ap\.

sunt [i specii cu cerin]e foarte mari fa]\ de ap\, care nu suport\ seceta
(Trifolium pratense, T. repens, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Galega
officinalis) [i specii mai pu]in preten]ioase, unele fiind foarte rezistente la
secet\ (Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Medicago falcata,
Melilotus officinalis etc.).

Nu suport\ excesul de ap\; unele leguminoase pot cre[te pe soluri cu exces

de umiditate, chiar cnd aceasta se men]ine 40-50 zile sau mai mult, ca
Trifolium repens, T. hybridum, T. fragiferum, Galega officinalis.

cerin]e mai mari fa]\ de aerul din sol, deoarece aceste specii tr\iesc `n
simbioz\ cu bacteriile fixatoare de azot, care sunt aerobe; mugurii de
l\st\rire pe colet.

Cerin]e fa]\ de c\ldur\ :

L. suport\ destul de bine att temperaturile sc\zute din timpul iernii, ct [i

cele ridicate din timpul verii, dar sunt mai sensibile la oscila]iile bru[te de
temperatur\ din sol [i de la suprafa]a solului, care au loc prim\vara.

Cre[terea cea mai intens\ la 18-270 .

Specii rezistente la `nghe]: Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia,

Medicago falcata, M. sativa, mai pu]in rezistente: Trifolium pratense, T.
hybridum, Lathyrus pratensis.

Cerin]e fa]\ de lumin\ sunt mai mari ca la graminee, fapt ce determin\

existen]a lor `n propor]ie mai redus\ pe paji[tile cu vegeta]ie `nalt\.
Speciile cele mai preten]ioase fa]\ de lumin\ sunt: Trifolium repens, T.
fragiferum, Onobrychis viciifolia, Medicago falcata etc. [i suport\
umbrirea: Lathyrus pratensis [i Lotus corniculatus.

Cerin]e fa]\ de sol [i substan]ele nutritive

L. prefer\ solurile mijlocii cu textur\ lutoas\, luto-argiloas\ [i nisipolutoas\, bogate `n calciu, f\r\ exces de ap\, bine aerisite, cu reac]ie slab
acid\ (pH = 6-6,5); nu suport\ o aciditate f. pronun]at\

Trifolium repens cre[te pe terenuri foarte acide (pH = 4-4,5);

Lotus tenuis, Trifolium fragiferum cresc pe terenuri s\r\turoase (pH = 88,5).

Leguminoasele au cerin]e mici fa]\ de azot, dar mari fa]\ de fosfor,

calciu, potasiu [i unele microelemente (bor, molibden; sulf) care
stimuleaz\ activitatea bacteriilor simbiotice, l\st\rirea, m\resc rezisten]a la
`nghe].

Dup\ cerin]ele fa]\ de substan]ele nutritive L. pot fi: eutrofe (Trifolium

pratense), mezotrofe (Lotus corniculatus), oligotrofe (T. medium).

Valoarea economic\

Leguminoasele au o valoare economic\ mare datorit\ compozi]iei

chimice, produc]iilor mari, gradului ridicat de consumabilitate [i
digestibilitate.

~n perioada premerg\toare `nfloritului, leguminoasele con]in `n medie: 1820% protein\ [i 23-25% celuloz\ [i cantit\]i mari de vitamine.

Leguminoasele au [i un con]inut mai mare de calciu [i fosfor, raportul

Ca/P este mai ridicat dect la graminee. De ex.: Medicago sativa con]ine
14-16 g Ca/kg s.u. (F.p.=2-3 g/kg s.u.), dar are un con]inut mai sc\zut `n
magneziu, cupru [i cobalt dect gramineele.

Gradul

de

consumabilitate

este

foarte

ridicat

la

majoritatea

leguminoaselor, att `n stare verde, ct [i sub form\ de fn. Unele

leguminoase ca Lotus corniculatus, Melilotus albus, M. officinalis etc., au
un grad mijlociu de consumabilitate, datorit\ gustului amar.

Corelare `ntre talie, ot\vire [i productivitate.

Gradul de digestibilitate - ridicat, > dact la graminee

R\spndirea leguminoaselor

se `ntlnesc `n toate zonele ]\rii, fiind `ns\ mai r\spndite `n zonele de

silvostep\ [i nemoral\ [i mai pu]in r\spndite `n regiunile uscate [i zona
alpin\.

~n zonele de step\ [i silvostep\: Medicago sativa, M. falcata, M. lupulina,

Onobrychis viciifolia, O. gracilis, O. arenaria, Lotus corniculatus [i unele
leguminoase anuale ca Medicago minima, Trifolium arvense, T. campestre,
Vicia hirsuta, V. tetrasperma etc..

~n zona nemoral\ [i etajele nemoral [i boreal: Trifolium pratense,

Medicago falcata, Lotus corniculatus, Lathyrus pratensis, Onobrychis
viciifolia, Astragalus onobrychis, Vicia cracca, Anthyllis vulneraria.

~n etajele subalpin [i alpin: Onobrychis transsilvanica, Trifolium repens,

T. alpestre, Genista oligosperma, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus
etc. .

~n lunci, pe terenuri drenate: Medicago lupulina, Trofolium repens, T.

hybridum, Galega officinalis, Lathyrus pratensis, Vicia cracca.

Pe soluri salinizate: Lotus tenuis, Trifolium fragiferum, T. striatus, T.

parviflorum, M. officinalis.

Pe nisipuri: Medicago minima, M. marina, M. rigidula, Onobrychis

arenaria, Trifolium arvense, Vicia hirsuta, Melilotus albus

Ciperacee [i Juncacee

Familia Cyperaceae cuprinde 75 genuri cu aproximativ 4000 specii, fiind

plante ierboase, perene, pu]ine anuale, cu rizomi sau stoloni subterani, cu
tuf\ rar\ [i deas\, tulpina aerian\ la majoritatea speciilor este trimuchiat\

, frunze sesile cu limbul liniar, plan sau cilindric; flori actinomorfe,

hermafrodite, unisexuate, dispuse `n spice, raceme sau capitule, fructul
achen\.

Sp. r\spndite `n paji[tile cu exces de umiditate, `n b\l]i, mla[tini [i

apar]in genurilor: Cyperus, Carex, Scirpus, Heleocharis. Astfel, `n mla[tini
[i b\l]i se `ntlnesc speciile: Carex riparia, C. acutiformis, C. vulpina, C.
caespitosa,

Heleocharis palustris; `n lunci umede: Carex hirta, C.

leporina, Scirpus sylvatica, Cyperus fuscus; `n zona forestier\: Carex

sylvatica, C. caryophyllea; `n paji[ti subalpine: Carex curvula.

Specii mai pu]in preten]ioase fa]\ de umiditate sunt: Carex precox, C.

caryophyllea [i C. humilis.

pot produce intoxica]ii (Carex brevicolis) datorit\ unor ciuperci ustilaginee

(Ustilago grandis) .

au un con]inut ridicat de celuloz\ [i de siliciu, ceea ce le reduce

consumabilitatea, producnd uneori [i r\niri ale mucoaselor;

con]inutul redus de calciu [i fosfor determin\ boli de caren]\ la animale.

pot fi `ndep\rtate din paji[ti prin drenarea terenului, pentru eliminarea

excesului de ap\ care favorizeaz\ cre[terea lor.

Familia Juncaceae, cuprinde circa 220 specii, ierboase, perene sau

anuale, cu tulpini cilindrice, pline cu m\duv\ spongioas\. Frunzele sunt
cilindrice sau plane, florile actinomorfe, hermafrodite, trimere, grupate `n
cime terminale cu aspect de capitul sau umbel\. La unele specii
inflorescen]a este aparent lateral\, deoarece frunza bracteant\ este
terminal\. Florile prezint\ un perigon din 6 tepale membranoase, androceul
din 6 stamine, iar gineceul din 3 carpele; fructul este capsul\.

nu sunt consumate de animale;

invadeaz\ paji[tile umede, cresc sub form\ de vetre, `n\bu[\ vegeta]ia

valoroas\ [i provoac\ denivel\ri ale terenului.

sunt f\r\ valoare economic\ , unele dintre ele sunt d\un\toare

animalelor, provocndu-le deranjamente digestive, anemii, afec]iuni ale
aparatului urinar.

apar]in la 2 genuri: Juncus (circa 160 specii) [i Luzula (circa 60 specii),

mai r\spndite fiind: Juncus effusus, J gerardi, J bufonius, Luzula pilosa, L
silvatica, L. multiflora, L. campestris etc.:

Combaterea ruginilor se poate face pe cale chimic\ prin tratarea cu 2,4 D

(5-10 kg/ha `n 500 l ap\) la `nflorirea plantelor, metod\ asociat\ cu
fertilizarea paji[tilor pentru stimularea dezvolt\rii plantelor valoroase.

Plante din alte familii botanice

participarea `n covorul ierbos de 20-60%, uneori [i mai mult.

Mai r\spndite sunt speciile din familiile: Asteraceae, Brassicaceae,

Chenopodiaceae, Apiaceae, Rosaceae, Liliaceae, Ranunculaceae.

Sp. din aceast\ grup\, `n general, ac]ioneaz\ nefavorabil asupra calit\]ii

furajului [i productivit\]ii paji[tilor;

cu ct sunt mai prezente `n covorul ierbos, paji[tea este mai degradat\;

multe specii din acest\ grup\ sunt d\un\toare fie vegeta]iei valoroase
paji[tilor, fie produselor ob]inute de la animale, iar unele sunt toxice;

sunt `ns\ [i unele specii consumate de animale, avnd valoare furajer\

bun\, iar cercet\rile au eviden]iat c\ participarea lor pn\ la o anumit\

limit\ `n covorul ierbos al paji[tilor permanente, este de dorit, deoarece,

prin microelementele pe care le acumuleaz\ `n masa vegetal\ contribuie la
prevenirea unor boli de nutri]ie la animale.

Valoarea furajer\ [i, `n special, consumabilitatea variaz\ foarte mult `n

raport cu faza de cre[tere. Majoritatea sunt mai bine consumate prim\vara,
la `nceputul vegeta]iei, cnd con]inutul lor `n celuloz\ este sc\zut. Unele
(Artemisia absinthium, Salsola ruthenica, etc.) sunt ocolite de animale `n
faza tn\r\, pentru ca mai trziu, s\ fie consumate de c\tre animale.

Dup\ importan]a economic\, speciile diverse au fost separate `n [ase

subgrupe:

specii consumate bine de c\tre animale,

specii neconsumate sau slab consumate,

specii d\un\toare vegeta]iei valoroase,

specii d\un\toare produselor ob]inute de la animale,

specii v\t\m\toare s\n\t\]ii animalelor,

specii toxice.

- Specii cu valoare estetic\, ocrotite (Leontopodium a., Nigritella

rubra, Trollius e., Rhododendron k., Peonia penegrina, Dianthus sp. ,
Fritillaria meleagris, Gentiana lutea, Cypripedium calceolus, Polygala
sibirica).

Specii consumate de animale

~n aceast\ subgrup\ intr\ numeroase specii de plante, care au un grad

ridicat de consumabilitate [i digestibilitate, fiind consumate de animale
mai ales `n primele faze de cre[tere, dar [i `n fn: Achillea millefolium
(coada [oricelului); Achillea setacea (coada [oricelului); Alchemilla
vulgaris (cre]i[oar\); Carum carvi chimen); Cichorium inthybus (cicoare);
Daucus carota (morcov); Galium verum (snziene); Plantago major
(patlagin\ mare); Plantago lanceolata (p\tlagin\ `ngust\); Polygonum
aviculare (troscot); Salvia nemorosa (jale[ de cmp); Sanguisorba
officinale (sorbestrea); Symphytum officinale (t\t\neas\); Taraxacum
officinale (p\p\die); Thymus collinus (cimbri[or); Tragopogon orientalis
(barba caprei) .

Specii neconsumate sau slab consumate de animale

Aceast\ subgrup\ cuprinde specii de plante care datorit\ con]inutului

ridicat de celuloz\ [i sc\zut de protein\, sunt slab consumate de animale sau sunt
ocolite de acestea att pe p\[une ct [i atunci cnd se g\sesc `n fn, numite [i
buruieni

de

balast:

Capsella

bursa-pastoris

(traista

ciobanului);

Chrysanthemum leuchanthemum (margareta); Echium vulgare (iarba [arpelui);

Geranium pratense (greghetin); Cardaria draba (urda vacii); Potentilla argentea
(scrntitoare); Prunella vulgaris (busuioc s\lbatic); Veronica chamaedrys
([oprli]\) ect.

Specii d\un\toare vegeta]iei paji[tilor

~n afara speciilor de plante lemnoase care se instaleaz\ pe paji[tile

secundare, multe specii ierboase sunt d\un\toare prin concuren]a ce o fac

gramineelor [i leguminoaselor valoroase, datorit\ rozetelor de frunze ce acoper\
solul, portului `nalt, tulpinilor trtoare sau ag\]\toare, semiparazitismului sau
parazitismului:

Specii lemnoase: Abies alba (brad); Alnus glutinosa (anin negru); Betula

nana (mesteac\n pitic); Crataegus monogyna (p\ducel); Juniperus communis

(ienup\r); Picea abies (molid); Pinus mugo (jneap\n); Prunus spinosa
(porumbar); Rhododendron kotschyi (smrdar); Rosa canina (m\ce[); Vaccinium
myrtillus (afin); Vaccinium vitis-idaea (meri[or);

Specii ierboase: cu talie `nalt\: Tanacetum vulgare (vetrice); Dipsacus

laciniatus (scaiete); Limonium gmelini (sic\); Onopordon acanthium (scai

m\g\resc); Verbascum phlomoides (lumn\ric\); cu tulpini trtoare: Ajuga
reptans (vineri]\); Arnica montana (arnic\); Carlina acaulis (turt\); Glechoma
hederacea (silnic); Lysimachia nummularia (g\lb\joar\, duminecu]\); Potentilla
anserina (coada racului); semiparazite: Melampyrum nemorosum (sor-cu-frate),
Odontites serotina (din]ur\); Pedicularis verticillata (vrtejul p\mntului);
Rhinanthus minor (clocotici); parazite: Cuscuta campestris (tor]el); Cuscuta
europaea (tor]el); Cuscuta trifolii (g\lbeaz\); Orobanche gracilis (lupoaie).

Specii d\un\toare produselor ob]inute de la animale

~n aceast\ categorie sunt incluse unele specii, care `n timpul p\[unatului

impurific\ lna oilor sau cnd sunt consumate de animale schimb\ culoarea [i
gustul laptelui, depreciaz\ calitatea c\rnii: Arctium lappa (brustur); Bidens

tripartita (denti]\); Carduus acanthoides (spin); Eryngium campestre (scaiul

dracului); Eryngium planum (scai vn\t); Xanthium spinosum (holer\);
Xanthium strumarium (cornu]i);

Allium ursinum (leurd\); Artemisia

austriaca (pelini]\); Matricaria chamomilla (romani]\); Rumex acetosella (m\cri[

m\runt); Sinapis arvensis (mu[tar de cmp); Thlaspi arvense (punguli]\),
Chelidonium majus (rostopasc\); Lepidium ruderale (p\ducherni]\).

Specii v\t\m\toare pentru animale

Unele specii de plante din paji[ti afecteaz\ s\n\tatea animalelor provocnd

r\ni, sl\bind capacitatea de munc\ [i de produc]ie. Astfel, produc r\niri la animale:

Tribulus terrestris [i Trapa natans (provoc\ r\ni la copite), Avena sterilis,
Cynosurus echinatus, Hordeum murinum, Setaria glauca (produc leziuni
bucale [i oculare), specii ale genului Stipa sp. (produc r\nirea pielii [i a mucoasei
bucale).

Specii toxice

Un num\r mare de specii din paji[ti provoac\ intoxica]ii cu consecin]e mai

mult sau mai pu]in grave. Dintre speciile de animale, cele mai sensibile sunt
cabalinele [i suinele [i mai pu]in sensibile sunt bovinele, ovinele [i iepurii de cas\.

La `nceputul sezonului de p\[unat, sensibilitatea animalelor este mai mare,

iar plantele au toxicitate mai pronun]at\ `n primele faze de vegeta]ie,.

Principalele substan]e toxice: alcaloizi, toxalbumine, glicozizi, saponine,

uleiuri eterice, r\[ini etc. .

Substan]ele toxice sunt r\spndite `n toate organele plantei, dar

concentra]ia poate fi mai mare `n frunze, `n stare verde, la Ranunculus acris,

Anemone nemorosa, `n semin]e, la Datura stramonium, `n bulbo-tuberculi, la
Colchicum autumnale etc. .

Toxicitatea poate fi absolut\ - `n orice stare [i pentru toate speciile de

animale (Veratrum album, Conium maculatum, Datura stramonium) sau

condi]ionat\ de felul nutre]ului (verde, fn, murat) [i specia de animale:
Ranunculus sceleratus este toxic\ numai `n stare verde, Euphorbia cyparissias
`n stare verde [i numai pentru taurine, Stachys annua, `n fn [i numai pentru
cabaline.

Numeroase specii de plante toxice cresc `n sta]iuni cu umiditate excesiv\

[i `n locuri umbrite, condi]ii care le m\resc gradul de toxicitate.

Specii toxice: Adonis vernalis (ruscu]\ pr.); Aconitum toxicum, A.

tauricum (omag); Caltha palustris (calcea calului); Helleborus purpurascens

(spnz); Ranunculus acris (floare bro[teasc\); R. sceleratus (boglari); Thalictrum
minus (ruti[or); Colchicum autumnale (brndu[\ de t-n\); Veratrum album
(steregoaie); Paris quadrifolia (dalac); Cicuta virosa (cucut\ de ap\); Conium
maculatum

(cucut\); Hyosciamus niger (m\s\lari]\);

(cium\faie); Atropa

belladona

(m\tr\gun\);

Datura stramonium

Euphorbia

cyparissias

(alior); Equisetum arvense (coada calului); Digitalis grandiflora, D. lanata

(degetar); Gra]iola

officinalis

(veninari]\);

Stellaria

graminea

(roco]ea); Vincetoxicum officinale (iarba fiarelor) .

TEME:
1. Defini]i [i clasifica]i furajele.
2. Care este importan]a paji[tilor `n balan]a furajer\?
3. Care sunt principalele deosebiri biomorfologice dintre graminee [i
leguminoase?
4. Ce este ot\virea? Ce este l\st\rirea? Care sunt principalele lor `nsu[iri?
5. Clasifica]i [i caracteriza]i principalele grupe de specii ce apar]in altor familii
botanice.
6. Care sunt cerin]ele gramineelor [i leguminoaselor fa]\ de factorii de
vegeta]ie?

MODULUL 2
PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI{TI
Paji[tile permanente sunt alc\tuite din unit\]i structural-func]ionale de
vegeta]ie ierboas\ numite fitocenoze elementare, care reprezint\ grup\ri de plante
omogene din punct de vedere al compozi]iei floristice

Totalitatea fitocenozelor cu `nsu[iri asem\n\toare, reprezint\ tipul

de paji[te, pe care se pot aplica acelea[i tehnologii, `n urma c\rora s\ se ob]in\

rezultate de produc]ie apropiate pe toat\ suprafa]a.

Suprafa]a minim\ de identificare [i caracterizare a unui tip de

paji[te se consider\ a fi 1 hectar.

~n natur\, f\r\ interven]ia omului, s-au creat `n decursul timpului

tipuri fundamentale de paji[ti, a c\ror vegeta]ie reflect\ condi]iile naturale

specifice fiec\rei zone (exemplu, paji[ti de Festuca rubra).

Sub influen]a tehnologiilor aplicate, se schimb\ compozi]ia

floristic\ a paji[tii, rezultnd astfel un alt tip de paji[te, denumit tip derivat.

Unit\]i zonale [i intrazonale de vegeta]ie

Datorit\ zonalit\]ii latitudinale [i altitudinale a vegeta]iei din ]ara

noastr\, determinat\ de varia]ia factorului climatic, de relief [i de sol, tipurile de

paji[ti se grupeaz\ `n cadrul unit\]ilor zonale [i intrazonale de vegeta]ie, dup\ cum
urmeaz\ :

A. Paji[ti zonale: zona stepei, zona silvostepei, zona nemoral\ (al

p\durilor de stejar), etajul nemoral (al p\durilor de foioase), etajul boreal (al
p\durilor de molid), etajul subalpin (al jnepeni[urilor) [i etajul alpin (al paj.
alpine);

B. Paji[ti intrazonale: paji[ti din lunci [i depresiuni, paji[ti de s\r\turi

(halofile) [i paji[ti de nisipuri (psamofile).

~n Romnia s-au stabilit:

- 10 unit\]i zonale [i intrazonale, cuprinznd 72 tipuri (52 zonale [i 20

intrazonale) [i 88 subtipuri (71 zonale [i 17 intrazonale) de paji[ti

Paji[ti zonale

Zona stepei: 90 000 ha

Cuprinde B\r\ganul de est (20-100 m altitudine), sudul Moldovei [i

Centrul Dobrogei (100-200 m altitudine), cu temperaturi medii de 10,4-11,50C,

precipita]ii anuale 350-500 mm, solurile predominante fiind cernoziom, b\lane [i
litice (`n Dobrogea). S-au identificat 4 tipuri [i 7 subtipuri de paji[ti:

Tipuri de paji[ti:

1. Festuca valesiaca-Stipa ucrainica

1. a. Stipa capillata ; 1. b. Stipa lessingiana; 1. c. Bothriochloa i.

2. Thymus zygioides-Agropyron brandzae

3. Poa bulbosa-Artemisia austriaca

4. Bothriochloa ischaemum

4. a. Euphorbia nicaeensis; 4. b. Cynodon dactylon; 4. c. Festuca valesiaca; 4. d.

Agropyron pectiniforme
Zona silvostepei: 250 000 ha

R\spndit\ `n Cmpiile periferice ale Carpa]ilor (Silvostepa nordic\ cu

Depresiunea Jijiei [i Silvostepa sudic\ cu Podi[ul Brladului [i Piemontul R`mnicBuz\u, Podi[ul Dobrogei, Cmpiile B\r\ganului de Vest, Burnasului, Olteniei,
Timi[ului [i Cri[urilor). Altitudinea este de 50-150 m `n regiunile de cmpie [i 50250 m `n Podi[ul B`rladului, Podi[ul Dobrogei, solurile caracteristice sunt
cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, litosoluri [i rendzine;
temperaturi medii 9,0-10,50 C; precipita]iile `nsumeaz\ 470-550 (600) mm. Sunt
identificate 7 tipuri [i 8 subtipuri de paji[ti.

Tipuri de paji[ti: 1. Festuca valesiaca-Medicago falcata (1.a. Festuca

pseudovina 1.b. Stipa lessingiana 1.c. Stipa tirsa 1.d. Euphorbia nicaeensis ); 2.
Stipa capillata; 3. Festuca valesiaca-Festuca rupicola; 4. Festuca pseudovinaAchillea setacea (4.a. Lolium perenne ); 5. Chrysopogon gryllus; 6. Bothriochloa
ischaemum (6.a. Euphorbia nicaeensis 6.b. Festuca valesiaca 6.c. Agropyron
cristatum ssp. pectiniforme); 7. Poa bulbosa-Artemisia austriaca.
Zona nemoral\: 400 000 ha

Suprafa]a paji[tilor este repartizat\ `n 2 subzone cu 11 tipuri [i 19

subtipuri de paji[ti.

a. Subzona p\durilor de stejari mezofili. Se g\se[te `n Depresiunea

Transilvaniei (Cmpia Transilvaniei [i Podi[ul T`rnavelor) cu altitudini de 250-400

m [i nordul Podi[ului Moldovei (Podi[ul Sucevei) cu altitudini de 200-350 m.

Temperaturi medii de 8,5-10,00C, suma precipita]iilor 550-700 mm, solurile sunt

brune argiloiluviale, brune luvice, brune eumezobazice, pseudorendzine,
luvisoluri, cenu[ii.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: Cmpia Transilvaniei 1. Festuca rupicola-

Carex humilis (humilis1.a. Stipa lessingiana1.b. Stipa tirsa 1.c. Stipa pulcherrima )
2.Festuca rupicola-Brachypodium pinnatum (2.a. Danthonia provincialis 2.b.
Bromus erectus 2.c. Chrysopogon gryllus ) 3. Brachypodium pinnatum-Carex;
Podi[ul T`rnavelor 4. Festuca rupicola-Agrostis tenuis (4.a. Lolium perenne 4.b.
Festuca pratensis 4.c. Festuca rubra) Podi[ul Sucevei 5. Festuca valesiacaBrachypodium pinnatum (5.a. Anthoxanthum odoratum 5.b. Lolium perenne 5.c.
Poa pratensis) 6. Bothriochloa ischaemum (6.a. Thymus p.)

b. Subzona p\durilor de steajari submezofili-termofili

R\spndit\ `n Cmpia Munteniei [i Olteniei, Piemonturile din Banat [i

Cri[ana, cu altitudini de 100-300 m. Temperaturi medii de 9,0-10,50C, suma

precipita]iilor 500-700 mm, solurile sunt cernoziomuri argiloiluviale, brune
argiloiluviale, brune-luvice (`n vestul ]\rii), brun-ro[cate, brune luvice, vertisoluri
(`n sudul ]\rii).

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 7. Poa pratensis ssp. angustifolia-Festuca

valesiaca (7.a. Lolium perenne 7.b. Festuca pseudovina 7.c. Agrostis tenuis) 8.
Festuca valesiaca-Festuca rupicola (8.a. Lolium perenne 8.b. Festuca pseudovina
8.c.

Agrostis

tenuis)

9.Chrysopogon

gryllus-Danthonia

provincialis

10.

Bothriochloa ischaemum 11. Cynodon dactylon

Etajul nemoral: 2 600.000 ha

Paji[tile sunt grupate `n 2 subetaje cu 16 tipuri [i 17 subtipuri de paji[ti.

a. Subetajul p\durilor de gorun [i de amestec

Paji[tile ocup\ 1 000 000 ha pe dealurile piemonte subcarpatice [i Podi[ul

Moldovei, cu altitudini de (200) 300-600 (700) m, temperaturi medii 7,5-9,00C,

suma precipita]iilor (550) 650-750 (850) mm, solurile sunt brune argiloiluviale,
brune, luvice, brune eumezobazice, luvisoluri, rendzine, pseudorendzine, cenu[ii.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Agrostis tenuis-Festuca rupicola (1.a.

Brachypodium pinnatum 1.b. Carex humilis 1.c. Sesleria heufleriana 1.d. Lolium
perenne 1.e. Festuca rubra 1.f. Nardus stricta) 2. Festuca rupicola-Danthonia
provincialis 3. Festuca rupicola-Onobrychis viciifolia 4. Festuca valesiaca 5.
Agrostis tenuis-Poa pratensis 6. Bothriochloa ischaemum 7. Crysopogon gryllus

b.Subetajul p\durilor de fag [i de amestec de fag cu r\[inoase

Suprafa]a ocupat\ de paji[ti este de 1 600 000 ha, r\spndit\ pe dealuri

`nalte [i mun]i mijlocii (Subcarpa]ii, Depresiunea Transilvaniei [i Podi[ul

Moldovei), cu altitudini de (300) 600-1350 (1450) m, temperaturi medii de 4,57,50C, suma precipita]iilor 750-1100 (1200) mm, soluri brune, brune luvice, brune
acide [i local brune feriiluviale.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 8. Agrostis tenuis-Festuca rubra (8.a.

Lolium perenne 8.b. Poa pratensis 8.c. Poa annua 8.d. Holcus lanatus 8.e.
Polygonum bistorta 8.f. Juncus effusus 8.g. Nardus stricta 8.h. Deschampsia
caespitosa) 9. Cynosurus cristatus 10. Danthonia provincialis-Festuca rubra 11.
Festuca pratensis 12. Arrhenatherum elatius 13. Trisetum flavescens 14. Nardus
stricta (14.a. Bruekenthalia spiculifolia 14.b. Achillea ptarmica 14.c. Juniperus
communis) 15. Deschampsia caespitosa 16. Rumex alpinus
Etajul boreal (p\duri de molid): 1 000 000 ha

R\spndit `n partea mijlocie [i superioar\ a Mun]ilor Carpa]i, paji[tile

grupate `n 8 tipuri [i 11 subtipuri de paji[ti. Altitudini (1300) 1200-1600 (1750)

m `n nord [i 1300-1850 m `n sud, temperaturi medii 0,5-4,50C, suma precipita]iilor
1000-1200 mm, solurile sunt brune feriiluviale, podzoluri, brune acide, brune,
rendzine, regosoluri, litosoluri.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Festuca rubra (1.a. Agrostis tenuis 1.b.

Poa pratensis 1.c. Poa annua 1.d. Juncus effusus 1.e. Nardus stricta 1.f. Veratrum
album) 2. Festuca ovina 3. Festuca rubra ssp. commutata 4. Festuca rubra
ssp.commutata-Nardus stricta (4.a. Vaccinium myrtillus 4.b. Juniperus communis)
5. Nardus stricta (5.a. Calluna vulgaris 5.b. Hieracium pilosella 5.c. Deschampsia
caespitosa) 6. Deschampsia caespitosa-Festuca rubra 7. Festuca rupicola ssp.
saxatilis 8. Rumex alpinus

Etajul subalpin (jnepeni[uri): 66 000 ha

R\spndit `n mun]ii `nal]i, altitudini 1700 (1800)-2100 (2200) m,

temperaturi medii 0,50C pn\ la -1,50C, suma precipita]iilor peste 1200 mm,
solurile caracteristice sunt podzoluri brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Sunt
identificate cu 4 tipuri [i 5 subtipuri.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti 1. Festuca ovina ssp. sudetica (1.a. Poa

alpina 1.b. Agrostis rupestris 1.c. Tuf\ri[uri de Ericaceae [i Pinus mugo-soluri

scheletice) 2. Festuca rubra ssp. commutata-Nardus stricta (2.a. Tuf\ri[uri de
Ericaceae - humus brut turbos.) 3. Nardus stricta-Potentilla ternata (3.a. Tuf\ri[uri
de Ericaceae - humus brut turbos) 4. Festuca amethystina-Festuca versicolor

Etajul alpin: 40 000 ha

R\spndit `n mun]ii `nal]i, cu altitudini peste 2000 m `n nord [i 2100-2200

`n sud, temperaturi medii -1,50C pn\ la -2,50C, suma precipita]iilor 1300-1400

mm, solurile sunt humicosilicatice, rendzine, litosoluri. Se `ntlnesc 2 tipuri [i 4
subtipuri de paji[ti.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Carex curvula (1.a. Festuca ovina ssp.

Sudetica 1.b. Sesleria coerulans 1.c. Elyna myosuroides ) 2. Juncus trifidusAgrostis rupestris (2.a. Festuca ovina ssp. sudetica)

Paji[ti intrazonale
Paji[ti din lunci [i depresiuni: 400 000 ha

sunt grupate `n 11 tipuri [i 9 subtipuri, r\spndite `n Lunca Dun\rii,

Oltului, Siretului, Mure[ului, Some[ului, Jiului, T`rnavelor etc., depresiuni intra [i

submontane. Solurile sunt aluviale, cernoziomuri, cernoziomoide, brune, negre
clinohidromorfe, l\covi[ti gleice.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Lolium perenne-Trifolium repens (1.a.

Festuca rupicola ) 2. Festuca pratensis-Poa pratensis 3. Arrhenatherum elatiusDactylis glomerata 4. Agrostis stolonifera-Agropyron repens (4.a. Deschampsia
caespitosa 4.b. Poa trivialis 4.c. Poa silvicola 4.d. Agrostis canina ) 5. Alopecurus
pratensis 6. Agropyron repens-Rumex crispus (6.a. Festuca arundinacea ) 7.
Agrostis tenuis-Festuca rubra (7.a. Poa pratensis) 8. Deschampsia caespitosaFestuca rubra (8.a. Juncus effusus 8.b. Sesleria uliginosa ) 9. Nardus stricta 10.
Agrostis canina 11. Molinia coerulea
Paji[ti de s\r\turi (halofile): 50 000 ha

R\spndite `n Cmpia Romn\ (luncile Buz\ului, C\lm\]uiului, Ialomi]ei

[i Cmpia aluvial\ a Siretului), Cmpia de vest (Banat, Cri[ana), Podi[ul

Moldovei, local `n Transilvania, soluri aluviale, vertisoluri, l\covi[ti ( salinizate
sau alcalizate), solone]uri [i solonceacuri. Paji[tile sunt grupate `n 5 tipuri [i 7
subtipuri.

Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Puccinellia limosa (1.a. Puccinellia

convoluta 1.b. Puccinellia transsilvanica 1.c. Trifolium fragiferum 1.d. Carex

distans 1.e. Crypsus aculeata 1.f. Juncus gerardi ) 2. Festuca pseudovina-Artemisia
maritima (2.a. Limonium gmelini ) 3. Beckmannia eruciformis-Agrostis
stolonifera 4. Salicornia europaea-Suaeda maritima 5. Halimone verrucifera

Paji[ti de nisipuri (psamofile): 10 000 ha

r\spndite `n Cmpia Careiului, Cmpia Olteniei (B\ile[ti, Romana]i),

Cmpia Tecuciului, Cmpia Romn\ (interfluviul C\lm\]ui-Ialomi]a), Delta

Dun\rii, Litoralul M\rii Negre. Solurile sunt nisipuri semifixate [i psamosoluri;
4 tipuri [i 1 subtip: 1. Festuca vaginata 2. Bromus tectorum (2.a.

cuprind

Cynodon dactylon) 3. Carex colchica 4. Elymus giganteus

Paji[ti de Stipa capillata (n\gar\)

R\spndite `n sta]iuni `nsorite, pe versan]i puternic `nclina]i, pe soluri

mijlociu dagradate de eroziune, cu apa freatic\ la mare adncime, `n zona de step\

din sud-estul ]\rii [i `n silvostepa din Moldova. Specia dominant\ (Stipa capillata)
poate agunge la o acoperire de 40%.

Alte specii caracteristice acestui subtip de paji[te sunt Bothriochloa

ischaemum, Agropyron pectiniforme, Festuca valesiaca, Koeleria cristata

Medicago lupulina, M. falcata, Astragalus onobrychis, Salvia nemorosa, Salsola
ruthenica, Eryngium campestre. Valoarea economic\ a paji[tilor de n\gar\ este
mic\, specia dominant\ fiind consumat\ numai `n primele faze de cre[tere, de
c\tre oi.

Produc]ia este de 3-4 t/ha m.v., cu valoare nutritiv\ sc\zut\. Paji[tile

respective pot fi `mbun\t\]ite prin fertilizare cu `ngr\[\minte minerale (50-60

kg/ha N + 60-80 kg/ha P2O5) [i organice (trlire), prin supra`ns\mn]are (Dactylis
glomerata 5 kg/ha + Bromus inermis 8 kg/ha + Lotus corniculatus 4 kg/ha +
Medicago sativa 5 kg/ha + Onobrychis viciifolia 25 kg/ha) sau regenerare total\ cu
`ns\mn]area aceluia[i amestec la care se majoreaz\ cantitatea de s\mn]\/ha cu
25-30%.

Paji[ti de Bothriochloa ischaemum (b\rboas\)

cel mai r\spndit tip de paji[te derivat\, ca efect al p\[unatului abuziv,

nera]ional [i al eroziunii solului. Se formeaz\ prin degradarea paji[tilor de

Festuca valesiaca [i Festuca rupicola. Se `ntlnesc `n Podi[ul Moldovei, Podi[ul
Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei, dealurile Subcarpatice ale Banatului [i
Olteniei.

Paji[tile de Botriochloa ischaemum se instaleaz\ pe coaste `nsorite cu

expozi]ie sudic\, sud-estic\, sud-vestic\, erodate. B. i. particip\ `n compozi]ia

floristic\ a paji[tii, cu un grad de acoperire de 60-90%.

alte graminee: Festuca valesiaca, Festuca rupicola, F. pseudovina, Poa

bulbosa, Koeleria cristata, Cynodon dactylon, Stipa capillata; leguminoasele nu

dep\[esc 3-4% acoperire, Medicago falcata, M. minima, Trifolium repens, T.
arvense, Lotus corniculatus, Astragalus onobrychis; plantele diverse ocup\ 1015%, mai des: Achillea setacea, Daucus carota, Cichorium intybus, Plantago
media, Potentilla argentea, Artemisia austriaca, Eryngium campestre.

Aceste paji[ti se folosesc prin p\[unat [i produc]ia este de 1,5-4,0 t/ha

mas\ verde, de slab\ calitate furajer\.

~mbun\t\]irea paji[tilor se poate face prin lucr\ri antierozionale, fertilizare

cu 60 kg/ha N, 60-80 kg/ha P2O5, trlire, supra`ns\mn]are (D. g., B. i., L. c., O.
v.) sau refacere radical\.

Paji[ti de Poa bulbosa + Artemisia austriaca (firu]\ cu bulbi + pelini]\)

r\spndite pe versan]ii sudici din step\ [i silvostep\, fiind un tip derivat,

rezultat ca efect al p\[unatului abuziv, nera]ional al paji[tilor de Festuca valesiaca.

Gramineele ocup\ circa 50%: Poa bulbosa, Bromus tectorum, Bothriochloa
ischaemum, Cynodon dactylon; leguminoasele reprezint\ 1-2%, reprezentate de
Medicago falcata, M. lupulina; speciile diverse 35-40%: Euphorbia stepposa,
Cardaria draba, Carduus nutans, Artemisia austriaca, Polygonum aviculare.

Produc]iile acestor paji[ti sunt mici, de 2,5-4 t/ha mas\ verde, slabe din

punct de vedere furajer.

Se impune des]elenirea acestor paji[ti [i `nfiin]area paji[tilor temporare .

- Paji[te de Bothriochloa ischaemum

Paji[ti de Festuca valesiaca (p\iu[ stepic)

R\spndite `n zona de step\ din sud-estul ]\rii [i `n zona de silvostep\ din

nord-estul Moldovei, dar de `ntlnesc [i `n zona nemoral\ sau `n etajul nemoral

(subetajul p\durilor de gorun) pe versan]i cu pante mari, pn\ la altitudinea de
600-800 m. Din punct de vedere floristic, paji[tile de Festuca valesiaca sunt
formate din specii xerofite [i mezoxerofite, care asigur\ o acoperire de 70-90%,
din care speciei dominante (F. v.) `i revin 35-50%.

gramineele 40-60%: Festuca pseudovina, Agropyron pectiniforme, Stipa

pennata, Poa pratensis, P. bulbosa, Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon

dactylon, Koeleria cristata;

leguminoasele

4-5%:

Medicago

lupulina,

M.

falcata,

Astragalus

onobrychis, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Trifolium arvense, T.

repens; speciile diverse 10-15%: Achillea setacea, Taraxacum officinale,
Cycorium inthybus, Galium verum, Plantago media, Achillea milefolium, Daucus
carota, Carduus nutans, Eryngium campestre etc. .

Sunt paji[ti slab productive, ob]inndu-se 3-5 t/ha mas\ verde [i se flosesc

mai mult prin p\[unat.

~mbun\t\]irea paji[tilor de Festuca valesiaca se poate face prin fertilizare,

supra`ns\mn]are sau prin regenerarea total\.

- Tuf\ de Festuca valesiaca

Paji[ti de Agrostis tenuis (iarba cmpului)

Sunt r\spndite `n zona nemoral\ [i `n etajul nemoral, ocupnd mari

suprafe]e de la altitudini de aprox. 300 m pn\ la 1200 m.

Gramineele 50-70%, specia dominant\ (Agrostis tenuis 20-45%). Alte

graminee: Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Poa pratensis, Festuca rubra,

Phleum pratense, Cynosurus cristatus, Lolium perenne, Arrhenatherum elatius,
Festuca rupicola, F pseudovina

Modificarea unor factori sta]ionali (fertilitatea [i umiditatea solului) poate

determina subtipuri de paji[ti valoroase din punct de vedere productiv, ca: Agrostis
tenuis + Festuca pratensis `n depresiunile subcarpatice; Agrostis tenuis + Dactylis
glomerata; Agrostis tenuis + Festuca rubra, `ntlnit `n subetajul f\getelor, pe
versan]i; Agrostis tenuis + Lolium perenne, pe soluri revene, eutrofe.

Leguminoasele 5-15%, `n func]ie desubtipul format, mai des `ntlnite fiind

speciile: Trifolium pratense, T. montanum, T. campestre, T. ochroleucum,

Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus.

Speciile diverse, sunt relativ pu]ine la num\r [i au un grad mediu de

acoperire de 25-30%: Achillea millefolium, Taraxacum officinale, Galium verum,

Plantago lanceolata, Daucus carota, Cichorium inthybus, Filipendula vulgaris,
Knau]ia arvensis, Prunella vulgaris, Salvia pratensis etc.

Ciperaceele [i juncaceele sunt slab reprezentate, nedep\[ind 4-5%

acoperire, mai frecvente fiind: Carex caryophyllea, C. montana, Luzula

campestris, Juncus effusus, J. articulatus.

Produc]iile cele mai mari [i de bun\ calitate (6-10 t/ha mas\ verde) se

ob]in de pe paji[tile ce apar]in subtipurilor de Agrostis tenuis [i Festuca pratensis,

cu Dactylis glomerata, cu Festuca rubra.

~mbun\t\]irea paji[tilor de Agrostis tenuis se poate face prin fertilizare,

supra`ns\mn]are [i folosire ra]ional\.

Paji[ti de Arrhenatherum elatius (ov\scior)

R\spndite `n etajul nemoral, subetajul p\durilor de fag [i de amestec de

fag cu r\[inoase, pe soluri fertile, bine aprovizionate cu apa.

predomin\ gramineele mezofile de talie `nalt\, cu o acoperire de 40-50%:

Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens, Dactylis glomerata, Phleum pratense,

Festuca pratensis, Cynosurus cristatus, Anthoxanthum odoratum; leguminoasele,
cu pondere de 5-8%, din care mai r\spndite sunt Trifolium pratense, T. hybridum,
Lathyrus pratensis, Lotus corniculatus, Vicia cracca etc.;

speciile diverse 20-35%, reprezentate de: Achillea millefolium, Carum

carvi, Angelica silvestris, Daucus carota, Cichorium intybus, Chrysanthemum

leucanthemum.

Paji[tile de Arrhenatherum elatius se folosesc ca fne]e, produc]iile de

mas\ verde fiind de 15-20 t/ha. Paji[tile sunt cunoscute [i sub denumirea de
fne]e grase, deoarece se instaleaz\ numai pe soluri fertile.

Paji[te cu Arrhenatherum elatius

Paji[ti de Festuca rubra (p\iu[ ro[u)

r\spndire: etajul boreal, cunoscut [i sub denumirea de etajul p\durilor de

molid, pe versan]i de la moderat pn\ la puternic `nclina]i. La limita inferioar\ a

etajului boreal, paji[tile de Festuca rubra se `ntrep\trund cu cele de Agrostis tenuis
.

Graminee 55-70%, Festuca rubra contribuie `n cea mai mare parte la

formarea produc]iei [i a stratului de ]elin\; graminee `nso]itoare sunt: Cynosurus

cristatus, Agrostis tenuis, Phleum alpinum ssp. commutatum, Agrostis rupestris,
Anthoxanthum odoratum, Poa annua P. pratensis, Briza media, Nardus stricta.

Leguminoasele 4-6%, Trifolium pratense, T. alpestre, T. repens, Lotus

corniculatus.

Diversele sunt pu]ine la num\r, cu un grad mic de acoperire: Taraxacum

officinale, Alchemilla vulgaris, Prunella vulgaris, Plantago media, P. lanceolata,

Pimpinella saxifraga, Polygonum bistorta, Rumex alpinus, Veronica chamaedris,
Hypericum maculatum, Scorzonera rosea etc. .

Vegeta]ia lemnoas\ sub form\ de arbu[ti este reprezentat\ de Vaccinium

myrtillus, V. vitis-idaea, Juniperus sibirica, Pinus mugo.

Paji[tile de Festuca rubra ocup\ suprafe]e `ntinse [i se folosesc mai mult

ca p\[uni, produc]iile fiind de 5-8 t/ha mas\ verde.

Ameliorarea acestor tipuri de paji[ti se poate face `ndep\rtnd vegeta]ia

lemnoas\; fertilizare cu `ngr\[\minte minerale [i organice (gunoi de grajd 30-40

t/ha la 3-4 ani sau trlire) [i prin supra`ns\mn]are Dactylis glomerata, Festuca
pratensis, Phleum pratense , Lolium perenne, Poa pratensis, Trifolium repens.
Paji[ti de Nardus stricta (]epo[ic\)

Se `ntlnesc `n etajul nemoral, boreal [i `n cel subalpin, de la altitudinea de

200 pn\ la 2200 m, `n special `n etajul molidului, ocupnd o suprafa]\ total\ de

200 000 ha. R\spndirea acestei specii pe o suprafa]\ a[a de mare se explic\ prin :

- `nsu[irea de a folosi azotul organic cu ajutorul micorizelor (plant\

micotrof\);

- adaptarea de a tr\i pe soluri cu aciditate pronun]at\ [i unde substan]ele

organice se acumuleaz\ `n cantit\]i mari;

- exploatarea nera]ional\ a paji[tilor cu un num\r mare de ovine, care

determin\ tasarea solului, `nr\ut\]e[te regimul de aer [i accentueaz\ procesele

anaerobe din sol.

Nardus stricta poate ajunge la o acoperire de >90%.

Speciile `nso]itoare se diversific\ `n func]ie de condi]iile orografice [i

ecologice, pot deveni codominante, formnd subtipuri de paji[ti: Agrostis tenuis [i

Nardus stricta, Festuca rubra [i Nardus stricta.

Leguminoasele sunt slab reprezentate, circa 1%.

Alte specii: Agrostis tenuis, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum,

Deschampsia flexuosa, Cynosurus cristatus, Trifolium repens, Arnica montana,

Potentilla erecta, Vaccinium myrtillus.

La altitudini mai mari: Agrostis rupestris, Festuca supina, Trifolium

repens, Ranunculus montanus, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Rhododendron

kotskyi, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Salix reticulata, S. herbacea.

Produc]iile variaz\ de la 2 la 7 t/ha mas\ verde, cu 30-40 kg/ha P.D.

Calitatea furajului este slab\ sau foarte slab\. Specia dominant\ nu este consumat\
dup\ `nspicare, iar folosirea ei are o durat\ scurt\, de 4-9 s\pt\mni.

`mbun\t\]ire - `ndep\rtarea speciei dominante. Se folosesc amendamente,

doze mari de `ngr\[\minte cu azot, tratamente cu erbicide, trlire etc.

Paji[te cu Nardus stricta

Paji[ti de Lolium perenne - Trifolium repens

R\spndire: `n luncile rurilor, depresiuni intracolinare, pe terenuri plane

sau slab `nclinate; condi]ionat\ de soluri revene [i fertile.

Alte specii: Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis,

Dactylis glomerata, Trifolium pratense, T. hybridum, T. fragiferum, Medicago

falcata, M. minima, [i specii cu valoare furajer\ mic\: Plantago lanceolata,
Taraxacum officinale etc. . Produc]iile sunt de 6-10 t/ha mas\ verde, cu un ridicat
grad de consumabilitate, iar prin fertilizare, produc]iile > 15-16 t/ha mas\ verde;
folosire: prin p\[unat.
Paji[ti de Festuca pratensis - Poa pratensis

R\spndire: pe terenuri plane din lungul v\ilor umede, dar [i pe platouri [i

pante line, pe soluri aluvionare, cernoziomuri, l\covi[ti, fertilizate [i revene. Sunt

paji[ti derivate, foarte valoroase, `n care speciile componente au un grad ridicat de
consumabilitate: Festuca pratensis, Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Dactylis
glomerata, Lolium perenne, Trifolium repens, T hybridum, Cichorium inthybus,
Prunella vulgaris etc. .

Se folosesc `n regim mixt sau numai prin p\[unat, cu produc]ii de 5-7 t/ha

mas\ verde [i pot fi `mbun\t\]ite prin fertilizare [i folosire ra]ional\.

Paji[ti de s\r\turi (halofile) - 50 000 ha

Vegeta]ia paji[tilor de pe solurile s\r\turate este reprezentat\ de pu]ine

specii, se caracterizeaz\ prin grad mic de acoperire a solului [i valoare economic\

redus\.

Intensitatea s\r\turii influen]eaz\ compozi]ia floristic\

pe soluri puternic s\r\turate: Salicornia europaea, Suaeda maritima [i

paji[ti de Halimione verrucifera;

pe s\r\turi moderate: Puccinellia limosa;

pe s\r\turi slabe: Festuca pseudovina, Beckmannia eruciformis.

Paji[tile de Salicornia europea - Suaeda maritima, r\spndite pe

solonceacuri, prezint\ o compozi]ia floristic\ f. slab\: Bassia hirsuta,

Camphorosma annua, Halimione verrucifera, Salsola soda, Limonium gmelini,
Aster tripolium, Spergularia salina, Petrosimonia triandra, Atriplex litoralis etc.

Produc]ia este de 4-5 t/ha mas\ verde, de foarte slab\ calitate.

Paji[ti de nisipuri (psamofile) - 10 000 ha

Vegeta]ia este rar\, cu pu]ine specii [i cu slab\ valoare furajer\. Pe

nisipurile continentale domin\: vegeta]ia paji[tilor Festuca vaginata (p\iu[ de

nisipuri) [i Bromus tectorum, iar pe nisipurile martime se `ntlnesc paji[ti `n care
speciile dominante sunt Elymus giganteus [i Carex colchica. Specii cu valoare
furajer\, care cresc `n paji[tile psamofile: Festuca vaginata, Cynodon dactylon,
Medicago falcata, M. minima, Trifolium arvense, Melilotus albus, iar dintre

speciile f\r\ valoare furajer\: Tragus racemosus, Vulpia myuros, Polygonum

arenarium, Tribullus terestris, Anthemis ruthenica, Centaurea arenaria, Eryngium
campestre, Salsola kali, Plantago indica etc. Produc]iile paji[tilor psamofile sunt
mici (1-3 t/ha mas\ verde) cu valoare furajer\ sc\zut\.

~mbun\t\]irea lor se poate face prin regenerare total\ [i `ns\mn]area unui

amestec alc\tuit din Dactylis glomerata + Festuca pratensis + Bromus inermis +

Lotus corniculatus + Medicago sativa .

TEME:
1. Caracteriza]i principalele tipuri din zona de silvostep\.
2. Caracteriza]i principalele tipuri din etajul nemoral.
3. Caracteriza]i principalele tipuri din etajul boreal.
4. Preciza]i principalele m\suri de `mbun\t\]ire a paji[tilor de Nardus stricta.

MODULUL 3
TEHNOLOGIA ~MBUN|T|}IRII PAJI{TILOR

Se pot aplica 2 categorii de lucr\ri:

lucr\ri de suprafa]\ (m\suri de suprafa]\);

lucr\ri radicale (m\suri radicale).

1. Lucr\rile de suprafa]\ (tehnico-culturale)

Prin aceste lucr\ri se urm\re[te: realizarea unor condi]ii mai bune de via]\
pentru plantele valoroase de pe paji[ti, f\r\ a se distruge covorul vegetal
existent; cre[terea gradului de acoperire a solului cu vegeta]ie ierboas\ [i
`mbun\t\]irea compozi]iei floristice;

cur\]irea de resturi vegetale [i de pietre;

distrugerea mu[uroaielor;

gr\patul paji[tilor;

combaterea vegeta]iei lemnoase;

distrugerea buruienilor;

`mbun\t\]irea regimului de ap\;

`mbun\t\]irea regimului de hran\;

prevenirea [i combaterea eroziunii solului;

supra`ns\mn]area.

Lucrari u[or de aplicat, economice;

1. Cur\]irea de resturi vegetale [i de pietre

se face manual sau mecanizat `n func]ie de panta terenului [i gradul de

acoperire a paji[tii cu aceste materiale.

Pe paji[tile de deal [i munte - este o lucrare obligatorie.

~n etajul alpin [i pe terenurile `n pant\ lucrarea este contraindicat\,

Cioatele [i buturugile: se scot manual, mecanizat sau cu ajutorul

explozivilor.

Lucr\rile se fac de regul\ prim\vara devreme, dar [i toamna trziu.

2. Distrugerea mu[uroaielor

Mu[uroaiele se formeaz\ pe paji[tile ne`ngrijite, folosite nera]ional [i pot

avea o pondere de 70-80%, `ngreunnd astfel efectuarea unor lucr\ri de

`mbun\t\]ire [i diminuiaz\ suprafa]a utilizabil\.

Mu[uroaiele pot fi de origine animal\, provenite din p\mnt scos de

crti]e, furnici, mistre]i, popnd\i, p\[unatul pe teren cu umiditate ridicat\ [i `n

general sunt lipsite de vegeta]ie [i de origine vegetal\, care se formeaz\ pe tufele
dese ale unor graminee, rogozuri, pe cioate, mu[chi, acestea fiind par]ial acoperite
cu vegeta]ie ierboas\ nevaloroas\.

`n faza ini]ial\ sunt mici [i de regul\ ne`n]elenite, `ns\ cu timpul pot atinge

dimensiuni de 60-80 cm `n diametru [i 30-40 cm `n\l]ime [i se `n]elenesc.

Mu[uroaie `n]elenite mari, r\spndite pe paji[tile de munte, se numesc

marghile [i provin din tufele de Nardus stricta [i Deschampsia caespitosa.

Mu[uroaiele anuale, de origine animal\, se distrug relativ u[or manual sau

folosind grape cu col]i; mu[uroaiele `n]elenite pot fi distruse cu ma[ini de

cur\]at paji[ti (MCP-1,5 sau MCP-2) sau cu grederul semipurtat pentru paji[ti.

cnd mu[uroaiele ocup\ >30-40% din suprafa]a paji[tilor, iar panta

terenului este <200, se recomand\ des]elenirea [i `nfiin]area paji[tilor temporare.

Mu[uroaie de origine animal\

3. Gr\patul paji[tilor

pe paji[tile de lunci, dominate de specii stolonifere sau `n cazul

depunerii unui start de aluviuni.

se face numai `n complex cu lucr\rile de fertilizare, amendamentare,

distrugerea mu[uroaielor [i supra`ns\mn]area, deoarece aceast\ lucrare poate

avea unele efecte negative prin r\nirea nodurilor de `nfr\]ire la graminee, a
coletului la leguminoase, distrugerea unor muguri, l\stari, r\d\cini.
4. Combaterea vegeta]iei lemnoase

Speciile lemnoase se instaleaz\ mai ales pe suprafe]ele de paji[ti la care nu

se aplic\ lucr\ri curente de `mbun\t\]ire [i `ngrijire [i `n cazul folosirii nera]ionale,

reducndu-se suprafa]a util\.

vegeta]ia lemnoas\ favorizeaz\ cre[terea unor specii ierboase, slabe din

punct de vedere furajer [i stnjene[te exploatarea paji[tilor.

defri[area vegeta]iei lemnoase se face pe baza unor studii [i documenta]ii

`n care se prev\d toate detaliile privind organizarea [i efectuarea lucr\rii.

Se elaboreaz\ astfel proiecte, denumite amenaj\ri silvopastorale, `n care

se ]ine cont de prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru

animale, de ocrotirea speciilor lemnoase rare.

Vegeta]ia lemnoas\ se `ndep\rteaz\:

total - pe pante < 100 (18%);

par]ial -pe pante de 10-300.

Nu va fi defri[at\ vegeta]ia lemnoas\ din:

- paji[tile situate pe terenuri cu panta > 300,

- paji[ti cu sol mai sub]ire de 10 cm,

- vecin\tatea ravenelor, oga[elor.

Pe paji[tile cu panta de 10-300 (18-58%) defri[area vegeta]iei lemnoase se

face `n benzi late de 40-120 m, paralel cu curbele de nivel, acestea alternnd cu

benzi antierozionale nedefri[ate, late de 5-25 m, `n func]ie de pant\.

Sunt excluse de la defri[are speciile lemnoase rare [i cele declarate

monumente ale naturii, care sunt ocrotite de lege, ca: Pinus cembra (zmbru),
Taxus baccata (tis\), Larix decidua ssp. carpatica (larice, zad\), Rhododendron
kotschyi (bujor de munte), Pinus mugo (jneap\n), care protejeaz\ grohoti[urile,
coastele erodate.

Defri[area vegeta]iei lemnoase se poate efectua:

- manual, mecanizat sau chimic.

Defri[area manual\ se aplic\ mult `n ]ara noastr\, `ns\ este costisitoare.

Speciile lemnoase care nu l\st\resc se taie ras la suprafa]a solului, cele cu drajoni
din colet, se `ndep\rteaz\ `mpreun\ cu coletul, iar cele cu drajonare din r\d\cini,
se reteaz\ de mai multe ori `n perioada de vegeta]ie.

Unelte: toporul coas\, sapa de defri[at, coasa de arbu[ti, cosorul de

defri[are etc.

Materialul lemnos rezultat din cur\]ire se adun\ `n gr\mezi numite

martoane, cu dimensiuni de 4-6 m lungime, 2-3 m l\]ime [i 1,5-2,0 m `n\l]ime,

aranjate pe direc]ia general\ a curbelor de nivel.

Defri[area pe cale mecanic\ se face cu ma[ini speciale, `n func]ie de

natura vegeta]iei lemnoase.

Tufele lemnoase cu diametrul pn\ la 2,2 cm se distrug cu ma[ina de

cur\]at paji[ti MCP-1,5 m, iar cele cu diametrul pn\ la 4 cm cu ma[ina MCP-2.

Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pn\ la 15 cm se distruge cu echipamentul
de t\iere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul pn\ la 70 cm se scot cu
r\d\cini, cu ajutorul `mping\torului pentru defri[are, ac]ionat de tractorul S-1500.

Cioatele r\mase dup\ t\ierea arboretului se scot din sol cu ajutorul

echipamentului EEC-1,2, purtat `n spate pe tractoare cu [enile.

Adunarea arboretului t\iat, a cioatelor [i a r\d\cinilor scoase, se face cu

echipamentul de strns arboret [i cioate ESAC-3,6.

Distrugerea vegeta]iei lemnoase pe cale chimic\

Folosirea arboricidelor se impune pentru eliminarea l\starilor tineri ce

apar din coletele [i r\d\cinile r\mase `n sol dup\ defri[are, prin stropirea pe frunze
cu amestec de 50% sare de amin\ (2,4 D) [i 50% Tordon 225 (Picloram). Dozele

[i num\rul de tratamente sunt determinate de vrsta l\starilor dup\ defri[are [i de

sensibilitatea speciilor lemnoase.

la un tratament, dozele variaz\ de la 3 l/ha din fiecare arboricid `n primii 3

ani dup\ defri[are, pn\ la 5-15 l/ha `n anul al 4-lea [i al 5-lea de la defri[are.
Dozele de arboricid, recomandate se aplic\ diluat `n 600-800 l ap\/ha `n func]ie
de volumul frunzi[ului.

Speciile cele mai sensibile (Alnus glutinosa, Betula pendula, Corylus

avellana, Rubus caesius) se combat prin 1-2 tratamente `n primul an dup\

defri[are. Speciile lemnoase rezistente (Carpinus betulus, Crataegus monogyna,
Prunus spinosa, Quercus cerris, Q. robur) se combat numai `n primul [i al doilea
an de la defri[are, prin 4-5 tratamente.

Perioada optim\ pentru efectuarea tratamentului este luna iulie, cnd

suprafa]a foliar\ este maxim\. Dup\ aplicarea tratamentelor se interzice p\[unatul

timp de 8-10 zile.

Vegeta]ia lemnoas\ se mai poate `nl\tura `n totalitate cu: Roundup (6-10

l/ha), Velpar (2-10 l/ha), Garlon (3-6 l/ha), Krenite (5-12 l/ha)

tratamentele se repet\ 1-2 ani, `ns\ se distruge [i o parte din vegeta]ia

ierboas\ (`n totalitate la folosirea Roundupului [i numai leguminoasele la folosirea

celorlalte produse).

Dup\ tratament - p\[unatul se interzice 3 s\pt\mni.

Paji[te cu tufe de Rosa canina

5. Combaterea buruienilor

Metodele de combatere a buruienilor din paji[ti difer\ `n func]ie de

cauzele care au dus la apari]ia lor, de gradul de `mburuienare, de biologia

speciilor, de modul de folosire a paji[tii [i de posibilit\]ile organizatorice [i
financiare.

Se cunosc: metode preventive, metode indirecte [i metode directe.

Metodele preventive constau `n aplicarea unor m\suri simple de `ngrijire

[i respectarea regulilor folosirii ra]ionale a paji[tilor:

- `ndep\rtarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale, de mai

multe ori `n perioada de vegeta]ie;

- folosirea la fertilizarea paji[tilor a gunoiului de grajd fermentat, pentru

distrugerea capacit\]ii de germinare a semin]elor de buruieni;

- `mpr\[tierea dejec]iilor r\mase de la animale;

- folosirea de semin]e cu puritate mare la supra`ns\mn]area paji[tilor;

- recoltarea fne]elor la epoca optim\, `nainte ca majoritatea buruienilor

s\ ajung\ la maturitate [i s\-[i scuture semin]ele;

- schimbarea modului de folosire a paji[tilor, la fiecare 3-4 ani.

Metodele indirecte:

lucr\rile de `mbun\t\]ire [i folosire ra]ional\ a paji[tilor;

`mbun\t\]irea regimului de umiditate;

aplicarea `ngr\[\mintelor [i amendamentelor;

distrugerea mu[uroaielor etc.

Metodele directe se folosesc cnd paji[tile au un grad de `mburuienare

ridicat, cu multe plante toxice care cresc `n vetre, iar m\surile indirecte de
combatere nu dau rezultate corespunz\toare. Metodele directe de combaterea
buruienilor sunt pe cale mecanic\ [i chimic\.

Metodele mecanice constau din cosirile repetate, care duc la epuizarea

buruienilor, plivitul prin retezarea de la suprafa]\ a buruienilor ce se `nmul]esc

numai prin semin]e, de sub colet a celor care formeaz\ l\stari din colet [i
smulgerea complet\ din p\mnt a buruienilor cu `nmul]ire vegetativ\ prin bulbi,
rizomi, stoloni.

Toate aceste lucr\ri se fac `nainte de fructificarea plantelor [i au un

caracter de continuitate.

Metodele chimice de distrugerea buruienilor reprezint\ o m\sur\ rapid\ [i

eficient\, prin folosirea erbicidelor. La folosirea erbicidelor pe lng\ distrugerea

buruienilor se pot `nl\tura [i multe specii valoroase.

Dintre erbicidele cu ac]iune de contact [i efect total se recomand\

Gramoxone (Paraquat), `n doz\ de 3-7 l/ha, diluat `n 600 l ap\, Sandolin

(DNOC), `n doz\ de 4-6 kg/ha `n 400-600 l ap\ [i Roundup (Glyphosate), `n doz\
de 5-7 l/ha, aplicate la `nceputul cre[terii plantelor.

Pentru combaterea separat\ a anumitor specii de buruieni se folosesc

erbicide selective. Dintre acestea mai r\spndite sunt s\rurile [i esterii acidului
diclorfenoxiacetic (2,4-D), care folosite singure sau `mpreun\ cu alte erbicide,
distrug numeroase buruieni dicotiledonate.

epoca de aplicare: cnd temperatura aerului este de 16-180C [i umiditatea

relativ\ a aerului ridicat\.

~n paji[tile cu procent redus de leguminoase sunt recomandate erbicidele

sistemice pe baz\ de 2,4-D (Sare de amin\), 2,4-D Dicamba (Icedin forte) [i

MCPA (Dicotex), `n doz\ de 4-6 l/ha produs comercial .

Pe paji[tile cu procent ridicat de leguminoase se folosesc erbicidele pe

baz\ de Bentazon (Basagran), 3-6 l/ha [i pe baz\ de Dinoseb acetat (Acetadin,

Aretit), 6-8 l/ha.

Pentru majoritatea speciilor de buruieni erbicidele se aplic\ prim\vara sau

toamna, `n plin\ vegeta]ie, pn\ la `nflorire.

Paji[te din silvostep\ `mburuienat\

6. ~mbun\t\]irea regimului de umiditate

- eliminarea excesului

- completarea deficitului

A. Eliminarea excesului de ap\ de pe paji[ti

Datorit\ excesului de umiditate se `nr\ut\]e[te regimul de aer, materia

organic\ r\mnnd nedescompus\.

~n lipsa oxigenului vor predomina procesele de reducere `n locul celor de

oxidare, formndu-se cantit\]i mari de compu[i ai fierului [i sulfului, amoniac,

hidrogen sulfurat, metan, substan]e toxice pentru plante, ca [i fosfa]i de fier [i
aluminiu insolubili.

~n aceste terenuri temperatura este < cu circa 50C fa]\ de solul

aprovizionat normal cu ap\, iar dezghe]ul [i `nc\lzirea solului, prim\vara, decurg

lent.

Excesul de umiditate favorizeaz\ `nmul]irea multor parazi]i, provocnd

uneori chiar moartea animalelor.

~n aceste sta]iuni se instaleaz\ specii iubitoare de umezeal\, prev\zute cu

]esuturi speciale de aprovizionare cu aer, adaptate la un regim specific de nutri]ie

(g. Carex, Scirpus, Juncus, Ranunculus etc. )

pe p\[uni adncimea minim\ a pnzei de ap\ freatic\ trebuie s\ fie > cu

circa 10 cm dect pe fne]e.

~nl\turarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucr\ri

de desecare:

canale deschise ([an]uri),

canale `nchise (drenuri),

pu]uri absorbante sau colectoare,

colmatare, `ndiguiri,

pe cale biologic\;

Acestea, `n func]ie de: m\rimea suprafe]elor ce trebuie desecate, de

cantitatea de ap\ ce trebuie eliminat\, de posibilit\]ile tehnico-organizatorice [i

economice, de cauzele care au dus la excesul de umiditate etc. .

Se va urm\ri: eliminarea excesului de ap\ numai `n stratul de sol `n

care se g\se[te majoritatea masei de r\d\cini a plantelor, evacuarea apei la un

debu[eu natural, reducerea amplitudinii varia]iilor de nivel optim `n perioada de
vegeta]ie, men]inerea suprafe]ei utile [i asigurarea efectu\rii mecanizare a
lucr\rilor de `ngrijire a paji[tilor.

1. Desecarea prin canale deschise urm\re[te eliminarea excesului

temporar sau permanent de ap\ [i const\ `n s\parea unei re]ele de [an]uri pe

`ntreaga suprafa]\, la 50-150 cm adncime, cu sec]iune trapezoidal\, `n pant\
continu\ sub 5% [i `n unghi ascu]it fa]\ de curbele de nivel, prin care apa `n exces
este colectat\ [i evacuat\ `ntr-un debu[eu natural.

Distan]a dintre canale este de 250-500 m.

Re]eaua de canale deschise nu necesit\ investi]ii mari, se poate

executa mecanizat, se `ntre]ine u[or, `ns\ reduce suprafa]a utilizabil\ a

paji[tilor cu 5-10 (15)%, m\re[te gradul de `mburuienare, implic\ construirea
de pode]e pentru accesul animalelor [i vehiculelor, iar `n timpul iernii nu mai
func]ioneaz\ datorit\ `nghe]\rii apei.

Canal deschis

2. Desecarea prin canale `nchise (drenuri).

Drenajul orizontal se realizeaz\ prin drenuri (canale astupate) cu

cavitatea umplut\ cu material filtrant: piatr\, fascine sau scnduri, tuburi de

ceramic\, beton sau mase plastice.

adncimea drenului este de 50-70 cm pe fne]e [i 60-90 cm pe p\[uni

la baza [an]ului se a[eaz\ materialul utilizat pentru drenare, apoi materiale

cu granula]ie diferit\, cu urm\toarea succesiune de jos `n sus: piatr\ spart\, pietri[,

nisip, brazde de iarb\ a[ezate cu r\d\cinile `n sus, iar restul tran[eei se acoper\ cu
p\mnt de umplutur\.

Distan]a dintre drenuri

10-50 m, dup\ natura [i umiditatea solului, mai

mic\ pe solurile grele [i mai mare pe solurile u[oare.

Lungimea drenurilor

150-200 m.

Executarea [i func]ionarea drenajului orizontal (canale `nchise)

3. Drenajul crti]\ const\ din galerii subterane, cu pere]ii `nt\ri]i prin presare,
care se face cu un dispozitiv special, numit plug de drenaj-crti]\, a c\rui pies\
activ\ este un dispozitiv sub form\ de par\-drenor, ce lucreaz\ la 50-80 cm
adncime.

Panta galeriilor

minim 0,5-7%,

Distan]a dintre galerii

2-10 m pe solurile argiloase;

10-20 m pe

solurile turboase

Lungimea

50 - 200 m.

Apa colectat\ de drenurile crti]\ este desc\rcat\ `n [an]uri deschise sau `n

drenuri tubulare colectoare.

Durata de func]ionare: 3- 5 (10) ani.

4. Drenajul vertical se realizeaz\ prin:

pu]uri absorbante ;

pu]uri colectoare.

Pu]urile absorbante se folosesc atunci cnd `n sol, la adncime, se afl\ un

strat permeabil nesaturat, de nisip [i pietri[.

Pu]urile absorbante se folosesc pentru evacuarea excesului de ap\ din

depresiuni izolate, situate la distan]\ mare de un emisar.

Pu]ul absorbant este umplut cu bolovani, pietre [i pietri[, cu dimensiuni

crescnde spre fundul pu]ului.

Pu]urile colectoare numite [i pu]uri californiene sau prin pompare, se

folosesc mai rar [i anume, `n cazul cnd la fundul pu]ului este un strat de sol
impermeabil [i prin pompare se realizeaz\ coborrea nivelului apei freatice.
5. Colmatarea const\ `n umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele
rurilor, prin abaterea cursurilor acestora cu ajutorul barajelor. ~n acest fel are loc
coborrea nivelului apei freatice.

Metoda necesit\ cheltuieli mari, motiv pentru care se face numai pe

suprafe]e reduse ce prezint\ o anumit\ importan]\.

6. ~ndiguirea poate fi considerat\ o desecare preventiv\, aceea c\ fere[te
suprafa]a respectiv\ de umiditate `n exces.

Este costisitoare, dar necesar\ `n unele situa]ii.

7. Drenajul biologic reprezint\ cea mai economic\ metod\ de eliminare a apei `n

exces, aplicat\ pe paji[tile din lunci, v\i [i depresiuni.

~n acest scop, se planteaz\ specii lemnoase mari consumatoare de ap\

(Populus alba, Salix alba, S. fragilis, S. cinerea etc.), care se folosesc [i la

delimitarea parcelelor sau la ad\postirea animalelor pe timp de ploaie, ar[i]\ etc. .

B. Completarea deficitului de ap\ de pe paji[ti (irigarea)

Irigarea paji[tilor permanente este condi]ionat\ de existen]a unui covor

ierbos `ncheiat, alc\tuit din specii valoroase, de nivelul sc\zut al apelor freatice [i
de permeabilitatea bun\ a solului.

~n general se folosesc norme de udare mai mici, dar mai dese, comparativ

cu plantele de cultur\.

Momentul ud\rii, stabilit pe baza plafonului minim, trebuie corelat cu

faza de vegeta]ie a plantelor din paji[ti:

fne]ele se irig\ `naintea `nspic\rii, iar dup\ recoltare, numai la

refacerea aparatului foliar;

p\[unile se irig\ dup\ `ncheierea ciclului de p\[unat.

Pentru paji[ti, normele de udare sunt mici (200-500 m3/ha), dar mai

frecvente, mai cu seam\ `n cazul p\[unilor.

Metode de irigare: irigarea prin rev\rsare, aspersiune, f[ii, limanuri.

Irigarea prin rev\rsare sau prin circula]ie se aplic\ numai cnd dispunem

de o surs\ bogat\ de ap\ [i const\ din construirea unei re]ele de canale

permanente cu sec]iuni reduse, prev\zute cu prize [i st\vilare mici. Apa se

revars\ de o parte [i de alta a canalelor `ntr-un strat sub]ire, pe `ntreaga suprafa]\ a

paji[tii. Pe terenurile u[or [i uniform `nclinate se traseaz\ rigole `n spic, iar pe cele
plane, canale orizontale.

Irigarea prin aspersiune este mai indicat\ pe paji[tile temporare, unde se

poate realiza nivelarea [i nu duce la eroziune [i nici la sp\larea elementelor

fertilizante. Metoda prezint\ avantaje [i poate fi aplicat\ [i pe teren fr\mntat, pe
paji[tile permanente. Intensitatea aspersiunii va fi de 0,5-0,8 mm/min pe soluri
u[oare; 0,2-0,5 mm/min pe soluri mijlocii [i 0,1-0,2 mm/min pe soluri grele.

Irigarea cu instala]ii mobile

Irigarea `n f[ii se aplic\ numai pe paji[tile temporare, pe terenuri

nivelate. Metoda const\ `n efectuarea unor canale principale [i secundare, sub

form\ de re]ea din care apa se revars\ `n f[ii `nguste, de l\]imea sem\n\torii,
orientate de-a lungul pantei, a c\ror lungime depinde de panta terenului [i natura
solului.

Irigarea prin limanuri const\ din construirea de valuri de p\mnt,

orientate dup\ direc]ia curbelor de nivel, `nalte de circa 0,50 m, care au [i rolul de
a st\vili procesul de eroziune a solului.

Alte m\suri pentru echilibrarea deficitului hidric:

Br\zduirea

`mbun\t\]e[te regimul de ap\ al plantelor [i evit\ eroziunea

solului.

Re]inerea z\pezii

se recomand\ pe toate paji[tile din regiunile

secetoase, unde stratul de z\pad\ este sub]ire [i spulberat de vnt.

Se construiesc garduri din diverse materiale a[ezate la o distan]\ de

aproximativ 20 ori mai mare dect `n\l]imea lor. Se pot utiliza [i valurile de

z\pad\ tasate cu plugurile speciale, `ncepnd cu prima z\pad\, de cel pu]in 10 cm

grosime. Obstacolele se orienteaz\ perpendicular pe pozi]ia vntului dominant.

Perdelele de protec]ie se recomand\ tot pe paji[tile din cmpie, acestea

mic[oreaz\ viteza vntului, reduc evapora]ia, re]in z\pada, `mpiedic\ scurgerea

apei pe terenurile `n pant\ etc., contribuind la crearea unui regim de umiditate mai
bun pentru vegeta]ia paji[tilor.

7. ~mbun\t\]irea regimului de hran\

Pe paji[ti, consumul de elemente nutritive este mult diversificat datorit\

num\rului mare de specii cu cerin]e diferite fa]\ de elementele nutritive, cre[terii

continue a plantelor `n timpul perioadei de vegeta]ie, modului de exploatare [.a.

gramineele sunt mari consumatoare de azot;

leguminoasele, de fosfor [i calciu.

Pentru 1000 kg de fn se consum\:

fosfor;

17-25 kg potasiu;

20-25 kg azot;

2-3 (5) kg

4-5 (10) kg calciu.

Fertilizarea are ac]iune complex\ asupra paji[tilor [i se reflect\ `n

aprovizionarea cu elemente nutritive a fiec\rei specii [i a `ntregii vegeta]ii a

paji[tilor. Prin fertilizare se realizeaz\:

restituirea par]ial\ a elementelor nutritive luate din sol;

o influen]\ pozitiv\ asupra microorganismelor;

modificarea structurii vegeta]iei;

modificarea compozi]iei chimice a plantelor;

cre[terea digestibilit\]ii substan]elor nutritive;

cre[terea consumabilit\]ii plantelor;

prelungirea duratei de folosire a paji[tilor;

o mai bun\ repartizare a produc]iei .

Fertilizarea paji[tilor prezint\ o serie de particularit\]i specifice:

paji[tile se g\sesc `n condi]ii ecologice foarte variate [i sunt alc\tuite

din specii cu cerin]e diferite fa]\ de substan]ele nutritive;

speciile ierboase din paji[ti cresc `n toat\ perioada de vegeta]ie, deci

consumul de substan]e nutritive este continuu, `ns\ cu intensit\]i diferite;

`ngr\[\mintele nu se `ncorporeaz\ `n sol ci se `mpr\[tie la suprafa]\,

dar cu toate acestea, coeficientul de folosire este mai ridicat dect la plantele de
cultur\ de pe terenurile arabile.

`n stratul superficial al solului de sub paji[ti se acumuleaz\ cantit\]i

mari de substan]\ organic\ cu influen]\ negativ\ asupra condi]iilor de via]\ a

microorganismelor aerobe;
eficien]a economic\ a `ngr\[\mintelor aplicate pe paji[ti este > dect la

oricare din culturile agricole, realizndu-se sporuri de produc]ie de 75-100 kg

m.v./1 kg s.a.

Pe paji[ti se aplic\ att `ngr\[\minte chimice cu macroelemente [i

microelemente, ct [i `ngr\[\minte organice.

1. ~ngr\[\mintele chimice

a) ~ngr\[\mintele chimice cu macroelemente

~ngr\[\mintele cu azot

Pe paji[ti, `ngr\[\mintele minerale cu azot se folosesc `n doze mai mari

dect la plantele cultivate.

Influen]a `ngr\[\mintelor minerale cu azot este complex\:

asupra produc]iei paji[tilor;

compozi]iei chimice a furajului;

structurii [i compozi]iei floristice a paji[tilor;

asupra produc]iei [i s\n\t\]ii animalelor.

Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra produc]iei.

Sporurile de produc]ie sunt mai mari `n sta]iunile bine aprovizionate cu ap\

[i pe tipuri de paji[ti alc\tuite din specii dominante valoroase, cum ar fi: Lolium
perenne, Festuca pratensis, F. rubra, Arrhenatherum elatius, Poa pratensis s.a.

~n general, azotul aduce sporuri de de produc]ie

20-160 kg m.v./1 kg

s.a. `ngr\[\mnt.

Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra compozi]iei chimice a

furajului.

m\resc con]inutul `n protein\ brut\, indiferent dac\ sunt aplicate singure

sau `mpreun\ cu `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu.

Con]inutul `n protein\ brut\ a nutre]ului se coreleaz\ pozitiv cu

norma de `ngr\[\mnt cu azot administrat\.

Cre[terea con]inutului `n protein\ brut\ a furajului are loc [i pe seama

azotului neproteic, `n special a azotului nitric;

peste anumite limite, azotul nitric din plante devine nociv pentru animale

provocnd tetania de iarb\, avorturi sau chiar moartea animalelor.

>350 mg nitra]i/100 g s.u. - prag al periculozit\]ii (dup\ Wagner);

pe o paji[te de Poa pratensis [i Festuca valesiaca s-a ajuns la acest nivel

la doza de N-256 administrat\ timp de trei ani consecutiv.

Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra gradului de consumabilitate

al nutre]ului.

sporesc gradul de consumabilitate al vegeta]iei paji[tilor prin schimb\rile

favorabile `n compozi]ia floristic\ a paji[tilor, prin propor]ia de frunze [i

l\stari tineri. Totodat\ se modific\ favorabil structura anatomic\ a frunzelor,
sporind ]esutul asimilator `n detrimentrul celui sclerenchimatic.

~n afara sporirii produc]iei [i calit\]ii furajului, `ngr\[\mintele cu azot

determin\ o mai bun\ reparti]ie a nutre]ului verde `n timpul perioadei de p\[unat.

Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra compozi]iei floristice [i

structurii covorului vegetal.

~ngr\[\mintele cu azot favorizeaz\ cre[terea gramineelor [i inhib\

cre[terea leguminoaselor pe toate tipurile de paji[ti.

Complexarea `ngr\[\mintelor cu azot cu cele cu fosfor [i potasiu

atenueaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ acest proces, f\r\ `ns\ a-l lichida.

Pe paji[tile de Nardus stricta `ngr\[\mintele cu azot contribuie la

`mbun\t\]irea substan]ial\ a structurii vegeta]iei, realizndu-se o puternic\

reducere a speciei dominante

Dozele mari de N: schimb\ compozi]ia floristic\ a paji[tii de Nardus

stricta

Pe paji[tile de Nardus stricta de joas\ altitudine, aplicarea timp de 3 ani

consecutiv a 128-256 kg/ha N pe grofond cu P40K60 a redus participarea lui

Nardus stricta de la 95% la 5% .

Efectul `ngr\[\mintelor chimice cu azot asupra lui Nardus stricta nu este

`ns\ permanent - dup\ 3-5 ani de la `ncetarea aplic\rii `ngr\[\mintelor specia

dominant\ se instaleaz\ din nou.

influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra vitezei de cre[tere a plantelor

[i pornirii `n vegeta]ie, ceea ce prezint\ importan]\ la folosirea mai timpurie a

paji[tilor ca p\[une.

Parcelele fertilizate din t-n\ sau prim\vara devreme cu azot

folosite

cu 8-10 zile mai devreme dect cele nefertilizate.

Dintre `ngr\[\mintele cu azot, cele mai folosite pe paji[ti sunt azotatul de

amoniu [i nitrocalcarul.

Norma de `ngr\[\mnt cu azot este condi]ionat\ de numero[i factori:

compozi]ia floristic\, sta]iunea, aprovizionarea cu ap\, fertilitatea solului,

modul de folosire a paji[tii, raportul optim NPK [i eficien]a economic\.

pentru paji[tile mai productive, cu o compozi]ie floristic\ relativ

valoroas\, cum sunt cele de lunc\, este necesar\ o cantitate mai mic\

N-64

pe paji[tile degradate, nardetele de munte,

N-200.

dozele moderate, de N:60-100, sunt cele mai indicate,

dozele mici, de <N-35, nu valorific\ bine poten]ialul productiv al

paji[tii.

Epoca optim\

este prim\vara, la pornirea `n vegeta]ie;

~n cazul paji[tilor ce urmeaz\ a fi p\[unate, `ngr\[\mintele cu azot se

aplic\ din toamn\, pe 1-2 (3) parcele, `n vederea `nceperii p\[unatului mai
devreme cu circa dou\ s\pt\mni.
pe nardetele de munte unde se urm\re[te schimbarea radical\ a

compozi]iei floristice

este prim\vara mai trziu, cnd plantele au crescut la

3-5 cm `n\l]ime.

~n cazul dozelor anuale mai mari de azot, `ndeosebi `n zonele ploioase,

este indicat\ aplicarea azotului `n mai multe epoci, prin frac]ionarea `n cte 2-3
reprize

din care se va administra prim\vara, la epoca optim\, iar restul dup\

ciclul I [i eventual, dup\ al II-lea ciclu de produc]ie.

~ngr\[\mintele cu fosfor

Fosforul are un rol important `n metabolismul plantelor; particip\ la

sinteza proteinelor, faciliteaz\ asimilarea altor elemente nutritive, m\re[te

rezisten]a la `nghe], scurteaz\ perioada de vegeta]ie [i favorizeaz\ activitatea
microorganismelor din sol precum [i a bacteriilor simbiotice.

Pentru animale, fosforul constituie un element principal al ]esuturilor

din sistemul osos, influen]eaz\ produc]ia de lapte, caren]a de P, avnd efecte

negative asupra s\n\t\]ii animalelor.

Vegeta]ia paji[tilor necesit\ cantit\]i <P dect culturile agricole,

datorit\ folosirii plantelor `nainte de fructificare.

Rolul fosforului pe paji[ti este complex [i se manifest\ `n sporirea

produc]iei, cre[terea eficien]ei `ngr\[\mintelor cu azot, `n compozi]ia

chimic\ a plantelor, structura [i compozi]ia floristic\ a covorului vegetal.

Administrate unilateral, `ngr\[\mintele cu fosfor aduc sporuri relativ mici

de produc]ie, de circa 19 kg m.v./1kg s.a..

~ngr\[\mintele cu potasiu
rol important `n metabolismul plantelor; `n sinteza clorofilei [i a

hidra]ilor de carbon, `n stimularea absorb]iei [i evapotranspira]iei, `n sporirea

rezisten]ei plantelor la iernare etc.
La animale, potasiul men]ine func]iile vitale ale celulelor la nivel

normal.

cerin]ele vegeta]iei fa]\ de `ngr\[\mintele cu potasiu sunt mult mai

reduse comparativ cu cele de azot [i chiar fosfor;

Paji[ile permanente reac]ioneaz\ slab la `ngr\[\mintele cu potasiu [i

din acest\ cauz\ nu se administreaz\ singure, ci `mpreun\ cu azotul [i fosforul

necesar.

Influen]a potasiului asupra vegeta]iei se manifest\ prin sporirea

particip\rii leguminoaselor.

Dozele de `ngr\[\mnt cu potasiu recomandate pe paji[tile permanente se

situeaz\ `ntre 40-80 kg/ha s.a. [i se calculeaz\ pe baza con]inutului de K2O mobil
din sol.
2. ~ngr\[\mintele organice
`ngr\[\minte complete efect fertilizant, dar [i ameliorativ asupra

`nsu[irilor fizice, chimice [i biologice ale solului.

fertilizarea organic\ - cea mai economic\ metod\;

tipuri de `ngr\[\minte organice:

gunoiul de grajd

compostul

urina, mustul de grajd [i glle (`ngr. organice lichide)

fertilizarea prin trlire.

a. Gunoiul de grajd
`mbog\]e[te

solul

`n

macroelemente,

microelemente

[i

microorganisme, precum [i `n materie organic\;

`mbun\t\]e[te regimul termic [i de aera]ie al solului, spore[te

capacitatea de re]ienere a apei, intensific\ activitatea microorganismelor din

sol etc.

Eficien]a

depinde de condi]iile pedoclimatice, de compozi]ia floristic\

[i tipul paji[tii, fiind > `n regiunile umede [i pe paji[tile cu specii dominante

valoroase

Compozi]ia chimic\ a gunoiului de grajd difer\ mult dup\ provenien]\,

vechime [i starea de fermentare.

1 ton\ de gunoi con]ine:

5 kg N, 2 kg P2O5, 6 kg K2O, 3 kg Ca [i peste 200 kg materie organic\.

Gunoiul de grajd - important `n ameliorarea paji[tilor de Nardus stricta [i

a celor situate pe terenuri erodate.

deoarece nu se `ncorporeaz\ `n sol, se recomand\ folosirea pe paji[ti a

gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat.

dozele de gunoi de grajd 20 t/ha echivaleaz\ cu circa 300 kg/ha

azotat de amoniu [i 200 kg/ha superfosfat. La norme mai reduse efectul este
ne`nsemnat, iar la norme mari, folosirea gunoiului poate deveni neeconomic\.

Se recomand\ norma de 20-30 t/ha gunoi pe paji[ti de Festuca rubra,

Agrostis tenuis, Lolium perenne, Poa pratensis, 30-40 t/ha pe paji[tile de Nardus
stricta.

doze mai mari

pe paji[tile permanente din apropierea fermelelor

zootehnice de taurine, cheltuielile de transport fiind relativ mici.

Epoca de administrare are influen]\ mai mare la aplicarea dozelor mici

de gunoi de grajd, (15-20 t/ha); la aceste doze, administrarea de toamn\ este net
superioar\. Dac\ se folosesc doze mai mari, (30-40 t/ha) , diferen]ele `ntre
administrarea de toamn\ [i de prim\var\ sunt relativ mici.

b. Compostul
se prepar\ din gunoi de grajd [i turb\ `n propor]ie de 1:3 sau urin\

(must de grajd) [i turb\ `n cantitate de 100-150 litri urin\/tona de turb\, la care

se mai adaug\ 100-150 kg superfosfat, 50 kg sare potasic\ [i 50-100 kg var
stins la o ton\ compost (pe soluri acide).

~ngr\[\mntul realizat are o valoare fertilizant\ destul de ridicat\, `ns\

mai mic\ dect a gunoiului de grajd.

Ac]iunea compostului pe paji[ti este similar\ cu a gunoiului de grajd, `ns\

la acelea[i cantit\]i, sporurile sunt mai mici.

c. Urina [i mustul de gunoi de grajd

sunt `ngr\[\minte azoto-potasice.

efect mai rapid, dar de durat\ mai scurt\ (2-3 ani);

~n general, efectul acestor `ngr\[\minte asupra produc]iei este mai mare

`n sta]iunile umede [i cnd se adaug\ `ngr\[\minte cu fosfor, dar mai redus dect
la folosirea gunoiului de grajd sau a compostului.

Influen]a mustului de grajd asupra compozi]iei floristice se manifest\ prin

cre[terea propor]iei de graminee, iar la repetare [i a speciilor diverse, `n special

a celor din familia Umbeliferae, [i reducerea particip\rii leguminoaselor.

Con]inutul `n elemente fertilizante al urinei `n func]ie de

provenien]a [i diluarea cu ap\ `n momentul colect\rii [i prepar\rii;

La un con]inut mediu `n substan]e fertilizante, cantitatea de 150-

200 hl echivaleaz\ cu 60-80 kg/ha N [i 70-90 kg/ha K.

Epoca optim\ de administrare a mustului de grajd este prim\vara foarte

devreme, la topirea z\pezii;

~n cazul p\[unilor, pe primele 2-3 parcele `n care vor intra animalele

la p\[unat este indicat\ administrarea mustului de grajd toamna.

La fne]e - doza anual\ s\ fie aplicat\ jum\tate prim\vara timpuriu

[i cealalt\ jum\tate dup\ prima coas\.

Aplicarea vara

diluarea cu 2-3 p\r]i ap\, cheltuieli de transport >;

pierderile de substan]\ fertilizant\ sunt f. mari.

d. Tulbureala de grajd (glle)

este un amestec dintre dejec]iile lichide [i solide ale animalelor [i

apa folosit\ la cur\]irea ad\posturilor.

~ngr\[\mntul se colecteaz\ `n bazine speciale, unde fermeteaz\ timp de 3-

4 s\pt\mni.

Se folose[te ca `ngr\[\mnt lichid pe paji[ti, prin `mpr\[tirea cu ajutorul

unor cisterne speciale sau prin iriga]ie fertilizant\

toamna sau prim\vara

devreme;

Epoca de administrare trebuie stabilit\ `n func]ie de modul de utilizare a

paji[tii.

Norma de `ngr\[\mnt depinde de con]inutul `n substan]e fertilizante [i

variaz\ `ntre 20-40 m3/ha. ~ngr\[\mntul se completeaz\ cu 150-200 kg/ha

superfosfat, administrate din toamn\.

Influen]a asupra compozi]iei floristice este similar\ cu a urinei [i a

mustului de gunoi de grajd

reduce propor]ia de leguminoase [i m\re[te pe

aceea a gramineelor [i a speciilor diverse.

e. Fertilizarea prin trlire

`ngr\[area sistematic\ a unor suprafe]e `ngr\dite care servesc drept

locuri de odihn\ pentru animale
perioada de p\[unat;

prin dejec]iile l\sate de animale `n

Cantitatea de substan]\ organic\ depinde de num\rul, specia [i

categoria de animale [i de durata perioadei de p\[unat.

Trlirea prezint\ mai multe avantaje:

`nl\turarea transportului [i a opera]iunilor de `nc\rcare-desc\rcare [i

`mpr\[tiere a unor cantit\]i mari, uneori pe teren greu accesibil

efect >, `ntruct pe paji[ti r\mn att dejec]iile solide ct [i cele lichide,

iar elementele fertilizante p\trund mai u[or la nivelul r\d\cinilor datorit\ tas\rii
animalelor.

Fertilizarea prin trlire:

m\re[te produc]ia de mas\ verde;

modific\ compozi]iei floristic\ a paji[tilor.

Durata trlirii depinde de nivelul fertiliz\rii, tipul paji[tii [i scopul

urm\rit.

~n general, durata de trlire variaz\ `ntre 2-7 nop]i:

2-3 nop]i pe p\[uni bune;

3-4 nop]i pe p\[uni medii;

5-7(10) nop]i pe p\[uni degradate sau cu Nardus stricta

Durata trlirii

va depinde [i de suprafa]a afectat\ fiec\rui animal,

care este de 1-2 m2 pentru ovine [i (2,5)-3-4 m2 pentru bovine.

~ngr\direa se realizeaz\ cu ajutorul por]ilor de trlire mobile, care au

dimensiunile de 3-4/1-1,5 m [i sunt confec]onate din lemn, plas\ de sarm\ sau se

folose[te gard electric.

Substan]a organic\ rezultat\ `n urma trlirii se uniformizeaz\ cu

ajutorul unei grape (+ amendamente [i fosfor).

8. Prevenirea [i combaterea eroziunii solului pe paji[ti

Eroziunea este procesul natural de desprindere, transport [i depunere a

particulelor de sol, datorit\ `n special apei [i vntului (omul-factor major).

Eroziunea pe paji[ti ca urmare a distrugerii covorului ierbos prin

folosirea nera]ional\ a paji[tilor, cu un num\r mare de animale.

Poate fi:
de suprafa]\;

de adncime.

Eroziunea de suprafa]\ are loc `n urma ac]iunii pic\turilor de ploaie sau

scurgerii de suprafa]\ [i duce la `ndep\rtarea materialului dislocat, formndu-se

[iroiri, rigole mici [i eroziunea de hardpan:

- {iroirile - se formeaz\ dup\ ploile toren]iale, pe terenuri proasp\t lucrate,

avnd adncimea de 1-5 cm;

- Rigolele mici apar `n urma ploilor toren]iale sau a topirii rapide a z\pezii

[i au adncimea de 5-20 cm;

- Eroziunea de hardpan apare pe o ar\tur\ proasp\t\, dup\ o ploaie

toren]ial\ puternic\, se produce pn\ la talpa plugului, pe o adncime de 20-25

cm [i o l\]ime de 1-3 m

Eroziunea de adncime are loc `n urma scurgerii concentrate a apelor pe

versan]i [i duce la `ndep\rtarea neuniform\ a unei cantit\]i mari de sol.

Formele eroziunii de adncime au un caracter permanent [i sunt

reprezentate prin rigola propriu-zis\, oga[ul [i ravena.

- Rigola propriu-zis\ se formeaz\ dup\ ploile toren]iale, pe locuri

denivelate, are adncimea de 20-25 cm, lungimea variabil\ [I baza paralel\ cu

suprafa]a versantului;

- Oga[ul are dimensiuni mai mari, cu adncimea de 0,5-3,0 m, l\]imea

de 0,5-8,0 m [i baza paralel\ cu suprafa]a versantului;

- Ravena are o adncime de 3,0-30,0 m, o l\]ime de 8,0-50,0 m,

colectnd o cantitate foarte mare de ap\ [i sol [i afecteaz\ o suprafa]\ mai mare de
teren.

Pentru prevenirea [i combaterea procesului de eroziune trebuie luate

m\suri cu scopul de a crea condi]iile necesare cre[terii unui covor ierbos, capabil
s\ protejeze solul.

a. Prevenirea eroziunii pe paji[ti se poate face prin m\suri tehnico-

organizatorice [i lucr\ri de `ngrijire.

- M\surile tehnico-organizatorice constau `n sistematizarea fondului

pastoral prin organizarea p\[unatului ra]ional, evitarea supra`nc\rc\rii

p\[unii cu animale [i a p\[unatului pe timp umed, reducerea drumurilor pe
paji[te, respectarea timpului de p\[unat [i a repausului necesar refacerii
covorului ierbos.

- Lucr\rile de `ngrijire curente pe paji[ti se refer\ la nivelarea

mu[uroaielor, `mpr\[tierea dejec]iilor l\sate de animale, amplasarea corect\ a

locurilor de odihn\ pentru animale, repararea construc]iilor pastorale etc. .

b. Combaterea eroziunii solului pe paji[ti se face prin lucr\ri propriu-

zise, care au drept scop crearea condi]iilor cre[terii unui covor vegetal, capabil s\
protejeze solul.

Lucr\rile antierozionale se clasific\ `n trei grupe:

1.

lucr\ri de re]inere/evacuare a surplusului de ap\;

2.

lucr\ri de combatere a eroziunii [i de stabilizare a solului prin

planta]ii silvice;

3.

1. Lucr\ri de re]inere sau evacuare a surplusului de ap\

lucr\ri speciale pe oga[e [i ravene.

Re]inerea apei din precipita]ii se impune mai ales pe paji[tile

permanente din zonele de step\ [i silvostep\, iar pe paji[tile temporare, mai ales
`n anul I de vegeta]ie, pentru a evita sp\larea solului [i a semin]elor folosite la
sem\nat.

Evacuarea surplusului de ap\ de pe paji[tile situate pe pante se face

numai `n zonele cu exces de umiditate.

lucr\ri:
- Br\zduirea, const\ `n trasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea

apei `n sol, provenit\ din precipita]ii sau din topirea z\pezii [i a reduce scurgerile
de suprafa]\.

se recomand\ pe versan]ii cu profil drept [i pe pante < 25%.

adncime de 20-25 cm; la distan]a de 3-8 m, cu plugul special cu

corman\ dubl\, pe direc]ia curbelor de nivel;

pot fi continui sau `ntrerupte.

Br\zduirile se pot face toamna [i prim\vara devreme;

prin aplicarea acestei lucr\ri- scurgerile de suprafa]\ se reduc cu 90%, se

`mbun\t\]e[te regimul apei din sol, iar produc]ia se m\re[te cu circa 20-30%.

- Gropile f\cute cu t\v\lugul cu col]i contribuie la re]inerea apei [i

prezint\ avantajul c\ nu se deformeaz\ suprafa]a solului [i nici nu se reduce

suprafa]a acoperit\ cu vegeta]ie.

Lucrarea se face cu un t\v\lug de 5 t greutate, lung de 2,4 m [i cu diam.

de 0,9 m, prev\zut cu trei rnduri de col]i (fiecare rnd cu 5 col]i), f\cnd un

num\r de 7500 gropi/ha.

- Scarificarea const\ `n efectuarea, pe curbele de nivel, a unor [an]uri

`nguste, cu ajutorul unui cu]it special (scarificator), la diferite adncimi, pentru a

permite infiltrarea apei `n sol [i a preveni eroziunea.

Scarificarea se face la adncimea de 55-60 cm, la intervale de 2,5-5 m [i

completat\ cu fertilizare [i supra`ns\mn]are;

- Valurile de p\mnt reprezint\ coame sau spin\ri (digule]e) dispuse

paralel sau sub un unghi ascu]it fa]\ de curbele de nivel, avnd `n amonte un [an]
cu baza larg\.

Dup\ `nclinarea axului longitudinal, valurile de p\mnt pot fi orizontale

sau `nclinate.

Valurile orizontale se construiesc `n regiuni secetoase, pe versan]i lungi,

pe terenuri f\r\ alunec\ri [i soluri cu textur\ luto-argiloas\, f\r\ subsol nisipos.

Valurile `nclinate au rol de interceptare a apei de scurgere [i evacuarea ei

c\tre un debu[eu, cu scopul reducerii scurgerii de suprafa]\ [i evit\rii sp\l\rii

solului. ~nclinarea pe axul longitudinal este de 0,3-0,5%, `nct s\ nu declan[eze
eroziunea solului, iar apa s\ fie evacuat\.

Distan]a dintre valuri se calculeaz\ `n func]ie de volumul de ap\ ce trebuie

re]inut [i de volumul de ap\ ce se scurge de pe 1 m2 de teren deservit de val; intre

30-50 m.

Canalele de coast\ au rolul de a re]ine total sau par]ial apa de

scurgere de pe versan]i. Ele se fac pe terenurile cu pant\ uniform\ [i f\r\ rigole

sau oga[e.

Ca [i valurile de p\mnt, canalele de coast\ sunt de dou\ feluri: orizontale

[i `nclinate.

Canalele orizontale sau de nivel se fac paralel cu curbele de nivel, rolul lor

fiind re]inerea `n totalitate a apei ce se scurge pe versan]i.

Solul s\ nu prezinte fenomene de alunecare [i panta s\ nu dep\[easc\ 20-

25% pe p\[uni [i 35% pe fne]e.

Canalele de coast\ `nclinate au rolul de a elimina apa din precipita]ii [i se

construiesc la vrful oga[elor [i ravenelor active. Apa colectat\ este condus\ c\tre
un debu[eu natural.

2. Lucr\ri de combatere a eroziunii [i de stabilizare a solului prin

planta]ii silvice

Vegeta]ia forestier\ re]ine prin frunze [i ramuri, pn\ la 70% din

apa de precipita]ii, iar restul de 30% cade pe sol sau pe litiera care se formeaz\ [i
se infiltreaz\ `n sol.

Sistemul radicular al speciilor forestiere permite fixarea solului, dndu-i o

stabilitate mai mare la eroziune, faciliteaz\ infiltrarea apei `n sol [i creaz\ condi]ii
favorabile de dezvoltare a vegeta]iei ierboase.

speciile silvice reduc viteza vntului, insola]ia, evapotranspira]ia, re]in

z\pada etc. .

Vegeta]ie forestier\: perdele antierozionale [i planta]ii silvice `n masiv.

- Perdelele antierozionale `mbun\t\]esc condi]iile de microclimat, au un

rol important `n prevenirea [i combaterea eroziunii, fiind [i o metod\ de

delimitare a parcelelor pe paji[ti [i de producere a materialului lemnos.

pe versan]i cu pante >18-20%, cu lungimea de peste 200 m, mai ales

pe paji[tile din zonele de step\ [i silvostep\, au rolul de a re]ine o parte din apa
provenit\ din scurgerile de suprafa]\ de pe terenurile din amonte, de re]inere a
z\pezii, de mic[orare a vitezei vntului, constituind [i un ad\post contra
insola]iei.

se amplaseaz\ pe curbele de nivel, la distan]a de 150-500 m, `n func]ie

de pant\, de gradul de eroziune, l\]imea lor fiind de 10-20 m.

Specii silvice folosite: Quercus robur (stejar), Q. peduculiflora (stejar

brum\riu), Robinia pseudacacia (salcm), Acer tataricum (ar]ar t\t\resc), A.

campestre (jugastru), A. platanoides (paltin de cmp);

pe rndurile din interiorul perdelei se pot planta: Ligustrum vulgare

(lemn cinesc), Cornus mas (corn);

pe rndurile exterioare se recomand\: Gleditschia triacathos

(gl\di]\), Hippophae rhamnoides (c\tin\ alb\), Crataegus monogyna (p\ducel).

Distan]a dintre rnduri de 1,0-1,5 m, iar pe rnd `ntre puie]i, de 0,75-

1,0 m.

Planta]iile silvice `n masiv se recomand\ a fi `nfiin]ate pe suprafe]ele

ocupate de oga[e [i ravene active, sau pe cele puternic erodate [i cu pante mari,
care nu pot fi `nierbate.

Se fac cu acelea[i specii [i la acelea[i distan]e, cu recomandarea ca pe

malurile ravenelor [i oga[elor, dispunerea gropilor de plantare a puie]ilor s\ fie `n

chinconz.

3. Lucr\ri speciale pe oga[e [i ravene

~n cazul `n care nu se pot face lucr\ri de nivelare a oga[elor [i ravenelor,

pentru combaterea eroziunii de adncime se fac lucr\ri speciale, care se refer\ la:
cleionaje,

praguri,

baraje,

fascinaje,

garnisaje,

g\rdule]e.

Cleionajele sunt lucr\ri transversale, dispuse pe albie, f\cute din garduri

de nuiele, `n treimea superioar\ [i mijlocie a oga[elor [i ravenelor active.

Gardurile de nuiele pot fi pe un singur rnd - cleionaje simple, sau pe dou\

rnduri - cleionaje duble, avnd `n\l]imea de 0,5-1,0 m, iar distan]a dintre garduri
se alege `n a[a fel, `nct partea superioar\ a gardului din aval s\ fie la nivelul bazei
gardului din amonte.

Fascinajele sunt lucr\ri asem\n\toare cu cleionajele, dispuse tot

transversal pe albia oga[elor sau ravenelor, pe solurile cu textur\ u[oar\ [i

constau `n construirea unor leg\turi de nuiele de 20-30 cm, `n diametru, legate
cu srm\ la distan]a de 40-50 cm care se fixeaz\ cu pari, prev\zu]i cu un crlig [i
b\tu]i `n p\mnt pn\ la 1 m adncime.

Pragurile [i barajele sunt lucr\ri dispuse transversal pe firul albiei, `n

partea mijlocie [i inferioar\ a oga[elor [i ravenelor.

Pragurile au o `n\l]ime de <1,5 m, iar barajele au `n\l]imea de >1,5 m, cu

rolul de a consolida albia [i de a re]ine aluviunile.

Aceste lucr\ri se fac din piatr\ sau beton, dimensionarea lor se face pe baza

calculelor hidrologice, de stabilitate.

Garnisajele sunt `ngr\diri de crengi sau un strat de nuiele, rezultate `n

urma defri[\rilor, care se a[eaz\ `n lungul albiei oga[elor sau ravenelor, formnd o
c\ptu[ire `nalt\ de 50 cm.

Fixarea materialului folosit se face cu ajutorul unor pr\jini transversale,

prinse pe pari b\tu]i la o adncime de cca 1 m.

Garnisajele favorizeaz\ colmatarea, fere[te albia de eroziune, iar pe

materialul colmatat se pot face plant\ri cu buta[i de salcie, anin etc.

G\rdule]ele se construiesc pe malurile ravenelor, din pari de esen]\ tare

(stejar, salcm), lungi de 1 m, gro[i de 8-10 cm, care se bat `n p\mnt 50-60 cm,
distan]a dintre ei fiind de 40-50 cm, apoi se `mpletesc cu nuiele pe toat\ `n\l]imea;

se amplaseaz\ pe curbele de nivel `n [iruri continui sau `ntrerupte. Dup\

execu]ia g\rdule]elor, terenul se `ns\mn]eaz\ cu ierburi perene.

9. Supra`ns\mn]area

Reprezint\ cea de a doua m\sur\ tehnologic\ de baz\, dup\

fertilizare, pentru sporirea produc]iei [i `mbun\t\]irea valorii furajului ob]inut.

Supra`ns\mn]area se face pe paji[tile permanente cu grad redus de

acoperire cu vegeta]ie ierbos\, precum [i la cele cu compozi]ie floristic\

necorespunz\toare, `n special cu procent redus de leguminoase, `n condi]iile
men]inerii covorului vegetal existent.

Supra`ns\mn]area este obligatorie pe paji[tile fertilizate prin trlire,

pe cele la care s-au f\cut lucr\ri tehnico-culturale simple sau complexe

(combaterea

buruienilor,

`ndep\rtarea

vegeta]iei

lemnoase,

distrugerea

mu[uroaielor, combaterea eroziunii) [i pentru prelungirea duratei de folosire a

paji[tilor temporare.

Reu[ita instal\rii speciilor prin supra`ns\mn]are este `n mare m\sur\

legat\ de diminuarea capacit\]ii de concuren]\ a vegeta]iei existente; crearea

condi]iilor pentru instalarea noilor specii;

se realizeaz\ `nainte de sem\nat: prin p\[unat ras, cu `nc\rc\tur\ mare

de animale, cur\]irea vegeta]iei ct mai aproape de sol cu ma[ini de cur\]at ori

cosit paji[tea, sau prin erbicidare cu Gramoxone 5 l/ha, care `ntrerupe temporar
(2-3 s\pt\mni) vegeta]ia paji[tilor .

~n func]ie de relief, supra`ns\mn]area paji[tilor se poate face:

mecanizat sau manual.

rezultate bune se ob]in cu ma[ina combinat\ de prelucrat `n rnduri [i

sem\nat MCR-2,5, `n agregat cu tractor de 60-100 CP pe ro]i sau pe [enile, pe

teren f\r\ denivel\ri.

Ma[ina prelucreaz\ vegeta]ia [i solul `n rnduri de 3 cm l\]ime [i

introduce s\mn]a `n rndul prelucrat. Distan]a dintre rnduri este de 12,5 cm;

pe terenuri `n pant\ sem\natul se face pe curbele de nivel.

Pe suprafe]e denivelate, unde nu se poate folosi ma[ina MCR-2,5,

preg\tirea solului se face cu grapa cu col]i sau cu grapa cu discuri, `n func]ie de

gradul de tasare, urmat\ de `ns\mn]area cu sem\n\toarea universal\ [i tasarea cu
t\v\lugul inelar prev\zut cu greut\]i suplimentare.

Supra`ns\mn]area manual\ este indicat\ pe pante inaccesibile

sistemei actuale de ma[ini sau pe suprafe]e izolate, unde s-au aplicat `n prealabil
diferite lucr\ri tehnico-culturale.

Preg\tirea terenului se face prin mobilizarea superficial\ cu grapa cu

trac]iune animal\ sau greblatul vetrelor, mu[uroaielor, etc. Dup\ sem\natul

manual, semin]ele se `ncorporeaz\ `n sol prin trecere cu turme de ovine.

Pentru supra`ns\mn]are se folosesc amestecuri de ierburi adecvate

condi]iilor sta]ionale [i modului de folosire.

norma de s\mn]\ se diminueaz\ cu 25-50%, conform propor]iei vetrelor

de supra`ns\mn]at fa]\ de suprafa]a total\ a paji[tii.

Epoca optim\ de efectuare a supra`ns\mn]\rii este prim\vara

devreme, cnd temperatura nu coboar\ sub 00C, solul are rezerv\ suficient\ de
ap\ [i vegeta]ia existent\ face concuren]a redus\ instal\rii noilor plante.

Semin]ele se introduc `n sol la adncimea de 1,5-2 cm.

Fertilizarea, `n anul supra`ns\mn]\rii, se face cu 60 P2O5 kg/ha [i 60

K2O kg/ha. Azotul se folose[te `n doze reduse, 40-50 kg/ha N [i se aplic\ dup\
r\s\rirea tinerelor plante, iar dac\ vegeta]ia veche s-a `n\l]at, dup\ cosirea
acesteia.
~n primul an de la supra`ns\mn]are paji[tea se folose[te numai ca

fnea]\.

B. Lucr\ri radicale
- refacerea radical\ a paji[tilor permanente degradate [i `mbun\t\]irea prin
lucr\ri de suprafa]\ - nu se exclud, ci se completeaz\ reciproc, func]ie de
condi]iile sta]ionale
- lucr\rile radicale se aplic\ pe paji[tile aflate `ntr-un stadiu avansat de
degradare (acoperire cu vegeta]ie <50-60%, ponderea buruienilor >30%,
mu[uroaie >30% etc.)
- constau `n `nfiin]area de paji[ti temporare

TEME :
1. Preciza]i particularit\]ile [i efectele aplic\rii `ngr\[\mintelor pe paji[ti.
2. Descrie]i principalele lucr\ri de combatere a eroziunii solului pe paji[ti.
3. Care sunt principalele procedee de eliminare a excesului de umiditate de pe
paji[ti ?

MODULUL 4

~NFIIN}AREA PAJI{TILOR TEMPORARE

Se pot `nfiin]a:

`n locul paji[tilor permanente degradate

`n teren arabil.

1. Paji[ti temporare `nfiin]ate `n locul paji[tilor permanente degradate

se impune o analiz\ foarte am\nun]it\ `n leg\tur\ cu necesitatea [i

condi]iile de `nfiin]are a paji[tilor temporare (vegeta]ie, sol, clim\, relief), `nct

produc]iile realizate s\ fie economice s\ nu se afecteze echilibrul ecologic din
zon\.

1.1. Alegerea terenului

Paji[tile permanente se pot des]eleni pentru transformarea `n paji[ti

temporare, `n situa]iile urm\toare:

- ponderea `n covorul vegetal a plantelor f\r\ valoare furajer\ sau cu

valoare furajer\ slab\ este de >70-80%;

- poten]ialul natural de produc]ie redus (< 4-5 t/ha m.v.) [i de calitate

slab\, capacitatea de p\[unat <0,4-0,5 UVM/ha;

- gradul de acoperire cu vegeta]ie sub 55-65%;

- gradul de acoperire cu mu[uroaie `n]elenite >30%;

- paji[tile de pe terenurile `n pant\, cu o acoperire slab\ a vegeta]iei, pe

care se poate declan[a u[or procesul de eroziune;

- alte situa]ii `n care lucr\rile de suprafa]\ nu dau rezultate bune.

Nu se des]elenesc, indiferent de starea lor fitocenotic\ [i productiv\:

paji[tile situate pe terenuri cu panta > 15-170 (30%);

cele situate `n apropierea oga[elor [i ravenelor;

cele de pe soluri cu stratul arabil sub 10-12 cm grosime [i cu

fragmente de roc\ la suprafa]\;

paji[tile de pe soluri cu apa freatic\ la adncime mic\ (sub 40-50

cm).

Se recomand\ `nfiin]area cu prioritate a paji[tilor temporare `n

regiunile bogate `n precipita]ii (peste 500-550 mm/an) [i cu cerin]ele de mai sus

satisf\cute sau `n condi]ii de irigare.

1.2. Preg\tirea terenului

Prin lucr\rile de preg\tire a terenului se urm\re[te:

distrugerea vechiului covor vegetal

crearea condi]iilor pentru sem\nat.

~nainte de des]elenire, numai unde este cazul, se fac unele lucr\ri

preg\titoare: `ndep\rtarea vegeta]iei lemnoase, a cioatelor [i pietrelor, eliminarea

excesului de umiditate, distrugerea mu[uroaielor `n]elenite, nivelarea terenului.
Preg\tirea terenului

prin mai multe metode `n func]ie de grosimea

stratului de ]elin\, vegeta]ia existent\ [i panta terenului.

Se disting trei metode de baz\:

1.- preg\tirea terenului cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5 cm);

2.- preg\tirea terenului cu mobilizarea medie a solului (5-12 cm);

3.- preg\tirea terenului cu mobilizarea profund\ a solului (20-25 cm).

1. Preg\tirea terenului cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5 cm).

a. Metoda se poate aplica pe suprafe]ele unde vegeta]ia existent\ a fost
distrus\ cu un erbicid de contact, de tip Gramaxone (Paraquat) 5-10 l/ha `n 600800 l ap\, sau cu ac]iune sistemic\ de tip Roundup (Glyphosate), 5-7 l/ha `n 200500 l ap\.

-tratamentul

vara sau toamna, cnd plantele sunt `n plin proces de

cre[tere [i au `n\l]imea de 15-20 cm (se evit\ perioadele cu secet\).

b.

La circa 2-3 s\pt\mni dup\ erbicidare se lucreaz\ terenul cu ma[ina

combinat\ MCR 2,5 sau freza de tip Rotaseeder,

Tehnologia se poate aplica pe toate tipurile de paji[ti, dar mai ales unde nu

se poate face des]elenirea (strat arabil sub]ire, pant\ mare, soluri predispuse la
eroziune etc.).

c.

sem\natul direct, f\r\ o lucrare de des]elenire, poate avea un e[ec

par]ial sau chiar total, datorit\ atacului de boli [i d\un\tori, fitotoxinelor

provenite de la materia organic\ `n descompunere sau a eventualelor reziduuri de
la erbicide, performan]elor sem\n\torilor, condi]iilor climatice.

Pe paji[tile cu pante mari (>30%), cu vegeta]ie r\rit\, supuse eroziunii, se

recomand\ lucrarea superficial\ cu grapa cu col]i tras\ de animale, f\cut\

prim\vara devreme, pentru a favoriza `ncorporarea semin]elor `n sol.

2. Preg\tirea terenului cu mobilizarea medie a solului.

se folosesc grape cu discuri sau freze pentru paji[ti. Folosirea frezei se

recomand\ pe paji[tile bine `n]elenite, f\r\ pietre, cioate sau vegeta]ie lemnoas\ [i
f\r\ denivel\ri .

cu freza se efectueaz\ una sau dou\ treceri [i nu mai sunt necesare

alte lucr\ri pentru preg\tirea patului germinativ.

La folosirea frezelor combinate, sem\natul se face concomitent cu

preg\tirea terenului.

lucrarea cu freza necesit\ un consum ridicat de combustibil comparativ

cu plugul, utilizndu-se numai `n situa]ii bine justificate economic.

pe paji[tile cu stratul de ]elin\ mai sub]ire, afectate de forme ale

eroziunii de suprafa]\, preg\tirea terenului se poate face prin 2-3 lucr\ri, cu grapa
cu discuri `n sensuri diferite. Astfel, se mobilizeaz\ solul pe ad. de 10-14 cm,
suficient\ pentru sem\nat.

Pe terenurile situate `n pant\, lucr\rile se fac paralel cu curbele de

nivel, admi]ndu-se abateri de 2-3% pe distan]e lungi [i de pn\ la 5% pe distan]e

< de 200 m.

Pe versan]i lungi, cu panta >20%, se recomand\ preg\tirea terenului `n

benzi cu l\]imea de 15-30 m, care alterneaz\ cu benzi de aceea[i l\]ime

nelucrate.

3. Preg\tirea terenului cu mobilizare profund\ a solului.

Lucrarea se face cu plugul, la 20-25 cm adncime, `n raport cu

grosimea stratului arabil.

pe paji[tile cu strat gros de ]elin\, pentru a ob]ine o ar\tur\ de bun\

calitate, lucrarea trebuie s\ fie precedat\ de prelucrarea ]elinei prin 1-2 treceri
cu grapa cu discuri, `n sensuri diferite.

odat\ cu ar\tura se `ncorporeaz\ [i `ngr\[\minte organice, amendamentele,

precum [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu.

epoca optim\

toamna, urmnd ca `n prim\var\ s\ se fac\ preg\tirea

patului germinativ [i sem\natul.

~n regiunile mai bogate `n precipita]ii sau `n condi]ii de irigare,

des]elenirea se poate face dup\ 1-2 cicluri de p\[unat sau prima coas\ pentru
fn, apoi sem\natul, `nct la venirea `nghe]urilor noul covor vegetal s\ fie bine
`ncheiat.

O aten]ie deosebit\

nivelarea terenului, deoarece adncimea de

`ncorporare a semin]elor de ierburi perene este foarte mic\ (max.2,5-3 cm)

1.3. Culturile premerg\toare

~n func]ie de calitatea patului germinativ, ma[inile folosite la sem\nat [i

tehnologia utilizat\, paji[tile temporare se pot `nfiin]a:

direct dup\ des]elenire (regenerarea rapid\)

dup\ 1-2 ani, timp `n care terenul se cultiv\ cu culturi anuale furajere:

porumb siloz sau mas\ verde, sfecl\ furajer\, gulie furajer\, varz\ furajer\, cartof,
raigras aristat, borceaguri, ov\z mas\ verde etc

1.4. Fertilizarea de baz\ [i aplicarea amendamentelor

Paji[tile temporare, prin produc]iile ridicate pe care le realizeaz\, sunt

mari consumatoare de elemente nutritive din sol.

pentru o nutri]ie echilibrat\ a plantelor, solul trebuie s\ con]in\: 35-44 ppm

PAL (8-10 mg P2O5 mobil la 100 g sol) [i 100-125 ppm KAL (12-15 mg K2O
mobil la 100 g sol).

Paji[tile temporare dau rezultate bune [i de calitate cnd reac]ia solului

este neutr\ sau slab acid\ (pH = 5,8-6,8).

se recomand\ folosirea amendamentelor pe solurile cu un pH < 5,2 [i

con]inutul `n Al mobil >100 ppm (10 mg Al /100 g sol), pentru a evita dezvoltarea
plantelor nevaloroase, rezistente la aciditate .

paji[tile temporare, `n compara]ie cu cele permanente, valorific\ mai

eficient `ngr\[\mintele organice, cele chimice mai greu solubile [i amendamentele,

deoarece pot fi `ncorporate `n sol odat\ cu des]elenirea sau cu lucr\rile de
preg\tire a patului germinativ.

Dozele de `ngr\[\minte `n func]ie de con]inutul solului `n elemente

nutritive, de zon\ [i de materialul biologic folosit la sem\nat.

Se recomand\: - doze de 30-60 kg P2O5, 40-60 K2O, 70-120 kg/ha N - la

folosirea amestecurilor numai din graminee ;

- doze < de azot, 40-60 kg/ha, la cele formate din graminee [i

leguminoase perene.

Pe solurile acide cu pH <5,2 se impune aplicarea amendamentelor `nainte

de des]elenire, `n doze de 4-5 t/ha CaO (7-9 t/ha CaCO3).

Pentru `nfiin]area paji[tilor temporare se recomand\ folosirea

gunoiului de grajd bine fermentat `n doze de 20-40 t/ha.

1.5. Specii [i soiuri folosite la `nfiin]area paji[tilor temporare

La `nfiin]area paji[tilor temporare se utilizeaz\:

- amestecuri alc\tuite din specii de graminee [i leguminoase perene

valoroase;

- graminee `n cultur\ pur\;

- amestecuri formate numai din graminee.

~n ]ara noastr\, cele mai r\spndite specii `n cultur\ sunt: Dactylis

glomerata, Festuca pratensis, Lolium perenne, Phleum pratense, Bromus

inermis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, dintre graminee;

Trifolium repens, Medicago sativa, Trifolium pratense, Lotus

corniculatus, Onobrychis viciifolia, dintre leguminoase.

1.6. Alc\tuirea amestecurilor de graminee [i leguminoase perene

cele mai valoroase paji[ti se realizeaz\ cnd se folosesc amestecuri de

graminee [i leguminoase perene, acestea prezentnd numeroase avantaje:

1- productivitate ridicat\;

2- produc]iile sunt mai uniform repartizate `n timpul perioadei de

vegeta]ie;

3- calitate superioar\ a furajului;

4- realizarea unui furaj echilibrat `n glucide [i proteine, dnd

posibilitatea conserv\rii acestuia `n bune condi]ii sub form\ de siloz sau semisiloz;

5- folosirea unor cantit\]i reduse de `ngr\[\minte cu N.

s-a constatat c\ Medicago sativa aduce un aport de circa 5 kg/ha N,

Trifolium repens de 3 kg/ha N , pentru fiecare procent de participare `n amestec,

la o pondere de 50%, respectiv 55% din covorul vegetal.

avantajele enumerate cnd leguminoasele au o pondere `n covorul

vegetal de minim 10-15%.

Alc\tuirea amestecurilor una din cele mai importante lucr\ri din

tehnologia de `nfiin]are a paji[tilor temporare.

~n vederea alc\tuirii amestecurilor de graminee [i leguminoase perene se

parcurg succesiv mai multe etape de lucru:

1- Stabilirea duratei [i a modului de folosire a paji[tilor temporare.

~n func]ie de durata de folosire, paji[tile temporare se `mpart `n trei

categorii:

- paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire (2-3 ani);

- paji[ti cu durat\ medie de folosire (4-6 ani);

- paji[ti cu durat\ lung\ de folosire (> 6 ani).

~n ceea ce prive[te modul de folosire, paji[tile de scurt\ durat\ se

folosesc numai prin cosit, cele cu durat\ medie prin cosit sau mixt, iar cele cu
durat\ lung\ prin p\[unat sau mixt.
2. -Stabilirea num\rului de specii din cadrul amestecurilor

~n general, num\rul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare

este mult mai mic dect cel de pe paji[tile permanente [i se stabile[te `n func]ie de
durata de folosire proiectat\ [i de intensitatea sistemului de cultur\.

pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii, pentru

cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii, iar pentru paji[tile cu
durat\ lung\ de folosire 4-6 specii.

~n cazul aplic\rii tehnologiilor intensive de cultivare num\rul speciilor din

amestecurile pentru paji[ti cu durat\ lung\ de folosire se reduce la 3-4.

Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar

cele alc\tuite din peste 3 specii poart\ denumirea de amestecuri complexe.

~n general, pentru fne]e se recomand\ amestecuri simple, iar pentru

p\[uni [i folosire mixt\, amestecuri complexe.

Din num\rul total de specii utilizate `n amestec, 1-2 specii trebuie s\ fie

leguminoase.
3. Stabilirea num\rului de specii din cadrul amestecurilor

~n general, num\rul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare

este mult mai mic dect cel de pe paji[tile permanente [i se stabile[te `n func]ie de
durata de folosire proiectat\ [i de intensitatea sistemului de cultur\.

pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii, pentru

cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii, iar pentru paji[tile cu
durat\ lung\ de folosire 4-6 specii.

~n cazul aplic\rii tehnologiilor intensive de cultivare num\rul speciilor din

amestecurile pentru paji[ti cu durat\ lung\ de folosire se reduce la 3-4.

Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar

cele alc\tuite din peste 3 specii poart\ denumirea de amestecuri complexe.

~n general, pentru fne]e se recomand\ amestecuri simple, iar pentru

p\[uni [i folosire mixt\, amestecuri complexe.

Din num\rul total de specii utilizate `n amestec, 1-2 specii trebuie s\ fie

leguminoase.
4. Stabilirea propor]iei gramineelor [i leguminoaselor `n cadrul
amestecurilor.

func]ie de durata [i modul de folosire a paji[tilor, precum [i de

particularit\]ile biologice ale speciilor componente.

`n amestecurile cu durat\ scurt\ de folosire, leguminoasele au o pondere

ridicat\; pe m\sur\ ce se m\re[te durata de folosire a paji[tii proiectate, se

diminueaz\ procentul de participare al leguminoaselor [i cre[te cel al gramineelor

din amestec.

~n amestecurile destinate folosirii prin p\[unat, ponderea cea mai mare o au

gramineele, la folosirea prin cosit, leguminoasele, iar la folosirea `n regim mixt

propor]iile sunt asem\n\toare cu cele de la folosirea ca p\[une, dar predomin\
speciile cu talie `nalt\.

Amestecurile cu o pondere ridicat\ a leguminoaselor ofer\ un furaj de

calitate superioar\ [i necesit\ doze mai mici de `ngr\[\minte cu azot.

5. Alegerea speciilor [i stabilirea ponderii a fiec\rei specii `n amestec

Alegerea speciilor se face `n func]ie de condi]iile naturale ale zonei, durata

[i mai ales modul de folosire, ritmul de dezvoltare [i vivacitatea speciilor

respective.

~n cadrul fiec\rei grupe de plante, procentul de participare `n amestec al

fiec\rei specii se stabile[te `n func]ie de valoarea economic\ a speciei,

adaptabilitatea la condi]iile pedoclimatice, pretabilitatea la modul de folosire
stabilit [i de direc]ia de evolu]ie dorit\ a viitorului covor vegetal (dominan]a uneia
sau alteia din speciile folosite `n amestec).
6. Calculul cantit\]ii de s\mn]\

Calculul cantit\]ii de s\mn]\ se face pentru fiecare specie din amestec pe

baza urm\toarelor elemente:

- cantitatea de s\mn]\ `n cultur\ pur\ (kg/ha) la valoarea util\ de

100% (N);

- procentul de participare `n amestec (p);

- procentul de s\mn]\ util\ (S.U.).

Cantitatea de s\mn]\ `n cultur\ pur\ (N) la valoarea util\ de 100% s-a

calculat pe baza densit\]ii de sem\nat [i a masei a 1000 de boabe (MMB).

Cunoscnd elementele amintite mai sus, cantitatea de s\mn]\ pentru

fiecare specie (Q) se determin\ cu rela]ia:

Q (kg/ha) = (pxN)/SU

Cantitatea se s\mn]\ rezult\ din calcul se corecteaz\ `n func]ie de

capacitatea de concuren]\ a speciilor din amestec, separat `n cadrul fiec\reia din

cele dou\ grupe de plante [i apoi, dac\ este cazul, `n func]ie de condi]iile de
cultivare.

Prin `nsumarea cantit\]ilor de semin]e corectate, de la speciile din amestec,

rezult\ cantitatea de s\mm]\ amestec necesar\ pentru un hectar, pe baza c\reia

se fac reglajul ma[inii de sem\nat [i planul de aprovizionare pentru suprafa]a

proiectat\.
1.7. S\mn]a [i sem\natul

Sem\natul rol major `n realizarea unei paji[ti temporare corespunz\toare.

La sem\nat trebuie s\ se foloseasc\ numai semin]e de calitate, conform

STAS-urilor `n vigoare, certificate de laboratoarele jude]ene de controlul calit\]ii

semin]elor.

Sem\natul amestecurilor de ierburi perene se poate realiza cu sau f\r\

plant\ protectoare.

Sem\natul cu plant\ protectoare se recomand\ `n condi]ii de irigare sau

`n zone cu aport pluviometric ridicat.

se aleg ca plante protectoare, specii cu perioada scurt\ de vegeta]ie cum ar

fi: ov\z, raigras aristat, trifoi persan, borceaguri recoltate pentru mas\ verde
sau chiar soiuri timpurii de cereale pentru boabe, cu o norm\ de sem\nat de pn\
la 50% fa]\ de cultura normal\, pentru a diminua concuren]a dintre acestea [i
vegeta]iei paji[tii.

de asemenea, se impun restric]ii la folosirea erbicidelor [i a

`ngr\[\mintelor.

Epoca de sem\nat

epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd solul premite

intrarea ma[inilor agricole, iar temperatura este constant peste O0C.

Pe terenurile cu umiditate suficient\ sau `n condi]ii de irigare sem\natul se

poate efectua [i la sfr[itul verii `nceputul toamnei, 20 august-10 septembrie `n

regiunile de cmpie [i 1 august-1 septembrie `n regiunile colinare, `nct de la
sem\nat pn\ la `ncetarea vegeta]iei s\ se acumuleze, `n medie, 800-13000C.

Sem\natul de var\-toamn\ asigur\ produc]ii mari [i un covor bine `ncheiat

chiar din anul I.

Metoda de sem\nat

Sem\natul se poate realiza prin mai multe metode ce variaz\ `n func]ie de

configura]ia [i panta terenului, `nsu[irile semin]elor, dotarea tehnic\, prezen]a sau

absen]a plantei protectoare etc.

Pe terenurile plane sau slab `nclinate sem\natul se face `n rnduri distante

la 12,5-15 cm, folosind sem\n\tori universale (SUP-21, SUP-29), de tip Saxonia

sau speciale.

O alt\ metod\, mai pu]in r\spndit\ `n ]ara noastr\, este sem\natul prin

`mpr\[tiere, care se poate face mecanizat, cu sem\n\tori speciale sau universale,

la care se `ndep\rteaz\ tuburile ori manual. ~n acest caz sunt necesare lucr\ri, cu
grapa cu col]i sau cu t\v\lugi inelari, care s\ favorizeze `ncorporarea semin]elor `n
sol.

Pe terenurile cu pante mari, inaccesibile ma[inilor agricole, sem\natul se

face numai manual prin `mpr\[tiere. Pentru a favoriza `ncorporarea semin]elor `n

sol sunt necesare lucr\ri cu grape trase de animale sau trecerea cu o turm\ de
ovine, cnd solul are o umiditate suficient\ `n stratul superficial.

la culturile cu plant\ protectoare de toamn\, amestecurile de semin]e, se

seam\n\ prim\vara, perpendicular pe rndurile acesteia, dup\ o prelucrare

superficial\ a solului cu grapa cu col]i. Cnd planta protectoare este o cultur\ de
prim\var\, sem\natul ierburilor se face dup\ sem\narea plantei protectoare, tot
perpendicular pe rndurile acesteia.

Adncimea de sem\nat

se stabile[te `n func]ie de m\rimea [i forma semin]elor, puterea de

str\batere, textura [i umiditatea solului, variind `ntre 1(1,5) (2,5)3 cm.

Pentru respectarea adncimii - se impune t\v\lugitul `nainte [i dup\

sem\nat, lucr\ri ce sunt eliminate la utilizarea ma[inilor moderne, care efectueaz\

t\v\lugitul odat\ cu sem\natul.
8. Lucr\rile de `ngrijire

aplicarea corect\ [i la timp a lucr\rilor de `ngrijire, mai ales `n anul I,

favorizeaz\ realizarea unui covor vegetal uniform [i bine `ncheiat, premiza

ob]inerii unor produc]ii ridicate.

irigarea de r\s\rire. Aceast\ lucrare este necesar\ dup\ sem\natul de la

sfr[itul verii, dar uneori [i `n prim\verile secetoase

se recomand\ o norm\ de udare de 150-200 m3/ha, ce poate fi repetat\, la

nevoie, dup\ 12-15 zile. ~n acest caz se poate renun]a la t\v\lugitul de dup\
sem\nat.

distrugerea crustei

crusta format\ `n primele zile dup\ sem\nat se poate distruge, pe cale

mecanic\ utiliznd t\v\lugul neted, `nf\[urat cu srm\ ghimpat\, grape cu

col]i `ndrepta]i `n sus sau o grap\ de m\r\cini.

pentru a nu dezr\d\cina tinerele plante `n curs de r\s\rire se impune ca

viteza de `naintare a agregatului s\ fie mic\.

efectul negativ al crustei poate fi `nl\turat [i prin irigare cu o norm\ de

150-200 m3/ha.

Completarea golurilor.

Lucarea se poate efectua fie `n anul `nfiin]\rii paji[tii dac\ se asigur\

condi]iile de umiditate, fie `n prim\vara anului urm\tor.

Cnd suprafe]ele cu goluri sunt mari, opera]iunea se face cu ma[ini de

sem\nat, iar pe suprafe]e reduse se poate face manual. ~nainte de sem\natul

pentru completarea golurilor, dac\ se efectueaz\ `n prim\vara anului urm\tor, se
impune mobilizarea superficial\ a solului cu grapa cu col]i [i dup\ sem\nat
lucrarea cu t\v\lugul.

Combaterea buruienilor

lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie la paji[tile temporare.

Combaterea acestora se poate face pe cale mecanic\ sau chimic\.

Combaterea mecanic\ const\ `n cosirea repetat\ a buruienilor, cu coasa cu

diferite cositori u[oare, `nainte ca acestea s\ fructifice. Cositul se face la `n\l]imea

de 8-10 cm de la sol, `nct speciile sem\nate s\ fie ct mai pu]in afectate..

Pe terenurile cu o `mburuienare puternic\ se recomand\ folosirea

erbicidelor.

pe paji[tile formate numai din graminee perene se pot folosi erbicidele:

Icedin-3 l/ha, Icedin forte-2 l/ha cnd temperatura aerului este de minim 10120C sau Sare de dimetilamin\ (S.D.M.A) 2-3 l/ha, cnd temperatura este de cel
pu]in 150C, `n minimum 200 l ap\.

Tratamentul se face cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, `n gramineele

`nfr\]ite.

Pe paji[tile formate din G. [i L. se recomand\ pentru combaterea

buruienilor dicotiledonate: Aretit, Acetadin, Basagran sau Basagran forte.

Aretitul sau Acetedinul se aplic\ `n cantitate de 5-6 l/ha cnd leguminoasele au 35 frunze. Este indicat ca tratamentul s\ se efectueze pe timp noros sau `n amurgul
zilelor `nsorite pentru a evita apari]ia arsurilor pe frunze. Basagranul, `n doze de
2,5-3 l/ha, se aplic\ fie `n faza de 3-5 frunze trifoliate, fie numai la 1-2 frunze,
cnd gradul de `mburuienare este puternic:

~n cazul infest\rii paji[tilor temporare cu cuscut\, se recomand\

combaterea acesteia din anul `nfiin]\rii culturii cu solu]ii de Reglone sau

Gramaxone `n concentra]ie de 1% sau cu Aretit ori Acetadin `n concentra]ie de 23%.

Tratamentul se face numai pe vetre infestate cnd, dup\ cosit, l\starii

leguminoaselor [i filamentele de cuscut\ au reap\rut, folosind 1 litru solu]ie/m2

suprafa]a tratat\ .

Fertilizarea.

Sistemul de fertilizare este diferen]iat `n func]ie de anul de vegeta]ie al

paji[tii, ponderea leguminoaselor la alc\tuirea covorului vegetal, starea de

fertilitate a solului etc.

~n primul an de vegeta]ie, de regul\, plantele folosesc `ngr\[\mintele

aplicate la preg\tirea patului germinativ [i la fertilizarea de baz\, recomandndu-se

o doz\ de 50 kg/ha N, dup\ coasa I, `n condi]ii de irigare sau de climat umed,
indiferent de structura amestecului.

~n anii urm\tori, fertilizarea se face `n func]ie de ponderea leguminoaselor

`n covorul vegetal [i modul de folosire.

Paji[tile cu < 40% leguminoase, folosite prin p\[unat, vor fi fertilizate cu

100-(120)150 kg/ha N, aplicat `n 3-4 reprize, iar cele cu 40-60% leguminoase,

folosite mixt, cu (60)80-100 kg/ha N, `n 2 frac]ii.

Cnd ponderea leguminoaselor este > 60-70% [i modul de folosire prin

cosit, doza de azot va fi de numai 35-50 kg/ha [i se va aplica prim\vara, `nainte de

pornirea `n vegeta]ie.

~n cazul amestecurilor formate numai din graminee, se recomand\ doze cu

azot de 200-300 kg/ha, aplicate frac]ionat `n 3-5 reprize, func]ie de modul de

folosire.

~n condi]ii de irigare dozele pot fi >, frac]ionarea lor obligatorie.

~ngr\[\mintele cu P [i K se vor aplica func]ie de con]inutul solului `n

aceste elemente, asigurndu-se cte 50-60 kg/ha P2O5 [i 50-60 kg/ha K2O
pentru fiecare an de folosire.

`ngr\[\minte organice : 20-40 t/ha gunoi de grajd sau 150-300 m3/ha glle

(`n 3-5 reprize, cnd este necesar s\ se aplice [i `ngr\[\minte cu fosfor).

Paj.temporare folosite prin p\[unat pot fi fertilizate [i prin trlire.

Irigarea.

`n regiunile secetoase sau cu precipita]ii neuniform repartizate, se impune

irigarea cu o norm\ de udare de 400-600 m3/ha, la intervale de circa 15-20 de zile.

Este indicat ca ud\rile s\ se fac\ la 4-5 zile dup\ cosit sau p\[unat;

Pentru 1 ton\ de substan]\ uscat\, plantele au nevoie de cel pu]in 50 mm

precipita]ii, deci peste 500 mm la o produc]ie de 10 t/ha s.u.

Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin rev\rsare, cu rigole

orizontale sau `nclinate, `n func]ie de panta terenului (max.15-20%).

Din anul II: fertilizare, distrugerea mu[uroaielor, irigare etc.

9. Folosirea paji[tilor temporare

Fa]\ de folosirea paji[tilor permanente, la paji[tile temporare apar cteva

particularit\]i:

`n anul I de vegeta]ie, se recomand\ ca paji[tile temporare, indiferent de

destina]ia lor ulterioar\, s\ fie folosite ca fnea]\, la `nspicarea-`nflorirea

gramineelor [i `nflorirea leguminoaselor, deci ceva mai trziu dect `n ceilal]i ani.

Cnd covorul vegetal este bine `ncheiat, iar solul cu umiditate normal\, se

poate face p\[unatul chiar din anul I, `ncepnd cu ciclul II de vegeta]ie, dar cu o
`nc\rc\tur\ mult mai redus\ [i numai pentru un timp scurt.

~ncepnd cu anul al doilea de vegeta]ie se va aplica modul de folosire

stabilit la `nfiin]area paji[tii.

Pe terenurile cu pante de peste 20% se recomand\ ca paji[tile temporare

s\ fie folosite numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.

10. Refacerea paji[tilor temporare

durata de folosire economic\ a paj. temp. este limitat\.

Dup\ 3-5 ani de folosire covorul vegetal `ncepe s\ se r\reasc\ mai ales prin

dispari]ia treptat\ a leguminoaselor [i la apari]ia de specii nevaloroase. ~n aceste

situa]ii se impune refacerea paji[tilor respective, care se poate realiza prin dou\
procedee: supra`ns\mn]are sau re`ns\mn]are.

Supra`ns\mn]area paji[tilor temporare se face ca [i `n cazul celor

permanente, numai c\ se folose[te ca material de sem\nat mai mult semin]e sau

fructe de leguminoase (lucern\, trifoi, sparcet\);

~n anul supra`ns\mn]\rii se recomand\ fertilizarea cu doze moderate de

azot (50-60 kg/ha) [i folosirea numai prin cosit.

Re`ns\mn]area paji[tilor temporare presupune des]elenirea covorului

vegetal devenit necorespunz\tor, alegndu-se, ca [i `n cazul paji[tilor permanente

degradate, tehnologia cea mai potrivit\ [i apoi sem\narea unui amestec de
graminee [i leguminoase perene..

2. ~nfiin]area paji[tilor temporare `n teren arabil

`n apropierea fermelor zootehnice, pe terenul destinat bazei furajere, dnd

posibilitatea utiliz\rii economice a `ngr\[\mintelor organice [i a produc]iilor

ridicate de fitomas\ care se produc. Ele se pot folosi prin p\[unat, cosit sau mixt,
iar `n cadrul cositului fie pentru mas\ verde administrat\ la iesle, fie pentru fn sau
conservare prin `nsilozare (siloz, semisiloz sau semifn).

Cele mai bune premerg\toare sunt plantele care las\ terenul curat de

buruieni [i permit o bun\ preg\tire a patului germinativ. Sunt indicate plantele

pr\[itoare (porumb boabe, mas\ verde sau siloz, sfecl\, cartof etc.) sau cerealele
pentru boabe ori mas\ verde.

Preg\tirea terenului se face dup\ tehnologiile folosite la plantele cu

semin]e mici, diferen]iat `n func]ie de planta premerg\toare. La sem\natul de

prim\var\ terenul trebuie nivelat `nc\ din toamn\, iar la preg\tirea patului
germinativ, indiferent de epoca de sem\nat, s\ se evite folosirea grapei cu discuri.
Se recomand\ folosirea combinatoarelor `n a c\ror componen]\ sunt [i t\v\lugi
inelari.

Celelalte verigi tehnologice: fertilizarea [i amendamentarea, alc\tuirea

amestecurilor, sem\natul, lucr\rile de `ngrijire, sunt asem\n\toare cu cele de la

`nfiin]area paji[tilor temporare `n locul paji[tilor permanente degradate, numai c\
la fertilizare se pot folosi mai mult `ngr\[\mintele organice (gunoi de grajd 40-60
t/ha; glle, 150-200 hl/ha; compost, 30-40 t/ha urin\.

TEME :
1. Enumera]i etapele de lucru pentru alc\tuirea amestecurilor de graminee [i
leguminoase perene.
2. Alc\tui]i un amestec pentru `nfiin]area unei paji[ti temporare `n suprafa]\
de 10 ha, folosire prin p\[unat, etajul forestier, teren slab `nclinat, semin]e din
clasa a II-a de calitate.
3. Enumera]i lucr\rile de `ngrijire a paji[tilor temporare din anul I.

MODULUL 5

FOLOSIREA PAJI{TILOR

FOLOSIREA PAJI{TILOR PRIN P|{UNAT

1. Importan]a p\[unilor [i a nutre]ului verde `n hrana animalelor

Iarba de pe p\[uni - furaj complet, echilibrat, constituind cea mai ieftin\

surs\ de furaje pentru animale `n timpul perioadei de vegeta]ie (150-180 zile).

Valoarea furajer\ deosebit\ a ierbii de pe p\[uni:

- plantele sunt consumate `n stadiu tn\r, cnd au un con]inut foarte ridicat

`n substan]e nutritive, vitamine, s\ruri minerale [i `nsu[iri organoleptice

superioare;

- digestibilitatea subst. organice- 70-80%, superioar\ fnului;

- 100 kg s.u. = 6,5-10 kg PD [i 65-100 UN, precum [i de circa 5-10 ori

mai mult caroten dect fnul preg\tit din aceea[i iarb\.

valoarea nutritiv\ a plantelor de pe p\[une este foarte mult influen]at\ de

momentul cnd are loc folosirea.

- animalele crescute pe p\[une nu se `mboln\vesc de rahitism datorit\

form\rii vitaminei D, antirahitice, care influen]eaz\ asimilarea calciului [i

fosforului.

- masa verde a p\[unilor reprezint\ circa 40% din totalul anual de furaje

inclus `n balan]a furajer\.

2. Particularit\]ile cre[terii [i consumului plantelor de pe p\[uni

Ritmul de cre[tere sau viteza de cre[tere - reprezint\ dinamica acumul\rii

zilnice de substan]\ uscat\ `n plante.

Se exprim\ prin:

cre[terea medie zilnic\ `n `n\l]ime;

sporul mediu zilnic de s.u. pe hectar.

Ritmul de cre[tere este o `nsu[ire de specie [i soi, fiind influen]at de

condi]iile de vegeta]ie, starea de `ntre]inere [i modul de folosire a p\[unii.

~n regiunile cu 600 mm precipita]ii anual:

-soiurile precoce de graminee perene au ritmul de cre[tere `n `n\l]ime, la

prima folosire, de peste 1 cm/zi, `ncepnd cu fenofaza `n care apexul are 4-6 cm,

-soiurile tardive au acest ritm (1 cm/zi) de la `n\l]imea de 8-10 cm a

apexului.

Sporul mediu zilnic de substan]\ uscat\ pn\ la apari]ia inflorescen]ei:

- 80-100 kg/ha, la soiurile timpurii

- 60-80 kg/ha, la cele tardive.

Ritmul de cre[tere constituie elementul pe baza c\ruia se poate stabili

precis momentul `nceperii p\[unatului [i durata necesar\ refacerii plantelor dup\

p\[unat.

Perioada dintre dou\ folosiri consecutive poart\ denumirea de durata

ciclului de p\[unat.

~n condi]iile din ]ara noastr\ durata medie a ciclului de p\[unat este de 30-

40 zile `n regiunile secetoase [i de 25-35 zile `n zonele mai bogate `n precipita]ii

sau `n condi]ii de irigare.

Durata ciclului de p\[unat nu este constant\ pe parcursul perioadei de

vegeta]ie.

Indiferent de tehnica [i metoda de p\[unat, gradul de consum al produc]iei

p\[unilor nu ajunge la 100%, datorit\ calit\]ii diferite a speciilor care formeaz\

vegeta]ia [i particularit\]ilor de nutri]ie a animalelor.

3. Sisteme de p\[unat

p\[unatul liber, nera]ional, nesistematic

p\[unatul `n front

p\[unatul sistematic, ra]ional, pe parcele, por]ionat

p\[unatul dozat

p\[unatul `n f[ii sau cu por]ia

1. P\[unatul liber

animalele umbl\ libere pe toat\ suprafa]a p\[unii, `ncepnd de prim\vara

timpuriu [i pn\ toamna trziu.

nu se calculeaz\ num\rul de animale care p\[uneaz\ pe unitatea de

suprafa]\ (supra`nc\rcate cu animale).

P\[unatul liber prezint\ numeroase dezavantaje:

-`nr\ut\]irea compozi]iei floristice a p\[unii datorit\ p\[un\rii repetate a

plantelor valoroase [i neconsum\rii pl. nevaloroase;

-distrugerea stratului de ]elin\ datorit\ unei `nc\rc\ri mari cu animale,

favoriznd declan[area eroziunii pe pante;

-tasarea [i denivelarea solului datorit\ c\lcatului animalelor, mai ales cnd

p\[unatul se face pe timp umed;

-lucr\rile de `ngrijire se fac cu mari dificult\]i datorit\ prezen]ei

permanente a animalelor pe p\[une;

-posibilitatea `mboln\virii animalelor de parazitoze, etc. .

2. P\[unatul `n front

Reprezint\ o variant\ `mbun\t\]it\ a p\[unatului liber- animalelor li se

asigur\ frontul de p\[unat numai pe o anumit\ por]iune din suprafa]a p\[unii; sunt
dirijate s\ `nainteze `n mod treptat, de c\tre p\stori;

P\[unatul `n front elimin\ o parte din neajunsurile p\[unatului liber.

3. P\[unatul ra]ional

Acest sistem const\ `n `mp\r]irea p\[unii `n mai multe parcele sau

tarlale, pe care animalele vor p\[una prin rota]ie, `ntr-o anumit\ succesiune, de
mai multe ori `n cursul unui sezon de vegeta]ie.

P\[unatul pe parcele reprezint\ un sistem modern de p\[unat, fiind

cunoscut [i sub denumirea de p\[unat rota]ional sau sistematic, deoarece `nl\tur\

neajunsurile p\[unatului liber [i este o form\ intensiv\ de folosire a p\[unilor.

4. P\[unatul dozat

- este o form\ `mbun\t\]it\ a p\[unatului pe parcele [i const\ `n atribuirea

pentru p\[unat, `n mod succesiv, a unor suprafe]e necesare turmei de animale, pe

timp de o zi sau chiar jum\tate de zi.

Delimitarea suprafe]elor necesare se face prin gard electric.

Animalele se g\sesc `n permanen]\ `ntre dou\ garduri electrice, unul ce

delimiteaz\ p\[unea pe care animalele o p\[uneaz\ pentru prima dat\ [i altul care
delimiteaz\ suprafa]a p\[unat\ anterior.

Pentru o unitate vit\ mare (1 UVM) este necesar\ o suprafa]\ zilnic\ de

150-200 m2 la primele dou\ cicluri [i 300 m2 la ciclurile urm\toare.

5. P\[unatul `n benzi sau `n f[ii ( p\[unatul cu por]ia)

- se atribuie animalelor por]iuni limitate de p\[une, sub forma unei f[ii cu

o l\]ime de 0,5-1 m.

- Lungimea f[iei se stabile[te `n func]ie de num\rul de animale, atribuind

1,5 m/cap tineret bovin [i 2,0 m/cap bovin\ adult\ care p\[uneaz\.

- Delimitarea f[iei se face tot cu ajutorul gardurilor electrice. Cel dinspre

suprafa]a nep\[unat\ se deplaseaz\ `n mod treptat, pe m\sur\ ce plantele au fost

consumate, iar cel din spatele frontului de furajare se mut\ la 3-4 zile.

Acest sistem d\ rezultate foarte bune la p\[unatul culturilor furajere, cum

sunt borceagurile, porumbul, iarba de Sudan, paji[tile temporare etc.

P\[unatul dozat [i p\[unatul cu por]ia se pot aplica [i f\r\ `mp\r]irea

p\[unii `n parcele, mai ales la p\[unile foarte productive, paji[tile temporare [i la

plantele de nutre] cultivate, pentru a se reduce procentul plantelor neconsumate.

4. Principiile folosirii ra]ionale a p\[unilor

~n vederea folosirii ra]ionale a p\[unilor se aplic\ o serie de m\suri

tehnico-organizatorice pentru sporirea produc]iei, `mbun\t\]rea compozi]iei

floristice [i valorificarea maxim\ a plantelor, cum ar fi:

- determinarea produc]iei p\[unilor

- stabilirea capacit\]ii de p\[unat

- `mp\r]irea p\[unii `n parcele

- `ntocmirea graficului de p\[unat [i stabilirea modului de folosire a

parcelelor

- stabilirea lucr\rilor ce trebuie efectuate `nainte, `n timpul [i dup\

terminarea p\[unatului.
1. Determinarea produc]iei p\[unilor

2 metode: metoda cosirilor repetate [i metoda zootehnic\.

Metoda cosirilor repetate. Numit\ [i metoda direct\, const\ `n cosirea

ierbii din interiorul unor suprafe]e de prob\ ori de cte ori iarba ajunge la
`n\l]imea de p\[unat, cnt\rirea [i raportarea la hectar.

- ~n cazul p\[unilor cu produc]ii uniforme se aleg 4-5 parcele de 1-2 m2, iar

pe p\[unile cu produc]ie neuniform\, 10 parcele. Pe p\[unile pe care se practic\

p\[unatul liber, suprafa]a unei parcele de prob\ poate fi pn\ la 100 m2.

- Suprafe]ele de prob\ se `ngr\desc.

Prin `nsumarea produc]iilor de iarb\ de la fiecare ciclu de p\[unat, se

ob]ine produc]ia global\ a p\[unii (P).

Pg = p1 + p2 + p3 + .+ pn (kg/ha); `n care: p1, p2, p3, pn reprezint\

produc]ia fiec\rui ciclu de p\[unat.

Dup\ fiecare ciclu de p\[unat, se determin\ cantitatea de plante

neconsumate, refuzate (R):

R = r1 + r2 + r3 + .... + rn (kg/ha); `n care: r1, r2, r3, rn reprezint\

produc]ia de resturi pe cicluri de p\[unat.

Pentru stabilirea produc]iei reale a p\[unii (Pr) se folose[te rela]ia;

Pr= Pg R (kg/ha)

Cunoscnd produc]ia global\ [i produc]ia real\ a p\[unii, se poate stabili

coeficientul de folosire sau consumabilitate (K) al p\[unii, dup\ rela]ia:

K = (Pr/Pg) x 100 (%)

Coeficientul de folosire este un indicator al calit\]ii p\[unii [i variaz\ de la

un tip de paji[te la altul (25-95%).

Metoda zootehnic\, denumit\ [i metoda indirect\, const\ `n

determinarea produc]iei p\[unii prin transformarea produselor animaliere ob]inute

`n perioada de p\[unat `n unit\]i nutritive, iar acestea `n mas\ verde, pe baza unor
coeficien]i stabili]i experimental (0,7-1,2 UN/ 1l lapte; 7,5-11 UN/1 kg spor
greutate).
2. Capacitatea de p\[unat.

Capacitatea de p\[unat sau `nc\rcarea p\[unii reprezint\ num\rul de

animale exprimat `n U.V.M. (unitate vit\ mare) care poate fi repartizat pe 1 ha de

p\[une `ntr-o perioad\ de p\[unat, `n func]ie de produc]ia acesteia.

Lipsa calcul\rii Cp - supra`nc\rcarea sau sub`nc\rcarea p\[unii cu

animale

Capacitatea de p\[unat se determin\ dup\ rela]ia:

Cp = Pr/G (UVM/ha); `n care:

Pr- produc]ia real\ a p\[unii;

G- necesarul de m.v. pentru 1 U.V.M. pe durata

p\[unat;

sezonului de

G = Nz x T

- rezultatul ob]inut prin calcul se diminueaz\ cu pn\ la 30%.

Pentru a transforma `n U.V.M. diferitele specii [i categorii de animale care

p\[uneaz\, se folosesc anumi]i coeficien]i.

3. Desimea animalelor (D) se determin\ pe p\[unile parcelate [i reprezint\
num\rul de animale exprimat `n U.V.M. ce revine la 1 ha de parcel\. Se calculeaz\
cu rela]ia:

D = Cp x N (UVM/ha parcel\), `n care:

Cp capacitatea de p\[unat, N num\rul de parcele.

4. ~mp\r]irea p\[unii `n parcele.

- este `n func]ie de durata medie a ciclului de p\[unat (C), timpul de

ocupare a unei parcele (O), num\rul de turme cu care se p\[uneaz\ (n) [i num\rul
de parcele care se las\ pentru refacere (pr);

Durata ciclului de p\[unat (C) este echivalent\ cu num\rul zilelor de

refacere a ierbii dup\ folosire (Rf) [i num\rul zilelor ct r\mn animalele pe o

parcel\ (O).

C = Rf + O (zile)

-Durata ciclului de p\[unat depinde de condi]iile climatice, de compozi]ia

floristic\ a p\[unii [i modul de `ngrijire.

-`n regiunile s\race `n precipita]ii, durata ciclului de p\[unat va fi de peste

35-40 de zile.

-`n regiuni cu precipita]ii suficiente, plantele se refac mai rapid, iar durata

ciclului de p\[unat dureaz\ 25-35 de zile.

Num\rul de zile ct animalele ocup\ o parcel\ (O) s\ nu dep\[easc\ 6 zile.

~n cazul dep\[irii acestei durate, se `nregistreaz\ dezavantaje;

Num\rul de parcele (N) se determin\ `mp\r]ind durata ciclului de p\[unat

(C) a num\rul de zile ct animalele ocup\ o parcel\ (O), dup\ rela]ia:

N = C/O; `n care:

Num\rul de parcele rezultat din calcul se poate majora cu 1-2, `n cazul

cnd se aplic\ anumite lucr\ri ce nu permit p\[unatul `n anul respectiv, acestea

fiind folosite prin cosit.

Suprafa]a unei parcele se stabile[te `n func]ie de uniformitatea produc]iei

p\[unii.

- cand produc]ia p\[unii este uniform\:

- s = S/N (ha).

- cnd produc]ia p\[unii este neuniform\ sunt necesare cteva opera]iuni

suplimentare, cum ar fi: `mp\r]irea p\[unii `n trupuri cu produc]ii uniforme,

calcularea produc]iei reale totale a p\[unii (Prt), determinarea produc]iei medii ce
trebuie realizat\ pe o parcel\ (Pm), calcularea num\rului de parcele din fiecare
trup delimitat (n1n) [i apoi suprafa]a unei parcele din trupurile respective
(s1n). ~n acest sens se folosesc rela]iile:

- Prt = Pr1xS1 + Pr2xS2 + Pr3xS3 + + PrnxSn (kg), `n care: Pr1n

produc]iile reale la hectar din fiecare trup de p\[une; S1n suprafe]ele

trupurilor respective;

- Pm = Prt/N (kg), `n care:

- n1 = Pr1xS1/Pm ; n2 = Pr2xS2/Pm, ,

- s1 = S1/ n1 (ha); s2 = S2/ n2 (ha); ,

Forma parcelelor se stabile[te `n func]ie de configura]ia terenului, de

preferat dreptunghiular\, cu lungimea de 2-3 ori mai mare dect l\]imea [i cu

orientare de-a lungul curbei de nivel.
5. Lucr\rile care se fac pe p\[uni `n vederea `nceperii, `n timpul [i dup\
`ncheierea p\[unatului

- `nainte de `nceperea p\[unatului: cur\]irea de buruieni, m\r\cini[uri [i

resturi organice aduse de ape, `nl\turarea excesului de umiditate, fertilizarea,

repararea sau construirea de drumuri de acces la p\[une, de poduri [i pode]e peste
[an]uri sau canale, asigurarea surselor de ap\ pentru animale.

se repar\ sau se construiesc umbrarele [i ad\posturile pentru animale [i

pentru personal, stnele, c\[\riile, cantoanele pastorale.

Unele din aceste lucr\ri se fac [i `n timpul sezonului de p\[unat.

-~n timpul perioadei de p\[unat se fac o serie de lucr\ri cu scopul

`mbun\t\]irii compozi]iei floristice, refacerii plantelor [i prevenirii `mboln\virii

animalelor: cosirea plantelor nep\[unate, `mpr\[tierea dejec]iilor solide pentru a
preveni `mburuienarea, se pot aplica `ngr\[\minte cu azot dup\ fiecare ciclu de
p\[unat (N50) [i eventual irigarea p\[unii.

- dup\ `ncetarea p\[unatului: cosirea resturilor, fertilizarea de toamn\,

conservarea infrastructurii.

6. ~ntocmirea graficului de p\[unat se face `n func]ie de: num\rul de

parcele, durata de refacere a ierbii, timpul ct animalele p\[uneaz\ pe o parcel\,

num\rul turmelor de animale, data `nceperii p\[unatului [i durata perioadei de
p\[unat.

Tehnica p\[unatului se refer\ la:

- data `nceperii [i `ncet\rii p\[unatului;

- `n\l]imea de p\[unat;

- frecven]a p\[unatului;

- modul de efectuare a p\[unatului `n interiorul fiec\rei parcele.

1. Data `nceperii p\[unatului influen]eaz\: vegeta]ia paji[tilor, produc]ia,

`nsu[irile solului [i s\n\tatea animalelor.

P\[unatul prim\vara devreme, pe sol umed:

- solul se taseaz\, `nr\ut\]indu-se regimul de aer al acestuia, iar speciile

valoroase vor dispare cu timpul.

- se formeaz\ denivel\ri, mu[uroaie, iar pe terenurile `n pant\ se

declan[eaz\ procesele de eroziune a solului.

- se `nregistreaz\ [i o sc\dere a produc]iei, deoarece dup\ p\[unat,

refacerea plantelor pentru ciclul urm\tor se face numai pe seama substan]elor de

rezerv\ acumulate `n plante,

- iarba tn\r\ are un con]inut ridicat de ap\ [i sc\zut `n celuloz\, se

rumeg\ greu, iar animalele se pot `mboln\vi.

P\[unatul prim\vara prea trziu:

- con]inutul de celuloz\ din plante cre[te, iar con]inutul de protein\ scade

scade consumabilitatea [i valoarea nutritiv\.

Stabilirea datei optime pentru `nceperea p\[unatului:

func]ie de `n\l]imea ierbii (apex 6-10 cm) (prod. 4-7 t/ha)

gradul de umiditate a solului.

Pe p\[unile alc\tuite din specii mai `nalte, p\[unatul poate `ncepe la

`n\l]imea plantelor de 15-20 cm, iar `n cazul p\[unilor cu ierburi scunde, la

`n\l]imea plantelor de 10-15 cm. Paji[tile temporare se p\[uneaz\ cnd plantele au
atins `n\l]imea de 20-25 cm. Animalele au acces pe p\[une cnd solul este zvntat.

2. Data `ncet\rii p\[unatului se stabile[te astfel `nct plantele s\-[i refac\

rezervele de substan]e nutritive `n organele subterane, sporind astfel rezisten]a la

iernare. Se recomand\ `ncetarea p\[unatului cu 3-4 s\pt\mni `naintea `nghe]urilor
permanente.

3. ~n\l]imea de p\[unat (intensitatea p\[unatului).

P\[unatul se face pn\ la o anumit\ `n\l]ime de la suprafa]a solului,

considerat\ ca optim\, pentru regenerarea plantelor [i men]inerea nivelului de

produc]ie al paji[tii.

- Dac\ p\[unatul se face prea de jos

se `ntrzie refacerea plantelor [i `n

felul acesta se reduce nr. ciclurilor de p\[unat.

- Dac\ p\[unatul se face prea de sus

rapid, `ns\ scade produc]ia p\[unii,

refacerea plantelor are loc mai

- ~n\l]imea de p\[unat depinde [i de talia plantelor. ~n cazul paji[tilor cu

plante de talie mic\, p\[unatul se realizeaz\ pn\ la o `n\l]ime de 3-4 cm de la

suprafa[a solului, iar `n cazul p\[unilor `n care domin\ plante de talie medie [i
`nalt\, la 4-6 cm de la suprafa]a solului.

La ultimul ciclu, p\[unatul se face mai de sus, ceea ce permite refacerea

plantelor [i acumularea substan]elor de rezerv\ pentru o bun\ rezisten]\ la iernare.

4. Frecven]a p\[unatului reprezint\ nr. de recolt\ri .

Recolt\rile dese [i prea de jos reduc capacitatea de regenerare a plantelor,

acestea pot dispare din covorul ierbos [i `n final produc]ia scade.

Speciile de talie joas\, adaptate la p\[unat, cum sunt: Lolium perenne, Poa

pratensis, Festuca rubra, Trifolium repens, Lotus corniculatus [.a. suport\

p\[unatul repetat, pe cnd speciile de talie `nalt\, cu multe frunze tulpinale, nu pot
fi p\[unate de mai multe ori.

5. Modul de efectuare a p\[unatului `n interiorul fiec\rei parcele

prezint\ importan]\ pentru compozi]ia floristic\ a p\[unilor [i pentru produc]ia

animalelor.

liber pe toat\ parcela; treptat (por]ionat).

Folosirea paji[tilor prin cosit

1. Importan]a fnului pentru asigurarea bazei furajere

~n regiunile bogate `n precipita]ii, cu suprafe]e mari de paji[ti, fnul poate

reprezenta peste 40% din totalul furajelor din ra]ie.

Importan]a fnului

100 kg fn de calitate superioar\

100 kg fn de cantitate slab\

- prin valoarea nutritiv\ ridicat\

- pn\ la 65 U.N. [i 7 kg P.D.,
- valoare nutritiv\ redus\ la jum\tate,

apropiat\ de aceea a paielor de cereale.

fnul de calitate mijlocie con]ine 15-17% ap\, 8-9% substan]e

proteice, 2-2,5% gr\simi, 23-28% celuloz\, 39-43% substan]e extractive

neazotate, 6-8% s\ruri minerale [i cantit\]i apreciabile de vitamine.

Valoarea nutritiv\ a fnului variaz\ func]ie de:

- compozi]ia floristic\ a paji[tii

- epoca de recoltare

- modul de preg\tire [i p\strare

2. Recoltarea fne]elor

- epoca de recoltare

- `n\l]imea de recoltare

- productivitatea `n anii urm\tori [i compozi]ia floristic\.

a- Epoca de recoltare a fne]elor are o influen]\ major\ asupra cantit\]ii [i

calit\]ii fnului.

- Recoltarea fne]elor cu `ntrziere, ceea ce are loc frecvent `n practic\,

prezint\ numeroase neajunsuri: un con]inut mai sc\zut `n protein\, s\ruri

minerale [i vitamine, dar cu con]inut mai ridicat `n celuloz\, ceea ce reduce
consumabilitatea [i digestibilitatea

Refacerea plantelor dup\ cositul cu `ntrziere se face mai greu, deoarece

coincide cu o perioad\ secetoas\ [i ca atare se reduce produc]ia recoltei urm\toare

[i se `ntrzie recoltatul, produc]ia din anii urm\tori avnd de suferit

(-50%),

deoarece nu se poate acumula din vreme rezerva de hran\ pentru anotimpul rece.
De asemenea, se produce [i o `mburuienare a fne]ei, deoarece multe specii
nevaloroase ajung la diseminare.

- Recoltarea timpurie a fne]elor prezint\ avantajul ob]inerii unui fn

bogat `n proteine, cu un con]inut redus de celuloz\, un grad ridicat de

consumabilitate [i digestibilitate, dar cu o produc]ie mai redus\ la unitatea de
suprafa]\. Prin repetarea recolt\rii timpurii, mai mul]i ani consecutiv, are loc
dispari]ia treptat\ a gramineelor [i leguminoaselor valoroase.

Pentru stabilirea epocii optime de recoltare a fne]elor, trebuie s\ se ]in\

seama de:

produc]ie [i calitatea nutre]ului

recoltare

- atunci cnd se realizeaz\ cea mai mare produc]ie de

protein\ la hectar, respectiv cea mai mare produc]ie de U.N. la hectar.

Acest obiectiv se realizeaz\

- cnd gramineele sunt `n faza de

`nspicare-`nceptul `nflorii, iar leguminoasele se afl\ `n faza de `mbobocire.

Rezult\ c\ epoca de recoltare a fne]elor se stabile[te `n func]ie de specia

dominant\.

b- ~n\l]imea de recoltare a fne]elor. ~n\l]imea de la sol la care se

recolteaz\ plantele influen]eaz\ produc]ia [i calitatea fnului.

Recoltatul prea aproape de sol (ras)

-plantele se refac mai `ncet,

deoarece rezervele de hran\ depozitate la partea inferioar\ a tulpinilor se

epuizeaz\, iar cu timpul unele specii pot s\ dispar\ din covorul ierbos.

Recoltarea prea de sus

- produc]ie mai mic\ de fn, iar calitatea

fnului va fi mai slab\, nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie
joas\ (l\starii scur]i [i frunze ale gramineelor, `n special).

~n\l]imea de recoltare a fne]elor este de 4-5 cm de la suprafa]a

solului. ~n cazul fne]elor de mare produc]ie, ultima coas\ se va face la 6-7 cm de

la sol, pentru a permite plantelor s\ acumuleze rezerve de hran\ necesare pentru a
rezista condi]iilor nefavorabile din iarn\.

Metode de recoltare

~n func]ie de condi]iile orografice, climatice, m\rimea suprafe]elor, starea

terenului [i posibilit\]ile tehnico-organizatorice, recoltarea fne]elor se poate face

manual, cu coasa

mecanic, cu cositori
- CP-2,1 (1,1-1,6 ha/or\) [i CPM-2,1 (1,5 ha/or\); vindrovere.

Pe terenurile accidentate se poate folosi motocositoarea Carpatina.

3. Preg\tirea fnului

Preg\tirea fnului cuprinde procedeele tehnice necesare pentru reducerea

umidit\]ii plantelor, de la 75-85% ct are masa verde, la 15-17%, ct trebuie s\

fie umiditatea de p\strare a fnului.

Cu ct durata de uscare a fnului este mai mare, cu att pierderile sunt mai

ridicate, plantele supuse usc\rii sufer\ unele modific\ri ale structurii chimice,
`nregistrndu-se astfel pierderi de substan]e nutritive.

Pierderile din timpul usc\rii plantelor sunt de natur\ cantitativ\ [i

calitativ\.

Pierderile cantitative sunt datorate scutur\rii, mai ales a frunzelor [i

florilor, `ndeosebi `n cazul leguminoaselor;

foliolele fiind sub]iri se usuc\ mai repede, dect tulpinile . Ca urmare a

acestui fapt, cnd tulpinile ajung la umiditatea de 17-20%, foliolele cad la cea mai
mic\ atingere. ~n cazul gramineelor, pierderile de acest fel sunt mult mai reduse,
iar frunzele r\mn `n masa fnului.

Pierderile calitative sunt datorate sp\l\rii cu apa de ploaie, oxid\rilor [i

fermenta]iilor.

Procesul de uscare: 2 faze (de ofilire; uscare propriu-zis\).

a).dup\ recoltare plantele nu mai sintetizeaz\ substan]e organice

deoarece `nceteaz\ procesul de fotosintez\, ele continu\ s\ respire, pe seama

glucidelor solubile, att timp ct celulele sunt `nc\ vii. Amidonul hidrolizeaz\ `n

monozaharide, iar substan]ele proteice sunt scindate pn\ la amoniac

(degradarea aminoacizilor [i hidroliza par]ial\ a amidonului), care se pierde `n
atmosfer\.

Pierderi asem\n\toare au loc [i datorit\ proceselor fermentative,

biochimice

Moartea celulelor survine atunci cnd umiditatea plantelor scade la

60-65% (2-5; 12-15 ore de la recoltare). Din acest moment membrana celular\
devine permeabil\, iar apa din precipita]ii sau rou\, solubilizeaz\ unele substan]e
[i le `ndep\rteaz\ din plante. Aceste pierderi sunt estimate la peste 15% din
con]inutul de substan]e nutritive. ~n acest timp se pot dezvolta unele specii de
ciuperci (mucegaiuri `n special) care pot deprecia total fnul.

b). A doua parte a procesului de uscare, de la moartea celulelor pn\ la

umiditatea de p\strare dureaz\ mai mult, `nregistrndu-se noi pierderi, deoarece

dup\ moartea celulelor, plantele pierd mai greu apa (2-3 zile).

Pierderile din aceast\ perioad\ se datoresc att proceselor microbiologice

(15%), ct [i celor de natur\ mecanic\ (3-10, 25%), `n procesul preg\tirii fnului

(`ntoarcerea brazdelor, formarea valurilor, strnsul `n c\pi]e, transport, etc.).

-Reducerea la minimum a pierderilor, la preg\tirea fnului, se poate face

prin scurtarea perioadei de uscare.

Metodele de uscare a fanului:

pe sol; pe suporturi; prin balotare; prin strivirea plantelor; ventilare cu aer

rece [i cald; deshidratare.

1. Preg\tirea fnului pe sol. Este o metod\ specific\ regiunilor mai s\race

`n precipita]ii, cnd `n perioada de preg\tire a fnului cad pu]ine ploi. De[i este
una din metodele care realizeaz\ cele mai mari pierderi [i totodat\ cheltuieli mari,
totu[i aceast\ metod\ se practic\ pe scar\ larg\.

Se disting dou\ procedee de preg\tire a fnului pe sol:

- uscarea `n brazde, const\ `n aceea c\ brazdele rezultate la recoltare,

r\mn pe sol dou\ sau mai multe zile, `n func]ie de mersul vremii [i grosimea lor.

Cnd brazdele sunt sub]iri, procesul de uscare poate avea loc f\r\

`ntoarcerea brazdelor [i dureaz\ 1-2 zile `n condi]ii favorabile.

~n cazul recolt\rii fne]elor productive, rezult\ brazde groase, care trebuie

`ntoarse la 6-8 ore de la recoltare, deoarece brazdele se usuc\ mult pe partea

superioar\ [i foarte pu]in pe partea inferioar\.

Dup\ `ntoarcere, procesul de uscare continu\ pn\ la umiditatea de 25-

30%, cnd brazdele se adun\ `n c\pi]e de 2-3 m `n diametru [i circa 3 m `n\l]ime,

avnd 250-300 kg greutate. Pe timp frumos uscarea pn\ la umiditatea de p\strare
de 15-17% dureaz\ 2-3 zile, dup\ care fnul se transport\ la locul de depozitare.

- uscarea `n valuri

const\ `n strngerea brazdelor `n valuri, cu ajutorul

greblei rotative (G.R.-4,2), dup\ ce plantele s-au p\lit (se realizeaz\ la cteva ore
de la recoltare). Uscarea `n valuri se continu\ pn\ la umiditatea de 25-30%, dup\
care fnul este adunat `n c\pi]e, unde uscarea poate dura pe timp frumos 3-4 zile.
~n cazul ploilor toren]iale, c\pi]ele se desfac [i se refac din nou dup\ uscarea
fnului. Men]inerea c\pi]elor un timp `ndelungat poate produce etiolarea plantelor
de sub ele sau chiar distrugerea lor, dac\ aceast\ perioad\ dep\[e[te 8-10 zile.

2. Preg\tirea fnului pe suporturi. Se practic\ `n regiunile umede, `n

zona de munte [i chiar de deal. Este posibil\ `n unit\]ile cu suprafe]e mici de

fne]e, care dispun de suficient\ for]\ de munc\.

Suporturile folosite pentru uscare sunt: prepelecii, caprele piramidale,

caprele colib\ [i gardurile.

Prepelecii sunt pari de lemn, cu `n\l]imea de 2-2,5 m [i diametru de circa 5

cm, prev\zu]i cu bra]e orizontale de 30-40 cm lungime, distan]ate la 40 cm, primul

etaj la 60 cm de la sol. Cantitatea de nutre] verde ofilit care se poate depozita pe un
asemenea suport este de 50-100 kg. La 1 ha de fnea]\ sunt necesari 200-500
prepeleci, `n func]ie de produc]ia realizat\.

A[ezarea nutre]ului se face manual, `ncepnd de jos `n sus.

Caprele piramidale sunt realizate din 3 pari lungi de 2-3 m, dispu[i sub

form\ de piramid\ [i lega]i cu srm\ la vrf. La `n\l]imea de 60-70 cm de sol,

`ntre pari se fixeaz\ 2-3 rnduri de [ipci, peste care se a[eaz\ nutre]ul ofilit, pn\
ce se formeaz\ o c\pi]\. Pe capr\ se pot a[eza 300-500 kg de nutre]. Pentru 1 ha
sunt necesare circa 25-40 capre piramidale.

Caprele colib\ sunt alc\tuite din dou\ garduri, a[ezate `n form\ de colib\.

Fiecare gard este confec]ionat din 2 stlpi cu `n\l]imea de 2 m, pe care se prind

stinghii orizontale de circa 3 m lungime, la 50-60 cm una de alta. Pe o colib\ se
pot a[eza 500-1000 kg nutre] ofilit, fiind necesare cca 15-20 capre colib\/1 ha.

Gardurile/garduri suedeze, sunt alc\tuite din stlpi de lemn de 2 m

`n\l]ime, care se `nfing `n sol la 2-3 m unul de altul. Pe ace[ti stlpi se fixeaz\ mai
multe rnduri de stinghii de lemn sau srm\, la 30-40 cm distan]\, primul rnd
fiind de 60-70 cm de la sol. ~n locul srmelor se pot folosi sfori de cnep\ sau

hrtie. Pe acestea se a[eaz\ nutre]ul ofilit, tot de jos `n sus. Pe 1 metru lungime de
gard se poate a[eza o cantitate de 100-150 kg nutre]. Dup\ uscare, desc\rcatul
`ncepe din partea superioar\.

Dup\ uscarea fnului se procedeaz\ invers, se demonteaz\ srma din

partea superioar\ care se `nf\[oar\ pe o rol\, opera]ia repetndu-se cu srmele

urm\toare. ~n alte cazuri, srmele se `nlocuiesc cu sfori de hrtie care se taie la
`nc\rcarea fnului. Pentru 1 ha este necesar\ o lungime total\ de 80-150 m gard
(40-50 stlpi [i 400-500 m.l. de srm\ cu diametrul de 1 mm).
- suporturi pentru uscarea fnului :

La preg\tirea fnului pe suporturi trebuie respectate cteva condi]ii:

nu se a[eaz\ pe suporturi iarba plouat\ sau cu rou\,

umiditatea la care se a[eaz\ iarba pentru uscare trebuie s\ fie de 40-

50%,

este necesar\ greblarea marginilor suportului

Indiferent de felul suporturilor, uscarea pe ace[tia se desf\[oar\ mai rapid

dect `n brazd\. Transportul fnului la locul de depozitare se face cnd umiditatea

acestuia a ajuns la 17-20%.

Acest procedeu de uscare este mai bun dect preg\tirea fnului pe sol,

deoarece se reduc pierderile de natur\ mecanic\, iar fnul `[i p\streaz\ culoarea,
aroma [i gustul.

3 . Preg\tirea fnului prin balotare. Acest procedeu este folosit frecvent

`n regiunile de cmpie, mai ales pentru fnul de leguminoase.

Dup\ recoltare cu cositoarea mecanic\ sau vindroverul, se `ntorc brazdele,

la fel ca la preg\tirea fnului pe sol.

Cnd umiditatea scade la (25)30-35% se face balotarea cu presa de

balotat. Presa de balotat se regleaz\ `n func]ie de umiditatea fnului, cunoscnduse c\ presarea este mai puternic\ la un con]inut mai mic de ap\ [i invers.

Baloturile r\mn pe cmp 3-4 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 1517%, sau se adun\, se transport\ [i se cl\desc `n [ire, l\sndu-se canale de
aerisire pentru ca des\vr[irea usc\rii s\ se fac\ cu curen]i de aer, folosind
instala]ii de ventilare.

Balotarea nu se face la o umiditate mai mare de 35%, deoarece fnul poate

muceg\i.

~n urma balot\rii, volumul fnului se reduce de 3-5 ori, 1 m3 de fn

cnt\rind 250-400 kg, `n timp ce 1 m3 de fn nepresat cnt\re[te 60-80 kg.

Greutatea unui balot cu fn este de 35-60 kg.

4. Preg\tirea fnului prin ventilare cu aer rece sau cald.

Preg\tirea fnului prin aceast\ metod\ const\ `n eliminarea apei din nutre]

`ntr-un timp mai scurt, prin folosirea curen]ilor de aer. ~n acest fel, pierderile de
substan]e nutritive [i vitamine, precum [i pierderile de natur\ mecanic\ sunt mult
mai mici. Fnul recoltat are culoare verde, arom\ pl\cut\ [i un con]inut ridicat de
vitamine.

Iarba cosit\ r\mne pe cmp, `n brazde, 1-2 zile pn\ cnd umiditatea

scade la 35-45%, dup\ care se transport\ la locul de depozitare. Uscarea se face `n

cele mai dese cazuri direct `n [ir\, alteori `n `nc\peri speciale sau `n fnare. Prin
aceast\ metod\ se preg\tesc fnurile cele mai valoroase (de lucern\, trifoi, paji[ti
sem\nate, fne]e permanente de mare productivitate).

Instala]ia de ventilare:

- un ventilator de mare capacitate

- canalul principal (distribuitorul de aer)

- gr\tarele laterale

- hornurile dop.

Canalul principal trece prin mijlocul [irei, cap\tul opus ventilatorului fiind

astupat. De o parte [i de alta a acestui canal se a[eaz\ gr\tarele (pn\ la 1 m de

marginea [irei).

Att pe gr\tar, ct [i pe canalul principal se a[eaz\ hornurile dop.

Hornurile dop se confec]ioneaz\ din lemn, material plastic sau tabl\, avnd

`n\l]imea de 2,5 m, diametrul la partea superioar\ de 45 cm, iar la partea inferioar\

35 cm.
1 horn-dop revine la 5-7 m2 din suprafa]a [irei.

Pentru uscare, nutre]ul se a[eaz\ pe gr\tare [i canalul principal `n straturi

succesive, de 1,5-2,5 m `n\l]ime [i se `ncepe ventilarea. Cnd nutre]ul a ajuns la

20-25% umiditate, hornurile-dop se ridic\ [i se a[eaz\ un nou strat de furaj.

Aceast\ opera]iune continu\ pn\ la terminarea [irei, cnd se atinge circa

5-6 m `n\l]ime.

Fnul se consider\ uscat cnd umiditatea din ultimul strat este de 20%, iar

aerul care iese din [ir\ este rece.

Ventilarea cu aer cald. Aerul este `nc\lzit, `n prealabil, la 40-500C [i apoi

antrenat cu ventilatorul.

Durata usc\rii

maximum trei zile, pentru a nu favoriza dezvoltarea

mucegaiurilor.

5. Preg\tirea fnului prin deshidratare are loc `n instala]ii speciale, la

temperaturi foarte ridicate.

instala]ia UFV-400

uscarea are loc la o temperatur\ de 100-1050C,

cu un randament de circa 400 kg/or\.

instala]ia SDFV-90-28, usuc\ material la temperaturi mult mai ridicate

(500-10000C), cu un randament de 1500-3000 kg/or\, rezultnd `n final f\ina de

fn.

Prin folosirea acestei metode se reduc considerabil piederile de substan]e

nutritive.

Depozitarea [i p\strarea fnului

- fn de calitate superioar\

asigurarea condi]iilor optime pentru

depozitare [i p\strare.

Condi]ia principal\ a p\str\rii - depozitarea la umiditatea de 15-17%.

Fnul se p\streaz\ `n aer liber ([ire, stoguri) sau `n fnare, amplasate `n

apropierea ad\posturilor pentru animale, `ntr-un spa]iu delimitat .

Locul pentru depozitare trebuie s\ fie mai ridicat, uscat, cu apa freatic\

`n profunzime. ~nainte de depozitare suprafa]a se cur\]\ de buruieni, se niveleaz\

[i se delimiteaz\ cu un [\n]ule] de circa 30 cm adncime. Peste suprafa]a
delimitat\ se a[eaz\ un strat de paie de 50 cm grosime sau gr\tare din material
lemnos, pentru ca fnul s\ nu fie depozitat direct pe sol.

La depozitarea fnului cu umiditate ridicat\, sau la `nfiltrarea apei din

precipita]ii, se poate produce autoaprinderea (prin acumulare de subst. volatile [i

gaze de combustie: alcooli, acetone, eter, metan, hidrogen). Datorit\ activit\]ii
unor specii de bacterii [i ciuperci, temperatura din interior poate cre[te la 60-800C,
producndu-se unele procese biochimice, precum [i caramelizarea fnului, iar
temperatura poate ajunge la 3000C.

Scoaterea fnului din [ir\ sau stog se face prin t\iere, de la vrf la baz\,

cu ajutorul unor cu]ite speciale.

Apreciarea calit\]ii fnului

Calitarea fnului depinde de compozi]ia botanic\, compozi]ia chimic\,

digestibilitatea substan]elor organice [i consumabilitate, toate acestea fiind

condi]ionate de mediul natural `n care au crescut plantele, faza [i metoda de
recoltare, tehnica de uscare [i p\strare.

Pentru aprecierea calit\]ii fnului se iau `n considerare unele `nsu[iri fizice

[i rezultatele analizelor chimice de laborator.

`nsu[irile fizice se determin\ pe cale organoleptic\ [i se refer\ la: tipul [i

subtipul fnului; faza de recoltare; umiditatea; culoarea; mirosul; gradul de

pr\fuire; gradul de scuturare; gradul de `ncingere; prezen]a plantelor toxice.

Prin analize chimice se determin\: PB, CB, P, Ca

Fnul de caliate bun\: este dominat de specii cu valoare furajer\ bun\ [i

foarte bun\; plante neconsumate <1%; plante toxice max. 0,5%; floare de fn max.
2%; recoltarea `n faza optim\; f\r\ urme de mucegai; culoare verde; miros pl\cut;
umiditate 14-15%; plante cu tulpini fine; PB >9-10%; CB <25%; P>0,6%; Ca
>1,3%; rap. Ca/P=1,5-2.
TEME :
1. Descrie]i principalele sisteme de p\[unat.
2. Care sunt principiile p\[unatului ra]ional ?
3. S\ se determine: Cp, efectivul de animale (ovine), N, pe o p\[une de 20 ha,
cu o produc]ie global\ de 18000 kg/ha, K=85%, perioada de p\[unat de 160 zile,
timpul de refacere al ierbii de 35 zile [i timpul de ocupare de 5 zile.
4. Care sunt procedeele de preg\tire a fnului?

MODULUL 4
GRAMINEE ANUALE FURAJERE

Gramineele anuale furajere

-

`nsu[iri:

sunt mai pu]in preten]ioase fa]\ de condi]iile de cre[tere, mai

ales fa]\ de umiditate, multe fiind rezitente la secet\;

realizeaz\ produc]ii ridicate cnd li se asigur\ condi]ii optime

de cre[tere [i dezvoltare;

sunt bogate `n hidra]i de carbon (fiind considerate furaje

energetice), `ns\ con]in mai pu]ine proteine dect leguminoasele;

au o folosire multipl\: nutre] verde, fn, nutre] murat, nutre]

concentrat, materiale de a[ternut pentru animale etc.;

se preteaz\ la tehnologii complet mecanizate;

suport\ mai bine p\[unatul dect leguminoasele [i nu provoac\

meteoriza]ii (timpanisme) cnd sunt consumate `n stare proasp\t\;

unele specii pot fi cultivate succesiv, fiind importante pentru

conveierul verde `n zone secetoase.

Din aceast\ grup\ de plante fac parte: porumbul, orzul, ov\zul,

secara, sorgul, iarba de Sudan, raigrasul aristat, meiul, dughia [i ciumiza.

1. Porumbul furajer - Zea mays L.

Importan]\
Porumbul

originar din America Central\ [i de Sud, adus `n

Europa `n secolul XVI. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat pentru prima dat\ la sfr[itul
secolului al XVII-lea - `nceputul secolului XVIII (mai `nti `n Transilvania, apoi `n
Muntenia [i dup\ aceea `n Moldova).

ocup\ locul al treilea, ca suprafa]\, dup\ gru [i orez [i locul al

doilea, ca produc]ie, dup\ gru.

- pe glob - cca 130 mil. ha (Anuarul FAO, 1994);

- `n ]ara noastr\ - aprox. 3,0 mil. ha .
~ntrebuin]\ri: `n alimenta]ia omului, ca nutre] pentru animale [i ca materie

prim\ `n ind. alimentar\ (spirt, amidon, glucoz\, dextrin\, ulei).

~n furajarea animalelor

sub form\ de concentrate, nutre] verde,

nutre] murat, fn, coceni etc.

Porumbul boabe con]ine: 1,17-1,30 UN [i 70-80 g PD/kg.

Boabele con]in `n medie: ap\ 13,5%, proteine 10%, glucide 70,7% (din

care amidon 61,0%), gr\simi 4%, s\ruri minerale 1,4%, substan]e organice acide
0,4%.
Porumbul pentru siloz (5-10 plante/m2)

multiple avantaje.

Porumbul pentru mas\ verde (50-60 plante/m2);

de consumabilitate [i digestibilitate; neajuns

grad ridicat

are un con]inut sc\zut `n substan]e

proteice (cultivarea `n amestec cu leguminoase anuale).

Pentru fn

pe suprafe]e mici, datorit\ produc]iilor sc\zute [i a faptului

c\ nutre]ul este grosier.

hibrizi din grupele de peste 400, cum ar fi: Fundulea 322

Pentru siloz

(HS), Fundulea 340 (HS), Fundulea 410 (HS), Pioneer 3362 (HS),

`n cultura

succesiv\ [i `n zone de deal [i munte se folosesc hibrizi din grupa 300: Oana (HS),
Saturn (HS), Turda 260.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Porumbul germineaz\ la 8-10oC,

> 13oC `n luna mai [i

>18oC

`n lunile iunie-august.

Porumbul rezist\ foarte bine la secet\.

Produc]ii ridicate

`n regim irigat sau cnd `n perioada de

vegeta]ie cad > 250-270 mm precipita]ii, uniform repartizate, mai ales `n lunile
iunie-iulie.

perioad\ critic\ pentru ap\: de la apari]ia paniculului pn\ la

coacerea `n lapte

mic[orarea produc]iei.

Porumbul ofer\ rezultate bune

pe soluri adnci, fertile, luto-nisipoase,

cu pH = 6,5-7,5, care permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic..

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru siloz

Porumbul pentru siloz poate fi cultivat:

`n cultur\ principal\

`n cultur\ succesiv\.

Rota]ia.

pu]in preten]ios fa]\ de planta premerg\toare

se

autosuport\, `n monocultur\, o perioad\ lung\ de timp.

rota]ia

o serie de avantaje.

Rezultatele cele mai bune:

dup\ leguminoasele anuale pentru

boabe [i furajere, cerealele p\ioase de toamn\, inul, cnepa, cartoful, sfecla [i

floarea soarelui.

Porumbul nu se poate cultiva dup\ sorg [i iarb\ de Sudan.

Porumbul

este o bun\ premerg\toare pentru culturile de

prim\var\ [i chiar pentru gru

aten]ie la erbicidele triazinice!

Fertilizarea.

1 ton\ de s.u.

porumbul pentru siloz are nevoie de 14-15 kg N; 5,5-

6,0 kg P; 13-14 kg K [i 4-5 kg Ca.

gunoiul de grajd administrat la plantele premerg\toare sau

`ncorporat sub ar\tura de baz\

20-40 t/ha.

70-100 kg/ha N; 50-60 kg/ha P pe cernoziomuri [i soluri

aluvionare [i 80-90 kg/ha pe celelalte tipuri de sol.

pe podzoluri [i la altitudini mari

aplicarea de gunoi de grajd [i

amendamente.

Lucr\rile solului.

ar\tura de var\ sau toamn\ la adncimea de 20-22 cm.

preg\tirea patului germinativ

cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa

cu col]i, care afneaz\ solul pe ad. de 8-10 cm.

S\mn]a [i sem\natul.

Porumbul pentru siloz se seam\n\ `n epoca a II-a

cnd temperatura `n

sol este de 8-10oC.

Calendaristic

`n zona de cmpie `ntre 1-20 aprilie [i `ntre 15-30

aprilie `n celelalte zone.

Sem\natul

cu sem\n\tori de precizie SPC-6, SPC-8, la distan]a

`ntre rnduri de 70-80 cm [i o adncime de 5-6 cm pe soluri grele [i de 6-8 cm pe

soluri u[oare, uscate.

Desimea

60-70 mii plante/ha, pe soluri fertile [i `ngr\[ate [i de

50-60 mii plante/ha `n zonele secetoase pe soluri mai pu]in fertile.

`n regim irigat

80-90 mii plante/ha.

15-25 kg/ha

Norma de sem\nat

Tratamentul semin]ei `mpotriva:

r\]i[oar\

atacului de viermi srm\ [i

cu produse pe baz\ de carbofuran (Furadan, Carbodan, 28 l/t

s\mn]\).

Lucr\rile de `ngrijire.

1.

combaterea buruienilor

prin 2-3 pra[ile mecanice, folosind CPU-4,2

la interval de circa 2 s\pt\mni `ntre ele, la adncimi din ce `n ce mai mici.

erbicidele: Atrazin (2,0 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), Diizocab (7-8 l/ha),

Frontier (1,1-1,6 l/ha) pentru buruienile monocotiledonate [i Sanrom ( 1 l/ha),

Oltisan (1 l/ha), Cambio (2-2,5 l/ha) pentru buruienile dicotiledonate.
2.

1500-3000 m3/ha, administrat\ `n 2-4 ud\ri a cte

irigarea

600-800 m3/ha.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

`n faza de lapte-cear\

plantele con]in 70-75% ap\.

mecanizat

cu combina de siloz universal\ (CSU) sau

combinele autopropulsate (CHF) care taie, toac\ [i `ncarc\ nutre]ul `n remorc\.

depozitarea se face `n silozuri speciale.

Produc]ia

30-40 t/ha mas\ verde, iar `n condi]ii de irigare

poate fi de 70-80 t/ha.

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru m. v. [i fn

Rota]ia.

dup\ gru, pr\[itoare fertilizate cu gunoi de grajd sau

dup\ sole s\ritoare.

Fertilizarea. Porumbul pentru mas\ verde este mai preten]ios fa]\

de substan]ele nutritive din sol, dect porumbul pentru siloz

20-40 t/ha gunoi de grajd,

P2O5;

70-100 kg/ha N; 30-50 kg/ha

40-60 kg/ha K2O pe terenurile nisipoase [i podzoluri.

desime mai mare.

Lucr\rile solului.

idem porumb siloz.

S\mn]a [i sem\natul.

se folosesc hibrizi din grupele de precocitate 100-200,

se recomand\ `ns\mn]area la aceea[i epoc\ a 2-3 hibrizi diferi]i ca

precocitate.

`n cultur\ principal\

este de 8oC,

se seam\n\: `n epoca a II-a, temperatura

distan]a `ntre rnduri de 25-30 cm, cu o desime de 400-600 mii

plante/ha `n cultur\ neirigat\ [i la 30-40 cm `ntre rnduri, cu o desime de 250-300

mii plante/ha `n cultur\ irigat\,

folosindu-se o cantitate de 80-150 kg/ha

s\mn]\.

Pe terenurile `mburuienate se recomand\ ca sem\natul s\ se fac\ la 60-

80 cm `ntre rnduri, cu o norm\ de sem\nat de 30-50 kg/ha.

Sem\natul se face la adncimea de 6-8 cm, cu sem\n\tori universale.

Lucr\rile de `ngrijire.

`n rnduri dese

nu sunt necesare lucr\ri de `ngrijire.

`n rnduri rare

ca la porumbul pentru siloz.

irigarea se poate face prin aspersiune sau prin brazde.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
Porumbul sem\nat des [i folosit pentru nutre] verde se recolteaz\ (cosit)

cnd plantele au atins `n\l]imea de 60-70 cm [i dureaz\ pn\ la `nspicare, timp de

cca. 20-30(40) de zile.

Folosirea prin p\[unat `n cadrul conveierului verde se poate face mai

devreme, cnd plantele au `n\l]imea de 50 cm [i numai por]ionat sau dozat cu

ajutorul gardului electric.

Produc]ia.

20-30 t/ha la neirigat [i 40-60 t/ha `n condi]ii de

irigare [i fertilizare corespunz\toare

Tehnologia cultiv\rii porumbului `n amestec cu alte plante

`n amestec cu leguminoase anuale, cum ar fi: soia, maz\rea,

bobul furajer, latirul etc.

cele mai bune rezultate s-au ob]inut la cultivarea amestecului de porumb

cu soia, pentru nutre] verde [i pentru nutre] murat.

Pentru nutre] verde, porumbul [i soia se seam\n\ `mpreun\, pe

acelea[i rnduri, la 25-30 cm distan]\ `ntre rnduri, folosind 45-50 kg/ha soia [i
50-70 kg/ha porumb.

Pentru `nsilozare, sem\natul se face `mpreun\, pe acela[i rnd, la

distan]a de 70-80 cm, folosind 35-40 kg/ha soia [i 12-15 kg/ha porumb, sau `n
rnduri alternative, cu 2-4 rnduri de soia [i 2-4 rnduri de porumb.

con]inutul de proteine cre[te de la 7,6-8,5% la 11,8-13,5%,

realizndu-se un spor de protein\ de 100-300 kg/ha.

Ov\zul - Avena sativa L.

Importan]\

Ov\zul este folosit `n alimenta]ia omului, sub form\ de gri[uri, fulgi, f\in\

[i `n furajarea animalelor ca furaj concentrat, nutre] verde, fn.

Valoarea alimentar\ ridicat\ a produselor din boabe de ov\z le recomand\

`n alimenta]ia copiilor sau a bolnavilor.

Boabele de ov\z un forte bun nutre] concentrat pentru cabaline,

con]innd `n medie 13,3% ap\, 10,8% protein\, 5,2% gr\simi, 57,7% extractive
neazotate, 10% celuloz\, 3% cenu[\.

Valoarea nutritiv\ 1 kg boabe = 1 U.N.

Pentru nutre] verde sau fn - se cultiv\ `n cultur\ pur\ sau `n amestec cu o

leguminoas\ anual\ (m\z\riche de prim\var\, maz\re, latir), formnd borceagul

de prim\var\.

Paiele [i pleava de ov\z sunt superioare celor de secar\ [i gru, avnd o

valoare nutritiv\ de 37,7 U.N. la 100 kg.

~nsu[iri morfologice

un sistem radicular bine dezvoltat, profund [i cu putere mare de

solubilizare a elementelor nutritive.

Masa de r\d\cini cu 40% mai mare dect cea a orzului mai pu]in

preten]ios fa]\ de sol.

Ov\zul - cultivat `n ]ara noastr\, mai ales ca plant\ de prim\var\.

Sistematic\ [i soiuri

Avena sativa; Soiuri: Cory, Mure[, Some[an.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

De[i este o plant\ de climat umed [i r\coros, ov\zul suport\ mai

bine ca alte plante condi]iile secetoase.

Temp. min. de germina]ie este de 2-3oC, iar tinerele plante suport\

temperaturi de -7oC.

Cerin]ele fa]\ de ap\ - destul de ridicate, avnd cel mai mare coeficient de

transpira]ie dintre cereale (400-600).

Fa]\ de sol - cerin]e reduse.

Tehnologia de cultivare

Rota]ia. Ov\zul nu este preten]ios; premerg\toare foarte bune sunt

leguminoasele anuale sau perene. Nu se recomand\ cultivarea dup\ el `nsu[i, nici

dup\ sfecl\, dect dup\ 3-4 ani, pentru a preveni atacul de nematozi.

Ov\zul este bun\ premerg\toare pentru plantele pr\[itoare [i

leguminoase.

Fertilizarea. De[i este pu]in preten]ios fa]\ de elementele fertilizante din

sol, ov\zul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive.

pentru 1 t boabe [i produc]ia de paie aferent\, ov\zul consum\: 27,2 kg

N, 13,4 kg P2O5, 27,4 kg K2O [i 6,5 kg CaO. Ov\zul reac]ioneaz\ bine la

fertilizarea organo-mineral\ pe toate tipurile de sol

Se recomand\ N50-75P45-60 , func]ie de sol. Pe soluri s\race `n potasiu se

aplic\ [i 40-60 kg K2O.

Lucr\rile solului - ar\tura -la 20-25 cm,

preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu

col]i reglabili sau cu combinatorul-prim\vara devreme.

Patul germinativ trebuie s\ fie foarte bine m\run]it [i nivelat.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a: P=98% [i G= 90%. Pentru a

preveni atacul de t\ciune zbur\tor (Ustilago avenae) [i t\ciune `mbr\cat (Ustilago

Klleri), s\mn]a se trateaz\ cu Vitavax 75% (1,5 kg/t), Criptodin (1,5 kg/t) sau
T.M.T.D. (4 kg/t). Se ob]in rezultate bune [i prin tratamentul cu formaldehid\.

Sem\natul se face `n urgen]a I, cnd temperatura solului este de 2-3oC, la

distan]a de 12,5-15 cm; desimea de 450-550 b.g./m2;

- cantitatea de s\mn]\ de 120-140 kg/ha.

Lucr\rile de `ngrijire.

t\v\lugitul

Combaterea buruienilor - prin respectarea rota]iei [i cu ajutorul erbicidelor

SDMA (1,5-2 l/ha), Icedin forte (1-1,5 l/ha).

Pentru combaterea gndacului b\los (Oulema melanopa L.) se trateaz\ la

avertizare cu Sinoratox (l,5-3,5 l/ha).

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Alegerea momentului recolt\rii [i

scurtarea duratei ei au mare importan]\, deoarece coacerea este e[alonat\ .

Recoltarea pentru boabe se face la `nceputul matur\rii depline, cu

combina pentru cereale.

Recoltarea ov\zului pentru mas\ verde are loc `n faza de burduf, pn\ la

apari]ia paniculului, iar pentru fn, de la apari]ia paniculului pn\ la `nflorire.

Produc]ia - `n func]ie de condi]iile de cultivare. ~n general produc]ia medie

de boabe din ]ara noastr\ este de 1500-2000 kg/ha.

Raportul boabe:paie este de 1:2

Secara - Secale cereale L. var vulgare Krn.

Importan]\
utilizare `n hrana omului, fiind a doua cereal\ panificabil\ dup\ gru, `n

zonele cu clim\ rece [i umed\ din ]\rile nordice.

~n furajarea animalelor se folose[te ca nutre] concentrat, mas\ verde sau
fn.
Se cultiv\ singur\ sau `n amestec cu m\z\richea de toamn\, formnd
borceagul de toamn\.
Ca nutre] verde - se poate folosi prin p\[unat sau cosit

se cultiva `n condi]ii mai vitrege, unde alte culturi mai preten]ioase nu

reu[esc, valorificnd solurile acide sau cele nisipoase ;
Gozurile cu sclero]i de cornul secarei, >1%, produc `mboln\viri
animalelor, cunoscute sub numele de ergotisme, ce se datoresc con]inutului `n
alcaloizi toxici (cornutin\, ergotin\, ergotoxin\ etc.).
Valoarea nutritiv\ a 100 kg boabe este de 118 U.N.
~nsu[iri morfologice
sistem radicular bine dezvoltat [i cu o mare capacitate de solubilizare a
compu[ilor greu solubili din sol.
cerin]e reduse fa]\ de sol.
Tulpina are 5-6 internoduri, iar `n\l]imea la formele cultivate este
de 120-180 cm.
o cre[tere mai rapid\ dect a plantelor de gru sau ov\z, astfel c\
secara valorific\ mai bine rezervele de ap\ din z\pad\ [i `n\bu[\ mai u[or
buruienile.
Sistematic\ [i soiuri
apar]ine genului Secale;
Soiuri Amando, Apart, Gloria, Impuls, Marlo, Orizont, Rapid,
Suceveana.
Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Perioada de vegeta]ie este de 280-290 zile ;
Secara este o plant\ rezistent\ la iernare, dep\[ind `n aceast\ privin]\ grul
[i orzul de toamn\. Fa]\ de umiditate, cerin]ele sunt moderate, avnd un coeficient
de transpira]ie de 250-400.
Secara reu[e[te [i `n zonele mai reci [i umede. Avnd o cre[tere rapid\ a
tulpinii prim\vara, secara valorific\ bine rezerva de ap\ din timpul iernii, reu[ind
[i `n zonele mai secetoase.
Valorific\ bine terenurile s\race, fiind pu]in preten]ioas\ fa]\ de sol,
datorit\ sistemului radicular profund [i a capacit\]ii mari de absorb]ie. Reu[e[te pe
soluri s\race, pietroase, nisipoase, acide.
Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rota]ia. Plant\ pu]in preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, `ns\
rezultate bune se ob]in dup\ premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme:
maz\re, borceag, porumb furajer, in, cartof.
Fertilizarea

reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte. Se recomand\ 50-60 kg/ha N, `n

prim\var\ la pornirea `n vegeta]ie, 50-70 kg/ha P2O5 [i 40-50 kg/ha K2O,
toamna sub ar\tur\.
Lucr\rile solului.
ar\tura la 20-22 cm, men]inut\ curat\ de buruieni.
preg\tirea patului germinativ - cu combinatorul; bine tasat [i m\run]it,
deoarece secara formeaz\ nodul de `nfr\]ire mai la suprafa]\.
S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ aib\ puritatea de 98%,
germina]ia de peste 85% [i s\ fie liber\ de sclero]i de cornul secarei. S\mn]a se
trateaz\ cu Vitavax (2 l/t de s\mn]\) sau Criptodin (1-1,5 kg/t de s\mn]\).
Sem\natul cu sem\n\tori universale (SUP-21, SUP-29) toamna devreme,
`ntre 25 septembrie-5 octombrie `n sud [i `ntre 15-25 septembrie `n zonele
subcarpatice.
Distan]a `ntre rnduri 12,5-15 cm, adncimea de sem\nat de 3-4 cm pe
solurile mijlocii [i de 5-6 cm pe solurile nisipoase.
Desimea 500-600 b. g./m2, folosind 140-200 kg/ha s\mn]\.
Lucr\rile de `ngrijire
control permanent al sem\n\turilor pe timpul iernii, deoarece plantele sunt
expuse mai mult mucegaiului de z\pad\ [i autoconsumului.
~n prim\var\ se recomand\ t\v\lugirea culturilor cu plante dezr\d\cinate.
Combaterea buruienilor se face prin respectarea rota]iei sau prin erbicidare
cu 2,4 D (1,5-2,0 l/ha), Icedin forte (2 l/ha), Illoxan (2,5 l/ha), Avadex (3-5 kg/ha).
La nevoie, toamna se aplic\ o udare de r\s\rire cu 300-400 m3/ha, `n
timpul vegeta]iei 1-2 ud\ri cu norme de 300-500 m3/ha.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
Secara pentru nutre] verde:
prin p\[unat cnd plantele au 20-25 cm `n\l]ime
cosit [i administrat la iesle la 30-35 cm `n\l]ime
se folose[te timp de 15-20 zile, pn\ la ie[irea din burduf.
Recoltarea pentru boabe la umiditatea de 14%.
la folosirea prin p\[unat, 15-25 t/ha m.v., iar la folosirea prin cosit
[i administrat la iesle de 25-35 t/ha.
`n zona optim\: 3-5 t/ha boabe, rap. boabe:paie 1:2

Sorgul - Sorghum bicolor (L.) Mnch.

Importan]\

se cultiv\ pentru boabe, m\turi, sirop bogat `n zah\r, furajarea

animalelor sub form\ de siloz sau nutre] verde etc..

pe glob - 43,7 mil. ha, iar `n ]ara noastr\ - 6 mii ha .

Boabele de sorg sunt folosite direct `n alimenta]ia oamenilor sub form\

de f\inuri `n unele zone din Africa, India, China, Egipt, Orientul Apropiat.

~n industrie se utilizeaz\ la fabricarea amidonului, alcoolului [i berii `n

amestec cu boabele de orz.

Sorgul tehnic serve[te pentru confec]ionarea m\turilor, a periilor [i altor

`mpletituri, iar din cel zaharat se extrage un suc dulce, bogat `n zaharoz\.

Ca furaj se cultiv\ pentru mas\ verde, nutre] murat [i semin]e, folosit

mai ales `n alimenta]ia taurinelor la `ngr\[at.

Fnul de sorg este relativ s\rac `n proteine, dar con]ine `n schimb cantit\]i

mari de caroten, s\ruri de calciu [i fosfor, fiind superior porumbului din acest
punct de vedere.

~n stare verde, plantele de sorg con]in principii toxice sub forma

glicozidului cianogen "durrhina", care, `n contact cu o enzim\ din rumenul

animalelor (emulsina) se descompune [i pune `n libertate acid cianhidric.

Mai sensibile la intoxica]iile cu sorg sunt rumeg\toarele.

Doza letal\ de acid cianhidric este de 1 mg/kg greutate vie la taurine [i de

0,1 mg/kg greutate vie la ovine. Prevenirea intoxica]iilor cu sorg se realizeaz\

prin folosirea furajului verde numai dup\ minim 3-4 ore de la recoltare.
~nsu[iri morfologice

sistemul radicular foarte bine dezvoltat, care ajunge la adncimi de cca.

2 m [i prezint\ un num\r aproape dublu de peri[ori absorban]i, fa]\ de

porumb.

Tulpina este format\ din 7-20 internoduri pline cu m\duv\, avnd

`n\l]imea de 1,5-3 m [i o capacitate mare de l\st\rire.

Frunzele, lungi de 50-80 cm ; inflorescen]a este un panicul ovat-alungit,

erect, adunat sau lax, de pn\ la 50 cm ; fructul este o cariops\ alb\ sau g\lbuie,
comprimat\, acoperit\ de palee [i glume ro[iatice, brune sau g\lbui.

Sistematic\ [i soiuri

Sorgul cultivat prezint\ variet\]ile:

cu panicul lax (var. saccharatum [i var. tehnicum)

cu panicul dens (var. bicolor [i var. cernuum).

Pentru furaj se cultiv\ variet\]ile saccharatum, tehnicum [i bicolor.

~n afar\ de hibrizii: sorg x iarb\ de Sudan F-1104, Sweetleaf [i Tutova

care sunt foarte productivi, cu un con]inut sc\zut `n durrhin\, se mai cultiv\

hibrizii: Aralba, Argence, B.864, Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32,
Nutricane.

Sorgul furajer se caracterizeaz\ prin tulpini `nalte, sub]iri, bogate `n zah\r

[i o capacitate mare de l\st\rire.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

cerin]ele fa]\ de c\ldur\ sunt mari; temp. minim\ de germina]ie

este de 10oC, iar temperatura medie zilnic\ favorabil\ cre[terii de 21-22oC.

Suport\ ar[i]ele de 38-40oC, iar temperaturile de sub 15oC stnjenesc cre[terea.

Sorgul este mai pu]in preten]ios fa]\ de umiditate, coeficientul de

transpira]ie fiind de 153-190. Datorit\ rezisten]ei mari la secet\, sorgul este

denumit "c\mila vegetal\".

Fa]\ de sol este preten]ios, reu[ind pe soluri cu pH= 6,5-8,5, mijlocii,

fertile. Valorific\ eficient solurile nisipoase [i pe cele s\r\turate.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Ritmul lent de cre[tere din primele faze de vegeta]ie

impune cultivarea sorgului dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni, de
obicei culturile pr\[itoare. Se poate practica [i monocultura de sorg timp de 3-5
ani.
Fertilizarea. ~n condi]ii de umiditate optim\, sorgul reac]ioneaz\
favorabil la fertilizarea cu azot. Se recomand\ fertilizarea cu 50-100 kg/ha azot,
prim\vara, la preg\tirea patului germinativ [i 30-60 kg/ha fosfor, toamna la
ar\tura de baz\.

Gunoiul de grajd, 30-40 t/ha se aplic\ plantei premerg\toare, cu excep]ia

culturilor de sorg de pe solurile nisipoase, unde se recomand\ aplicarea lui direct\,

sub ar\tura de baz\.

Lucr\rile solului. ar\tur\ de var\ sau toamn\, la adncimea de 20-25 cm,

cu pluguri echipate cu scormonitori.

preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri la adncimea de

`ncorporare, plus 1-2 cm.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a, cu P= 97% [i G > 85%, se

trateaz\:Tiradin 75 (3 kg/t), Sudox (12,5 kg/t), Furadan (2,5 kg/t).

Sem\natul se face prim\vara, dup\ ce a trecut pericolul brumelor trzii,

cnd temperatura solului este de >10oC, la adncimea de sem\nat.

Distan]a `ntre rnduri [i `ntre plante pe rnd `n func]ie de scopul culturii

[i caracteristicile solului; cu SPC sau SUP

sorgul pentru boabe la 70-80 cm `ntre rnduri, cu o desime de 180-

200 mii plante recoltabile/ha, folosind o cantitate de s\mn]\ de 10-15 kg/ha,

sorgul pentru siloz - la 50-60 cm `ntre rnduri, cu o cantitate de

s\mn]\ de 20-25 kg/ha,

sorgul pentru mas\ verde sau fn - la 25-30 cm `ntre rnduri, cu o

norm\ de s\mn]\ de 40-50 kg/ha.

Adncimea de sem\nat: 3-4 cm pe solurile mijlocii [i grele [i de 5-7 cm pe

solurile u[oare.
Sorgul pentru furaj se poate sem\na [i `mpreun\ cu soia: 25

kg/ha sorg + 60 kg/ha soia - pentru m. v. [i 20 kg/ha sorg + 40 kg/ha soia pentru `nsilozare

Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugirea imediat dup\ sem\nat.

~n culturile neerbicidate se fac 2-3 pra[ile mecanice [i 1-2 pra[ile

manuale. Pentru combaterea pe cale chimic\ a buruienilor solul se erbicideaz\

preemergent cu Propazin 50 PU (6-8 kg/ha), cnd dup\ sorg urmeaz\ porumb sau
cu Propazin 50 PU 3-4 kg/ha + Satecid 4-6 kg/ha, cnd urmeaz\ gru, orz sau
maz\re. Pentru buruienile dicotiledonate se pot folosi erbicidele SDMA sau Icedin
forte (2 l/ha).

~n primele faze sunt necesare 1-3 tratamente pentru combaterea p\duchelui

verde al cerealelor, cu Carbetox 37 (2 l/ha).

Culturile de sorg pentru siloz nu se r\resc, iar cele pentru nutre]

verde sau fn nu necesit\ lucr\ri de `ngrijire.

~n anii seceto[i, prin irigare se ob]in produc]ii ridicate.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

Sorgul pentru boabe se recolteaz\ la maturitate deplin\, cnd umiditatea

acestora este de 17%, cu combina de cereale.

Sorgul pentru siloz se recolteaz\ `n faza de lapte-cear\ sau cear\, iar

amestecul cu soia, la sfr[itul `nfloritului sorgului.

Pentru nutre] verde, sorgul se recolteaz\ cnd plantele au `n\l]imea de

40-50 cm [i se continu\ 20-25 zile pn\ la apari]ia paniculului, iar pentru fn la

apari]ia paniculului.

~n\l]imea de recoltare este de 8-10 cm de la sol, pentru a stimula

refacerea plantelor [i ob]inerea otavei.

Produc]ia. La sorgul pentru boabe 5-8 t/ha, la cel pentru nutre]

verde 25-35 t/ha, iar la sorgul pentru siloz de 40-50 t/ha.

Iarba de Sudan - Sorghum sudanense

Importan]\ :
produc]ii mari
rezisten]\ deosebit\ la secet\
calitate bun\ a nutre]ului.
Productivitatea ridicat\ se datore[te capacit\]ii mari de regenerare (2-4
recolte pe an).
Se utilizeaz\ `n furajarea animalelor sub form\ de nutre] verde, semisiloz
[i siloz. Avnd o perioad\ lung\ de vegeta]ie, constituie o component\ de baz\ a
conveierului verde, mai ales `n zonele secetose [i `n perioadele critice din a doua
jum\tate a verii [i `nceputul toamnei.
Iarba de Sudan produce un nutre] valoros, bogat `n substan]e nutritive [i cu
un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate.
Fnul de iarb\ de Sudan con]ine 15% ap\, 10,6% protein\, 2,4% gr\simi,
39% extractive neazotate, 25,6% celuloz\, 7,4% cenu[\.
suport\ bine p\[unatul.
~nsu[iri morfologice

sistemul radicular - fasciculat, ramificat [i profund, ajungnd la 2-2,5 m

adncime [i care exploreaz\ un volum mare de sol, fapt ce `i confer\ o rezisten]\

deosebit\ la secet\.

Tulpinile sunt formate din noduri [i internoduri, `nalte de 2-2,5 m, iar

frunzele alterne, late.

Inflorescen]a este un panicul dens, pn\ la 40 cm lungime, cu spicule]e

uniflore grupate cte 3.

Fructul este o cariops\ ovoidal\, acoperit\ de palee [i glume brun-ro[iatice

sau verzi-g\lbui.

Sistematic\ [i soiuri
Iarba de Sudan are `n cultur\ `n ]ara noastr\, numeroase soiuri, `ns\

cele mai valoroase sunt Sirius [i Sonet.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

plant\ modest\ `n privin]a cerin]elor fa]\ de clim\ [i sol

iarba de Sudan are nevoie `n primul rnd de c\ldur\. Pentru germinare

sunt necesare 12-13oC, iar la temperaturi < -3o - - 4oC tinerele plante dispar.

Reu[e[te `n condi]ii de secet\ excesiv\. Cnd aprovizionarea cu ap\ este

satisf\c\toare, fie din iriga]ii, fie din precipita]ii, iarba de Sudan produce 3-4
recolte pe an.

Iarba de Sudan se comport\ bine pe solurile a c\ror pH este de 6,5-8,5.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Avnd o cre[tere lent\ `n primele faze de vegeta]ie, iarba

de Sudan este sensibil\ la `mburuienare. Se recomand\ cultivarea dup\

pr\[itoare sau leguminoase anuale, care las\ terenul curat de buruieni. Se poate
cultiva 4-5 ani `n monocultur\, iar dup\ iarb\ de Sudan solul este sec\tuit `n ap\ [i
azot nitric, putnd urma porumb pentru boabe sau furaj.

Fertilizarea. Pentru a produce 1 t kg s.u., iarba de Sudan, consum\

16-17 kg azot, 6-7 kg fosfor, 28-30 kg potasiu [i 9-10 kg calciu.

~ngr\[\mintele cu azot `n doze de 100-120 kg/ha se aplic\

frac]ionat (2/3 prim\vara devreme [i 1/3 dup\ prima coas\), iar cele cu fosfor `n
doz\ de 40-80 kg/ha se aplic\ sub ar\tura de baz\.

Gunoiul de grajd `n doz\ de 20-40 t/ha este foarte bine valorificat

cnd iarba de Sudan urmeaz\ `n rota]ie `n primii doi ani de la administrare.

Lucr\rile solului. Ar\tura se face toamna, cu pluguri cu

scormonitori, la 20-25 cm.; preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri, la

adncimea de sem\nat.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ fie curat\, lipsit\ de costrei

(Sorghum halepense), cu puritatea de 97% [i germina]ia de peste 70%. Sem\natul

se face prim\vara trziu, cnd temperatura solului este de 10-12oC [i exist\
tendin]e de cre[tere a acesteia.

Pentru mas\ verde sau fn se seam\n\ cu sem\n\tori universale

(SUP), la 12,5 cm `ntre rnduri, cu 600 plante/m2,

pentru siloz sau s\mn]\, la 50-60 cm `ntre rnduri cu desimea de 150-

200 plante/m2.

Norma de s\mn]\ este de 35-40 kg/ha pentru mas\ verde sau fn [i 15-

20 kg/ha cnd se seam\n\ pentru siloz sau s\mn]\.

Lucr\rile de `ngrijire. ~n anii cu prim\veri secetoase este de dorit

ca dup\ sem\nat solul s\ se lucreze cu un t\v\lug inelar, la nevoie - distrugerea

crustei.

Combaterea buruienilor, `n special a celor anuale dicotiledonate [i a

p\l\midei, se realizeaz\ printr-un tratament cu 2,4 D, `n doz\ de 1,5-2 kg/ha, `n

faza de `nfr\]ire a plantelor.

Irigarea este necesar\ `n cazurile `n care se urm\re[te realizarea

unor produc]ii mari, repartizat\ pe 3 sau 4 cicluri de produc]ie. Dup\ fiecare coas\
se aplic\ o norm\ de udare de 600-700 m3/ha.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

Pentru nutre] verde administrat la iesle, iarba de Sudan se recolteaz\

e[alonat, `ncepnd cu momentul `n care plantele au 70-80 cm `n\l]ime [i

terminnd cu `nceputul fazei de burduf. Recoltarea pentru fn se face la apari]ia
paniculului

pentru `nsilozare la `nceputul form\rii boabelor.

Pentru a stimula regenerarea plantelor se recomand\ ca `n\l]imea de

recoltare s\ fie de 10 cm.

Pentru s\mn]\, recoltarea se face cnd inflorescen]ele de pe tulpinile

principale au ajuns la maturitate deplin\, `n dou\ faze: mai `nti se taie [i se leag\
`n snopi, iar dup\ ce plantele s-au uscat, se treier\ cu combina.

Conservarea ierbii de Sudan prin `nsilozare este u[or de realizat,

dat fiind con]inutul ridicat al plantelor `n zaharuri fermentescibile, care dep\[esc

de regul\ 20% din s.u.

Produc]ia de mas\ verde este de 30-40 t/ha, fn de 8-10 t/ha, iar cea de

siloz de 40-50 t/ha. Cnd se cultiv\ pentru s\mn]\ se poate ob]ine o produc]ie de
1500-2000 kg/ha.

Raigrasul aristat - Lolium multiflorum

Importan]\:

Raigrasul aristat prezint\ deosebit\ importan]\, datorit\:

poten]ialului mare de produc]ie,

valorii nutritive ridicate (1 kg s.u.=0,8-0,9 UN [i con]ine 130-160 g

P.D.),

consumabilit\]ii [i digestibilit\]ii mari,

perioadei lungi de folosire (20-25 zile la primul ciclu de produc]ie [i 15-

18 zile la ciclul al doilea),

ofer\ un nutre] verde foarte timpuriu,

este o bun\ premerg\toare pentru culturile succesive (`n cazul folosirii a

1-2 recolte),

este o bun\ plant\ amelioratoare a solului (las\ `n sol 7-12 t/ha r\d\cini

uscate, echivalente cu 25-40 t/ha gunoi de grajd),

se conserv\ u[or prin `nsilozare

produce cantit\]i mari de s\mn]\ (1000-2000 kg/ha `n primul an, `n

condi]ii de irigare).

~n ]ara noastr\ raigrasul aristat pentru furaj, se cultiv\ pe circa 100 000 ha.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Raigrasul aristat este o specie rezistent\ la temperaturi sc\zute, pn\ la -

270C f\r\ a fi acoperit de strat de z\pad\, dar este o plant\ preten]ioas\ fa]\ de
umiditate. Nu rezist\ la secet\, ceea ce impune cultivarea `n condi]ii de irigare;
prefer\ solurile cu fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\.

Tehnologia de cultivare

Rota]ia. Sunt considerate ca bune premerg\toare pentru cultivarea

raigrasului aristat, plantele care elibereaz\ devreme terenul; cartofii timpurii,

cerealele de toamn\ [i prim\var\, plantele anuale furajere recoltate pn\ la
`nceputul lunii august. Contraindicate sunt culturile pr\[itoare tratate cu erbicide
triazinice. Raigrasul aristat este o bun\ plant\ premerg\toare pentru porumbul
boabe sau siloz.

Fertilizarea. Raigrasul aristat consum\ cantit\]i mari de elemente

minerale din sol [i reac]ioneaz\ favorabil la fertilizare.

Se recomand\: fosfor 50-80 kg/ha,

azot 150-300 kg/ha, se aplic\

frac]ionat (N50-100 pe sol `nghe]at [i N60-70 dup\ prima [i

urm\toarele coase).

Lucr\rile solului. Ar\tura de var\ sau toamn\ se efectueaz\ la adncimea

de 20-25 cm, ar\tur\ care se prelucreaz\ cu grapa cu discuri, iar `naintea

sem\natului se preg\te[te patul germinativ cu combinatorul.

S\mn]a [i sem\natul.

puritatea 90% [i germina]ia >75%.

Sem\natul se face `n prima decad\ a lunii septembrie `n zona de cmpie

[i `n a doua jum\tate a lunii august `n zona colinar\; distan]a `ntre rnduri este
de 12,5-15 cm, adncimea de sem\nat de 2-3 cm, cantitatea de s\mn]\ de 25-30
kg/ha, iar sem\natul se face cu sem\n\tori universale (SUP).

Lucr\rile de `ngrijire.

Combaterea buruienilor se face prin respectarea rota]iei [i `n caz de nevoie,

prin aplicarea erbicidelor (2,4 D `n doz\ de 1,5-2 kg/ha `n 300-400 l ap\)

prim\vara, cnd buruienile dicotiledonate sunt `n faza de rozet\.

Irigarea culturii: 1 udare de r\s\rire cu 300 m3/ha [i apoi dup\ fiecare

recoltare, norme de 600-700 m3/ha.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

pentru mas\ verde se recolteaz\ la primul ciclu de produc]ie cnd

`n\l]imea plantelor este de

40-50 cm [i apoi dup\ fiecare 25-30 zile, interval

cnd are loc regenerarea plantelor.

pentru fn se recolteaz\ la `nceputul `nfloririi

pentru `nsilozare `n faza de burduf.

Produc]iile: `n condi]ii de irigare ajung pn\ la 120-150 t/ha mas\ verde,

iar `n condi]ii neirigate se ob]in 60-80 t/ha mas\ verde.

Cultivarea raigrasului aristat pentru producerea de s\mn]\

unele diferen]ieri fa]\ de tehnologia pentru furaj.

fertilizarea cu `ngr\[\minte cu azot se face cu doze mai mici (N50-70

kg/ha), prim\vara timpuriu, iar `n condi]ii de irigare, cnd s\mn]a se realizeaz\ la

coasa a doua, se mai poate administra o doz\ de N50-70 kg/ha dup\ prima
recoltare; `ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ toamna, odat\ cu ar\tura sau
la preg\tirea patului germinativ, doza 50-80 kg/ha.

Sem\natul se poate face `n rnduri obi[nuite sau la 25-30 cm

distan]\, cu o norm\ de s\mn]\ de 20-25 kg/ha, respectiv 15 kg/ha.

~n condi]ii de neirigare prima recolt\ se las\ pentru s\mn]\, iar `n

condi]ii de irigare se poate ob]ine s\mn]\ [i de la a doua coas\.

Recoltarea se poate face `ntr-o faz\, direct cu combina, cnd umiditatea

semin]elor este de 30-40%, sau `n dou\ faze, la umiditatea semin]elor de 4050%, cu vindroverul, dup\ care plantele r\mn 1-2 zile `n brazd\, apoi se treier\
cu combina.

Pentru a se evita scuturarea semin]elor se recomand\ ca recoltarea s\ se

fac\ diminea]a [i seara. Semin]ele se usuc\ pn\ la umiditatea de 13-15%, se

condi]ioneaz\ [i se p\streaz\ `n saci sau `n vrac, `ntr-un strat gros de 35-40 cm.

Produc]ia de semin]e este de 600-900 kg/ha, `n condi]ii de neirigare [i de

1000-1500 kg/ha la irigat, la prima recolt\ [i de 500-700 kg/ha la recolta a doua.

TEME :
1.

Care sunt deosebirile tehnologice `ntre cultura porumbului, sorgului [i

ierbii de Sudan ?

2.

Care sunt avantajele [i dezavantajele cultiv\rii raigrasului aristat ?

MODULUL 7
GRAMINEE PERENE FURAJERE

Pentru Romnia, prezint\ importan]\ urm\toarele specii de graminee

perene furajere: Bromus inermis, Agropyron pectiniforme, Lolium perenne,

Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Dactylis glomerata, Festuca rubra,
Arrhenatherum elatius, Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Phleum pratense.

~n cadrul principalelor specii de graminee perene cultivate sunt multe soiuri

care se deosebesc `ntre ele prin productivitate, precocitate, capacitate de ot\vire,

mod de folosire etc., adaptate la folosire prin cosit, p\[unat sau mixt.
Cultivarea gramineelor perene furajere pentru producerea de s\mn]\

Producerea de semin]e se face `n culturi speciale, dup\ o tehnologie

specific\.

La `nfiin]area loturilor semincere trebuie ]inut cont de cerin]ele

ecologice specifice fiec\rei specii.

~n general loturile semincere se amplaseaz\ pe soluri mijlocii spre grele, cu

reac]ie slab acid\-neutr\, moderat aprovizionate cu substan]e nutritive.

Solurile fertile nu sunt recomandate deoarece stimuleaz\ cre[terea

l\starilor vegetativi, iar `n anii mai ploio[i are loc c\derea plantelor, datorit\
cre[terii puternice a l\starilor.
Tehnologia de cultivare

Suprafa]a ocupat\ max. 100 ha.

gramineele perene fiind plante alogame, se cere ca distan]a de izolare s\ fie

de cel pu]in 200 m pentru elit\ [i superelit\ [i de cel pu]in 100 m pentru
`nmul]irea I.

Rota]ia. Premerg\toarele cele mai bune sunt culturile pr\[itoare care las\

terenul curat de buruieni, leguminoasele pentru boabe [i plantele anuale furajere.

nu este recomandat\ dup\ porumb, iarba de Sudan, pe terenuri des]elenite

cu 1-3 ani `nainte sau pe cele unde culturile au fost tratate cu erbicide triazinice.

Dup\ semincerii de graminee perene este bine s\ urmeze culturi pr\[itoare,

inclusiv porumbul, deoarece lucr\rile de `ntre]inere duc la cur\]irea terenului.

Revenirea pe acela[i teren este permis\ dup\ cel pu]in 4 ani

Lucr\rile solului - `n func]ie de planta premerg\toare [i de caracteristicile

solului.

ar\tur\ la adncimea de 20-22 cm, dup\ care se discuie[te pentru a se

asigura m\run]irea bulg\rilor [i distrugerea buruienilor; dac\ este posibil, dup\

ar\tur\ se face nivelarea terenului.

se preg\te[te patul germinativ cu grapa cu discuri sau cu combinatorul.

Dac\ `naintea sem\natului solul este prea afnat, se execut\ lucrarea de

t\v\lugire, cu t\v\lugul neted pe solurile mai u[oare [i cu t\v\lugul inelar pe
solurile mai grele.

Fertilizarea. Gramineele perene extrag mari cantit\]i de elemente, `n

special `n faza de `nfr\]ire-`nspicare. Se urm\re[te s\ se men]in\ un raport optim

`ntre elementele nutritive.

Gunoiul de grajd (30-40 t/ha) se administreaz\ plantei premerg\toare.

~ngr\[\mintele cu azot, pe fond de potasiu, se folosesc `n doze de N6090kg/ha;

S\mn]a [i sem\natul. Pentru loturile semincere se folose[te numai

s\mn]\ din soiuri [i popula]ii recunoscute [i omologate, din clasa I de calitate.

Semin]ele speciilor care curg greu [i neuniform prin tuburile ma[inii de

sem\nat

se

prelucreaz\

pentru

ruperea

aristelor

(Lolium

multiflorum,

Arrhenatherum elatius), `nl\turarea paleelor (Bromus inermis), a peri[orilor (Poa

pratensis) sau pentru desprinderea de pe axul spicule]ului (Agropyron
pectiniforme).

Semin]ele de graminee perene au facultatea germinativ\ mai redus\ dect

plantele anuale: 80-90 % clasa I; 70-80 % clasa a II-a; 60-75 % clasa a III-a.

Epoca optim\ de sem\nat este determinat\ `n special de factorul ap\ [i

mai pu]in de temperatur\.

Cele mai bune rezultate se ob]in la sem\natul timpuriu de prim\var\, dar

solul trebuie s\ fie preg\tit din anul precedent.

~n regiunile umede sau `n regim irigat, sem\natul se poate face [i

prim\vara mai trziu sau chiar `n prima jum\tate a verii, `ndeosebi la speciile
genului Lolium .

Sem\natul la sfr[itul verii sau toamna nu d\ rezultate sigure, punnd `n

pericol tinerele plante ce pot disp\rea `n timpul iernii.

Avnd `n vedere c\ cele mai multe graminee produc s\mn]\ `n anul al II-

lea, cu excep]ia lui Lolium perenne [i Phleum pratense, sem\natul de var\ ar fi

indicat, cu condi]ia asigur\rii umidit\]ii necesare.

Sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, deoarece aceasta are o influen]\

negativ\ asupra culturii de s\mn]\, chiar [i `n regiuni mai umede.

Sem\natul loturilor semincere se face `n rnduri rare, la distan]a de 50-70

cm, sau `n rnduri dese, la 12,5 cm. Ambele metode prezint\ avantaje [i
dezavantaje.

~ntre talia plantelor [i distan]a `ntre rnduri la sem\nat este o corela]ie

direct\.

Sem\natul la distan]e intermediare, de 25 cm `ntre rnduri, experimentat la

Lolium perenne, Festuca pratensis, F. rubra, Phleum pratense, duce la ob]inerea

de produc]ii mari .

Sem\natul `n benzi, cu alternarea rndurilor rare cu cele dese, are avantajul

unei mai rapide acoperiri a micilor goluri de la sem\nat sau a celor create cu
lucr\rile de `ntre]inere.

Sem\natul se face cu ma[ini obi[nuite de sem\nat, prev\zute cu

echipament pentru semin]e mici, singure sau `n amestec cu superfosfat granulat.

Pentru norme f. mici de s\mn]\, `n scopul realiz\rii unei desimi optime

de 50-100 plante/m2, se folose[te ma[ina SPC-6, echipat\ cu discuri speciale cu

orficii mici.

Adncimea de sem\nat depinde de m\rimea semin]elor, textura solului

[i aprovizionarea sa cu ap\ `n momentul sem\natului.

Semin]ele mari (Bromus inermis, Arrhenatherum elatius), se introduc la

2,5 -3,5 cm adncime; semin]ele mijlocii (Lolium perenne, Festuca pratensis,

Dactylis glomerata) la 1,5-2,5 cm, iar semin]ele mici (Phleum pratense [i Poa
pratensis) se seam\n\ la 1,0-1,5 cm .

Pentru a respecta adncimea de sem\nat, sem\n\torile se echipeaz\ cu

limitatoare de adncime la br\zdare.

Lucr\rile de `ntre]inere.

Imediat dup\ sem\nat este necesar\ lucrarea cu t\v\lugul `n agregat cu o

grap\ cu m\r\cini,

Distrugerea crustei, `nainte de a r\s\ri plantele, se face cu un t\v\lug de

lemn pe care se `nf\[oar\ srm\ ghimpat\ sau se bat cuie de 2-3 cm. Dup\
r\s\rirea plantelor se lucreaz\ cu grapa stelat\, la o vitez\ mic\ de `naintare. ~n
condi]ii de irigare, crusta se poate distruge cu o udare u[or\.

Completarea golurilor se face manual sau cu ma[ina de sem\nat.

Combaterea buruienilor se face prin pliviri, pra[ile, cosiri sau pe cale

chimic\.

~n culturile sem\nate des, `n anul `nti, combaterea buruienilor se face prin

cosiri sau erbicidare cu 2,4 D `n doz\ de 1,5-2 kg/ha pentru distrugerea buruienilor
dicotiledonate, cnd plantele au format 4-5 frunze, iar `n ceilal]i ani, `nainte de
alungirea tulpinilor, tot cu 2,4 D sau cu Dicotex 4-5 l/ha, Icedin 3-5 l/ha, Igran
3-4 kg/ha etc..

~n culturile sem\nate `n rnduri rare, combaterea buruienilor se face mai

u[or prin pra[ile mecanice sau manuale `ntre rnduri [i prin pliviri sau erbicide pe
rnd.

Aplicarea fazial\ a `ngr\[\mintelor minerale se face astfel: `n primul

an de vegeta]ie, eventual dup\ cosire, se mai administreaz\ o doz\ mai mic\

(N30-50 kg/ha), `n anii urm\tori prim\vara se fertilizeaz\ cu N50-100 kg/ha, iar
toamna cu 50 kg/ha P2O5 [i eventual cu 50 kg/ha K2O.

Gr\parea semincerilor de graminee perene se face din al doilea an de

vegeta]ie, dup\ aplicarea `ngr\[\mintelor; lucrarea se repet\ [i toamna dup\ cosire,

pe direc]ia rndurilor.

Dac\ prim\vara se constat\ desc\l]area plantelor(de obicei `n anul II de

vegeta]ie) se execut\ t\v\lugirea, cu t\v\lugul neted.

Combaterea d\un\torilor [i a bolilor, ce pot produce pagube foarte mari,

se face prin m\suri preventive. Pentru aceasta se alege corect terenul, se aplic\
tehnologiile adecvate de cultur\ [i se `ns\mn]eaz\ soiuri rezistente

Irigarea semincerilor se face numai `n perioadele secetoase, `nainte de

`nspicarea plantelor, cu norme, de 300-500 m3/ha.

Cosirea otavei se face toamna, cu 3-4 s\pt\mni `naintea venirii

`nghe]urilor permanente, la 10-12 cm `n\l]ime, dup\ care se gr\peaz\; la culturile

rare se execut\ [i o pra[il\.

Purificarea biologic\ se face manual, la apari]ia inflorescen]elor [i const\

`n `ndep\rtarea gramineelor str\ine sau a plantelor netipice soiului.

Polenizarea suplimentar\ este necesar\, c\ci gramineele perene sunt

plante alogame; se execut\ la `nfloritul majorit\]ii plantelor, cu ajutorul unei

frnghii, de 1-2 ori, `n prima parte a zilei.

Recoltarea. Gramineele perene produc s\mn]\ `ncepnd din anul II

de vegeta]ie.

~n cadrul fiec\rui an s\mn]a se ia de la prima recolt\. Durata de

exploatare a semincerilor este diferit\ (2-4 ani): 2 ani la Lolium perenne, 3 ani la
Festuca pratensis [i 4, eventual 5 ani la celelalte specii.

Maturitatea semin]elor are loc `n mod e[alonat, iar semin]ele se scutur\

foarte u[or, `n special la Arrhenatherum elatius, Festuca pratensis, Lolium

perenne, Phleum pratense. Din aceast\ cauz\ `ntrzierea recolt\rii duce la
pierderi importante de semin]e.

Recoltarea. Gramineele perene produc s\mn]\ `ncepnd din anul II

de vegeta]ie.

~n cadrul fiec\rui an s\mn]a se ia de la prima recolt\. Durata de

exploatare a semincerilor este diferit\ (2-4 ani): 2 ani la Lolium perenne, 3 ani la
Festuca pratensis [i 4, eventual 5 ani la celelalte specii.

Maturitatea semin]elor are loc `n mod e[alonat, iar semin]ele se scutur\

foarte u[or, `n special la Arrhenatherum elatius, Festuca pratensis, Lolium

perenne, Phleum pratense. Din aceast\ cauz\ `ntrzierea recolt\rii duce la

pierderi importante de semin]e.

Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor de graminee perene

Umiditatea de p\strare a semin]elor de graminee perene este de 13-15%.

Din aceast\ cauz\, dup\ recoltare semin]ele se usuc\ fie direct la soare, pe prelate
sau platforme, fie `n magazii, `n straturi de 5-35 cm grosime.

Uscarea `n straturi necesit\ lop\tarea semin]elor, pentru a nu se `ncinge.

Dup\ uscarea la 13-15% umiditate, urmeaz\ condi]ionarea cu selectoare,

trioare [i vntur\tori.

P\strarea semin]elor se face `n magazii bine aerisite, curate, `n straturi de

50 cm grosime.

Semin]ele gramineelor perene pot fi p\strate f\r\ riscuri pn\ la 4 ani,

pierderile de germina]ie fiind de 10% dup\ 2 ani [i pn\ la 25 % dup\ 4 ani .

Produc]ia de semin]e variaz\ `n timpul perioadei de folosire a loturilor

semincere. ~n anul II [i III se ob]in cele mai mari produc]ii, cu excep]ia lui Lolium
perenne care ofer\ cea > produc]ie `n anul I. Se pot realiza produc]ii de 500-600
(1000) kg/ha.

TEM| :
1. Care sunt lucr\rile de `ngrijire a loturilor semincere din anul I ?

MODULUL 8

LEGUMINOASE ANUALE FURAJERE

Leguminoasele anuale furajere sunt folosite `n alimenta]ia animalelor sub

form\ de:

concentrate (maz\re, bob, soia, lupin),

nutre] verde sau fn, de obicei `n amestec cu o cereal\ (maz\re,

m\z\riche, latir, lupin, seradel\, fasoli]\),

nutre] murat ob]inut tot `n amestec cu alte plante (bob, lupin etc).

Leguminoasele anuale furajere sunt plante slab rezistente la secet\, `n

majoritatea lor productive.

Datorit\ perioadei mai scurte de vegeta]ie, valorific\ mai slab gunoiul de

grajd [i `ngr\[\mintele cu azot, fiind `n schimb preten]ioase fa]\ de fosfor, potasiu

[i calciu.

Nutre]ul ob]inut con]ine cantit\]i mari de protein\ [i din aceast\ cauz\ se

cultiv\ `n amestec cu gramineele anuale de nutre], ob]inndu-se `n acest fel un

furaj mai echilibrat `n principii nutritivi.

Maz\rea comun\ - Pisum sativum L.

Maz\rea furajer\ - Pisum sativum ssp. arvense L.

Importan]\

Maz\rea se cultiv\ pe suprafe]e mari, fiind utilizat\ `n alimenta]ia omului,

`n industria conservelor;

ca plant\ de nutre] : concentrate, fn, nutre] verde sau `nsilozat.

Boabele de maz\re se folosesc `n furajarea vacilor pentru lapte, a porcilor

[i a tineretului, avnd un con]inut mare de proteine cu un ridicat grad de

digestibilitate.

Consumul `n cantit\]i mari a boabelor provoac\ un exces proteic `n

organism sau formarea unor compu[i toxici prin degradarea proteinelor (cnd
maz\rea este veche).

Semin]ele de maz\re bogate [i `n vitamine: A, B1, C;

100 kg semin]e echivaleaz\ cu 109 U.N..

Vrejii de maz\re con]in aproape de trei ori mai multe proteine `n

compara]ie cu paiele de cereale;

100 kg vreji echivaleaz\ cu circa 33 U.N.

Pentru folosirea ca fn sau mas\ verde, maz\rea se seam\n\ `n amestec cu:

secar\, orz, orzoaic\, ov\z, formnd borceagul sau cu porumb, sorg etc..

Soiurile cultivate:

maz\rea comun\ sunt: Alina, Atol, Corina, Dora, Marina, Profi, Renata,

Rodil, Turbo, Vedea;

maz\rea furajer\, forma de toamn\ (hiemale) soiul Caracal 39, iar din

forma de prim\var\ (aestivale), soiul Magistra.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Maz\rea este pu]in preten]ioas\ fa]\ de factorii de vegeta]ie.

Cerin]ele fa]\ de c\ldur\ sunt moderate, temperatura minim\ de germinare

este de 1-20C; plantele `n primele faze de vegeta]ie pot suporta temperaturi

sc\zute de - 4 - -60C, iar formele de toamn\ ale maz\rii furajere rezist\ pn\ la 18 - -200C.

Ambele specii de maz\re au cerin]e mari fa]\ de ap\.

Nu pot suporta seceta prelungit\, mai ales `n perioada `nflorire-

fructificare, dar nici excesul de ap\.

Solurile cele mai bune pentru cultivarea maz\rii sunt cele mijlocii, fertile,

bogate `n calciu, cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\; nu sunt bune solurile grele,
acide. Maz\rea furajer\ se poate cultiva [i pe soluri nisipoase.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Maz\rea poate urma dup\ culturi bine `ngrijite, care las\ terenul

curat de buruieni. Sunt bune premerg\toare pr\[itoarele [i cerealele de toamn\ [i

prim\var\. Maz\rea nu se autosuport\ [i nu trebuie s\ revin\ pe acela[i teren
dect dup\ 4-6 ani.

Maz\rea este o foarte bun\ premerg\toare pentru toate plantele [i `n

primul rnd pentru cerealele de toamn\.

Fertilizarea: maz\rea nu este preten]ioas\ la `ngr\[\minte.

Pe solurile s\race se pot folosi 30-35 kg/ha N [i 40-60 kg/ha P2O5;

gunoiul de grajd se administreaz\ plantei premerg\toare.

Lucr\rile solului. Se efectueaz\ ar\turi adnci, vara sau toamna, `n func]ie

de planta premerg\toare, iar preg\tirea patului germinativ se face cu grapa cu

discuri sau combinatorul, la adncimea de sem\nat.

S\mn]a [i sem\natul. Se folose[te numai s\mn]\ s\n\toas\, care se

trateaz\ `n ziua sem\natului cu Nitragin.

Sem\natul maz\rii se face prim\vara devreme [i toamna, la maz\rea

furajer\ formele de toamn\, cu sem\n\tori universale la distan]a de 12,5-15 cm

`ntre rnduri [i 5-8 cm adncime.

La maz\rea comun\, sem\nat\ `n cultur\ pur\, se folose[te o cantitate de

s\mn]\ de 250-350 kg/ha, iar `n amestec cu ov\zul se folose[te 140-200 kg/ha

maz\re [i 60-80 kg/ha ov\z.

La maz\rea furajer\ `n cultur\ pur\ se folose[te 150-200 kg/ha s\mn]\,

iar la borceagul de prim\var\ 100-150 kg/ha maz\re [i 50-60 kg/ha ov\z;

borceagul de toamn\ se seam\n\ cu o norm\ de s\mn]\ de 120-150 kg/ha, din

care 80-100 kg/ha maz\re [i 40-50 kg/ha secar\, orz sau gru.

Lucr\rile de `ngrijire. Culturile de maz\re pentru nutre] nu cer `ngrijiri

speciale.

t\v\lugitul dup\ sem\nat este necesar cnd stratul superficial al solului

este uscat.

distrugerea buruienilor, - cu sapa rotativ\ cu col]ii `ntor[i sau cu grapa

stelat\ `ns\ trebuie f\cut\ cu mult\ aten]ie [i numai pn\ cnd plantele au ajuns la
6-8 cm `n\l]ime.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Culturile pure de maz\re pentru

mas\ verde, se recolteaz\ `n faza de `nflorire, iar borceagurile cu maz\re `n

momentul form\rii primelor p\st\i.

Recoltarea borceagului cu maz\re pentru `nsilozare se face la formarea

semin]elor `n p\st\i.

Pentru boabe, maz\rea `n cultur\ pur\ se recolteaz\ cnd plantele [i 2/3

din p\st\i s-au `ng\lbenit. G\rg\ri]a (Bruchus pisorum) se combate cu sulfur\ de

carbon 1 l/ t s\mn]\.

Produc]ia. Culturile pure [i borceagurile cu maz\re dau produc]ii 25-35

t/ha mas\ verde; s\mn]\ 1500-3000 kg/ha.

M\z\richea de toamn\ - Vicia villosa

M\z\richea p\roas\ - Vicia pannonica
M\z\richea de prim\var\ - Vicia sativa

Importan]\

M\z\richile se cultiv\ `mpreun\ cu o cereal\, alc\tuind borceagurile,

pentru mas\ verde, fn, semifn, nutre] murat.

Furajul ob]inut este bogat `n protein\, cu un grad ridicat de consumabilitate

[i digestibilitate.

Valoarea nutritiv\: 1 kg m.v. = 0,10-0,15 U.N., fiind posibil\ realizarea

a 3500-4500 UN/ha la m\z\richile de toamn\ [i 3000-3500 UN/ha la m\z\richea

de prim\var\.

Semin]ele se utilizeaz\ `n cantit\]i mici, `n amestec cu alte concentrate,

deoarece pot produce intoxica]ii datorit\ glicozidului vicianin\.

~nsu[iri morfologice

M\z\richile sunt plante anuale, cu r\d\cina pivotant\, profund\; talie

`nalt\, frunzele paripenat-compuse, terminate cu crcei, cu foliole eliptice,

alungit-lanceolate pn\ la obovate, mucronate; florile divers colorate; fructulp\staie dehiscent\.

Soiuri: Suceava 54 la m\z\richea de prim\var\, Fundulea 39 [i Crantz,

la m\z\richea alb\ [i I.C.A..-H., la m\z\richea p\roas\.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. M\z\richile de toamn\ urmeaz\ dup\ cereale, culturi furajere sau

alte culturi care p\r\sesc terenul devreme.

M\z\richea de prim\var\ se poate cultiva dup\ un num\r mare de culturi,

dar cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele.

M\z\richile se pot cultiva mai mul]i ani pe acela[i teren, f\r\

diminuarea produc]iei.

Lucr\rile solului. Pentru borceagurile de toamn\ ar\tura se efectueaz\

imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare, numai dac\ solul este suficient de
umed.

~n condi]ii de secet\ se face o mobilizare superficial\ a solului, la 8-10 cm,

imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare, iar cu 8-10 zile `nainte de

sem\nat, se execut\ ar\tura.

patul germinativ - ct mai bine m\run]it [i nivelat.

Fertilizarea. La aplicarea `ngr\[\mintelor se va ]ine seama [i de cultura

succesiv\, sistemul de fertilizare stabilindu-se pentru ambele culturi.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de m\z\riche trebuie tratat\ cu

Nitragin, cnd `n rota]ie nu s-au cultivat [i alte leguminoase timp de 4-6 ani, iar
s\mn]a cerealelor se trateaz\ cu fungicide pentru combaterea m\lurii [i
t\ciunelui.

Borceagurile de toamn\ se seam\n\-de la sfr[itul lunii august pn\ la

jum\tatea lunii septembrie, iar dac\ solul este uscat, sem\natul se prelunge[te pn\
la sfr[itul lunii septembrie.

Borceagul de prim\var\ se seam\n\ prim\vara devreme. ~n cadrul

conveierului verde, borceagul de prim\var\ se poate sem\na e[alonat, la interval

de 10-15 zile `ntre epoci.

Norma de s\mn]\ la borceagul de toamn\: 140-180 kg/ha, raportul

dintre m\z\riche [i cereal\ fiind de 2:1 sau 1:1, iar borceagul de prim\var\ de

160-180 kg/ha, cu raportul dintre m\z\riche [i cereal\ de 2:1 pentru fn sau

semifn [i de 1:1 pentru mas\ verde.

Toate borceagurile se seam\n\ `n rnduri obi[nuite (12,5-15 cm), la

adncimea de 3-6 cm.

La culturile semincere, normele de s\mn]\ sunt urm\toarele:

50-60 kg/ha m\z\riche p\roas\+50-60 kg/ha gru de t-n\;

60-80 kg/ha m\z\riche alb\+50-60 kg/ha gru de toamn\;

120-130 kg/ha m\z\riche `n cultur\ pur\;

80-100 kg/ha m\z\riche de prim\var\ + 40-50 kg/ha ov\z.

Se seam\n\ `n rnduri apropiate, `n acelea[i epoci ca [i culturile pentru

furaj.

Lucr\rile de `ntre]inere - ca la borceagurile cu maz\re.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Pentru s\mn]\, se recolteaz\

`ntr-o singur\ faz\, direct cu combina din lan., cnd 80-90% din p\st\i s-au
brunificat sau `n dou\ faze, cnd masa vegetativ\ cosit\, se las\ `n brazde 1-2
zile dup\ care se treier\.

Pentru mas\ verde, borceagurile se recolteaz\ e[alonat, din momentul

cnd planta de sus]inere a ajuns la 40-50 cm `n\l]ime (faza de burduf), iar

produc]ia este de cel pu]in 10 t/ha mas\ verde.

La borceagurile de toamn\ cu secar\, perioada de folosire pentru mas\

vede se reduce la 10-12 zile, datorit\ cre[terii con]inutului `n celuloz\.

epoca final\ de recolatre pentru folosirea nutre]ului verde `n hrana

animalelor corespunde cu `nceputul `nspic\rii cerealei la borceagul de toamn\ cu

secar\ [i cu orz [i cu `nspicarea complet\ a cerealei la borceagul de toamn\ cu
gru [i la borceagul de prim\var\.

pentru `nsilozare - recoltarea borceagului poate `ntrzia pn\ la formarea

primelor semin]e `n p\st\ile de m\z\riche.

Pentru fn, borceagul de prim\var\ se recolteaz\ `n faza de `nflorire a

m\z\richii, iar dac\ propor]ia de ov\z este mai mare, se recolteaz\ pn\ la
`nflorirea ov\zului.

Produc]ia. La borceagurile de toamn\ produc]ia este de 1000-1600 kg/ha

s\mn]\, din care 400-600 kg m\z\riche.

La borceagul de prim\var\ se ob]ine 1500-2000 kg/ha s\mn]\, din care

800-1000 kg m\z\riche.

Borceagurile de toamn\ dau produc]ii medii de > 30 t/ha mas\ verde, la

epoca final\ de recoltare, iar borceagul de prim\var\ de 25-30 t/ha.

Bobul - Vicia faba L.

Importan]\

Bobul se folose[te `n alimenta]ia oamenilor sau `n hrana animalelor, ca:

furaj concentrat, nutre] verde [i murat.

Semin]ele - con]in 22-28% proteine, 4-6% celuloz\ [i `nsemnate cantit\]i

de s\ruri de calciu [i fosfor.

se folosesc `n alimenta]ia taurinelor supuse `ngr\[\rii [i a porcinelor,

constituind 8-10% din ra]ia de concentrate.

Masa verde este folosit\ `n hrana taurinelor, sub form\ tocat\ `n amestec

cu alte nutre]uri.

`n ]ara noastr\ bobul se cultiv\ pe suprafe]e mici, `n regiunile umede, pe

glob suprafa]a ocupat\ de bob este cca 2,9 mil. ha.

~nsu[iri morfologice

r\d\cin\ pivotant\, bine dezvoltat\, tulpin\ tetramuchiat\, glabr\, `nalt\ de

70-150 cm, frunze paripenat compuse, cu 2-3 perechi de foliole, eliptice, glabre,
flori albe, cu o pat\ negricioas\ la baza aripioarelor, grupate cte 2-8 `n raceme
mici, axilare; p\staie polisperm\, dehiscent\, cilindric\.

Bobul are trei variet\]i: Vicia faba var. major - bobul mare, Vicia faba

var. aequina - bobul mijlociu sau furajer [i Vicia faba var. minor - bobul mic
(bobu[orul)-soiul Cluj 84

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Bobul este pu]in preten]ios fa]\ de c\ldur\, temperatura minim\ de

germinare 3-40C, iar cea optim\ din perioada fructific\rii de 18-200C.

Bobul este foarte preten]ios fa]\ de umiditate.

Solurile potrivite pentru cultivarea bobului sunt cele grele, luto-argiloase

sau argiloase, bogate `n humus [i calciu.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Bobul urmeaz\ `n cultur\ dup\ pr\[itoare gunoite [i cereale de

toamn\ [i este o bun\ premerg\toare, `n special pentru cerealele de toamn\.

Fertilizarea. Avnd o perioad\ lung\ de vegeta]ie, valorific\ bine gunoiul

de grajd aplicat toamna, `n cantitate de 40-50 t/ha. ~ngr\[\mintele cu fosfor [i

potasiu, `n cantitate de 40-60 kg/ha P2O5 [i 40-60 kg/ha K2O, m\resc

semnificativ produc]ia.

Lucr\rile solului. Ca la maz\re sau alte leguminoase timpurii.

S\mn]a [i sem\natul. Se seam\n\ prim\vara timpuriu, cnd

germina]ia este favorizat\ [i se previne atacul afidelor, la distan]a de 45-60 cm

`ntre rnduri [i la 6-8 cm adncime.

Norma de s\mn]\ este de 120-150 kg/ha la bobul mic, 150-200 kg/ha la

bobul mijlociu [i 200-250 kg/ha la bobul mare.

Pentru mas\ verde se seam\n\ la 25 cm `ntre rnduri, de obicei `n

amestec cu porumb, ov\z, floarea soarelui etc., folosindu-se 80-100 kg/ha bob
[i 80-100 kg/ha porumb sau 25-30 kg/ha floarea soarelui.

Sem\natul amestecului de semin]e se face pe acela[i rnd sau `n rnduri

alternative.

Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei - cu grapa stelat\ `n prima

s\pt\mn\ de la sem\nat; combaterea p\duchilor (Aphis fabae). ; combaterea

buruienilor rota]ie, pra[ile `n culturile sem\nate `n rnduri distan]ate.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

Pentru mas\ verde recoltarea se face la `nceputul `nfloririi, iar pentru

siloz la sfr[itul `nfloririi, ceea ce corespunde cu perioada de maturitate cear\ a

p\st\ilor situate la baza tulpinii.

Pentru s\mn]\ se recolteaz\ `n momentul cnd p\st\ile situate la baza

tulpinii au culoarea neagr\ sau brun\ [i semin]ele sunt tari.

Produc]ia. Produc]ia de boabe variaz\ `ntre 3000-3500 kg/ha, iar la mas\

verde, `ntre 30-40 t/ha.

TEM| :
1. Ce importan]\ prezint\ borciagurile de toamn\ [i de prim\var\ ?

MODULUL 9
LEGUMINOASE PERENE FURAJERE
Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

Importan]\

Lucerna albastr\, este cea mai veche plant\ de nutre], originar\ din sudul

Caucazului [i Asia de sud-vest, Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul
700 `.Cr. `n Babilon.

Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\

foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol.

pe glob ocup\ o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu

lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha),
Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha).

~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a crescut de la 136,3 mii ha `n

1938, la cca 350 mii ha .

Calit\]ile lucernei: productivitate ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite

[i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u.
`n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\.

Lucerna se folose[te sub form\ de: nutre] verde, fn, nutre] `nsilozat,

granule sau brichete;

Lucerna este planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\

digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u.,

recoltat\ la `mbobocit-`nflorit).

Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite

largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii.

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi esen]iali,

conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K,

Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i substan]e extractive neazotate.

Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat
printr-o fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice.

La lucerna `n stare prosp\t\ -prezen]a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.),

care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la

rumeg\toare.

Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate att `n stare verde ct [i sub

form\ de fn sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate

sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fn, 49,1% la
C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fn, la recoltarea `n faza de `mbobocire.

Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n

func]ie de momentul recolt\rii.

Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice, cum ar fi:

rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i

elemente nutritive, energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase
la irigat).

plant\ amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\

simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de buruieni, cu o bun\

structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare.

Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.

~nsu[iri morfologice

Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult, `ns\

produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.

R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pn\ la 10-12 m

adncime sau mai mult, dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n
primii 40-50 cm ai solului.

Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se `nregistreaz\ `n anul I, pn\

la `nflorit, cnd pivotul ajunge la 1 m adncime.

Tulpina primar\ se `ntlne[te numai la plantele tinere `n anul I, dup\ care

din ea r\mne partea inferioar\ numit\ colet.

Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\ l\stari `n

fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit, p\[unat).

L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i, erec]i sau

ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm.

Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea

superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\ dect cele laterale.

Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci, grupate `n raceme

axilare alungite.

Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire.

Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie sau

galben-brunie, cu luciu slab, MMB = 1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd
luciul [i devin brune.

Sistematic\ [i soiuri

Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae), tribul Trifolieae,

genul Medicago, care cuprinde 62 de specii, din care 11 [i pe teritoriul ]\rii

noastre.

prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L.,

M. falcata L. [i M. media (M. varia sau M. hybrida), care au fost introduse `n

cultur\.

`n cultur\ - o gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea:

Fundulea 652 (1963), Luxin (1973), Lute]ia (1981), Gloria

(l982),

Triumf (1986), Adonis (1987), Selena (1991), Topaz (1994), Granat (1998),
Satelit ( 1998); soiuri importate: Capri, Cinna, Diane, Maya, Norla, Sigma

Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol

Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\;

Temperatura minim\ de germinare: 10C, iar cea maxim\ de 370C.

Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de

vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 9000C pentru coasa I [i 8008500C pentru coasele II [i III .

Astfel, sporul mediu de s.u. este de 73,4 kg/ha/zi. Cel mai intens ritm de

cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la temperaturi cuprinse `ntre 21-270C.

La temperaturi de peste 350C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei

`nceteaz\.

Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\ plantele tinere,

la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la temperaturi de -5 - -60C.

~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de - 250C [i chiar

peste -400C, cnd solul este acoperit cu z\pad\.

Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare

rezisten]\ la secet\, de[i este mare consumatoare de ap\.

pentru producerea unei unit\]i s.u., lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n

cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat.

Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-

650 mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.

Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\

din sol.

Stagnarea apei, imediat dup\ cosire, timp de 3-9 zile determin\

diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60%.

Pe terenurile cu apa freatic\ la o adncime < 1,2-1,5 m, cre[terea

r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stnjenite,

diminund produc]ia [i vivacitatea lucernei.

Lucerna este o plant\ de zi lung\, avnd cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai

ales la `nceputul cre[terii.

Cre[terea [i dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\

de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i.

Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai indicate soluri sunt

cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n humus, cu activitate microbian\

intens\, bine aprovizionate `n fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab
alcalin\, cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau brune.

Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase, drenate, precum [i cele

nisipoase. Nu sunt recomandate solurile acide, grele, argiloase, compacte [i cu

exces de umiditate.

Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntlnesc `n

Cmpia Dun\rii, Cmpia Banatului, centrul Cmpiei Transilvaniei, partea de NV

[i NE a ]\rii, luncile principalelor ruri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\.
Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Cmpiei Romne, nordul Dobrogei,
SE [i centrul Moldovei.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, dar se

ob]in rezultate bune cnd se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni.
Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii sorg x iarb\ de
Sudan, hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul trziu [i las\ solul
s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\
plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i dup\ ea `ns\[i
dect dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul ct cultura a
fost men]inut\ pe acel teren. Se evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului
pentru lucern\.

Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare consumatoare de

elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna extrage din sol 34 kg azot, 7 kg
fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg calciu .

Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\, dar `n

regiunile secetoase, se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la

desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total, dozele
de azot pot fi mai mari (N40-60), aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\
primele coase.

Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste

elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100
g sol, iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol.

lipsa fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii

urm\tori. ~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii

de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i
apoi la 2-3 ani.

Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\, prin

diminuarea transpira]iei. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i

cele cu fosfor.

Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol,

dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. Cele mai eficiente doze sunt de
35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.

Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\, bine m\run]ite,

`mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri

cu grapa cu discuri.

Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a

terenului deoarece are semin]e mici, adncimea de `ncorporare a acestora `n sol

este mic\, iar puterea de str\batere a plantelor este redus\.

Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea

`ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat

de sol mai adnc de 10-15 cm.

Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2

treceri cu grapa cu discuri.

Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta premerg\toare, la

20-25 cm adncime. Pe solurile cu hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori.

Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afnare f\r\

`ntoacerea brazdei, cu ma[ini de afnat solul (MAS), la 50-70 cm adncime, apoi

ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afnat solul.

Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit, afnat la suprafa]\

[i bine a[ezat mai `n profunzime.

`n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n

agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a

solului. Prim\vara cnd terenul permite, patul germinativ se preg\te[te cu agregat
de grape cu col]i, prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu
combinatorul. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\
lucrare.

Dup\ sem\nat, cnd solul este uscat `n stratul superficial, se poate efectua

un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de

sem\nat.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor

trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\, certificat\ biologic [i cu facultate

germinativ\ ridicat\. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se
recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de
Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%.

Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd temperatura

solului la adncimea de sem\nat este de (2)4-50C, iar umiditatea de minimum 2,5

ori > dect apa higroscopic\.

Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii

martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii
aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei.

Lucerna se poate sem\na [i la sfr[itul verii-`nceputul toamnei, `n

condi]ii de irigare, cnd de la sem\nat pn\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 85011000C.

Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase, (SUP-21, 29), la

12,5-15 cm `ntre rnduri, utiliznd o cantitate de s\mn]\ de 18-22 kg/ha, `n

func]ie de calitatea patului germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor,
pentru a se realiza 750-1000 s.g./m2.

Adncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe cernoziomuri, soluri brune [i de

3-4 cm pe soluri u[oare.

Lucr\rile de `ngrijire.

Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn

`nf\[ura]i `n srm\ ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printr-o

udare cu norma de 100-150 m3/ha.

Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea

plantelor.

Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I

de vegeta]ie, deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi

mai u[or invadat\ de buruieni.

Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive, agrotehnice

[i chimice.

preventive: descuscutarea semin]elor, folosirea de site pentru re]inerea

semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de
iriga]ie, precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate.

m\surile agrotehnice: premerg\toare ne`mburuienate, efectuarea lucr\rilor

solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\,

precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai
`n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei cnd buruienile nu au format `nc\
semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu cositori mecanice. Materialul
rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp ct mai scurt.

pe cale chimic\ - metoda cea mai eficace.

combaterea buruienilor monocotiledonate cu erbicidele: Eradicane (4-5

l/ha), Diizocab (5-7 l/ha), Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha),
aplicate preemergent, ultimele dou\ `ncorporate superficial `n sol; Fusilade sau
Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent.

combaterea buruienilor dicotiledonate cu erbicidele: Acetadin (5-7

l/ha), Basagran (4-5 l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate cnd lucerna are 3-5 frunze
trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l ap\) cnd
buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar temperatura aerului este peste 180C [i
umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%; Pivot (0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4
frunze trifoliate, care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele
monocotiledonate.

combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura.

din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au identificat

18, mai r\spndite fiind: Cuscuta campestris, C. europaea, C. trifolii, C.

epithymum [i C. epilinum.

Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\.

Pe cale agrotehnic\: se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma

semin]e [i se r\zuie[te solul pn\ la 1-2 cm adncime.

Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mntul r\zuit se adun\ `n

gr\mezi `n afara culturii.

Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit,

Acetadin, Reglone sau Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la

m2. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, cnd dup\ cosit l\starii de
lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut.

Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot, aplicat

pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mni dup\ r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1

l/ha, cnd distrugerea cuscutei a fost de 98%.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rnd

prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce
cheltuielile [i poluarea solului.

Cele mai r\spndite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor),

Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea lucernei),

Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor), Uromices striatus

(rugina lucernei), Fusarium oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea
fuzarian\ a plantelor).

Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu

produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5 kg/ha).

Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici

(g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp.

(g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata
(gndacul ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei),
Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor).

Pe lng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i folosirea metodelor

biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz, efectuarea a trei tratamente cu

insecticide piretroide (Fastac 10 CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5
CE - 300 ml/ha, administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare,
`nceputul `nfloritului [i sfr[itul `nfloritului.

Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trnite, cu grape cu discuri,

`n scopul `ntineririi acestora prin afnarea superficial\ a solului [i frac]ionarea

coletelor.

Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor,

supra`ns\mn]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare.

Lucrarea se efectueaz\ la sfr[itul verii sau prim\vara.

Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante,

deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\.

Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ cnd con]inutul `n ap\ al

solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ
[i capacitatea de cmp pentru ap\.

plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `ntre 60-80%

din capacitatea de cmp.

~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui

aprilie cu 500-600 m3/ha.

~n timpul vegeta]iei - 600-700 m3/ha pe solurile permeabile [i 500 m3/ha

pe cele mai pu]ine permeabile.

~n cazul sem\natului la sfr[itul verii-`nceputul toamnei, iar solul este slab

aprovizionat cu ap\, se impune o udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m3/ha.

Cnd timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

Epoca de recoltare influen]eaz\ att nivelul [i calitatea recoltei, ct [i

longevitatea lucernei.

~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre

sfr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire; recoltarea `n anul I

influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei.

~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se recolteaz\ `n intervalul

dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante.

~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul

`nfloritului au nevoie de 850-9000C la coasa I [i 750-8500C la coasele II-IV.

practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de

vegeta]ie, `n a[a fel `nct fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la
`nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de
substan]e nutritive.

~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de

epoca optim\, pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive

din colet [i m\rirea intervalului de timp pn\ la coasa urm\toare.

~ntrzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\,

fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu

fenoli.

Fenolii

inhib\

dezvoltarea

microorganismelor

utile

din

rumenul

animalelor, diminund consumabilitatea [i digestibilitatea furajului.

~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe terenurile

irigate 4-6 coase/an.

~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia

ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 2-3
s\pt\mni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.

Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din

mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor, precum [i

datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele
poligastrice.

la nevoie, acesta trebuie efectuat cu efective mici, dup\ ce s-a ridicat roua

[i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor.

Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fn,

f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifn).

Uscarea se poate efectua pe cale natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau

cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\.

Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau prin balotare.

preg\tirea fnului pe sol: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori

mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10 ore, dup\ care
acestea se `ntorc, iar dup\ alte 10-12 ore, cnd umiditatea plantelor scade la 2830%, lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care
umiditatea scade la 15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare.

preg\tirea fnului pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este

asem\n\toare cu cea de preg\tire a fnului de pe paji[tile naturale; rezult\ un fn

de bun\ calitate, cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten.

preg\tirea fnului prin balotare: recoltarea cu cositori sau vindrover, de

preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a reduce timpul de uscare `n cmp; `n

acest caz pierderile totale se reduc de circa 2 ori, cele de frunze de circa 4 ori, iar
cele de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\;

la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\, dup\ 15-20

ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos, cnd umiditatea plantelor ajunge la

30-35%, are loc balotarea la o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\
`n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer;

dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n cmp, balotarea va avea loc la

umiditatea de 25-30%, iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de cte 3-4, `n form\
de piramid\, cu baza mic\ pe sol, unde vor r\mne 2-3 zile, pentru ca umiditatea
s\ scad\ la 15-17%.

Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de

depozitare, cu instala]ii specifice.

Plantele se usuc\ `n cmp pn\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se

transport\ la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive.

Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul

unor instala]ii speciale (UFV-400, SDFV-90-28);

Plantele, prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate, sunt deshidratate

`ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\.

F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor

combinate sau se bricheteaz\.

Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\ metoda cu umiditate

redus\ ( metoda ofilirii (50)55-65%, prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp
de 4-24 ore) sau prin folosirea aditivilor (amestec cu plante verzi bogate `n
glucide - porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.- `n raport de 1-2 p\r]i
G., la 1 parte leguminoas\; adaos de t\r]e, uruieli de porumb sau orz, `n
cantitate de 30 kg / tona de nutre] verde, f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%,
ap\ melasat\ - format\ din o parte melas\ [i 2-3 p\r]i ap\ -, `n cantitate de 100 l/t;
1 kg Lactosil la tona de furaj sau 1% preparat Micoacid).

Produc]ia. Cele mai mari produc]ii, la sem\natul de prim\var\, se ob]in

`n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\

circa 50-60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%.

Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80)

t/ha la irigat. Produc]ia de fn este de 25-28% din cea de mas\ verde.

Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mn]\

S\mn]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau

din culturi speciale, `nfiin]ate `n acest scop.

Cerin]ele lucernei pentru s\mn]\ fa]\ de clim\ [i sol-

Se

recomand\

`n

zonele

unde

`n

perioada

`nflorire-fructificare

temperaturile sunt de circa 250C ziua [i 180C noaptea;

umiditatea aerului < 50%, iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vnt.

Solul trebuie s\ fie permeabil, apovizionat cu elemente nutritive, f\r\

aport freatic [i cu pH>6,5.

Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile aluvionare [i chiar cele

nisipoase, `n condi]ii de irigare.

Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-100C, iar suma

precipita]iilor anuale sub 500-550 mm.

Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul

[i nord-estul Cmpiei Romne, sudul Olteniei, centrul [i sudul Moldovei, sudvestul ]\rii.

bune premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme, cum

ar fi plantele anuale furajere, maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de

toamn\.

fertilizarea moderat\, evitarea l\st\ririi abundente a lucernei.

nu se recomand\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit

gunoi de grajd.

~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i

anii; con]inutul solului de 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. Dozele orientative de
fosfor sunt de 60-80 kg/ha.

~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile cnd solul con]ine sub 16

mg potasiu mobil la 100 g sol.

Lucr\rile solului - ca la cultura pentru furaj.

Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la

`nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `nct de la sem\nat [i pn\ la intrarea

`n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-9500C;

Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde

cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de cmpie [i 25 august-5 septembrie `n

cele colinare.

La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 s.g./m2, cantitatea de

s\mn]\ de 2,5-3 kg/ha, distan]a `ntre rnduri de 50-60 cm, iar adncimea de
sem\nat de 1,5-2 cm.

La sem\natul de la `nceputul toamnei:

50-60 cm `ntre rnduri, cu 200-250 s.g./m2; 4-5 kg/ha s\mn]\;

25 cm `ntre rnduri , cu 500 s.g./m2; 10-12 kg/ha.

Adncimea de sem\nat de 2-2,5 cm.

~n cazul utiliz\rii de s\mn]\ drajat\ :

50-60 cm `ntre rnduri, 20-50 s.g./m2

20-25 cm `ntre rnduri, 80-100 s.g./m2

Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj.

~n combaterea buruienilor, pe lng\ folosirea erbicidelor, la sem\natul `n

rnduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima

pra[il\ mecanic\ se face la adncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rndurile
de plante, cnd lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari.

La pra[ila a 2-a, ce se face cnd lucerna are 30-35 cm `n\l]ime, se ata[eaz\

cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol,

diminund procesul de l\st\rire.

Irigarea - pentru r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2

ud\ri cu 300-350 m3/ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de

`mbobocire, `n anii f. seceto[i (1 udare cu 300-350 m3/ha).

Pentru ob]inerea de s\mn]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3, `n func]ie

de tehnologia aplicat\.

Coasa de la care se realizeaz\ s\mn]a - `n func]ie de condi]iile climatice

[i tehnologie, `nct perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme

`nsorit\ [i relativ secetoas\.

Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se

recomand\ ob]inerea de s\mn]\ la coasa I.

~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei

I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mn]\ la coasa a II-a, dar

produc]iile vor fi <.

Recoltarea pentru s\mn]\ se face cnd 75-80% din p\st\i s-au

brunificat; `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze.

`ntr-o singur\ faz\: se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\

de 3,5-4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare.

`n dou\ faze: se face `nti cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile

`nsorite se treier\ cu combina echipat\ corespunz\tor.

Produc]iile de s\mn]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia clasic\ [i

700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\, terenuri irigate.

Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L

Importan]\

Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde,

fn, f\in\ de fn sau nutre] `nsilozat.

Recoltat la `nflorire, fnul de trifoi con]ine circa 14,5% PB, 20,4% CB, 22-

26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.).

Digestibilitatea substan]elor organice are valori ridicate att `n masa verde

(>70%) ct [i fn (60%).

Valoarea nutritiv\ a 1 kg de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de

0,62 UN la fn [i 0,18 UN la masa verde.

importan]\ `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a

structurii solului este mai mare dect la lucern\ [i sparcet\.

~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.

~nsu[iri morfologice

Trifoiul ro[u este o plant\ peren\, cu r\d\cina pivotant\, care `n anul I se

dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm, iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm
adncime.

Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-

73%), `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19-20%, `n cel de 20-30 cm, doar 78% .

simbioza cu bacteria Rhizobium trifolii, care este mai pu]in preten]ioas\

fa]\ de condi]iile de mediu, fiind activ\ [i la pH <6,0;

O activitate intens\ a bacteriilor: pe soluri bine aprovizionate cu fosfor,

potasiu, calciu, microelemente (bor, molibden, mangan etc.) [i ap\, iar

temperaturile de minim 10-120C.

Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt fistuloase, ramificate,

erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5/m2).

Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate , obovate sau eliptice, ce

prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V.

Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii, grupate `n capitule globuloase sau ovate.

Fructul este o p\staie ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovatasimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu dimensiunile 1,62,3/1,2-1,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-2,0 g.

Sistematic\ [i soiuri

Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul Trifolieae, genul

Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din care 45 au fost identificate [i pe

teritoriul ]\rii noastre.

Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce

apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense [i ssp. frigidum.

Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i:

- var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u

cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt grupate `n dou\ forme de baz\;

forma precox (sin. hispanicum) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\ 2-3
ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de dezvoltare rapid, `nfloresc
`n anul I > 90% din plante [i forma serotinum (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate
de 3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia plantelor `nflorite
`n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an).

- var americanum (sin. Trifolium expansum), (trifoiul ro[u american),

ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfr[itul sec. XIX, are tulpini
mai rigide, p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice.

- var. spontaneum (trifoiul ro[u s\lbatic), r\spndit\ spontan pe trifoiul

]\rii noastre, cuprinde 10 forme;

Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var. nivale [i var.

frigidiforme, cuprinznd genotipuri cu tulpini scunde, ascendente, bine adaptate la

condi]iile din etajul alpin.

`n cultur\: popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri

autohtone sau importate: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra,
Roxana; Maro (D), Triel (F) [i Verdi (F).

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Trifoiul ro[u este mai preten]ios dect lucerna fa]\ de clim\, dar mai pu]in

exigent fa]\ de sol.

Este o plant\ de climat umed [i r\coros.

temp. minim\ de germinare este de 10C, iar cea optim\ `ntre 20-300C; pn\

la `nceputul `nfloritului sunt necesare 800-9000C, iar pn\ la maturarea

semin]elor 1200-14000C.

Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\.

Recolt\rile trzii de toamn\ [i producerea de s\mn]\ mic[oreaz\ rezisten]a

trifoiului la ger.

Cre[terea vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul

15-270C, iar la peste 320C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a

rozetei de frunze.

Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-350C, dac\ umiditatea `n stratul

biologic activ este > 60% .

Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este foarte

preten]ios la regimul hidric, dnd rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste

600 mm.

Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire.

Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al

solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\.

Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului

radicular pn\ la 90% [i < produc]iei cu pn\ la 80%.

Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea intensit\]ii luminii

corelat\ cu temperaturi moderate determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane.

La `nceputul vegeta]iei suport\ umbrirea, fiind posibil sem\natul sub form\

de cultur\ ascuns\.

prefer\ soluri mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i calciu, cu

pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntlnite pe soluri brune de p\dure, cenu[ii [i
pe podzoluri secundare. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri, cnd se
asigur\ un regim hidric corespunz\tor.

Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu pH peste 7,5 [i cele

puternic acide.

Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntlnesc `n

regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei, Munteniei [i Moldovei, Podi[ul

Transilvaniei, Maramure[, N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul

devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic,
culturile furajere anuale, cerealele de toamn\ [i de prim\var\.

Nu se recomand\ pr\[itoarele trzii, cele tratate cu erbicide triazinice,

leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani,
datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului.

Dup\ trifoi - culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de

vegeta]ie, cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii pentru

boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n condi]ii climatice foarte

favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai
tardivi, soiuri tardive de cartof, sfecl\ sau in.

Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru realizarea produc]iei trifoiul

consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. La o produc]ie de 8 t/ha fn, trifoiul

extrage din sol circa 220-250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu.

Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu un con]inut `n humus

< 1,5%.

La culturile `n amestec cu graminee perene, cnd trifoiul particip\ cu <

50% doza de azot poate cre[te la N100-120.

Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de

aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind
de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\, dozele
orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani.

~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide, cnd con]inutul

`n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se recomand\ aplicarea anual\ a 6080 kg/ha K2O.

Gunoiul de grajd - pe solurile acide, slab permeabile, `n doz\ de 30-40 t/ha.

~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau
`n ferestrele iernii, `n doze anuale de 15-20 t/ha.

Pe solurile acide, cu pH <5,8-6,0 se recomand\ administrarea de

amendamente calcaroase, `n doze de 5-6 t/ha, o dat\ la 6-7 ani.

Lucr\rile solului - s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care

favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub

plant\ protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\
exigen]ele ambelor culturi.

Cnd sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt

asem\n\toare cu cele de la lucern\.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\,

s\n\toas\, cu P [i G ridicate.

Epoca de sem\nat - prim\vara devreme, cnd utilajele agricole pot intra

pe teren.

La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\

amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `nti planta

protectoare [i apoi perpendicular pe rndurile acesteia trifoiul ro[u.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme se

gr\peaz\ cultura, se seam\n\ trifoiul, apoi se t\v\luge[te. Norma de s\mn]\ la

planta protectoare < 20-30%.

~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se poate sem\na [i la

sfr[itul verii - `nceputul toamnei (20.08-5.09).

Cantitatea de s\mn]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha, asigurnd

o desime de 900-1000 s.g./m2 [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm2/plant\.

Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre

rnduri [i la adncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile

cu textur\ mai u[oar\.

Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu

graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid, raigras aristat [i p\iu[ de

livezi).

Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de

trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru

combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\ - erbicidele se aplic\

`nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind doze < 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod
curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ ct mai
mic\ (max. 200 l/ha); eficiente: Icedin sau Oltisan.

la `mburuienare puternic\ - erbicidul Basagran (2-2,5 l/ha), `n faza optim\

pentru planta protectoare, fiind bine tolerat de trifoi.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea

buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de

`nfr\]ire a cerealei. Dac\ se vor folosi erbicidele Icedin sau Oltisan se impune
sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mn]area cerealei [i respectarea
m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\.

Cnd trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea buruienilor se face

folosind acelea[i erbicide ca la lucern\; se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n

doz\ de 0,6-0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii de
exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile
infestate cu buruieni dicotiledonate, inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25
zile dup\ desprim\v\rare cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul are 5-6
cm `n\l]ime.

Combaterea sp. din g. Cuscuta se face ca la lucern\.

Combaterea bolilor - arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson),

f\inarea (Erysiphe martii Lv.), p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii

Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de Bary.), antracnoza (Gloeosporium
caulivorum Kirchn.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lv.), care pot provoca
pierderi, de>50% din produc]ia de fn se combat prin metodele agroculturale [i
cele chimice recomandate la cultura lucernei.

~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori dect la

lucern\, mai des `ntlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans
Hbst., A. aestivum Germ.). ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere
efectuarea a 2 tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfr[itul
`nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE (300
ml/ha).

Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an, maximul fiind `n lunile

iunie-august, cnd consum\ 4-5 mm/zi. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce

21-22 kg s.u. sau 100 kg m.v.

~n culturile sem\nate la sfr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-

350 m3/ha. ~n toamnele secetoase se impune ca dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o
udare de 350-400 m3/ha.

~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 10-12 zile `n lunile

iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara perioadelor ploioase, cu norme

de 600-650 m3/ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m3/ha pe
celelalte tipuri de soluri.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul sem\nat `n ogor

propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei

de `nflorire, la toate coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De
obicei se realizeaz\ 2 coase [i 1 otav\.

trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare

dect lucerna deoarece `mb\trnirea plantelor este mai lent\.

la trifoiul cultivat cu plant\ protectoare, recoltarea `n anul I se face o

singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite

plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari
de substan]e de rezerv\.

Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fn sau

furaj `nsilozat. Preg\tirea fnului se face ca la lucern\, iar metoda de uscare se

alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.

trifoiul se `nsilozeaz\ mai u[or dect lucerna, datorit\ con]inutului mai

ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\)

[i a puterii tampon mai reduse.

se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pn\ ce con]inutul `n

substan]\ uscat\ ajunge la 35-40%, apoi se toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele

cunoscute; se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0,2%), ca [i la lucern\.

Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s.u. (30-

50 t/ha mas\ verde).

Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mn]\

particularit\]i: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura

pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ dect la lucern\, plantele sunt mai
rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare dect la
lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai
u[or din caren\), iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este egal cu cel de la
prima coas\.

Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mn]\ se impune `nfiin]area

de culturi destinate numai producerii de s\mn]\ [i renun]area la ob]inerea

acestora din culturi pentru furaj.

zonele colinare cu veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice

sunt satisf\cute: Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Cmpiei

Romne. Condi]ii favorabile se `ntlensc [i pe solurile fertile din Cmpia Dun\rii,
Dobrogea, sudul Moldovei [i Cmpia Banatului, `n condi]ii de irigare.

Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt

asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost

infestate cu [tevie sau cuscut\.

Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor

dect lucerna. Rezultate bune se ob]in cnd con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8
mg/100 g sol, iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol.

se recomand\ 50-80 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O, pe solurile acide.

Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de

trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe solurile acide, nu

d\uneaz\ trifoiului pentru s\mn]\. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 3040% [i cea de potasiu cu 70-100%.

pe solurile acide (pH <5,8) se recomand\ aplicarea amendamentelor, o dat\

la 6-8 ani, `n doz\ de 5-6 t/ha CaCO3.

Lucr\rile solului sunt ca la cultura pentru furaj.

~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara devreme cnd terenul

permite intrarea utilajelor agricole.

~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele

colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe terenurile irigate din sudul

]\rii, `nct de la sem\nat pn\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-10000C.

Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rnduri, f\r\ plant\

protectoare, cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rnduri,

folosind 10-12 kg/ha s\mn]\. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8, folosind discuri cu orificii de 0,8 mm.

Adncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm cnd sem\natul se

face prim\vara [i de 2-2,5 cm cnd se `ns\mn]eaz\ la sfr[itul verii-`nceputul

toamnei. ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.

Combaterea buruienilor: prin folosirea erbicidelor [i efectuarea de

pra[ile mecanice. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi

unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate `n sol
odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide antigramineice. Buruienile
dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0,6-0,8 l/ha), aplicat `n faza de
r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n faza de
rozet\ a buruienilor.

La culturile sem\nate `n rnduri rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3

pra[ile mecanice, prima cnd plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de
12-15 zile.

Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans)

se face prin 2 tratamente cu Lindatox 1,5 (25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau
alte insecticide (Fastac - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la
`mbobocire, iar al doilea dup\ 10-12 zile.

Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii,

sudul Moldovei, Dobrogea [i Cmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu

300-350 m3/ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-450 m3/ha
[i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m3/ha.

recoltarea - ~n zonele colinare cu veri secetoase se face la coasa I, ca [i `n

cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare
mai umede recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa a II-a, prima coas\
recoltndu-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.

Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani,

recoltarea realizndu-se la coasa I sau a II-a `n func]ie de condi]iile climatice.

Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere.

~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul cnd 80-85% din capitule

s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\
corespunz\tor.

~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone

5 l/ha) cnd 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile se face
recoltarea direct din lan. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha
s\mn]\.

Sparceta - Onobrychis viciifolia

Importan]\

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fn, mas\

verde sau nutre] murat.

~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune dect

lucerna.

Valoarea nutritiv\ - 100 kg m.v = 17 UN sau 100 kg fn = 60 UN.

Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n fn) [i
con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine.

~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii;

Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de

`nflorire de circa 23-27 zile, realizndu-se pn\ la 300 kg/ha miere.

Valorific\ bine terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate

satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le

completeaz\ unde acestea nu reu[esc.

Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare

asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (cca 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:

- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o coas\), r\spndit\

mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te
slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretndu-se mai ales la folosirea prin
cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant),

ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit,

p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.

Sparceta este mai precoce dect lucerna cu circa 10 zile, ceea ce

reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.

~n condi]ii favorabile de cultur\ la coasa a II-a se poate realiza 30-35%

din recolta primei cosiri.

Sistematic\ [i soiuri

Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis, din care `n

]ara noastr\ se `ntlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O.

gracilis [i O. transilvanica.

Cele mai r\spndite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\), care d\

rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i

Splendid (de dou\ coase).

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei. Temperatura

minim\ de germinare este de 2-30C, iar cea optim\ pentru cre[tere [i dezvoltare, de
20-250C.

Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii

nefavorabili din timpul iernii.

dup\ `nr\d\cinare sparceta este foarte rezistente la secet\, putndu-se

cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale.

Sparceta nu suport\ excesul de umiditate.

Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele permeabile, drenate [i

bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase, pe cele

erodate, cu strat arabil sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un
con]inut de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei.

Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pn\ la

pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile acide, impermeabile, umede [i reci,
cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului.

Zonele de cultur\: ca la lucern\, dar ocup\ terenurile mai s\race, versan]ii

supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de

vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de

buruieni.

sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntruct

l\st\re[te dup\ des]elenire.

Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\, dect dup\ 6-7 ani.

Fertilizarea - r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze

moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60).

Lucr\rile solului. Ca `n tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe

terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste

terenuri.

S\mn]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat

fructul, care este o p\staie monosperm\, indehiscent\. Facultatea germinativ\

trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%, la materialul
corespunz\tor clasei I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mn]a de sparcet\ pierde
u[or facultatea germinativ\.

~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar

la sfr[itul verii-`nceputul toamnei.

Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie de condi]iile

sta]ionale.

Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea

f\r\ plant\ protectoare.

Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre rnduri [i

la 3-4 cm adncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii,

folosind 70-90 kg/ha p\st\i, pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m2.

Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii seceto[i, se

recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi inelari.

Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.

Cnd se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie recoltat\

la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu stnjeni cre[terea tinerelor plante

de sparcet\.

~ncepnd cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\

`n fiecare prim\var\.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se folose[te `n condi]ii

economice 3-5 ani.

Epoca optim\ de recoltare pentru fn este `ntre mijlocul fazei de

`mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).

~ntrzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a calit\]ii;

Metodele de preg\tire a fnului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.

Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate folosi prin

p\[unat, `ncepnd din anul II de vegeta]ie, cnd plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar
pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla, la o `nc\rcare optim\ cu animale.

Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha

mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase.

Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mn]\

`nfiin]area semincerilor de sparcet\ - ca la lucern\.

Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare la distan]a

de 50-60 cm `ntre rnduri, cu 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de 75-100

s.g./m2.

Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha

P2O5.

Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\.

Polenizarea suplimentar\ - prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar,

`n apropierea loturilor semincere.

Recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa I, `ncepnd din anul II de

cultur\, cu coasa sau cositoarea, cnd 50-60% din p\st\i au culoarea brun\deschis, sau direct cu combina din lan, cnd 70% din p\st\i au aceast\ culoare.
Pentru a evita pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\
noaptea sau diminea]a [i seara.

Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite

[i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale

Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.

Importan]\

Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fn sau semifn, mai ales `n

amestec cu graminee, fiind un component important `n amestecurile folosite pentru

`nfiin]area paji[tilor temporare .

Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare nutritiv\

ridicat\, dar mai sc\zut\ dect la lucern\, trifoi [i sparcet\. Con]ine circa 11-14%
PB, 22-31% celuloz\ brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile
de Ca [i Mg.

~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului

am\rui (imprimat de un glicozid) .

Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare u[urin]\ [i nu

produce meteoriza]ii la animale.

-Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe
care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja
solul `mpotriva eroziunii. .

~nsu[iri morfologice

~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\ sem\nat f\r\

plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\
[i o otav\. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie, avnd o energie de
regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an).

~n

compara]ie

cu

lucerna

[i

trifoiul,

ghizdeiul

prezint\

unele

particularit\]i:

- este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate;

- are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\;

- att `n fne]e, ct [i `n p\[uni, se auto`ns\mn]eaz\, men]inndu-se timp

`ndelungat `n cultur\;

- l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in;

- se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de r\d\cini;

- nu produce meteoriza]ii la animale;

- este r\spndit `n condi]ii foarte variate, privind umiditatea, pH-ul [i

fertilitatea solului;

- tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.

Sistematic\ [i soiuri

Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care prezint\ importan]a mai

mare: Lotus corniculatus - ghizdeiul comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor

[i Lotus uliginosus, `ntlnit\ mai des `n paji[tile umede.

~n

cultur\

este

r\spndit\

specia

Lotus

corniculatus

subsp.

eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre, ciliatus, hirsuta,

major, silvaticus [i vulgaris.

Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina, Livada [i

Nico.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\;

temperatura minim\ de germinare este de 1-20C, iar plantele pot rezista

pn\ la -250C, chiar f\r\ strat protector de z\pad\.

Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\

(circa 30 zile).

Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2, dar [i pe cele

acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate.

Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu

pH<5, f\r\ aplicarea de amendamente, datorit\ toleran]ei ridicate pe care o

manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate.

Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj

Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se cultiv\ dup\ plante

care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai bune premerg\toare sunt
pr\[itoarele, cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre].
Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor.

Fertilizarea - sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul

ro[u, `ns\ reac]ia la fertilizarea cu P [i K este <.

Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u,

acordndu-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\, cu

puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.

Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme, cu sau f\r\ plant\

protectoare, `n rnduri la distan]a de 12,5-15 cm, la adncimea de 1,5-2 cm, cu

sem\n\tori universale. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n
condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii,
sem\natul se poate face [i la sfr[itul verii. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se
recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare.

Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u,

lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a

ghizdeiului.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Cnd ghizdeiul se seam\n\ cu

plant\ protectoare, aceasta trebuie recoltat\ ceva mai devreme dect `n mod

normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului, realizndu-se `n acest caz [i o

recolt\ de ghizdei.

F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\,

la `nflorirea deplin\.

~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza 2 coase [i o otav\.

recoltarea pentru fn se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i

`nflorirea deplin\ a plantelor.

pentru mas\ verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de

`nflorire, cnd consumabilitatea este mai ridicat\.

Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate folosi [i prin p\[unat,

`ncepnd cu a II, cnd plantele sunt de 15-20 cm.

se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm

de la sol.

Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel trziu la sfr[itul lunii

septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini;

ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme.

Preg\tirea fnului se face ca la lucern\ [i trifoi.

Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase, ob]inndu-se 25-35

t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fn.

Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mn]\

Se cultiv\ `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i

nemoral\.

Se pot folosi pentru s\mn]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru

furaj, care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer, fie culturi special
`nfiin]ate `n acest scop.

se recomand\ terenuri plane, bine drenate [i curate de buruieni.

Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P. ~n anii

urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte.

Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura

trifoiului ro[u,

Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare, `n

rnduri obi[nuite (12,5-15 cm), cu 14-16 kg/ha s\mn]\ sau `n rnduri distan]ate,
la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rnduri, cu 7-8 kg/ha, respectiv 5-6 kg/ha s\mn]\,
la adncimea de 1,5-2,5 cm.

Lucr\rile de `ngrijire sunt ca la cultura trifoiului.

Pentru producerea de s\mn]\ se folose[te coasa a doua, `ncepnd din

anul doi de vegeta]ie.

Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase, `n dou\ faze

sau `ntr-o singur\ faz\, cnd 60% din p\st\i au culoarea brun\, respectiv 80%
din acestea, situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor
(Reglone 3-5 l/ha). Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi.

Produc]iile de semin]e sunt de 200 - 400 kg/ha.

TEME :
1. Preciza]i lucr\rile de `ngrijire de la lucern\ `n anul I.
2. Care este epoca de recoltare [i modul de conservare al lucernei ?
3. Ce deosebiri exist\ `ntre tehnologia de cultivare pentru furaj a trifoiului
ro[u [i cea a lucernei ?

MODULUL 10

R|D|CINOASE FURAJERE

Culturi: sfecla furajer\, morcovul, gulia furajer\ [i napii de miri[te.

Sfecla furajer\ - Beta vulgaris L. ssp. crassa D.B.

Importan]\

productivitate ridicat\;

calitate f. bun\ a furajului.

~n hrana animalelor: r\d\cinile tuberizate [i frunzele `n stare proasp\t\

sau `nsilozate sub form\ tocat\ [i amestecate cu alte plante furajere.

Corpul tuberizat un valoros furaj suculent, cu 8-14% s.u., bogat `n

hidra]i de carbon;

1 kg s.u. = 1 UN.

~nsu[iri morfologice

Sfecla furajer\ plant\ bienal\ din familia Chenopodiaceae;

Frunzele sunt mari, lucioase pe fa]a superioar\, dispuse `n rozet\ pe colet [i

reprezint\ aproximativ 20-25% din corpul tuberizat.

Florile sunt sesile, inserate `n jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor

l\starilor; fructul este nucul\; mai multe nucule formeaz\ glomerulul.

Sistematic\ [i soiuri

soiuri plurigerme:

Eckdogelb [i Polifurajer 2

soiuri monogerme: Abondo, Dimonogal, Jamon, Monro [i Vermon.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Sfecla furajer\ plant\ de climat temperat, cu veri calde, suficient de

umede.

Temperatura minim\ de germinare = 5-70C. Plantele sunt sensibile la

brumele [i `nghe]urile timpurii din toamn\, `ns\ [i la temperaturile ridicate din

timpul verii, asociate cu o insuficient\ aprovizionare cu ap\.

este mai preten]ioas\ fa]\ de umiditate dect sfecla pentru zah\r [i mai

modest\ fa]\ de lumin\.

Se cultiv\ `n zonele cu peste 550 mm precipita]ii anual, pn\ la 1000-1200

m altitudine.

este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de sol dect sfecla pentru zah\r, reu[ind

pe soluri u[oare pn\ la grele, slab s\r\turate sau slab acide. Cele mai bune soluri
sunt cernoziomurile, solurile brun-ro[cate, brune argiloiluviale [i cele aluvionare.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Premerg\toarele cele mai bune pentru sfecla furajer\ sunt:

cartoful, inul, cerealele p\ioase, plantele anuale [i perene furajere [i

leguminoasele. Dup\ lucern\, sfecla furajer\ se va cultiva `n anul al doilea sau al
treilea de la des]elenire.

nu suport\ monocultura din cauza apari]iei unor boli specifice [i a

atacului de d\un\tori, `ns\ poate reveni pe acela[i teren dup\ 4 ani dac\ solul nu a
fost infestat cu nematozi [i dup\ 6-8 ani `n cazul infest\rii.

Nu sunt bune premerg\toare pentru sfecla furajer\ culturile de porumb

boabe [i `n special porumbul tratat cu erbicide triazinice, iarba de Sudan, sorgul,

care p\r\sesc terenul toamna trziu [i las\ solul s\rac `n ap\; rapi]a, mu[tarul [i
ov\zul, datorit\ pericolului infest\rii solului cu nematozi.

Dup\ sfecl\ se cultiv\, cu bune rezultate, cereale [i leguminoase de

prim\var\, culturi perene, sorg [.a.

Fertilizarea. ~n compara]ie cu sfecla pentru zah\r, cea furajer\ necesit\

cantit\]i mai mari de `ngr\[\minte organice [i `ngr\[\minte cu azot

Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu aceste

elemente; optim peste 7-8 mg P2O5 mobil/100 g sol [i peste 14-16 mg K2O
mobil/100 g sol.

Se recomand\ 80-120 (200) kg/ha N, 50-70 kg/ha fosfor [i 40-60 kg/ha

potasiu, acesta pe solurile podzolice amendamentate.

gunoi de grajd `n doze de 30-40 t/ha `n cultur\ neirigat\ [i 40-60(80) t/ha

`n cultur\ irigat\, administrate toamna sub ar\tur\ `mpreun\ cu `ngr\[\mintele cu

fosfor [i eventual cu potasiu.

Dozele mari de `ngr\[\minte cu azot m\resc con]inutul de nitra]i din furaj

(pn\ la 1100 mg/100 g s.u. la fertilizarea cu N300), dar nu prezint\ toxicitate

pentru rumeg\toare, datorit\ con]inutului `n zah\r;

Lucr\rile solului.

Ar\tura la 25-30 cm adncime, imediat dup\ eliberarea terenului de planta

premerg\toare, fiind urmat\ de nivelarea terenului.

Prim\vara, preg\tirea patului germinativ se face cu combinatorul sau

grape cu col]i, evitndu-se lucrarea cu grapa cu discuri;

S\mn]a [i sem\natul.

s\mn]a plurigerm\ [i monogerm\ genetic, [lefuit\ `n cazul soiurilor

plurigerme [i ne[lefuit\ la soiurile monogerme.

~nainte de sem\nat semin]ele se trateaz\ cu Heptaclor (1,25 g/kg s\mn]\),

Tiradin sau Criptodin (0,8 g/kg s\mn]\), pentru prevenirea putrezirii plantelor [i
`mpotriva atacului d\un\torilor.

se seam\n\ cnd temperatura solului la 2-5 cm adncime a ajuns la 7-8oC.

desimea de 80.000 plante/ha pentru culturile neirigate [i de 100.000

plante/ha `n condi]ii irigate.

Sem\natul se face la distan]a de 45-50 cm `ntre rnduri, iar pe urma ro]ilor

tractorului la 60-70 cm sau echidistant la 50-60 cm .

Distan]a `ntre glomerule pe rnd va fi de 10 cm pe solurile bine preg\tite

[i de 5-8 cm pe solurile mai slab preg\tite.

Norma de s\mn]\ plurigerm\, segmentat\ [i [lefuit\ este de 9-12 kg/ha,

iar de s\mn]\ monogerm\ genetic, 4-6 kg/ha.

u[oare.

adncimea de 2-3 cm pe solurile mai grele [i reci [i 3-4 cm pe solurile mai

s\mn]a monogerm\ genetic sau mecanic se va sem\na mai la suprafa]\,

avnd o putere de str\batere mai redus\.

Sem\natul: cu SPC, prev\zute cu limitatoare de adncime.

Lucr\rile de `ngrijire.

t\v\lugitul;

dup\10-12 zile, dac\ s-a format crust\ la suprafa]a solului sau au ap\rut

buruieni, se face pra[ila oarb\, cu cultivatorul echipat cu discuri de protec]ie a

rndurilor [i cu]ite tip s\geat\, cnd planta indicatoare (rapi]\, mu[tar, salat\ etc.)
a marcat rndurile.

r\ritul la distan]a de 20-25 cm `ntre plante pe rnd se face cnd plantele

au 2-3 frunze, `n cazul soiurilor plurigerme.

combaterea buruienilor 2-4 pra[ile: a doua se efectueaz\ imediat dup\

lucrarea de r\rit [i apoi `nc\ 1-2 pra[ile, `n func]ie de gradul de `mburuienare a

culturii; [i cu erbicidele Ro-Neet, Venzar, Betanal, Dual. Erbicidul Ro-Neet
ac]ioneaz\ asupra unor buruieni monocotiledonate, iar Venzarul asupra
dicotiledonatelor, aplicndu-se cantit\]ile de 6-8 kg/ha + 1,0-2,0 kg/ha.

combaterea d\un\torilor [i bolilor care pot reduce considerabil produc]ia.

Bolile ( rizomania, putregaiul inimii [i cercosporioza) produc pagube `nsemnate

[i pot fi comb\tute prin tratare cu fungicide la sem\nat [i `n timpul vegeta]iei.

D\un\torii (puricii [i r\]i[oara) pot distruge sfecla furajer\ `n primele

faze de vegeta]ie [i se combat cu insecticide granulate.

irigarea: o udare de r\s\rire cu o norm\ de 150-200 m3/ha ap\. ~n timpul

perioadei de vegeta]ie: 5-6 ud\ri, cu norma de udare de 500-600 m3/ha ap\. ~n

regiunile cu precipita]ii mai mari, 3-4 ud\ri, cu norme de 400-500 m3/ha ap\.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea.

~n cadrul conveierului verde sfecla furajer\ se recolteaz\ e[alonat, ]inndu-

se seama de m\rimea corpului tuberizat [i de produc]ie.

Pentru conservare `n timpul iernii, se recolteaz\ la maturitatea fiziologic\,

cnd frunzele `ncep s\ se `ng\lbeneasc\, `naintea `nghe]urilor de toamn\, pe vreme

frumoas\, pentru ca p\mntul s\ se scuture de pe r\d\cini.

Lucrarea se face manual sau cu dislocatorul. Dup\ scoaterea din sol se

rup frunzele [i r\d\cinile se cur\]\ de p\mnt.

Frunzele se pot `nsiloza `n amestec cu paie tocate sau pleav\.

Silozurile construite la suprafa]a solului: 1,5-3 m l\]ime, 1,5-2 m `n\l]ime

[i 20-25 m lungime. Pe mijlocul silozului, `n lungul acestuia, se execut\ un canal

lat de 40-50 cm [i adnc de 30-40 cm, care se acoper\ cu un gr\tar, pe care se

a[eaz\ din 2 (4) `n 2 (4) m co[uri de aerisire din [ipci de lemn, tulpini de floarea
soarelui etc..

Se acoper\ cu un strat de paie de 50-60 cm, peste care se a[eaz\ un strat de

p\mnt de 20-30 cm, coama l\sndu-se descoperit\ pn\ cnd temperatura aerului
coboar\ [i ar putea afecta r\d\cinile neacoperite.

Silozurile de sfecl\ se pot cl\di [i de-a lungul [irelor de paie

Temperatura optim\ de p\strare a sfeclei `n siloz este de 1-3oC.

Nu se vor depozita `n siloz r\d\cinile r\nite, t\iate [i muceg\ite,

Sfecla se poate p\stra `n silozuri timp de 4-6 luni, iar `n aceast\ perioad\

pierderile sunt de circa 15-20%.

Produc]ia. ~n cultura neirigat\, produc]ia de r\d\cini este de 100-130 t/ha,

iar `n cultura irigat\, de circa 170-200 t/ha. Produc]ia de frunze este de peste 1012 t/ha.

Gulia furajer\-Brassica napus L. var. napobrassica

Importan]\

se cultiv\ pe suprafe]e relativ mici;

corpul tuberizat reprezint\ un nutre] suculent valoros

utilizare `n stare proasp\t\ sau `nsilozate cu alte plante furajere.

Con]inutul `n substan]\ uscat\ este de 10-14%, din care extractivele

neazotate au cea mai mare pondere.

Nutre]ul produs are un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate,

fiind folosit mai ales `n furajarea vacilor cu lapte.

Se cultiv\ `n regiunile mai reci [i umede din etajele forestiere;

~nsu[iri morfologice

Gulia furajer\ este plant\ bienale din familia Brassicaceae. ~n primul an de

vegeta]ie formeaz\ corpul tuberizat [i o rozet\ de frunze, iar `n cel de-al doilea an
ramuri florifere. Florile sunt grupate `n raceme, fructul este silicv\, iar semin]ele
sunt mici, sferice, de culoare brun-`nchis.

perioada de vegeta]ie `n primul an este de 90-120 zile ;

Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ `n ]ara noastr\ popula]ii locale (Local de Bra[ov, de Covasna,

de Suceava) [i soiurile Oana [i Victoria.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

are cerin]e reduse fa]\ de c\ldur\, temperatura minim\ de germinare a

semin]elor este de 2-3oC, iar plantele tinere pot suporta temperaturi sc\zute de -3
- -4oC prim\vara [i toamna pn\ la -8oC.

Cerin]ele fa]\ de ap\ sunt mari la gulia furajer\; fa]\ de sol, manifest\

cerin]e moderate, favorabile fiind solurile mijlocii, profunde, fertile.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Gulia furajer\ este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare.

Bune premerg\toare sunt plantele care elibereaz\ terenul mai devreme: culturi
furajere anuale, cereale de toamn\, leguminoase pentru boabe ;

poate fi cultivat\ `n cultur\ succesiv\ dup\ culturi furajere folosite pentru

mas\ verde (secara de furaj, borceagurile cu maz\re [i m\z\riche etc.). Nu

suport\ monocultura, revenind pe acela[i teren dup\ 4-6 ani.

Fertilizarea.

Gunoiul de grajd sub ar\tur\, `n doze de 25-40 t/ha. ~ngr\[\mintele

chimice sunt bine valorificate, sporurile de produc]ie, la o fertilizare medie

(N90P60K60) `n zonele mai umede, fiind de circa 55-60%.

Pe solurile acide

administrarea de amendamente cu calciu, pentru

neutralizarea a cel pu]in 50% din aciditatea hidrolitic\.

Lucr\rile solului.

Ar\tura de toamn\ la adncimea de 20-25 cm, iar prim\vara, patul

germinativ se preg\te[te cu combinatorul sau cu grape cu col]i la adncimea de

5-6 cm.

La sem\natul `n cultur\ succesiv\, terenul se preg\te[te printr-o ar\tur\

superficial\, urmat\ de discuiri repetate [i gr\pat sau numai prin discuire [i

gr\pare

S\mn]a [i sem\natul. Gulia furajer\ [i napul de miri[te se seam\n\

prim\vara timpuriu, `n prima epoc\.

`n cultur\ succesiv\, dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme, atunci

cnd este asigurat\ umiditatea necesar\.

sem\natul cu sem\n\toarea SPC-6 (8), la adncimea de 2-3 cm,

folosindu-se 3-4 kg s\mn]\/ha.

Se seam\n\ la distan]a de 50-60 cm `ntre rnduri sau 45 cm `ntre rnduri [i

60 cm pe urma ro]ilor tractorului;

Lucr\rile de `ngrijire.

t\v\lugirea culturii imediat dup\ sem\nat.

la 1-2 frunze se execut\ r\ritul, la distan]a de 20-25 cm `ntre plante,

realizndu-se o desime de 100-110 mii plante/ha.

Pentru combaterea buruienilor se poate folosi preemergent erbicidul

Treflan, `n cantitate de 3-4 kg/ha, `ncorporat `n sol la preg\tirea patului

germinativ. ~n perioada de vegeta]ie, buruienile se combat prin erbicidare cu
Lasso sau Ramrod, 6-8 kg/ha; se efectueaz\ 1-2 pra[ile mecanice, [i 1-2
manuale;

combaterea d\un\torilor, cu Heclotox sau Duplitox, 25-30 kg/ha,

deoarece cultura este atacat\ de puricii de frunze.

Irigarea - o udare de r\s\rire, cu 150 m3 ap\/ha, `n prim\verile secetoase

[i la sem\natul de var\ [i 1-3 ud\ri, cu 500-600 m3 ap\/ha, `n cursul perioadei de

vegeta]ie.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. ~n cadrul conveierului verde

recoltarea se face e[alonat, din momentul `ng\lbenirii primelor frunze, pn\ la

c\derea brumelor.

Pentru conservare pe timp de iarn\, r\d\cinile se depoziteaz\ `n silozuri,

dup\ ce s-au `ndep\rtat frunzele. Tehnica `nsiloz\rii r\d\cinilor este asem\n\toare

ca la sfecla furajer\.

Produc]ia. Produc]ia de r\d\cini este de 40-70 t/ha, iar cea de frunze de 4-

8 t/ha. ~n cultur\ succesiv\ se pot realiza produc]ii de peste 35 t/ha

Morcovul furajer - Daucus carota L. ssp. sativus

Importan]\

corpul tuberizat ob]inut `n primul an, reprezint\ un nutre] suculent f. bun

pentru tineret [i reproduc\torii tuturor speciilor de animale.

~n medie, morcovul are 12-14% s.u., din care circa 70% sunt extractive

neazotate.

Morcovul are un con]inut ridicat `n glucide [i `n vitamine, `n special

provitamina A (100-250 mg caroten/1 kg r\d\cini).

~nsu[iri morfologice

Morcovul este o plant\ bienal\ din familia Apiaceae, care formeaz\ `n anul

I un corp tuberizat [i o rozet\ de frunze, iar `n cel de al doilea an florile grupate `n

umbele compuse, fructul fiind o pseudo-diachen\.

Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ numeroase soiuri autohtone [i str\ine, productive, ca: Banat,

RB1, RB2, Uria[ alb cu capul verde, Cartel, Napoli, Berlanda etc..

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, `ns\ nu suport\ varia]iile de

temperatur\. Plantele tinere rezist\ pn\ la -5oC.

Este preten]ios fa]\ de ap\, mai ales `n primele faze de cre[tere. Solurile

favorabile pentru cultivarea morcovului sunt cele u[oare sau mijlocii, profunde,
fertile, cu reac]ie neutr\.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. - urmeaz\ dup\ pr\[itoare sau dup\ cereale, `n general dup\

plante care las\ terenul curat de buruieni.

Fertilizarea. Gunoiul de grajd se administreaz\ culturii premerg\toare `n

doz\ de 30-40 t/ha.

~ngr\[\mintele minerale se recomand\ `n doze de P30-40 [i N60.

Lucr\rile solului. ca la sfecla furajer\.

S\mn]a [i sem\natul. Morcovul furajer se seam\n\ prim\vara devreme,

`n urgen]a `nti.

Distan]a `ntre rnduri este de 30-40 cm, dar se poate sem\na [i `n benzi, la

45 x 15 x 15 cm. Norma de s\mn]\ este de 3-4 kg/ha. Adncimea de sem\nat

este de 1-1,5 cm.

Lucr\rile de `ngrijire- pra[ila oarb\; r\ritul plantelor pe rnd, la distan]a

de 10-12 cm, cnd rndurile de plante sunt `ncheiate.

pra[ile mecanice [i manuale func]ie de gradul de `mburuienare.

~n zonele secetoase este necesar\ irigarea, aplicndu-se 4-6 ud\turi, cu o

norm\ de udare de 300-400 m3 ap\/ha.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Morcovul se recolteaz\ toamna
trziu, pe timp frumos.
Recoltarea se face manual, cu plugul, dislocatorul sau cu combina de
recoltat morcovi.

Dup\ recoltare, frunzele se rup la 3-4 cm deasupra coletului, r\d\cinile se

sorteaz\ [i se p\streaz\ peste iarn\ `n silozuri cu dimensiuni mai mici ca cele de la

sfecl\: lungime 10-12 m, l\]ime 1-1,5 m [i `n\l]ime 0,8-1 m.

Morcovii se mai pot p\stra `n pivni]e uscate [i bine aerisite, stratifica]i cu

nisip. P\strarea este posibil\ pentru o perioad\ de 2-3 luni, dup\ care pierderile `n
greutate [i `n caroten sunt mari.

Produc]ia este de 30-50 t/ha.

Topinamburul - Helianthus tuberosus L.

Importan]\

Tuberculii se folosesc `n hr\nirea porcilor, iar p\r]ile aeriene ale plantei se

pot `nsiloza `n amestec cu alte plante, formnd un nutre] murat utilizat `n hrana
taurinelor.

Tuberculii de topinambur con]in 19-22% s.u., `n cea mai mare parte

extractive neazotate (inulina), cantit\]i mici de proteine (1,5%) [i vitamine; 100

kg tuberculi = 20-22 U.N.

~nsu[iri morfologice

Topinamburul este o plant\ anual\ din familia Asteraceae, care formeaz\

`n sol stoloni [i tuberculi de form\ neregulat\, cu peridermul sub]ire, motiv

pentru care se deshidrateaz\ repede [i se p\streaz\ greu. Tulpina aerian\ este
dreapt\, `nalt\ de pn\ la 2,5-3 m. Florile sunt galbene, dispuse `n calatidii mici,
iar fructul este o pseudoachen\.

Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ `n ]ara noastr\ numeroase popula]ii locale [i soiurile Compact [i

Dornburg.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

plant\ subtropical\, pu]in preten]ioas\ fa]\ de factorii de vegeta]ie.

Tuberculii `ncol]esc la temperatura de 5-60C, rezist\ iarna le temperaturi

sc\zute (-450C) datorit\ con]inutului ridicat `n inulin\.

De[i are cerin]e mari fa]\ de ap\, topinamburul rezist\ la seceta de scurt\

durat\.

Valorific\ bine solurile nisipoase, pietroase, lutoase, s\race, cu reac]ie

neutr\; nu suport\ solurile prea umede, grele [i reci.

Tehnologia de cultivare

Rota]ia. Urmeaz\ dup\ un num\r mare de plante anuale pentru boabe sau

furaj, iar dup\ topinambur se cultiv\ pr\[itoare sau plante furajere pentru m. v.,
pentru a se distruge samulastra.

Fertilizarea. Gunoiul de grajd se administreaz\ direct, la `nfiin]area

culturii sau la planta premerg\toare, `n doz\ de 30-40 t/ha, `mpreun\ cu 32-64

kg/ha P [i 40 kg/ha K. Anual se administreaz\ [i 64-96 kg/ha N.

Lucr\rile solului. Const\ `n ar\tura adnc\ de toamn\, iar prim\vara se

preg\te[te patul germinativ cu grapa cu discuri sau combinatorul.

Plantarea. Se folosec tuberculi de 30-50 g, se planteaz\ toamna sau

prim\vara, la 70-80 cm `ntre rnduri [i 30-40 cm pe rnd, la adncimea de 6-8

cm; cu 1500-2500 kg/ha.

Lucr\rile de `ngrijire. ~n anul I se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. ~n anii

urm\tori, de cele mai multe ori, cultura se `ncheie [i nu mai sunt necesare lucr\rile
de `ngrijire.

Se men]ine `n cultur\ timp de 10 ani sau chiar mai mult.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Toamna, dup\ formarea

inflorescen]elor, plantele se recolteaz\ [i se `nsilozeaz\.

Tuberculii se pot recolta toamna sau prim\vara, manual sau mecanic, `n

func]ie de necesit\]i, mersul vremii [i posibilit\]ile organizatorice. O parte din

tuberculi sunt consuma]i direct cu porcii, att timp ct solul nu este `nghe]at sau
acoperit cu strat gros de z\pad\. ~n prim\var\ se refac rndurile cu rari]a.

Produc]ia. Se ob]in produc]ii de 30-35 t/ha tuberculi [i 30-50 t/ha tulpini

[i frunze.

TEM| :
1.

Care sunt asem\n\rile [i deosebirile `ntre tehnologiile de cultivare la

sfecla furajer\ [i gulie ?

MODULUL 11
CUCURBITACEE {I ALTE PLANTE FURAJERE
CUCURBITACEE FURAJERE

Importan]\

nutre] suculent, cu 75-90% ap\, cu grad ridicat de digestibilitate.

~n furajarea animalelor se folosesc fructele care con]in 10% substan]\

uscat\, din care 1,3% protein\ brut\, 6,1% extractive neazotate, 1,2% celuloz\,
0,8% gr\simi [i 1,6% cenu[\.

Se utilizeaz\ mai ales `n furajarea vacilor cu lapte [i a porcilor, `n stare

proasp\t\ sau `nsilozate.

Turtele rezultate de la extragerea uleiului din semin]e, reprezint\ un

valoros nutre] concentrat, bogat `n gr\simi (25%) [i proteine (30%).

sunt bune plante melifere, con]inut ridicat al florilor `n nectar.

~nsu[iri morfologice

Speciile bost\noase cultivate pentru furaj sunt: Cucurbita pepo Willd.

(dovleacul comun, bostanul sau dovleacul porcesc), Cucurbita maxima Duch.

(dovleacul alb sau turcesc), Cucurbita pepo L. var. oblonga Ser. (dovlecelul) [i
Citrullus colocynthis (L) Schrad. (pepenele verde furajer).

Cucurbitaceele sunt plante anuale cu tulpini trtoare, cu frunze mari,

acoperite cu peri[ori. Florile sunt unisexuate, iar plantele monice (raportul flori
femele/flori mascule este de 1/5-9). Fructul este o pseudobac\ (numit\ popular
melonid\ la dovleac [i dovlecel [i peponid\ la pepenele furajer).

Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ popula]ii locale [i soiurile: Mari]a (Cucurbita maxima), cu

fructe mari de 60-80 kg, Miracol 42 (Cucurbita pepo), Pekin [i Banat (Citrullus
colocynthis).

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Bost\noasele furajere sunt plante preten]ioase fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.

Temperatura minim\ de germinare a semin]elor este de 12-140C. De[i sunt mari

consumatoare de ap\, rezist\ la secet\, datorit\ sistemului radicular profund [i
ramificat. Sunt pu]in preten]ioase fa]\ de sol, ob]indu-se rezultate bune pe soluri
u[oare, nisipoase, lutoase, fertile [i pe terenurile des]elenite.

Tehnologia de cultivare
Rota]ia. Bost\noasele urmeaz\ `n cultur\ dup\ cereale de toamn\ sau dup\

leguminoase perene. La rndul lor sunt plante bune premerg\toare, `n special

pentru cerealele de toamn\.

Fertilizarea.

Datorit\

consumului

ridicat

de

substan]e

nutritive,

bost\noasele reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte, `n special la fertilizarea cu gunoi

de grajd `n doz\ de 30-40 t/ha sau cu `ngr\[\minte minerale (N50-100 P40-80
K40-60 kg/ha).

S\mn]a [i sem\natul. Bost\noasele se seam\n\ `n cultur\ principal\ sau

intercalat (dovleacul), `n rnduri la (1,5) 2-3 m distan]\ [i la (1,5) 2 m `ntre

plante pe rnd, folosind 2-3 kg s\mn]\ la hectar la pepenele furajer [i 5-6 kg la
dovleac.
Adncimea de sem\nat este de 4-6 cm la pepenele furajer [i 8-10 cm la
dovleac.
Lucr\rile de `ngrijire. Constau `n efectuarea a 3-4 pra[ile mecanice.
Odat\ cu pra[ila a doua se face [i r\ritul, l\snd 1-2 plante `n cuib.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Bost\noasele se recolteaz\

e[alonat, dup\ necesit\]i, `ncepnd din luna august, iar dovlecelul [i mai devreme.
Pentru p\strarea peste iarn\ se recolteaz\ trziu, dup\ primele brume, cnd
tulpinile [i frunzele au `nceput s\ se usuce. P\strarea se face `n gr\mezi acoperite
cu paie, la suprafa]a solului..

Produc]ia. Dovleacul - 40-60 t/ha, pepenele furajer - 100 t/ha, iar soiul

Mari]a `n cultur\ pur\ 150-200 t/ha.

Rapi]a - Brassica napus L. ssp. oleifera (rapi]a mare, Colza)

- Brassica rapa ssp. oleifera (rapi]a mic\, Naveta)

Importan]\
Ca plant\ furajer\ se folose[te mai ales sub form\ de nutre] verde, bine

consumat mai ales la vacile cu lapte, oi [i porci.

Produce un furaj foarte timpuriu prim\vara, cu valoare nutritiv\ ridicat\

(100 kg = cu 16 UN [i con]ine 2 kg protein\ digestibil\).

Rapi]a poate fi folosit\ [i pentru `nsilozare, de obicei `n amestec cu melasa

(1-2 kg melas\ la 100 kg m.v.).

Turtele r\mase de la extrac]ia uleiului, pot fi folosite `n furajare, `ns\ `n

cantit\]i mici, pentru a nu produce deranjamente stomacale, datorit\ con]inutului

`n tioclicozizi.

Rapi]a este o bun\ plant\ melifer\.

~nsu[iri morfologice

Rapi]a este o plant\ anual\ hibernant\, din familia Brassicaceae; r\d\cina

pivotant\, profund\, cu tulpini `nalte de 1,2-1,6 m. ramificate, florile galbene,

grupate `n raceme, fructul silicv\.

Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ soiurile Liho, Rafina, Ratona.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Rapi]a are cerin]e mici fa]\ de c\ldur\, rezist\ la temperaturile sc\zute din

iarn\, de - 18 - -200C;

temp. min. de germina]ie 1-20C.

este preten]ioas\ fa]\ de umiditate, fiind slab rezistent\ la secet\. Se ob]in

rezultate bune `n condi]ii de irigare.

Rapi]a are cerin]e ridicate fa]\ de sol, reu[e[te bine pe soluri cu textur\

medie, cu reac]ie neutr\, fertile [i profunde.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Rapi]a de toamn\ urmeaz\ `n cultur\ dup\ premerg\toare

timpurii, ca cereale p\ioase, in, cartofi timpurii, plante furajere anuale. La rndul
s\u, este o foarte bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor.

Fertilizarea. Fertilizarea se face cu `ngr\[\minte minerale `n doze de

N80P30K60 kg/ha.

Lucr\rile solului. Rapi]a solicit\ o foarte bun\ preg\tire [i m\run]ire a

solului, datorit\ faptului c\ semin]ele sunt foarte mici [i cu putere de str\batere

redus\.

S\mn]a [i sem\natul. Rapi]a se seam\n\ toamna, `n prima parte a lunii

septembrie, sau la sfr[itul lunii august.

Se poate sem\na [i `n prim\var\, odat\ cu cerealele de prim\var\.

Sem\natul se face la 12,5 cm `ntre rnduri [i la 2-3 cm adncime, folosind

12-15 kg s\mn]\/ha. Rezultate bune se ob]in [i dac\ se seam\n\ la 40 cm `ntre

rnduri duble. ~n acest caz, norma de sem\nat se reduce la 6-9 kg/ha.

Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugit dup\ sem\nat; distrugerea crustei;

lucrarea se repet\, la nevoie, [i prim\vara timpuriu. Cultura sem\nat\ la distan]\

mai mare `ntre rnduri se pr\[e[te de dou\ ori, o dat\ `n toamn\ [i a doua oar\ `n
prim\var\.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Recoltarea pentru `nsilozare se

face `n intervalul cuprins `ntre `nceputul [i mijlocul fazei de `nflorire.

Rapi]a se poate folosi [i ca nutre] verde cosit [i administrat la iesle sau

prin p\[unat. ~n acest caz, recoltarea se face cnd plantele au 25-30 cm `n\l]ime.

Produc]ia. Rapi]a produce 20-25 (35) t/ha mas\ verde.

Varza furajer\ - Brassica oleracea L var. acephala

Importan]\

produce un nutre] suculent ce se poate folosi trziu, c\tre sfr[itul toamnei.

Furajul ob]inut are un con]inut sc\zut `n s.u. (10-15%), cu pu]ine proteine

(1,5-2,5%), dar cu grad ridicat de consumabilitate, fiind utilizat `n conveierul

verde `n hr\nirea vacilor cu lapte, a ovinelor [i suinelor.

Ca nutre] murat se folose[te `n amestec cu paie, coceni toca]i etc..

~nsu[iri morfologice

Varza furajer\ este plant\ bienal\ din familia Brassicaceae, cu r\d\cina

pivotant\, profund\, cu tulpini erecte, ajungnd la 1,0-1,5 m `n\l]ime, frunze

alterne, lucioase, lirate, inflorescen]a racem, fructul silicv\.

Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ popula]ii locale, cum ar fi varza vacii, varza cu miez [i soiurile

Cavalier [i SR 2502.

Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Varza furajer\ este preten]ioas\ fa]\ de umiditate.

plant\ rezistent\ la temperaturi sc\zute, temperatura minim\ de germinare

a semin]elor fiind de 2-30C. Se cultiv\ pe soluri mijlocii, cu textur\ luto-argiloas\,

fertile, cu reac]ie neutr\.

Tehnologia de cultivare pentru furaj

Varza furajer\ se seam\n\ direct `n cmp sau se planteaz\ la sfr[itul lunii

aprilie. ~n ambele cazuri, terenul trebuie foarte bine preg\tit. Varza furajer\
reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte, mai ales cnd se folosesc doze mari: N80-100
P60-80 kg/ha.

Distan]a `ntre rnduri este de 50-70 cm, iar `ntre plante pe rnd de 30-40

cm.

La seam\natul direct `n cmp se folosesc 4-6 kg s\mn]\ la hectar, iar dac\

se plantez\ este nevoie de 0,5-1,0 kg s\mn]\ pentru a realiza r\sad pentru 1 ha.

se recolteaz\ e[alonat;

Varza furajer\ poate s\ fie folosit\ [i prin p\[unat;

Produc]ia. 40-50 t/ha mas\ verde.

TEM| :
1. Ce deosebiri exist\ `ntre cucurbitaceele cultivate pentru furaj ?

MODULUL 12
CONVEIERUL VERDE

Conveierul verde reprezint\ sistemul de organizare a producerii [i folosirii

nutre]urilor verzi [i suculente, de prim\vara timpuriu pn\ toamna ct mai trziu,

`n vederea asigur\rii cantit\]ilor necesare furaj\rii ra]ionale a animalelor.

1. Tipuri de conveier verde

Dup\ sursele de nutre]uri se deosebesc trei tipuri de conveier verde:

- conveier verde natural, alc\tuit din nutre]ul produs de pe paji[tile

permanente (iarba de pe p\[uni [i otava fne]elor), se organizeaz\ `n zonele cu

suprafe]e mari de paji[ti, `n special pentru ovine [i tineret taurin.

- conveier verde artificial, se organizeaz\ `n zone f\r\ suprafe]e cu paji[ti

permanente, producerea nutre]ului verde fiind asigurat\ de paji[tile temporare [i

plantele furajere anuale [i perene;

- conveier verde mixt, este cel mai r\spndit `n ]ara noastr\ [i const\ `n

producerea nutre]ului verde de pe paji[tile permanente [i temporare, de la plantele

furajere anuale [i perene. Acest tip de conveier verde se organizeaz\ `n zonele cu
suprafe]e mici de paji[ti permanente.

Dup\ speciile de animale, conveierul verde se organizeaz\ pentru taurine,

ovine [i mai rar pentru suine.

Pentru taurine, din componen]a conveierului verde fac parte paji[tile

permanente [i temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul ro[u, raigrasul aristat,

r\d\cinoasele furajere.

Pentru ovine, conveierul verde cuprinde paji[tile permanente [i temporare,

precum [i plantele furajere care suport\ p\[unatul (secara, orzul mas\ verde, iarba
de Sudan).

Pentru suine, conveierul verde se organizeaz\ mai rar [i va cuprinde

lucerna, topinamburul, bost\noasele furajere, sfecla furajer\ etc.

2. Principii de organizare a conveierului verde

`n organizarea conveierului verde trebuie s\ se ]in\ cont de zona natural\,

specia [i categoria de animale, perioada de hr\nire, eficien]a economic\ etc.

Aceste obiective pot fi realizate respectndu-se urm\toarele principii:

- stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei [i speciei de

animale;

- `ns\mn]area e[alonat\, `n epoci diferite, a aceleia[i plante;

- `ns\mn]area `n aceea[i epoc\ a mai multor soiuri sau hibrizi, cu perioade

diferite de vegeta]ie

- folosirea unei agrotehnici diferen]iate (desime, agrofond, irigare etc.), cu

scopul e[alon\rii producerii nutre]ului verde;

- ob]inerea nutre]ului verde din culturi succesive, `ns\mn]ate dup\

premerg\toare timpurii;

- folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaz\ de mai

multe ori `ntr-o perioad\ de vegeta]ie;

- aplicarea unor m\suri de `mbun\t\]ire la paji[tile permanente, pentru

ridicarea poten]ialului productiv.

3. Sortimentul de plante furajere din conveierul verde

Alegerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face `n func]ie

de zona natural\, condi]iile pedoclimatice [i specia de animale.

Plantele respective trebuie s\ fie foarte productive, s\ suporte p\[unatul

sau cosirile repetate, s\ regenereze rapid, s\ fie rezistente la secet\, atac de boli [i
d\un\tori.

~n zona de cmpie, cele mai potrivite sunt borceagul de toamn\ [i

prim\var\, porumbul, secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan, sfecla
furajer\, rapi]a, pepenele furajer, lucerna, sparceta, paji[tile temporare [i paji[tile
permanente.

~n zonele colinare sunt recomandate paji[tile permanente [i temporare,

trifoiul ro[u, ghizdeiul, maz\rea furajer\, secara, borceagurile, porumbul,
sfecla furajer\, gulia furajer\, varza furajer\ etc

4. ~ntocmirea schemelor de conveier verde

Organizarea conveierului verde impune efectuarea unor lucr\ri preg\titoare

[i cunoa[terea anumitor elemente:

- stabilirea tipului de conveier (dup\ sursa de furaje [i specia de animale);

- stabilirea perioadei calendaristice [i a duratei (zile) pentru conveier;

- calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decad\, lun\ [i pentru toat\

perioada, pentru specia [i num\rul de animale c\ruia se organizeaz\ conveierul

verde;

- cunoa[terea `nsu[irilor agrobiologice [i productive ale plantelor din

coveierul verde (durata de timp de la sem\nat pn\ la recoltare, durata de

folosire optim\, produc]ia, num\rul de recolte pe an [i e[alonarea produc]iei).

Durata [i perioada calendaristic\ a conveierului depinde de zona natural\:

170-180 zile `n step\ (15 IV - 1 10 X), 160-165 zile `n silvostep\ (20-25 IV - 30

IX), 80-100 zile `n zona forestier\ (15 V - 5-25 IX).

Necesarul de furaj verde, rezultat din calcul se majoreaz\ cu 10-15%

pentru a compensa eventualele nerealiz\ri de produc]ii.

Suprafa]a fiec\rei culturi `n cadrul conveierului verde se stabile[te `n

func]ie de necesarul de furaj (Nf) verde din perioadele de folosire a speciei

respective, raportnd aceast\ cantitate la produc]ie medie (t/ha) planificat\ (P),
dup\ rela]ia:

S (ha) = Nf/P
~n general, se apreciaz\ c\, f\r\ iriga]ie, suprafa]a din conveierul verde

trebuie s\ fie de 30-40 ha pentru 100 UVM, iar `n condi]ii de irigare, de circa 1520 ha /100 UVM.

Schemele de conveier verde pot fi prezentate sub form\ de grafic sau tabel

[i vor cuprinde urm\toarele elemente: speciile de plante, data sem\natului,

produc]ia planificat\, suprafa]a, necesarul de furaj verde de la fiecare plant\,
e[alonat pe luni [i decade.

5. E[alonarea produc]iei de furaj verde

Pe lng\ folosirea unui sortiment de plante cu perioad\ de vegeta]ie

diferit\, e[alonarea producerii furajului verde, `n cadrul conveierului se
poate realiza [i pe alte c\i:

- sem\natul aceleia[i plante `n mai multe epoci ;

- extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarb\ de Sudan;

- sem\natul aceleia[i plante cu desimi diferite;

- folosirea, `n cadrul aceleia[i specii, a hibrizilor [i soiurilor cu perioad\ de

vegeta]ie diferit\;

- recoltarea `n diferite perioade de dezvoltare a speciilor;

- aplicarea unui sistem diferen]iat de fertilizare pe parcele, `n cadrul

aceleia[i specii [i folosirea iriga]iilor.

6. Folosirea culturilor din conveierul verde

Plantele din conveier pot fi folosite prin p\[unat, cosit [i mixt.

Plantele care se preteaz\ la p\[unat sunt: secara, iarba de Sudan, paji[tile

permanente, otava fne]elor, culturile succesive. Prin aplicarea p\[unatului `n f[ii,

cu gardul electric, pot fi folosite [i borceagurile, porumbul, sorgul, etc., `ns\ este
mai bine ca aceste culturi s\ se coseasc\ [i s\ se administreze la iesle.

Oile [i tineretul bovin folosesc mai bine nutre]ul verde prin p\[unat. Pentru

vacile cu lapte se recomand\ folosirea mixt\, cnd pe lng\ p\[unat, necesarul de

mas\ verde va fi completat prin administrare la iesle. Pentru suine se practic\
p\[unatul [i furajarea la ad\post.

P\[unatul `ncepe cnd plantele au talia de 25-30 cm la secar\ [i iarba de

Sudan, 30-40 cm la borceaguri [i 50-60 cm la porumb sau sorg. Folosirea prin

cosit se face `n faza de `nspicare a gramineelor [i la `mbobocire-`nceputul
`nfloririi, la leguminoase.

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

Culturile furajere succesive sau `n miri[te, reprezint\ o important\ surs\ de

ob]inerea furajelor, realizndu-se de pe aceea[i suprafa]\ de teren, dou\ sau chiar

trei recolte pe an.

Cerin]ele culturilor furajere succesive.

Reu[ita culturilor furajere succesive este dependent\ de mai mul]i factori,

printre care un rol hot\rtor `l au clima, solul, plantele premerg\toare [i

sortimentul de plante folosit.

Factorii climatici [i edafici. Pentru a ob]ine cantit\]i ct mai mari de

furaje din culturile succesive, este necesar\ o anumit\ cantitate de c\ldur\ [i de

ap\. Astfel, `n timpul perioadei de vegeta]ie, culturile furajere succesive au nevoie
de 1200-20000C [i min. 125 mm precipita]ii. Condi]ii favorabile din punct de
vedere termic [i pluviometric se `ntlnesc `n majoritatea zonelor, mai ales `n
cmpia Dun\rii, Cmpia din vest, Dobrogea [i jum\tatea sudic\ a Moldovei.

Cele mai potrivite soluri pentru culturile succesive neirigate sunt

aluviunile, cu ap\ freatic\ la 1,0-1,5 m adncime pe solurile bine structurate, cu

capacitate mare de re]inere a apei, fertile.

Plantele premerg\toare.

Culturile furajere succesive dau cele mai mari produc]ii cnd urmeaz\ dup\

premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: rapi]a, secara furajer\, borceagul

de toamn\ [i prim\var\, maz\rea furajer\ [i maz\rea pentru boabe, orzul de
toamn\ [i chiar cartofii timpurii. Culturile de toamn\ sunt premerg\toare mai
bune dect cele de prim\var\. Dup\ premerg\toare timpurii, `n condi]ii de irigare,
se pot realiza dou\ culturi succesive de porumb mas\ verde.

Limita maxim\ de `ns\mn]are a culturilor furajere succesive este 5-7 iulie

`n regiunile colinare [i 12-15 iulie `n regiunile sudice, iar `n condi]ii de irigare,

20 iulie, respectiv 1 august.

Sortimentul de plante care se preteaz\ `n cultur\ succesiv\.

Plantele furajere folosite `n culturi succesive trebuie s\ fie rezistente la

secet\, s\ suporte sem\natul trziu, s\ aib\ un ritm de cre[tere mai rapid [i o

perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Avnd `n vedere aceste cerin]e, cele mai
potrivite plante pentru culturi succesive sunt: porumbul pentru mas\ verde sau
siloz, sorgul pentru siloz sau mas\ verde, iarba de Sudan, hibridul sorg x
iarb\ de Sudan, maz\rea furajer\, soia, rapi]a, varza furajer\, napii de
miri[te etc.

Un alt criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama `n extinderea culturilor

furajere succesive este eficien]a lor economic\.

Limita minim\ de economicitate este considerat\ produc]ia de 10-12 t/ha

mas\ verde `n cultur\ obi[nuit\.

Tehnologia culturilor furajere succesive.

Preg\tirea terenului. Terenul se ar\ imediat dup\ eliberarea lui sau odat\

cu recoltatul culturii premerg\toare.

Ar\tura se execut\ cu plugul `n agregat cu grapa stelat\, la adncimea de

16-18 cm. Dac\ solul nu are suficient\ umiditate, ar\tura se face la 14-16 cm
adncime.

Pentru realizarea unei bune m\run]iri [i nivel\ri, dup\ arat se lucreaz\ cu

grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili sau cu nivelatorul; la nevoie

se t\v\luge[te;

Pe terenurile suficient de umede, preg\tirea solului se face cu grapa cu

discuri, lucrarea executndu-se de dou\ ori pe direc]ii perpendiculare, cu

mobilizare la 10-12 cm adncime. Dac\ miri[tea de la planta premerg\toare este
`nalt\, ca `n cazul grului recoltat cu combina, lucrarea cu grapa cu discuri este
necesar\ `nainte de arat.

Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplic\ la planta premerg\toare `n doz\ de

40 t/ha. ~ngr\[\mintele minerale cu azot se aplic\ `n doze de 30-60 kg N/ha, iar `n

cultur\ irigat\, 150-200 kg N/ha, `n func]ie de planta premerg\toare [i de specia
cultivat\. ~ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ tot plantei premerg\toare, `n
doz\ de 50-70 kg P2O5/ha.

Sem\natul. Culturile furajere succesive trebuie sem\nate `ndat\ ce terenul

a fost preg\tit dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Distan]a `ntre rnduri variaz\
`n func]ie de plant\: 70-80 cm la porumb, sorgul pentru siloz [i la varza furajer\,
25-30 cm la porumbul mas\ verde, 12,5-15 cm la iarba de sudan, hibridul sorg x
iarb\ de Sudan [i rapi]\.

Norma de s\mn]\ se m\re[te cu 20-30% fa]\ de norma folosit\ la

sem\natul `n ogor propriu, iar adncimea de sem\nat este mai mare cu 1-2 cm
fa]\ de sem\natul `n prim\var\

Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat se face t\v\lugitul, iar

dup\ r\s\rire, la culturile sem\nate `n rnduri distan]ate se combat buruienile prin

pra[ile sau erbicidare.

O lucrare foarte important\ este irigarea.

La r\s\rire, culturile de porumb, iarb\ de Sudan [i hibridul sirg x iarb\ de

sudan se irig\ cu o norm\ de udare de 200-300 m3/ha, iar varza furajer\ cu 150200 m3/ha.

~n cursul perioadei de vegeta]ie, `n func]ie de regimul pluviometric, se fac

2-5 ud\ri, normele de udare fiind de 500-650 m3/ha.

Culturile care ot\vesc se irig\ [i dup\ recoltare, pentru a stimula formarea

l\starilor.

Recoltarea. Momentul recolt\rii variaz\ `n func]ie de modul de folosire

(cosit, p\[unat, `nsilozat), faza de vegeta]ie [i de `n\l]imea plantelor, ca [i `n

culturile obi[nuite, sem\nate prim\vara.

~n anumite situa]ii (dup\ premerg\toare trzii, `n cultur\ irigat\), culturile

furajere succesive se recolteaz\ mai devreme, pentru ca plantele s\ nu fie surprinse

de brumele trzii.

Varza furajer\ [i rapi]a Liho pot fi recoltate mai trziu, deoarece nu sunt

afectate de `nghe]urile timpurii de toamn\.

Produc]iile: func]ie de specia cultivat\, planta premerg\toare, tehnologia

de cultivare [i modul de folosire.

TEM| : Care sunt etapele `ntocmirii conveierului verde ?

MODULUL 13
~NSILOZAREA FURAJELOR

Importan]a `nsiloz\rii furajelor

~nsilozarea metod\ eficient\ de conservare a nutre]urilor suculente,

precum [i a unora din produsele secundare [i subprodusele cu destina]ie furajer\.

avantaje:

- nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive,

precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea dietetic\,
gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate);

- se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje grosiere;

- pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la

preg\tirea fnului pe sol);

- depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de

ap\;

- conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii

climatici, putndu-se realiza cu pierderi minime chiar cnd condi]iile atmosferice

nu sunt favorabile prepar\rii fnului;

- prin `nsilozare se pot valorifica unele plante din flora spontan\ sau

cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in consumate
(rogozuri, culturi distruse de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori etc.);

- realizarea unor economii de for]\ de munc\;

- pericolul de producere a incendiului este foarte mic;

- furajele `nsilozate - se pot p\stra de la un an la altul;

conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb cu

umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje:

- recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale;

- fluidizarea procesului tehnologic, eliminnd unele opera]iuni costisitoare;

- reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor construc]ii

simple, mai pu]in costisitoare;

- reducerea pre]ului de cost al nutre]ului;

- eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea

`n condi]ii mai bune a terenului;

compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de porumb sau orz uscate,

iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%.

Categoriile de furaje `nsilozate

Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii - trei grupe de nutre]uri

murate:
- silozul; semisilozul; semifnul.

Pierderile de substan]e nutritive, `n cmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii,

sunt diferite, `n func]ie de categoria de furaj `nsilozat.

Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\.

pierderile de substan]e nutritive `n cmp sunt reduse, deoarece plantele sunt

`nsilozate imediat dup\ recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii

silozului sunt cele mai mari.

sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de glucide

solubile, u[or `nsilozabile, cum ar fi: porumbul, iarba de Sudan, sorgul etc..

Semisilozul - plantele, dup\ recoltare, r\mn pe cmp pn\ ce con]inutul

`n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%, dup\ care se toac\ [i se transport\ la locul de

`nsilozare.

pierderile de substan]e nutritive `n cmp cresc, dar scad cele din timpul

prepar\rii [i p\str\rii.

Semifnul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul

`nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%, iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt

cele mai sc\zute.
Pierderile ce au loc la preg\tirea categoriilor de nutre] murat :

Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii

~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori, dintre

care cei mai importan]i sunt:

con]inutul plantelor `n glucide;

con]inutul lor `n ap\/s.u. `n momentul `nsiloz\rii;

con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\;

prezen]a [i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii.

dimensiunea toc\turii;

- puterea tampon a plantelor `nsilozate.

Substan]ele nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri

determinate att de respira]ia plantelor [i producerea CO2 (procese biologice), ct

[i de ac]iunea microorganismelor (procese biochimice).

1. Procesele biologice

Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ ct timp se g\se[te aer `n masa

furajului. Prin respira]ie, glucidele solubile sunt oxidate, rezultnd ap\, bioxid de
carbon [i energie:

C6H12O6 + 6 O2 = 6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal

Cu ct masa furajului este mai afnat\, cu att durata procesului de

respira]ie este mai mare, fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i > o
lun\ la furajul `ntreg, netasat.

Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia

intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor

proprii din furaj.

~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i mici de

alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\.

respira]ia `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2

`n furajul `nsilozat.

dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura `n

siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. ~n acest caz, au loc pierderi de
substan]e nutritive, nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde suculen]a, substan]ele
proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i exist\ pericolul de `ncingere [i
chiar autoaprindere a nutre]ului.

Pierderea de glucide `n procesul respira]iei celulare este foarte important\

la leguminoase;

Pentru limitarea pierderilor este necesar\ oprirea ct mai rapid\ a

respira]iei celulelor, respectiv a oxid\rii glucidelor solubile, prin eliminarea

complet\ a aerului din masa nutre]ului.

2. Procesele biochimice

Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celular, ceea ce

permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\ desf\[urarea

proceselor de fermenta]ie.

~n masa furajului au loc, `n principal, o fermenta]ie lactic\, dar [i

fermenta]ii secundare: acetic\, butiric\ [i alcoolic\.

Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori, dintre care

un rol hot\rtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului, reac]ia mediului [i

con]inutul plantelor `nsilozate `n glucide solubile.

Fermenta]ia lactic\ este cea mai importan]\ deoarece duce la acumularea

acidului lactic, agent conservant, de care depinde calitatea nutre]ului `nsilozat.

fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice

(Streptococus,

Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus) care transform\ glucidele `n acid lactic

[i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i propionic.

bacteriile lactice ac]ioneaz\ att `n prezen]a ct [i `n absen]a aerului, spre

deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite, care sunt numai aerobe.

acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i

poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\, `n silozurile de bun\

calitate.

pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic, scade valoarea pH, precum [i

posibilitatea declan[\rii fermenta]iei butirice.

un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i valoarea pH < 4,2 , este

considerat un siloz stabil, ce se poate p\stra mai mult timp.

la valori de pH<4,5 bacteriile de fermenta]ie butiric\ precum [i celelalte

bacterii care duc la fermenta]ii secundare nedorite `[i `nceteaz\ activitatea.

mucegaiul se dezvolt\ pn\ la reac]ia mediului ce corespunde la un pH =

1,2-1,8 , dar nu suport\ anaerobioza.

Pentru dezvoltarea microflorei din masa `nsilozat\ este necesar un anumit

substrat nutritiv, reprezentat de un substrat azotat pentru `nmul]ire [i un
substrat de glucide solubile pentru activitatea vital\.

~ntre aceste dou\ grupe de substrat trebuie s\ fie un anumit raport, rolul cel

mai important avndu-l con]inutul `n glucide solubile.

gramineele perene, recoltate `n faza optim\ pentru `nsilozare, au un

con]inut de glucide solubile cuprins `ntre 20-28% din s.u., `n func]ie de specia [i
tehnologia de cultivare, `n timp ce la leguminoase propor]ia de glucide solubile
este de numai 9-10% din s.u., insuficient\ pentru realizarea cantit\]ii necesare de
acid lactic.

~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile :

plante ce se `nsilozeaz\ u[or (porumbul, sorgul, iarba de Sudan, hibridul

sorg x iarb\ de Sudan, raigrasul aristat, secara de nutre], varza furajer\, floarea
soarelui etc.);

- plante care se `nsilozeaz\ greu (lucerna, trifoiul, borceagul cu peste

50% m\z\riche);

- plante care nu se `nsilozeaz\ (stuful, vrejii de ro[ii etc.).

Activitatea bacteriilor lactice din siloz este condi]ionat\ [i de gradul de

umiditate a plantelor `n momentul `nsiloz\rii.

Bacteriile lactice se dezvolt\ [i activeaz\ bine cnd furajul `nsilozat are o

umiditate de 60-70%, deci 30-40% s.u.

plantele care se `nsilozeaz\ greu, cum ar fi leguminoasele, cu un con]inut

mare de protein\ [i redus de glucide solubile, pot fi `nsilozate dup\ o prealabil\

ofilire, prin care se reduce umiditatea [i cre[te con]inutul `n substan]\ uscat\. ~n
acest caz, se realizeaz\ semisilozul sau semifnul, cnd se impune o tasare foarte
puternic\ a furajului `nsilozat.

aceste plante se mai pot `nsiloza [i prin folosirea unor aditivi care m\resc

con]inutul `n glucide solubile sau creaz\ un mediu acid, ceea ce permite

declan[area fermenta]iei lactice.

O condi]ie esen]ial\ pentru o bun\ `nsilozare o constituie crearea `n masa

`nsilozat\ a unui mediu anaerob, favorabil bacteriilor acido-lactice [i nefavorabil

micoorganismelor care produc fermenta]ii nedorite.

anaerobizarea se realizeaz\ prin tocarea plantelor la dimensiuni

corespunz\toare, tasarea puternic\ [i continu\ `n tot timpul `nsiloz\rii.

Prin respectarea la `nsilozarea nutre]urilor a condi]iilor prezentate,

aciditatea total\ a furajului realizat trebuie s\ fie de 1,5-2,5%, din care, 70-75%
acid lactic.

Fermenta]ia butiric\ este produs\ de bacterii specifice [i are loc cnd

plantele `nsilozate sunt s\race `n glucide solubile, umiditatea este ridicat\ (>70)%)
[i reac]ia mediului corespunz\toare unui pH > 4,5. ~n acest caz se `nmul]esc

bacteriile apar]innd genului Clostridium, care oxideaz\ acidul lactic [i

aminoacizii, rezultnd acid butiric, amoniac [i diverse amine (histamin\,
cadaverin\, putrescin\, triptamin\) ce sunt d\un\toare s\n\t\]ii animalelor, iar
nutre]ul cap\t\ miros [i gust nepl\cut.

Nutre]ul bine `nsilozat nu trebuie s\ con]in\ > 0,3% acid butiric.

Fermenta]ia butiric\ poate fi evit\ prin `mbog\]irea mediului `n glucide

solubile [i ad\ugarea unor substan]e organice sau neorganice care reduc reac]ia
mediului la valori de pH <4,5.

Fermenta]ia acetic\ este produs\ de activitatea bacteriilor coliforme

(Aerogenes [i Colibacilii), rezultnd acid acetic.

Sub ac]iunea bacteriilor din grupa Colibacililor glucoza este transformat\

`n acid lactic, gaze, acid acetic [i alcool etilic.

2 C6H12O6 + H20 = 2 C3H6O3 + 2 CO2 + 2 H2 + C2H4O2 + C2H5OH

Acidul acetic mai poate rezulta ca produs secundar din activitatea

bacteriilor lactice heterofermentative.

fermenta]ia acetic\ are loc `n condi]ii de aerobioz\ [i de aceea este mai

frecvent\ la suprafa]a silozului unde nutre]ul este `n contact cu aerul sau cnd se
prelunge[te durata de `nsilozare [i tasarea nu este corespunz\toare.

poate fi evitat\ prin eliminarea complet\ a aerului din furajul `nsilozat, dar

prezen]a acidului acetic nu poate fi `nl\turat\ datorit\ activit\]ii bacteriilor lactice

heterofermentative.

Acidul acetic `n cantit\]i mari depreciaz\ calitatea nutre]ului, imprimndu-i

un gust acru [i miros `n]ep\tor.

Se cere ca acidul acetic s\ nu dep\[easc\ 1/3 din aciditatea total\ a

silozului.

Fermenta]ia

alcoolic\-produs\

de

microorganisme

din

categoria

drojdiilor, care transform\ glucidele `n alcool etilic [i CO2.

C6H12O6..... 2 C2H5OH + 2 CO2

Drojdiile se pot dezvolta att `n prezen]a ct [i `n lipsa aerului [i sunt

rezistente la aciditate. Drojdiile se dezvolt\ `n primele zile ale `nsiloz\rii [i sunt

consumatoare de oxigen, crend condi]ii nefavorabile pentru dezvoltarea
bacteriilor ce produc fermenta]ii nedorite.

Dac\ fermenta]ia alcoolic\ se men]ine `n limite restrnse nu este

d\un\toare, ci dimpotriv\, imprim\ nutre]ului o arom\ [i un gust pl\cut.

~ntr-un siloz normal, acizii rezulta]i din fermenta]iile prezentate, trebuie s\

se `ncadreze `nanumite limite.

Bacteriile de putrefac]ie sunt mult r\spndite `n natur\ [i pot deprecia
calitatea nutre]ului `nsilozat. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid, cu pH
<4,5.
Procesul de muceg\ire este determinat de microorganisme aerobe ce apar]in
genurilor Penicillium, Aspergillus, Cladosporium [i altele. Muceg\irea este
frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor netocate, cu umiditate sc\zut\, care se taseaz\
greu [i eliminarea aerului din furajul `nsilozat s-a f\cut necorespunz\tor. Nutre]ul
muceg\it provoac\ tulbur\ri digestive [i intoxica]ii grave la animale.

Tehnologia `nsiloz\rii furajelor

Cuprinde o succesiune de opera]iuni care conduc la realizarea unui nutre]

murat de bun\ calitate: preg\tirea spa]iilor de depozitare; stabilirea epocii de

recoltare; recoltarea [i transportul; `nsilozarea propriu-zis\.
Repararea [i cur\]irea silozurilor

`nainte cu 2-3 s\pt\mni de `nsilozare s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce

urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea nutre]urilor. Dac\ este cazul se execut\ [i

repara]iile necesare.

dup\ cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea spa]iilor cu var stins `n

concentra]ie de 5%, sulfat de cupru 1% [.a.

Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor

recoltarea plantelor s\ se efectueze cnd se `nregistreaz\ produc]ia maxim\

din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel mai mare con]inut de substan]e
nutritive.

umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60-70% sau mai redus\, `n func]ie de

planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l ob]inem
(siloz, semisiloz, semifn).

Faza optim\ de recoltare - `n func]ie de specie, condi]iile de cultivare [i

categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.

Recoltarea [i transportul

recoltarea se face mecanizat, preferndu-se utilajele care concomitent cu

t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului.

ritmul de recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare.

transportul nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute

cu dispozitive pentru desc\rcarea automat\ [i `n num\r suficient;

un siloz de 500-1000 tone trebuie `ncheiat `n 5-10 zile.

dup\ desc\rcare, masa tocat\ se niveleaz\ `n straturi de 30-35 cm grosime

[i se taseaz\, `n mod continuu de la primul la ultimul strat, cu tractoare pe [enile

sau pe ro]i echipate cu pneuri duble [i lam\ nivelatoare.

la vrf, silozul se las\ cu coam\, pentru u[urarea scurgerii apei, dup\ care

se acoper\ cu diferite materiale (folie de material plastic, t\i]ei de sfecl\, paie,

baloturi de paie etc.) pentru men]inerea condi]iilor de anaerobioz\ realizate prin
tasare.

Neizolarea sau izolarea defectuoas\ determin\ pierderi mari, pn\ la 50%

`n cazul silozurilor din plante verzi [i peste 50% la silozurile din amestecuri cu
grosiere.

Metode de `nsilozare

Se cunosc mai multe metode de `nsilozare: `nsilozarea la cald, `nsilozare la

rece, `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i `nsilozarea cu umiditate sc\zut\.

Alegerea metodei se face `n func]ie de compozi]ia materialului vegetal de

`nsilozat, `n special con]inutul `n glucide solubile, con]inutul `n ap\ al plantelor de

`nsilozat [i posibilit\]ile unit\]ii;

a) ~nsilozarea la cald este pu]in utilizat\ `n practic\ deoarece pierderile de

substan]e nutritive digestibile ajung la 20-30%.

Temperatura ridicat\ (>300) favorizeaz\ dezvoltarea bacteriilor de

fermenta]ie butiric\, iar `nsu[irile organoleptice ale nutre]ului se `nr\ut\]esc.

Tehnologia de `nsilozare se prezint\ astfel: nutre]ul bine tocat, cu o

umiditate de peste 70%, se a[eaz\ `n straturi de 1,5-2 m grosime. Dup\ 1-2 zile,
timp `n care temperatura din masa silozului se ridic\ la 50-600C, se taseaz\ [i se
a[eaz\ starturile urm\toare, procedndu-se `n acela[i mod pn\ ce se umple
silozul, cnd se izoleaz\ de mediu prin acoperire.

`nc\rcarea unui siloz dureaz\ mai mult, iar calitatea este inferioar\.

b) ~nsilozarea la rece (obi[nuit\) se practic\ la plantele cu un con]inut `n

ap\, de peste 70%, bogate `n glucide solubile, dar [i la plantele care se `nsilozeaz\
mai greu, prin ad\ugarea unor nutre]uri bogate `n zaharuri, `n scopul ridic\rii
con]inutului `n glucide solubile la circa 12,6-16,1%.

fluxul tehnologic: plantele se recolteaz\ din cmp cu combine speciale,

care execut\ t\ierea [i o m\run]ire ct mai fin\ prin tocare [i se a[eaz\ `n siloz `n

straturi succesive. Concomitent cu a[ezarea, se face nivelarea [i o puternic\ tasare

pentru eliminarea aerului din masa `nsilozat\.

`n final s\ se asigure o ct mai bun\ etan[eizare, prin acoperire cu diferite

materiale.

Temperatura `n masa silozului se ridic\ la 25-300C, iar pierderile prin

oxidare sunt < fa]\ de `nsilozarea la cald (cca 12-17%).

c) ~nsilozarea prin folosirea de aditivi. Se recomand\ `n cazul conserv\rii

furajelor s\race `n glucide solubile.

Tehnologia este asem\n\toare cu cea obi[nuit\, cu deosebirea c\ la

nutre]urile `nsilozate se adaug\ diferi]i aditivi pentru a m\ri con]inutul `n zaharuri

fermentescibile sau pentru a sc\dea aciditatea din masa `nsilozat\ la valori de pH
sub 4,5.

Produsele ce se pot folosi ca aditivi pot fi `mp\r]ite `n trei grupe: aditivi

furajeri, chimici [i biologici.

Aditivi furajeri. Se pot utiliza produsele:

- uruieli de porumb, orz, ov\z, `n cantit\]i de 50-100 kg/t de m.v.;

- fn tocat sau paie tocate `n propor]ie de 10-30% din masa ce se

`nsilozeaz\, pentru reducerea umidit\]ii;

- melas\ deshidratat\, `n cantitate de 20-40 kg/t de material proasp\t,

pentru `nsilozarea leguminoaselor f\r\ ofilire;

- melas\ solu]ie, diluat\ cu 1-2 p\r]i ap\, `n propor]ie de 2-4%;

- zah\r furajer `n propor]ie de 2%;

- graminee bogate `n glucide fermentescibile, tot pentru `nsilozarea

leguminoaselor, `n propor]ie de 1,5-2 p\r]i graminee la o parte leguminoase bine

tocate.

Aditivi chimici: acizi organici sau anorganici, precum [i unele preparate

(Metabisulfitul, sarea Kofa, Microacid) cu ac]iune bacteriostatic\ pentru

organismele ce provoac\ fermenta]ia butiric\.

`n ]\rile nordice-metoda Virtanen, const\ `n stropirea silozului cu un

amestec de acid sulfuric (15%) [i acid clorhidric (85%), diluat cu ap\ `n raport de
1:7, 1 parte amestec la 7 p\r]i ap\.

se folosesc 5-7 l solu]ie la 100 kg material de `nsilozat, `n func]ie de

con]inutul plantelor `n glucide solubile, doza mai mare fiind pentru leguminoase.

solu]ia Virtanen scade pH-ul mediului sub 4,0, inhib\ respira]ia celular\ [i

`nl\tur\ microflora nedorit\. Metoda este dificil\, iar silozul rezultat poate provoca
decalcifieri `n organismul animal.

acidul formic are acela[i scop, fiind `ns\ mai pu]in d\un\tor organismului

animal. Se folosesc solu]ii `n concentra]ie de 5-7%, `n doze de 4-5 l/100 kg

nutre] verde. Metoda este costisitoare [i din aceast\ cauz\ nu s-a extins.

Metabisulfitul de sodiu [i sarea Kofa, inhib\ fermenta]ia butiric\, dar

nu `mpiedic\ proteolaza [i nici pierderile de substan]e nutritive. Se administreaz\

`n cantit\te de 0,3-0,5 kg la 100 kg mas\ `nsilozat\.

preparatul romnesc Microacid, sub form\ de pulbere, ob]inut prin

trecerea acidului sulfuric pe rumegu[ de lemn. Se administreaz\ `n propor]ie de

0,5-1%, pe timp frumos [i de 1,5%, pe timp nefavorabil, din greutatea nutre]ului
`nsilozat.

Aditivi biologici. Din acaest\ grup\ face parte preparatul biologic

romnesc pe baz\ de bacterii acidolactice de tipul Lactosil, care este utilizat

pentru `mbun\t\]irea proceselor fermentative din plantele furajere `nsilozate, dar [i
direct `n hrana tineretului animal pentru prevenirea tulbur\rilor gastrointestinale .

preparatul con]ine culturi de bacterii acidolactice din genul Lactobacillus

[i se prezint\ sub form\ lichid\ (15-18% s.u.) sau semiumed\ (55-60% s.u.).

se folose[te `n cantitate de 1 l sau 1 kg/t de furaj `nsilozat, bine tocat.

d) ~nsilozarea cu umiditate sc\zut\ reprezint\ un procedeu modern

aplicat pe scar\ larg\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n proteine [i cu con]inut

mai redus `n glucide fermentescibile, `n special la leguminoase perene, dar [i la
graminee, fiind foarte economic, cu pierderi mici de substan]e nutritive.

Metoda se bazeaz\ pe reducerea umidit\]ii prin ofilire, purtnd denumirea

[i de metoda ofilirii.

~n func]ie de umiditatea plantelor la `nsilozare se pot realiza urm\toarele

tipuri de furaje: semisilozul [i semifnul.

Semisilozul, se ob]ine din `nsilozarea culturilor pure de leguminoase sau

graminee de nutre] (lucern\, trifoi, iarb\ de Sudan, sorg x iarb\ de Sudan) sau
a culturilor `n amestec de graminee [i leguminoase.

Tehnologia prevede reducerea con]inutului furajului `n ap\ la 55-65%, prin

l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore, `n func]ie de durata [i

intensitatea luminii solare, precum [i de tehnologia recolt\rii.

La recoltarea cu strivirea plantelor pierderea apei pn\ la con]inutul de

60% se poate realiza `n numai 4-10 ore, iar la folosirea cositorilor purtate, `n 1024 ore .

dup\ ofilire materialul vegetal se adun\ [i se m\run]e[te prin tocare, apoi

se transport\ la locul de `nsilozat unde se a[eaz\ `n straturi succesive de 35-40

cm grosime, presndu-se energic fiecare strat. Silozul trebuie umplut `ntr-un
timp ct mai scurt [i acoperit imediat cu folie de material plastic sau alte materiale
pentru a evita contactul cu mediul extern.

~n materialul `nsilozat se petrec acelea[i procese de fermenta]ie ca [i `n

cazul silozului obi[nuit.

pierderile prin fermenta]ie [i scurgere sunt mai mici;

fermenta]ia butiric\ este inhibat\, iar consumabilitatea furajului realizat

este mai bun\, `n compara]ie cu silozul obi[nuit.

prepararea semisilozului presupune [i anumite riscuri legate de ofilirea `n

cmp, unde se pot produce pierderi `nsemnate de substan]e nutritive, cnd timpul
este nefavorabil.

Recoltarea se face `n dou\ faze, m\rind astfel, num\rul de treceri pe lan [i

consumul de carburan]i, costuri >.

Valoarea nutritiv\ a semisilozului este de 0,25-0,35 U.N./kg, fa]\ de

0,15-0,20 U.N./kg la nutre]ul `nsilozat obi[nuit.

Semifnul este produsul realizat prin `nsilozarea plantelor cu umiditate de

45-55%.

Tehnologia de preparare a semifnului este asem\n\toare cu cea aplicat\ la

semisiloz, cu deosebirea c\ ofilirea `n cmp este mai intens\, realizndu-se `n

timp de 24-48 ore. ~n acest caz, riscurile de pierderi datorate de timpul
nefavorabil sunt mai mari.

aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ m\run]irii ct mai fine a plantelor,

`ndep\rt\rii aerului prin tasare, umplerii ct mai rapide [i izol\rii cu folii de

material plastic.
procesul de fermenta]ie este mai redus, de aceea semifnul poate avea un
con]inut mai sc\zut `n acid lactic, un pH >;

Tehnologii specifice de `nsilozare

Tehnologia `nsiloz\rii porumbului

a) ~nsilozarea porumbului plant\ `ntreag\. Momentul optim de recoltare

pentru `nsilozare este `n faza de lapte-cear\ la porumbul neirigat [i `n faza de
cear\ la cel irigat.

La porumbul siloz din cultur\ succesiv\, faza optim\ de recoltare

corespunde cu perioada 10-25 octombrie, func]ie de zona [i evolu]ia vremii.

Recoltarea se face cu combine specifice, plantele se m\run]esc prin tocare

la dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea [i acoperirea se fac `n mod obi[nuit. Datorit\
con]inutului ridicat `n glucide solubile, porumbul se `nsilozeaz\ singur sau `n
amestec cu plante greu `nsilozabile.

maturarea silozului - 3-4 s\pt\mni.

Valoarea nutritiv\ este de 0,21-0,24 U.N. la 1 kg siloz.

b) ~nsilozarea [tiule]ilor de porumb. Conservarea eficient\ a [tiule]ilor

de porumb cu umiditate ridicat\ la recoltare se realizeaz\ prin `nsilozare.

Se pot `nsiloza [tiule]i cu p\nu[i (pentru rumeg\toare) sau f\r\ p\nu[i

(pentru porci [i p\s\ri) sub form\ de past\.

Umiditatea [tiule]ilor `n primul caz trebuie s\ fie de 35-50%, iar `n al

doilea caz de 30-35%, pentru ca `nsilozarea s\ se desf\[oare `n bune condi]ii.

se transform\ `n past\ prin m\cinare cu mori cu cioc\nele, utiliznd site cu

>5 mm, astfel ca dimensiunile particulelor s\ fie `ntre 5-8 mm cnd umiditatea
[tiule]ilor este < 35% [i de 7-10 mm, la o umiditate de > 35%.

Pasta ob]inut\ se conserv\ prin metoda de `nsilozare la rece, cu tasarea

fiec\rui strat [i izolarea de aer.

~n cazul cnd umiditatea [tiule]ilor >40%, pasta se poate `nsiloza [i `n

amestec cu 5-10% f\inuri de concentrate sau f\in\ din fn de lucern\, pentru

corectarea nivelului proteic [i prevenirea fermenta]iilor nedorit\ (alcoolic\,
acetic\).

maturarea silozului se realizeaz\ `n 30-60 zile, `n func]ie de intensitatea

fermen]iei lactice.

Valoarea nutritiv\ este de 0,44-0,45 UN la 1 kg nutre] murat.

c) ~nsilozarea cocenilor de porumb. Valorificarea mai bun\ a cocenilor

de porumb se poate face prin `nsilozare la rece sau cu adaos de aditivi.

Hibrizii de porumb din grupele 300-400, la maturitatea [tiule]ilor, au

tulpinile verzi, cu un con]inut de circa 50% umiditate.

Se pot conserva dup\ tehnologia `nsiloz\rii porumbului plant\ `ntreag\, dar

tocarea trebuie f\cut\ mai fin (1-2 cm), tasarea mai puternic\, pentru desf\[urarea
`n bune condi]ii a fermenta]iei lactice.

Dac\ umiditatea cocenilor de `nsilozat este <50%, se folose[te metoda

`nsiloz\rii cu diferi]i aditivi (saramur\, melas\, t\i]ei de sfecl\, borhot de la

fabrica de spirt, nutre]uri verzi sau suculente etc.).

~nsilozarea cu adaos de saramur\ prezint\ avantajul c\ asigur\, odat\ cu

administrarea nutre]ului, [i cantitatea de sare necesar\ pentru rumeg\toare. Se

folosesc 70-90 l saramur\ `n concentra]ie de 1-3% pentru 100 kg coceni, f\r\ a
influen]a negativ procesele de fermenta]ie lactic\.

Tehnologia `nsiloz\rii este asem\n\toare cu cea obi[nuit\ (la rece), cu

particularitatea c\ straturile de coceni se stropesc cu saramur\.

~nsilozarea cocenilor cu adaos de melas\. Se utilizeaz\ melas\ `n

concentra]ie de 2%, uneori [i cu adaos de 1% sare, sporind con]inutul cocenilor `n

ap\ [i zah\r, fapt ce influen]eaz\ pozitiv fermenta]ia lactic\.

Tehnologia - ca la `nsilozarea cu saramur\.

~nsilozarea cocenilor `n amestec cu t\i]ei proaspe]i de sfecl\ sau

borhoturi de la fabricile de spirt [i bere. Se aplic\ `n unit\]ile din apropierea

fabricilor de zah\r sau spirt, folosind cantitatea de 30-50 kg t\i]ei la 100 kg coceni
toca]i m\runt.

Distribuirea t\i]eilor se poate face `n straturi alternative cu coceni sau prin

amestecare cu ace[tia.

~n primul caz se `ncepe cu stratul de coceni, iar tasarea se face de fiecare

dat\ `naintea distribuirii stratului de t\i]ei.

Grosimea straturilor de coceni se stabile[te `n a[a fel `nct umiditatea din

t\i]ei s\ asigure umectarea corect\ a masei de coceni .

~nsilozarea cocenilor `n amestec cu nutre]uri verzi sau suculente. Se

pot folosi `n acest scop floarea soarelui [i porumbul sem\nat `n culturi succesive,
sfecla furajer\, frunzele [i coletele de la sfecla pentru zah\r, dovlecii [i pepenii
furajeri;

Se recomand\ ad\ugarea a 100-150 kg nutre]uri verzi sau suculente la

100 kg coceni toca]i la dimensiuni sub 1,5 cm.

Se procedeaz\ la a[ezarea `n straturi alternative a celor dou\ componente,

cu tasarea puternic\ a fiec\rui strat.

d) ~nsilozarea cioc\l\ilor de porumb se poate realiza numai `n amestec

cu nutre]uri bogate `n ap\, cum ar fi t\i]eii de sfecl\ umezi, borhoturile [i

melasa, care `mbog\]esc `n acela[i timp [i con]inutul `n glucide fermentescibile.

Pentru o bun\ `nsilozare se impune m\run]irea ct mai fin\ a cioc\l\ilor

(particule cu diametrul sub 5 mm) [i amestecarea acestora, fie cu melas\ `n

concentra]ie de 2-4%, folosind 50-60 l la 100 kg cioc\l\i toca]i, fie cu t\i]ei sau
borhoturi `n p\r]i egale.

Dup\ omogenizare, amestecul se a[eaz\ `n straturi succesive de 40-45 cm

grosime [i se taseaz\ ca [i `n cazurile precedente.

Calitatea nutre]ului se va `mbun\t\]i mult, dac\ la structura amestecului se

adaug\: 0,5% uree, 1% sare, 3-5% gozuri, t\r]e sau 5-10% f\inuri.

Se acord\ o aten]ie deosebit\ izol\rii silozului.

Valoarea nutritiv\ este de 0,15-0,20 UN la 1 kg nutre].

Tehnologia `nsiloz\rii gramineelor perene cultivate [i a plantelor de pe

paji[tile permanente

Gramineele perene cultivate au un con]inut ridicat de glucide solubile,

suficient ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, `n timp ce plantele recoltate de pe

paji[tile permanente au `n general un con]inut mai sc\zut `n glucide solubile, `n
func]ie de compozi]ia floristic\ [i cantit\]ile de `ngr\[\minte minerale cu azot
aplicate.

Cnd `n compozi]ia floristic\ exist\ un procent ridicat de leguminoase sau

fertilizarea s-a f\cut cu doze numai de `ngr\[\minte cu N, con]inutul `n glucide

solubile scade sub 10% din s.u., iar furajul ob]inut este greu `nsilozabil.

Acestea, precum [i gramineele din culturile perene cu peste 70% umiditate,

se pot `nsiloza cu rezultate bune fie prin metoda cu umiditate sc\zut\ (prin
ofilire), ob]inndu-se semisilozul sau semifnul, fie prin folosirea
aditivilor.

~n cazul `nsiloz\rii cu umiditate sc\zut\, plantele se las\ `n cmp pentru

ofilire, apoi sunt tocate m\runt (2-4 cm) [i transportate la locul de `nsilozare, unde
are loc o presare puternic\ [i continu\ pn\ la umplerea silozului.

Folosirea aditivilor permite crearea unui mediu acid necesar desf\[ur\rii

normale a proceselor fermentative [i `mbog\]irea substratului nutritiv. Dintre

aditivi furajeri, se pot folosi: uruieli de porumb, 50-100 kg/t de furaj `nsilozat, fn
tocat sau paie tocate, `n propor]ie de 15-20% din masa furajului `nsilozat, melas\
2-4%, mal] de orz uscat 1-1,5%, f\inuri de cereale 3-5%, borhot uscat 2-3%.

Aditivii chimici au o utilizare redus\, rezultate mai bune realizndu-se prin

folosirea acidului formic, 3,5-5 l/t de furaj `nsilozat [i a preparatului Microacid,

`n propor]ie de 0,5-1%.

Un interes deosebit prezint\ folosirea aditivului biologic Lactosil, `n

doz\ de 1 kg/t de nutre] `nsilozat. Silozul din plantele de pe paji[ti con]ine 0,21
UN/kg de nutre].

Tehnologia `nsiloz\rii leguminoaselor perene

Leguminoasele furajere perene se `nsilozeaz\ cnd condi]iile climatice nu

permit preg\tirea fnului.

~nsilozarea se poate realiza prin metoda cu umiditate redus\ sau prin

folosirea aditivilor.

Momentul optim de recoltare este la `nceputul `nfloririi.

Se practic\ `nsilozarea prin amestec cu plante verzi bogate `n glucide

(porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.), `n raport de 1-2 p\r]i G., la o
parte leguminoase.

Se `nsilozeaz\ `n condi]ii bune [i prin adaos:

t\r]e, uruieli de porumb sau orz, `n cantitate de 30 kg/t de m.v.;

f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%;

ap\ melasat\ (1 parte melas\ [i 2-3 p\r]i ap\), 100 l/t;

preparatul Lactosil 1 kg/t de furaj sau 1% preparat Micoacid.

~nsilozarea cu umiditate redus\ se face ca la plantele de graminee perene.

Pentru ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, este necesar ca leguminoasele s\ fie

tocate (2-3 cm), foarte bine tasate [i corect izolate de mediul extern.

Valoarea nutritiv\ a nutre]ului - 0,16-0,20 UN/kg.

Tehnologia `nsiloz\rii bost\noaselor [i r\d\cinoaselor

Lucr\rile constau `n tocarea [i amestecarea cu nutre]uri fibroase sau

grosiere bine tocate, `n propor]ie de 30-50% `n cazul bost\noaselor [i 20-25%,

`n cazul r\d\cinoaselor.

A[ezarea `n siloz se face `n straturi alternative, `ncepnd cu nutre]ul fibros

sau grosier, iar presarea se face numai peste straturile de nutre] uscat.

Tipuri se silozuri

~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau amenajate,

numite silozuri.

Pierderile de substan]e nutritive la `nsilozare [i calitatea nutre]ului sunt

condi]ionate [i de tipurile de siloz utilizate.

Acestea au fost grupate `n trei categorii: silozuri de suprafa]\, silozuri

semi`ngropate [i silozuri `ngropate, fiecare cu mai multe variante.

Silozuri de suprafa]\

Acestea pot fi orizontale [i verticale:

Silozurile orizontale sunt cele mai r\spndite, fiind practice [i economice

[i pot avea caracter permanent sau temporar, `n func]ie de construc]ie. Capacitatea

- 500-1500 tone.

Silozurile `n form\ de stiv\ sunt cele mai simple silozuri orizontale.

Acestea au dezavantajul c\ nu permit o presare bun\ a furajului [i pe marginile

stivei, iar pierderile sunt relativ mari.

silozul se cl\de[te sub form\ paralelipipedic\, dimensiunile depinznd de

cantitatea de nutre] ce se `nsilozeaz\ (20-40 m lungime, 6-12 m l\]ime [i 3-5 m

`n\l]ime).

Dup\ tasare, marginile silozului se taie pn\ la nutre]ul bine tasat, dndu-i

o form\ paralelipipedic\ sau de trunchi de piramid\.

Uneori pe marginile laterale ale stivei se cl\desc balo]i de paie.

Silozurile platform\ pot fi cu pere]i nedemontabili, construi]i din

materiale durabile (beton, piatr\, c\r\mid\) sau cu pere]i demontabili, din panouri
care se `nl\tur\ dup\ terminarea silozului, platforma fiind folosit\ `n alte scopuri.

La silozurile cu pere]ii nedemontabili, platforma se construie[te cu dou\

pante: pe linia l\]imii (3-5%) [i longitudinal (1-3%).

Dimensiunile silozurilor platform\ variaz\ `ntre: l=6-12 (15) m, h=2-2,5

(3) m [i pn\ la 40 (50) m lungime.

Silozurile `n form\ de movil\ (gr\mad\) permit tasarea `ntregii mase de

furaj, `ns\ suprafa]a de contact cu aerul este mare.

Se pot folosi `n locul silozurilor de suprafa]\ `n form\ de stiv\ f\r\ pere]i

laterali, la care pierderile de substan]e nutritive ajung la peste 30%.

cele mai indicate sunt silozurile platform\.

Silozurile verticale (turn) au form\ cilindric\, `n\l]imi de 8-20 m [i sunt

construite din beton, c\r\mid\, piatr\, tabl\ etc..

capacitate de 100-500 tone [i sunt prev\zute `n pere]i cu canale verticale,

iar la baz\ cu guri [i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate.

~nc\rcarea [i desc\rcarea nutre]ului se face mecanizat, iar tasarea se

realizeaz\ prin greutate proprie.

Sunt mai pu]in r\spndite datorit\ costurilor ridicate.

Silozuri semi`ngropate

Se construiesc pe terenurile cu apa freatic\ la suficient\ adncime [i au

form\ de tran[ee sau de celule.

Pere]ii de deasupra solului se confec]ioneaz\ din panori de lemn, pl\ci

prefabricate, baloturi de paie etc., iar pere]ii subsolului din p\mnt b\t\torit.

~n cazul silozurilor c\ptu[ite `n sol cu piatr\, c\r\mid\ sau beton [i partea

de la suprafa]\ se face din acela[i material, `n special la cele sub form\ de celule.

Dimensiunile silozurilor tran[ee sunt de 20-30 m lungime, 5 m l\]ime la

baz\, respectiv 6 (6,5) m la suprafa]\ [i de 2-2,5 m `n\l]ime, din care 1-1,5 m `n

interiorul tran[eei;

capacitatea este de 200-700 t.

silozurile sub form\ de celule au dimensiuni mult mai mici, cu o capacitate

de 30-50 tone, se construiesc numai sub acoperi[uri, cu 2/3 din `n\l]ime `n sol [i
1/3 la suprafa]\;

se utilizeaz\ pentru `nsilozarea nutre]urilor valoroase destinate `n special

porcinelor.

se amplaseaz\ `n apropierea ad\posturilor [i sunt prev\zute cu sisteme

mecanizate pentru efectuarea opera]iunilor de `nc\rcare, desc\rcare [i distribuire a

furajului `nsilozat.

Silozuri `ngropate

Se pot construi numai pe terenurile cu ap\ freatic\ la o adncime mai mare

de 3-4 m [i au form\ de tran[ee sau gropi, cu pere]ii verticali sau oblici.

capacitate de 50-500 t ;

dimensiuni: lungimea 10-40 m, l\]imea la baz\ 4-5 m, la suprafa]\ 5-6 m,

iar `n\l]imea de 2,5-3 m. Pere]ii laterali [i baza acestor silozuri se c\ptu[esc cu

piatr\, c\r\mid\ sau alte materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru
evacuarea excesului de ap\ se prev\d guri de colectare.
Pentru u[urarea accesului vehiculelor, capetele silozului se fac `n pant\ de 450.

Silozuri `n pungi sau saci de plastic individuali

reu[ita `nsiloz\rii este condi]ionat\ de acelea[i reguli ca `n celelalte sisteme

de `nsilozare.

se utilizeaz\ pentru realizarea semisilozului [i semifnului.

Nutre]ul de `nsilozat se introduce din ma[ina de adunat, tocat [i presat

direct `n punga (sacul) de material plastic, care dup\ umplere este `nchis\ ermetic.

Anaerobioza este asigurat\ de bioxidul de carbon rezultat din procesele de

fermenta]ie sau prin procedeul vid\rii.

Rezult\ un furaj de foarte bun\ calitate, pierderile sunt foarte mici, `ns\

costurile sunt mari datorit\ plasticului utilizat.

Deschiderea silozurilor

silozurile din porumb, sorg, alte cereale furajere, precum [i cele din plante

ofilite, se matureaz\ `n timp de 30-60 zile;

silozurile din grosiere se matureaz\ `n circa 60-90 zile;

Deschiderea silozului se face de la unul din capete, `ndep\rtndu-se

materialul cu care a fost acoperit [i eventual nutre]ul degradat.

Se taie pe vertical\ por]iunea descoperit\, cu ajutorul cu]itelor speciale sau

cu hrle]ul [i se scoate cantitatea necesar\ animalelor, dup\ care se acoper\ cu folii

de material plastic.

Calitatea furajului `nsilozat

depinde de o multitudine de factori: valoarea nutritiv\ a materialului ce se

`nsilozeaz\, tipul de siloz, tehnologia aplicat\, metoda de `nsilozare folosit\ etc.

Prelevarea probelor din silozurile de suprafa]\ orizontale sau din cele

`ngropate [i semi`ngropate probele se ridic\ de la nivelul treimii mijlocii din

`n\l]imea silozului [i de la o dep\rtare de 70-80 cm de pere]ii laterali; din
silozurile turn, proba se ia de la partea superioar\, din centru, la adncimea de 1 m.

Probele medii vor avea o greutate de circa 2-3 kg.

Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat:

organoleptic - culoarea, mirosul, gustul, structura;

prin analize chimice:, valoarea pH, con]inutul `n acizi [i raportul

dintre ace[tia, con]inutul `n PB etc..

Se apreciaz\ c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\ are o culoare apropiat\

de aceea a plantelor din care a provenit, un miros pl\cut (de pine proasp\t\, de
mere coapte), un gust acri[or-dulceag, aromat, o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\
a plantelor, valoarea pH `ntre 3,8-4,5, cantitatea total\ de acizi `ntre 1,5-2,5%, din
care cel pu]in 2/3 s\ fie acid lactic, acidul acetic maximum 1/3, iar acidul butiric
s\ lipseasc\.

La un siloz [i semisiloz de bun\ calitate, con]inutul `n acid lactic trebuie s\

fie cuprins `ntre 6-11% din substan]a uscat\.

Factorii care influen]eaz\ calitatea nutre]ului `nsilozat :

Faza de
dezvoltare

Specia
PLANTA

Partea din plant\

care se `nsilozeaz\

SILOZUL

CARACTERISTICILE
~NSILOZAT

Factorii
climatici

COMPOZI}IA MATERIALULUI VEGETAL

Pierderi la recoltarea direct\

Pierderi prin ofilire

RECOLTAREA

NUTRE}ULUI

Factorii
tehnologici

Pierderi prin suc

scurs
Pierderi marginale
Pierderi prin
fermenta]ie

SILOZ
Umiditate >70%
pH = 3,8-4,2

Umiditatea
Aerul (O2)
Con]inutul `n
glucide solubile
Capacitatea tampon
Dimensiunea toc\turii
Temperatura
Aditivii

SEMISILOZ
Umiditate 60-70%
pH = 4,0-4,5

SEMIFN
Umiditate 40-60%
pH-nu este criteriu

NUTRE}UL ~NSILOZAT PREG|TIT

PENTRU FURAJARE

TEME :
1. Care sunt procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii ?
2. Care sunt factorii care condi]ioneaz\ o bun\ `nsilozare?
3. Care sunt tehnologiile specifice de `nsilozare la: porumb, r\d\cinoase,
graminee perene cultivate, leguminoase perene?
4. Care sunt tipurile de silozuri?

BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
1.

Anghel Gh., 1984 Paji[ti intensive. Editura Ceres, Bucure[ti.

2.

B\rbulescu C. [i colab. ,1991 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere.

Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti.

3.

B\rbulescu C., Motc\ Gh., 1983 - P\[unile mul]ilor `nal]i. Editura Ceres,
Bucure[ti.

4.

B\rbulescu C., Motc\ Gh., 1987 - Paji[tile de deal din Romnia. Editura
Ceres, Bucure[ti.

5.

Dumitrescu N. [i colab., 1979 - Paji[ti degradate de eroziune [i ameliorarea

lor. Editura Ceres, Bucure[ti..

6.

Iacob T., V`ntu V., Samuil C., 1997 - Plante furajere - tehnologii de
cultivare. Ed. Junimea, Ia[i.

7.

Iacob T., V`ntu V., Dumitrescu N. Samuil C., 1998 - ~mbun\t\]irea [i

folosirea paji[tilor. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Ia[i.

8.

Iacob T., V`ntu V., Samuil C., 2000 - Tehnologia producerii [i conserv\rii
furajelor. Editura Ion Ionescu de la Brad Ia[i.

9.

Ionel Adrian, 1997 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere. Editura

Dosoftei, Ia[i.

10.

Ionel Adrian, V`ntu Vasile, 1999 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere`ndrumar practic. Editura Ion Ionescu de la Brad Ia[i.

11.

Moga I. [i colab., 1996 - Plante furajere. Editura Ceres, Bucure[ti.

12.

Moga I., 1993 - Cultura leguminoaselor perene. Editura Ceres, Bucure[ti

13.

Motc\ Gh. [i colab., 1994 - Paji[tile Romniei - tipologie [i tehnologie.

Editura Tehnica Agricol\, Bucure[ti.

14.

Varga P. [i colab., 1973 - Lucerna. Editura Ceres, Bucure[ti.

15.

Varga P., 1993 - Producerea furajelor - ghid practic. Editura Ceres, Bucure[ti.

16.

Vintil\ M., 1989 - Tehnologii actuale de `nsilozare a nutre]urilor. Editura

Ceres, Bucure[ti.

17.

V`ntu Vasile, 2002 Posibilit\]i de `mbun\t\]ire a paji[tilor permanente

degradate din Depresiunea Jijia-Bahlui. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Ia[i.

18.

***

19.

***

- Colec]ia de reviste Fourrages

- Colec]ia de reviste Lucr\ri [tiin]ifice ale ICPCP M\gurele -

Bra[ov
20.

*** - Colec]ia de reviste Lucr\ri [tiin]ifice ale U.S.A.M.V. Ia[i

21.

*** - Colec]ia de reviste Revue suise de agriculture